Managementul învăţării

prof.consilier scolar Vartan Angelica

Sugestii de activităţi
Tematici obligatorii

Motivaţia învăţării (De ce învăţ)

Strategii eficiente de învăţare( Cum
învăţ):luarea notiţelor, studiul individual, fişele, memorarea

Stiluri de învăţare

Organizarea timpului

Dezvoltarea creativităţii
Deprinderi de invatare

luarea de notiţe

sublinierea

monitorizarea comprehensiunii (înţelegerii)

textului

gândirea critică

managementul timpului de studiu

Motivaţia învăţării

Motivaţia constituie unul din factorii de bază

a randamentului şcolar, influenţa sa asupra
asupra învăţării rivalizând cu aceea
exercitată de aptitudini. Ceea ce se
consideră, în general a fi motivaţie a realizării
în mediul şcolar, are cel puţin trei impulsuri
componente:
Motivaţia învăţării

prima componentă- centrată în jurul trebuinţei de a cunoaşte şi
înţelege, de a formula şi rezolva probleme- dă naştere la ceea ce se
numeşte impulsul cognitiv şi care constituie în fapt trebuinţa intrinsecă
de cunoaştere;

a doua componentă are la baza trebuinţa de afirmarea eului şi este
orientată atât asupra sarcinilor şcolare curente, cât şi spre viitoarele
obiective profesionale care depind de cele dintâi;

a treia componentă a motivaţiei activităţilor şcolare se întemeiază pe
trebuinţa de afiliere şi nu este orientată în direcţia randamentului
şcolar , ci mai degrabă spre asemenea realizări în măsura în care ele
îi asigură individului aprobarea din partea unei persoane sau grup cu
care se identifică direct sau indirect.
EXERCIŢIU:

EXERCIŢIU: Un exerciţiu care vine în întâmpinarea necesităţii
diriginţilor şi consilierilor şcolari de a identifica şi stimula cele trei
componente motivaţionale ale elevilor într-o manieră mai creativă

constă în implicarea elevilor într-o poveste.

la început ei ascultă pasiv povestea ( Povestea fiului de împărat care
nu dorea să înveţe”)şi,

spre final, sunt implicaţi activ prin transpunerea într-un personaj, cu
posibilitatea de a oferi un final personal:
“ Îmaginaţi-vă că sunteţi chemaţi şi voi la această mare adunare de
către împăratul din ţara neştiutorilor de carte . Ce îi veţi spune copilului
de împărat pentru a-l convinge să înveţe şi astfel să se spulbere
blestemul ce s-a abătut asupra familiei regale din aceste ţinuturi de
poveste.”
STRATEGII DE POZITIVARE A GANDURILOR SI
ATITUDINILOR FATA DE
INVATARE

Rezultatele activităţii de învăţare sunt determinate şi de concepţiile şi

atitudinile faţă de învăţare.

Teoria cognitivistă oferă sugestii şi pentru pozitivarea gândurilor faţă
de activitatea de învăţare. Thomson (2003, p. 144) descrie o astfel de
tehnică constând în :

1) identificarea scopurilor personale;

2) încercarea de a imagina mesajele negative
pe care persoana şi le dă ei înşişi;
3) reformularea mesajului în termeni pozitivi.
Afirmatii pozitive

Autoafirmaţia : „ Sunt responsabil”. Se compară timpul de
studiu cu notele obţinute şi elevul îşi poate demonstra că deţine
controlul asupra rezultatelor sale, diminuând importanţa
acordată neşansei, soartei şi altor factori necontrolabili.

Autoafirmaţia: „ Mă pot controla”. Persoana îşi planifică timpul
de studiu şi îşi recompensează eforturile, devenind mândră de
autocontrolul său.

Autoafirmaţia : „ Sunt capabil”. Persoana îşi va dezvolta
deprinderile de învăţare, lectură, rezolvare a testelor,
management al timpului, devenind mai eficientă.

Autoafirmaţia : „ Apreciez învăţarea”. Persoanei trebuie să i se
reamintească faptul că fiecare pas spre succes în şcoală
înseamnă patru lucruri : calificări mai bune, o carieră mai
satisfăcătoare, un venit mai bun, un sentiment al autoîmplinirii.
Strategii de control al stresului şi al
anxietăţii în contexte educaţionale

exerciţii de respiraţie profundă în intervale de 2-4 minute;

persoanele trebuie să închidă ochii şi să concentreze asupra
aerului care intră şi iese din plămâni;

incordarea şi relaxarea musculaturii gâtului şi a umerilor;

gândirea pozitivă, prin formularea unor răspunsuri raţionale
care contracarează gândurile negative, ajutându-ne să facem
faţă stresului, menţinându-ne focalizaţi pe sarcină (de exemplu,
„pot să fac asta”, „ puţină anxietate este de ajutor”, „ pot să
răspund la această întrebare dacă o împart în două părţi”);

vizualizarea reuşitei;

evitarea comparării cu ceilalţi;

autorecompensarea pentru reuşită.
Tehnica agendei

Faceţi o listă cu principalele sarcini de a doua zi. Notaţi cât mai precis
fiecare sarcină, evaluând corect timpul necesar pentru a o îndeplini.Nu
notaţi şi activităţi imposibil de realizat sau imprecise.

Ordonaţi sarcinile după importanţa lor. Treceţi-le în agendă oră cu oră, în
maniera cea mai concretă cu putinţă.

A doua zi, ghidaţi-vă după agendă concentrându-vă asupra unei singure
activităţi, în prezent.

Seara, evaluaţi-vă abilitatea şi plăcerea resimţită în cazul fiecărei activităţi în
parte, pe o scară de la 0 la 10.

E de dorit să facem imediat lucrurile care pot fi făcute; astfel , câştigul şi
economia de timp şi de stres sunt enorme.

Pune-ţi câteva întrebări simple: Am timp să fac acest lucru imediat? Nu pierd
mai mult timp amânându-l decât făcându-l pe loc? Cum mă voi simţi după ce
îl voi fi făcut ? Cum mă voi simţi dacă nu-l fac ?

Bibliografie- Cungi, Charly- Cum putem scăpa de stres ?, Ed. Polirom, 2000
Învăţarea – o şansă sau o obligaţie?

Completează frazele următoare după cum îţi sugerează începutul:

Mi-e greu să învăţ.....................................................................................

Când învăţ................................................................................................

Mi-e uşor să învăţ......................................................................................

Numai dacă înveţi.....................................................................................

Cred că ceea ce învăţ în prezent...........................................................

Cei care nu învaţă.....................................................................................

Trebuie să învăţ........................................................................................

Consider învăţarea o şansă atunci când...................................................

Sunt mândru că am reuşit să învăţ...........................................................

.Pentru a reuşi în viaţă....
Cadranul zilei

Împarte cadranul de mai jos în 5 secţiuni corespunzătoare
următoarelor activităţi: activitate în familie, învăţare,
distracţie, odihnă, altele (aici precizezi orice alte activităţi
desfăşurate care nu sunt menţionate) şi scrie în dreptul
fiecăreia numărul de ore zilnic pe care îl acorzi activităţii
indicate (ai grijă ca suma orelor înscrise să fie 24 şi
ponderea fiecărei secţiuni să corespundă ca mărime
numărului de ore acordat):


familie odihnă

învăţare

distracţie altele:..........
Ce trebuie să ştii în aşteptarea
examenului

pliant
Mnemotehnici

Sistemul mnemotehnic CCUCCPP este foarte practic pentru
structurarea notiţelor şi elaborarea unui plan de rememorare.Fiecare
literă corespunde iniţialei unei întrebări :

Cine ? –subiectul acţiunii

Ce? – Acţiunea

Unde? – Locul

Când? Timpul, epoca

Cum (mijloc)

Pt.cine? ( scopul)

Pentru ce? (cauza)

Încercaţi să aplicaţi aceste întrebări la tot ce citiţi.Veţi constata ce bine
înţelegeţi şi reţineţi totul!

La fel de bine, puteţi întrebuinţa acest sistem atunci când urmăriţi o
poveste, rezumaţi o aventură sau un film.
Şcoala –factor de stres?

Fişă de activitate
– Îmi place să fiu elev pentru că:

a..........................................................................................................
..b........................................................................................................
....c......................................................................................................
.......
– Nu-mi place la şcoală pentru că:

a..........................................................................................................
..b........................................................................................................
....c......................................................................................................
......
– Scrie 3 lucruri care ai vrea să se schimbe în viaţa ta de şcolar:

a..........................................................................................................
..b........................................................................................................
....c......................................................................................................
......
Scoala-factor de stres?

Stă în puterea ta să schimbi aceste lucruri?

Cine ar trebui să acţioneze pentru a le schimba?

Ce poţi face tu în acest sens?

După efectuarea exerciţiului de mai sus, se poate trece la
punerea efectivă în practică, desfăşurându-se un joc de rol cu
următorii „actori”:

un posibil profesor „stresant” şi un elev din clasă

doi colegi care nu se simpatizează reciproc

un elev iritat de faptul că trebuie să citească un roman în două
zile şi un altul care este convins de utilitatea şi plăcerea citirii
unui astfel de roman.
Tehnici de invatare eficienta

Metoda culorilor semaforului

Metoda de studiu PQRST

Metoda de lectură RICAR
Metoda culorilor semaforului

Această metodă constă în folosirea unor marcaje colorate. Se

marchează cu verde (subliniere, puncte sau asteriscuri) pasajele, titlurile
sau noţiunile absolut necesare pentru examen. Acestea vor fi subiectele
pe care elevul le va va studia în primul rând şi în general sunt noţiunile
fundamentale care îl vor ajuta de asemenea la înţelegerea restului
materialului.

Se marchează cu galben (sau portocaliu) noţiunile de importanţă
secundară respectiv acele părţi din materie care sunt mai importante de
reţinut, cele care nu vor necesita mult timp pentru aprofundare.

În sfârşit se evidenţiază cu roşu acele paragrafe, titluri sau noţiuni
pe care elevul le va învăţa numai dacă are timp suficient. În general,
aceste noţiuni se încadrează în categoria celor facultative. Tot în această
categorie se încadrează unele aspecte care din cauza dificultăţilor mărite
ar putea consuma timpul de studiu în dauna noţiunilor marcate cu verde
sau galben.
Metoda de studiu PQRST

PQRST este un acronim (în limba engleză)

care se referă la cinci etape de invatare şi
anume : Preview, Question, Read, Summary
şi Test. Metoda PQRST este o tehnică de
structurare a materialului de învăţat conform
cerinţelor examenului. Metoda poate fi
adaptată la orice situaţie specifică.
PQRST
– Stadiul P (Preview) constă în trecerea în revistă a întregului
capitol pentru formarea impresiei generale, a unei imagini
de ansamblu asupra structurii şi problemelor principale. În
acest sens sunt de mare ajutor introducerea, sumarul şi
concluziile.
– Stadiul Q (Question) constă în conturarea problemelor la
care materialul încearcă să dea un răspuns.Formulaţi
principalele întrebări la care consideraţi că ar trebui să găsiţi
un răspuns după aprofundarea materialului de studiat.
– Stadiul R (Read) constă în lecturarea atentă a materialului ,
concentrându-vă în permanenţă să găsiţi răspunsurile la
întrebările conturate în stadiul precedent. Subliniaţi
cuvintele cheie şi ideile fundamentale. Acum aveţi o idee
exactă asupra conţinutului.
PQRST
– Stadiul S ( Summary) constă în redarea principalelor idei
ale capitolelor cu propriile cuvinte.Puteţi folosi una sau mai
multe metode pentru realizarea acestui stadiu : rostire cu
voce tare, redarea în scris, cu ajutorul unor diagrame.
Acesta este primul pas la autoexaminării care vă va ajuta să
depistaţi primele posibile lacune sau înţelegeri eronate.
– Stadiul T (Test) constă în verificarea cunoştinţelor însuşite
din materialul studiat. Răspundeţi la întrebările stabilite în
stadiul Q. Este important să abordaţi în mod inventiv
noţiunile din mai multe unghiuri.În acest sens este util ca pe
lângă întrebările de bază, să vă puneţi cât mai multe
întrebări scurte vizând chestiuni punctuale (ex. date istorice,
formule matematice etc). Asiguraţi-vă că v-aţi însuşit datele
exact.
Metoda de lectură RICAR
– Metoda RICAR este asemănătoare cu metoda PQRST şi are următoarele faze :
– Faza R- Răsfoirea, constă în formarea unei opinii generale asupra conţinutului , pe
baza planului de organizare a ideilor şi se recomandă alocarea a 5-8% din timpul
total.
– Faza I- Întrebări, constă în formularea unui set de întrebări cu privire la utilitatea lui,
semnificaţiile, relevanţa acestuia etc. Se recomandă alocarea a 10-12% din timpul
total.
– Faza C- Citire propriu-zisă , constă în lectura aprofundată a textului, identificarea
ideilor principale şi pe cât posibil ierarhizarea lor după importanţă. Pentru această
etapă se recomandă alocarea a 15% din timpul total.
– Faza A- Aprofundare,constă în memorarea ideilor şi mesajelor de prim rang ,
clarificarea aspectelor problematice, mai greu de înţeles, notarea ideilor de bază etc.
Se recomandă alocarea a 45 % din timpul total dsiponibil.
– Faza R- Recapitulare, constă în revizuirea şi verificarea materialului lecturat, avându-
se în vedere realizarea sintezei celor învăţate , stabilirea de corelaţii şi conexiuni.
Acestei etape i se va aloca în medie 15% din timpul disponibil.
Tehnici de invatare
Luarea notitelor

Deprindere de bază pentru studiu

Modalitate externă de stocare a informaţiei

Facilitează memorarea şi reactualizarea
materialului (tripla codare a materialului: verbal,
vizual, kinestezic)

Permite structurarea materialului chiar in timpul
orei sau in timpul parcurgerii textului
Sistemul Cornell- sistemul T

Secţiunea 1-partea dreaptă a paginii se

notează ideile într-o modalitate informală-
aşa cum sunt prezentate/receptate la oră)

Secţiunea 2- aflată în partea stângă a
paginii, este porţiunea cuvintelor cheie

Secţiunea 3- partea de jos a paginii, este
zona rezumatului. Aici se includ 2-3
propoziţii care sumarizează ideile.