Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Manualul Scalelor Endler de evaluare multidimensională a anxietăţii (EMAS) / Norman S. Endler..., Jean M. Edwards...,
Romeo Vitelli..., ; trad. Dafina Ionuţiu ; Scalele EMAS de anxietate socială (EMAS-SAS). Extensia manualului Scalelor
Endler de evaluare multidimensională a anxietăţii / Norman S. Endler..., Gordon L. Flett... ; trad.: Dafina Ionuţiu ; Studiul
de adaptare şi standardizare a scalelor Endler de evaluare multidimensională a anxietăţii (EMAS şi EMAS-SAS) pe
populaţia României / Ştefania Miclea, Amalia Ciuca, Monica Albu. - Cluj-Napoca : Editura ASCR, 2009
Bibliogr.
ISBN 978-973-7973-66-5

I. Endler, Norman S.
II. Edwards, Jean M.
III. Vitelli, Romeo
IV. Flett, Gordon L.
V. Miclea, Ştefania
VI. Ciuca, Amalia
VII. Albu, Monica
IX. Ionuţiu, Dafina (trad.)

159.942.52

Această ediţie este publicată

cu acordul Western Psychological Services (WPS), Los Angeles, California, SUA.
Traducerea versiunii originale din limba engleză este realizată de S.C. COGNITROM S.R.L. Responsabilitatea pentru acurateţea
traducerii revine exclusiv S.C. COGNITROM S.R.L. şi nu Western Psychological Services (WPS).

Ediţia în limba engleză:

Endler Multidimensional Anxiety Scales (EMAS).
Copyright 1991 by WESTERN PSYCHOLOGICAL SERVICES, 12031 Wilshine Boulevard, Los Angeles, California 90025-1251.
EMAS Social Anxiety Scales (EMAS-SAS). Manual Extension for The Endler Multidimensional Anxiety Scales.
Copyright 2002 by WESTERN PSYCHOLOGICAL SERVICES, 12031 Wilshine Boulevard, Los Angeles, California 90025-1251.

Ediţia în limba română:

Copyright © 2009 S.C. COGNITROM S.R.L.
Toate drepturile rezervate. Reproducerea integrală sau parţială a textului, stocarea într-o bază de date sau transmiterea în orice formă sau
prin orice mijloace, electronic, mecanic, prin fotocopiere, înregistrare sau prin mijloace de altă natură, este interzisă.

Traducerea din limba engleză: Dafina Ionuţiu

Editor: Diana Breaz
Coperta: Carolina Banc
Paginaţie şi prepress: Kitty Bojan
Procesare imagini: Kitty Bojan, Amfiana Gherman

Comenzi:
S.C. COGNITROM S.R.L.
Piaţa 14 Iulie nr. 18
400325, Cluj-Napoca
Tel/Fax: 0264 581499
www.cognitrom.ro
office@cognitrom.ro
 Cuprins

PREFAŢĂ ix

I. Manualul Scalelor Endler de evaluare multidimensională a anxietăţii (EMAS)

CAPITOLUL I.1 - INTRODUCERE 1

I.1.1. Caracteristici ale scalelor EMAS 1
I.1.2. Perspectivă istorică 1
I.1.3. Descriere generală 3
I.1.4. Principii de utilizare 4
I.1.5. Sumarul manualului 5
CAPITOLUL I.2 - ADMINISTRARE ŞI COTARE 6
I.2.1. Repere generale 6
I.2.2. Administrarea scalelor 6
I.2.3. Cotarea scalelor 11
CAPITOLUL I.3 - INTERPRETAREA RAPORTULUI COMPUTERIZAT 17
I.3.1. Conţinutul raportului 17
CAPITOLUL I.4 - INTERPRETAREA ŞI UTILIZAREA REZULTATELOR LA SCALELE EMAS 27
I.4.1. Consideraţii legate de validitate 27
I.4.2. Interpretarea scorurilor la scale 28
I.4.3. Interpretarea profilurilor 29
I.4.4. Studii de caz 30
CAPITOLUL I.5 - ELABORAREA ŞI STANDARDIZAREA SCALELOR EMAS 39
I.5.1. Descrierea eşantioanelor de standardizare 40
CAPITOLUL I.6 - PROPRIETĂŢI PSIHOMETRICE 42
I.6.1. Date de etalonare pentru EMAS‑S 42
I.6.2. Date de etalonare pentru EMAS‑T 42
I.6.3. Date de etalonare pentru EMAS‑P 43
I.6.4. Informaţii despre fidelitatea scalelor 44
I.6.5. Studii de validitate câteva beneficii în plus 48
BIBLIOGRAFIE 72
ANEXA A 75
ANEXA B 86
ANEXA C 98
ANEXA D 101
DESPRE AUTORI 111
 II. Scalele EMAS de anxietate socială (EMAS-SAS)
Extensia Manualului Scalelor Endler de evaluare multidimensională a anxietăţii

PREFAŢĂ 113
CAPITOLUL II.1 - INTRODUCERE 115
II.1.1. Descrierea generală şi logica scalelor  116
II.1.2. Limitele instrumentelor existente 117
CAPITOLUL II.2 - ADMINISTRARE ŞI COTARE 119
II.2.1. Administrarea scalei 119
II.2.2. Cotarea 119
CAPITOLUL II.3 - INTERPRETAREA ŞI UTILIZAREA REZULTATELOR LA EMAS-SAS 124
II.3.1. Consideraţii legate de validitate 124
II.3.2. Interpretarea scalelor EMAS-SAS 124
II.3.3. Realizarea profilurilor scorurilor la EMAS-SAS 125
CAPITOLUL II.4 - CONSTRUIREA ŞI STANDARDIZAREA SCALELOR 133
II.4.1. Anxietatea socială 133
II.4.2. Itemii EMAS‑SAS 135
II.4.3. Construirea scalelor EMAS‑S şi eşantioanele de validare 135
CAPITOLUL II.5 - PROPRIETĂŢI PSIHOMETRICE 140
II.5.1. Fidelitatea 140
II.5.2. Validitatea 140
II.5.3. Distorsiunea datorată dezirabilităţii sociale 150
II.5.4. Direcţii viitoare de cercetare în investigarea validităţii 150
BIBLIOGRAFIE 152

III. Studiul de adaptare şi standardizare a Scalelor Endler de evaluare

multidimensională a anxietăţii (EMAS şi EMAS-SAS) pe populaţia României

III.1. OBIECTIVUL STUDIULUI 157

III.2. PARTICIPANŢI 157
III.3. PROCEDURA 157
III.4. DATE NORMATIVE 159
III.5. CARACTERISTICI PSIHOMETRICE 162
III.5.1. Fidelitatea 162
III.5.2. Validitatea 164
III.6. COMPARAŢII CU ALTE POPULAŢII, PENTRU SCALA EMAS-S 172
III.7. CONCLUZII 176
III.8. INTERPRETAREA SCORURILOR LA SCALELE EMAS ŞI EMAS-SAS 176
BIBLIOGRAFIE 178
ANEXA A 179
ANEXA B 182
ANEXA C 195
ANEXA D
 FIGURI

Figura I.1- Aspecte multidimensionale ale anxietăţii că trăsătură 2

Figura I.2 - Efectele interacţiunii persoană-situaţie asupra stării de anxietate 3
Figura I.3 - Exemplu de Foaie de răspuns pentru forma de auto-cotare a EMAS-S 7
Figura I.4 - Exemplu de Foaie de răspuns pentru forma de auto-cotare a EMAS-T 8
Figura I.5 - Exemplu de Foaie de răspuns pentru forma de auto-cotare a EMAS-P 10
Figura I.6 - Exemplu de Fişă de cotare pentru forma de auto-cotare a EMAS-T 13
Figura I.7 - Exemplu de Foaie de răspuns pentru forma de auto-cotare a EMAS-T 14
Figura I.8 - Profilul etalon exemplu pentru EMAS-S 15
Figura I.9 - Profilul etalon exemplu pentru EMAS-T 16
Figura I.10 - Exemplu de Raport al scalelor EMAS 18
Figura I.11 - Exemplu EMAS ChromaGraph 26
Figura I.12 - Profilul etalon pentru studiul de caz A 34
Figura I.13 - Profilul etalon pentru studiul de caz B 35
Figura I.14 - Profilul etalon pentru studiul de caz C 36
Figura I.15 - Profilul etalon pentru studiul de caz D 38
Figura II.1 - Aspectele multidimensionale ale anxietăţii ca trăsătură 116
Figura II.2 - Aspecte ale anxietăţii sociale ca trăsătură 116
Figura II.3 - Profilul EMAS-SAS  120
Figura II.4 - Profilul EMAS‑SAS pentru cazul A 127
Figura II.5 - Profilul EMAS‑SAS pentru cazul B 128
Figura II.6 - Profilul EMAS‑SAS pentru cazul C 129
Figura II.7 - Profilul EMAS‑SAS pentru cazul D 130
Figura II.8 - Profilul EMAS‑SAS pentru cazul E 131
Figura II.9 - Profilul EMAS‑SAS pentru cazul F 132
Figura III.1 - Procesul de traducere şi adaptare a scalelor EMAS. 158

TABELE

Tabelul I.2 - Itemii scalei EMAS-T 4

Tabelul I.3 - Itemii EMAS-P 4
Tabelul I.4 - Eşantioanele normative pentru scalele EMAS 6
Tabelul I.5- Interpretarea intervalelor cotelor T pentru scalele EMAS 17
Tabelul I.6 - Mediile, abaterile standard şi erorile standard de măsură ale scalei EMAS-S 31
Tabelul I.7 - Mediile, abaterile standard şi erorile standard de măsură ale scalei EMAS-T 32
Tabelul I.8 - Mediile şi abaterile standard ale scalei EMAS-P 33
Tabelul I.9 - Diferenţele dintre sexe pentru diferite populaţii la scala EMAS-S - Mediile pentru populaţia masculină
şi cea feminină 43
Tabelul I.10 - Diferenţele dintre sexe pentru diferite populaţii la scala EMAS-T - Mediile pentru populaţia masculină
şi cea feminină 44
Tabelul I.11 - Analiza de varianţă a măsurătorilor repetate pentru subscalele EMAS-T 45
Tabel I.12 - Diferenţele de sex la scala EMAS-P pe diferite eşantioane - Mediile pentru populaţia masculină şi cea
feminină 46
Tabel I.13 - Coeficientul de fidelitate Alpha pentru EMAS-S 46
Tabelul I.14 - Coeficienţii de fidelitate alpha pentru scala EMAS-T 47
Tabelul I.15 - Fidelitatea test-retest a scalei EMAS-T 47
Tabelul I.16 - Corelaţiile dintre fiecare itemi şi scalele compuse din restul itemilor pentru scala EMAS-S 48
Tabelul I.17 - Corelaţiile corectate dintre fiecare item şi restul itemilor scalei EMAS-T  49
Tabelul I.18 - Corelaţiile dintre EMAS-S şi STAI-S 51
Tabelul I.19 - Corelaţiile dintre dimensiunile scalei EMAS-S şi diferite măsurători criteriu, obţinute pe un grup de
studenţi de sex masculin şi feminin, într-o situaţie stresantă 52
Tabelul I.20 - Corelaţiile dintre dimensiunile scalei EMAS-S şi diferite măsurători criteriu obţinute pe un grup de
studenţi de sex masculin şi feminin, într-o situaţie non-stresantă 52
Tabelul I.21 - Modificări ale scorurilor la EMAS-S în timpul unor situaţii stresante şi nonstresante 53
Tabelul I.22 - Corelaţiile dintre subscalele EMAS-T şi STAI-T pentru studenţii canadieni 53
Tabelul I.23 - Corelaţiile dintre subscalele EMAS-T şi instrumentele criteriu pentru studenţii de sex masculin şi feminin 54
Tabelul I.24 - Corelaţiile dintre subscalele EMAS-T şi diferite măsurători criteriu pentru studenţii de sex masculin şi
feminin 54
Tabelul I.25 - Corelaţiile dintre subscalele EMAS-T şi instrumentele criteriu pentru studenţii de sex masculin şi feminin
din SUA 55
Tabelul I.26 - Modificările scorurilor la EMAS-P înregistrate de studenţii canadieni în timpul unor situaţii stresante
şi nonstresante 58
Tabel I.27 - Saturaţiile rotite, rădăcinile latente şi comunalităţile din analiza factorială a componentelor principale
(rotaţia varimax) a itemilor scalei EMAS-S 62
Tabelul I.28 - Intercorelaţiile dintre dimensiunile scalei EMAS-S 66
Tabel I.29 - Intercorelaţiile dintre subscalele EMAS-T 67
Tabelul I.30 - Corelaţiile dintre EMAS-S şi EMAS-T 68
Tabelul I.31 - Corelaţiile dintre EMAS-S şi EMAS-P 69
Tabelul I.32 - Corelaţiile dintre EMAS-T şi EMAS-P 70
Tabelul I.33 - Modelul interacţionist al anxietăţii: Studii empirice privind ipotezele diferenţiale clasificate în funcţie de
dimensiunea congruentă a anxietăţii ca trăsătură 71
Tabel A-1 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din SUA 75
Tabel A-2 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din SUA 76
Tabel A-3 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru femei adulte din SUA 77
Tabel A-4 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru bărbaţi adulţi din SUA 78
Tabel A-5 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din Canada 79
Tabel A-6 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din Canada 80
Tabel A-7 - Conversia în cote T şi centilele pentru studente din Canada 82
Tabel A-8 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din Canada 83
Tabel A-9 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescente din Canada 84
Tabel A-10 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescenţi din Canada 85
Tabel B-1 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din SUA 86
Tabel B-2 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi băieţi din SUA 87
Tabel B-3 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru femei adulte din SUA 88
Tabel B-4 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru bărbaţi adulţi din SUA 89
Tabel B-5 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din Canada 90
Tabel B-6 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru pentru studenţi din Canada 91
Tabel B-7 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru femei adulte din Canada 93
Tabel B-8 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru bărbaţi adulţi din Canada 94
Tabel B-9 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescente din Canada 95
Tabel B-10 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescenţi din Canada 96
Tabel C-1 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din SUA 98
Tabel C-2 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din SUA 98
Tabel C-3 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru femei adulte din SUA 98
Tabel C-4 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru bărbaţi adulţi din SUA 98
Tabel C-5 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din SUA 99
Tabel C-6 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din SUA 99
Tabel C-7 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru femei adulte din SUA 99
Tabel C-8 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru bărbaţi adulţi din SUA 99
Tabel C-9 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescente din Canada 100
Tabel C-10 - Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescenţi din Canada 100
Tabel D-1 - Medii ale EMAS-S, abateri standard şi erori standard de măsură 101
Tabel D-2 - Medii ale EMAS-T, abateri standard şi erori standard de măsură 101
Tabel D‑3 - Medii ale EMAS‑P, abateri standard şi erori standard de măsură 102
Tabelul II.1 - Subscalele EMAS şi EMAS-SAS  115
Tabelul II.2 - Intervalele Scorurilor T la EMAS-SAS 125
Tabelul II.3 - Scorurile medii brute la EMAS‑SAS pentru eşantioanele clinice 126
Tabelul II.4 - Proprietăţile psihometrice ale subscalei EMAS‑SAS referitoare la separare 136
Tabelul II.5 - Proprietăţile psihometrice ale subscalei EMAS‑SAS referitoare la auto‑dezvăluire 137
Tabelul II.6 - Proprietăţile psihometrice ale subscalei EMAS‑SAS referitoare la evaluarea socială 138
Tabelul II.7 - Proprietăţile psihometrice ale subscalei EMAS‑SAS referitoare la percepţie (SAS‑P) 139
Tabelul II.8 - Proprietăţile psihometrice în eşantionul test‑retest pentru subscalele EMAS‑SAS referitoare la
trăsătură (SAS‑T) 140
Tabelul II.9 - Analiza factorială a scalelor de trăsătură EMAS‑SAS (SAS‑T) în eşantionul preliminar I 141
Tabelul II.10 - Analiza factorială a scalelor de trăsătură EMAS‑SAS (SAS‑T) în eşantionul de studenţi 143
Tabelul II.11 - Analiza factorială manuală a scalelor EMAS‑SAS în eşantionul general format din adulţi 143
Tablelul II.12 - Intercorelaţiile dintre sub-scalele EMAS-SAS în eşantionul preliminar II 145
Tabelul II.13 - Intercorelaţiile dintre scalele EMAS şi scalele EMAS‑SAS pe eşantionul de studenţi 145
Tabelul II.14 - Corelaţiile dintre scalele EMAS, EMAS‑SAS, Indexul sensibilităţii la anxietate şi Chestionarul Penn
State de evaluare a îngrijorării în eşantionul general format din adulţi 146
Tabelul II.15 - Corelaţiile dintre scalele de trăsătură EMAS‑SAS (SAS‑T) în eşantionul psihiatric şi cel
postpartum 146
Tabelul II.16 - Corelaţiile dintre scalele de distres şi scalele de trăsătură EMAS‑SAS (SAS‑T) în eşantionul psihiatric 147
Tabelul II.17 - Corelaţiile dintre scalele de anxietate şi scalele de trăsătură EMAS‑SAS (SAS‑T) în eşantionul
postpartum 147
Tabelul II.18 -Corelaţiile dintre scalele de personalitate şi scalele de trăsătură EMAS‑SAS (SAS‑T) în eşantionul
postpartum 149
Tabel III.1 - Datele demografice ale participanţilor. 157
Tabel III.2 - Diferenţele între sexe, pentru toate grupele de vârstă, la EMAS-S 159
Tabel III.3 - Diferenţele între sexe, pentru toate grupele de vârstă, la EMAS-T 159
Tabel III.4 - Diferenţele între sexe, pentru toate grupele de vârstă, la EMAS-P 160
Tabel III.5 - Diferenţele între sexe, pentru toate grupele de vârstă, la SAS-T 161
Tabel III.6 - Diferenţele între sexe, pentru toate grupele de vârstă, la SAS-P 161
Tabel III.7 - Coeficienţii de fidelitate test-retest ai EMAS, pentru lotul non-clinic 162
Tabel III.8 - Coeficienţii de fidelitate test-retest ai EMAS-SAS, pentru lotul non-clinic 163
Tabel III.9 - Coeficienţii de consistenţă internă a ai EMAS şi SAS pentru lotul clinic 163
Tabel III.10 - Coeficienţii de consistenţă internă α ai EMAS şi SAS pentru lotul non-clinic 164
Tabel III.11 - Coeficienţii de corelaţie între scorurile la EMAS şi EMAS-SAS şi alte instrumente relevante,
pentru lotul clinic 165
Tabel III.12 - Coeficienţii de corelaţie între scorurile la EMAS şi alte instrumente relevante, pentru lotul non-clinic 166
Tabel III.13 - Comparaţii între loturile clinic şi non-clinic de femei 167
Tabel III.14 - Comparaţiile dintre scorurile la EMAS-S în situaţii stresante şi non-stresante ale studenţilor 168
Tabel III.15 - Coeficienţii de corelaţie liniară între scorurile EMAS-S în situaţia stresantă şi scorurile EMAS-T în
situaţia non-stresantă pentru lotul de studenţi (N = 12) 168
Tabel III.16 - Comparaţiile dintre mediile scorurilor la EMAS-S în situaţii stresante şi non-stresante, pentru
lotul de pompieri 169
Tabel III.17 - Coeficienţii de corelaţie liniară între scorurile EMAS-S în situaţia stresantă şi scorurile EMAS-T în
situaţia non-stresantă pentru lotul de pompieri (N = 85) 169
Tabel III.18 - Intercorelaţiile între subscalele EMAS, pentru ambele loturi de participanţi 170
Tabel III.19 - Intercorelaţiile între subscalele EMAS-SAS, pentru ambele loturi 171
Tabel III.20 - Intercorelaţiile între subscalele EMAS-S, EMAS-T, EMAS-P şi SAS-T, respectiv SAS-P, pentru ambele
loturi 173
Tabel III.21 - Coeficienţii de corelaţie liniară pentru fiecare item cu restul sub-scalei din care face parte din EMAS-S 174
Tabel III.22 - Coeficienţii de corelaţie liniară pentru fiecare item cu restul scalei EMAS-T-ES şi EMAS-T-PF 174
Tabel III.23 - Coeficienţii de corelaţie liniară pentru fiecare item cu restul scalei EMAS-T-ES şi EMAS-T-PF 174
Tabel III.24 - Coeficienţii de corelaţie liniară pentru fiecare item cu restul scalei SAS-T 175
Tabel III.25 - Saturaţiile itemilor în factorii extraşi pentru EMAS-S, pentru ambele sexe 175
Tabelul III.26 - Factorii în care itemii scalei EMAS-S au cea mai mare saturaţie, în eşantioanele de adulţi din
România, SUA şi Canada 176
Tabel A1 - Mediile şi abaterile standard la scala EMAS-S 180
Tabel A2 - Mediile şi abaterile standard la scala EMAS-T 180
Tabel A3 - Mediile şi abaterile standard la scala EMAS-P 181
Tabel A4 - Mediile şi abaterile standard la scala SAS-T 181
Tabel A5 - Mediile şi abaterile standard la scala SAS-P 182
Tabel B1 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-S-EF 183
Tabel B2 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-S-C 184
Tabel B3 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru scala EMAS-S 185
Tabel B4 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-T-ES 187
Tabel B5 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-T-PF 188
Tabel B6 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-T-AM 189
Tabel B7 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-T-RZ 190
Tabel B8 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala SAS-T-SE 191
Tabel B9 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala SAS-T-ADF 192
Tabel B10 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala SAS-T-ADP 193
Tabel B11 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-P-ES 194
Tabel B12 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-P-PF 194
Tabel B13 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-P-AM 194
Tabel B14 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-P-RZ 194
Tabel B15 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-P-A 195
Tabel B16 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala SAS-P-SE 195
Tabel C1 - Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru sub-scala EMAS-S-EF 196
Tabel C2 - Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru sub-scala EMAS-S-C 197
Tabel C3 - Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru scala EMAS-S 198
Tabel C4 -Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru scala EMAS-T-ES 200
Tabel C5 - Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru scala EMAS-T-PF 201
Tabel C6 - Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru scala EMAS-T-AM 202
Tabel C7 - Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru scala EMAS-T-RZ 203
Tabel C8 - Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru scala SAS-T-SE 204
Tabel C9 - Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru scala SAS-T-ADF 205
Tabel C10 - Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru scala SAS-T-ADP 206
Tabel D1. Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-S-EF 207
Tabel D2. Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-S-C 208
Tabel D3. Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-S total 209
Tabel D4. Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-T-ES  211
Tabel D5. Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-T-PF 212
Tabel D6. Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-T-AM 213
Tabel D7. Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-T-RZ  214
Tabel D8. Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala SAS-T-SE 215
Tabel D9. Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala SAS-T-ADF 216
Tabel D10. Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala SAS-T-ADP 216
Tabel D11. Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-P-ES 218
Tabel D12. Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-P-PF 218
Tabel D13. Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-P-AM 218
Tabel D14. Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-P-RZ 218
Tabel D15. Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-P-A 218
Tabel D16. Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala SAS-P-SE 219
Tabel D17. Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala SAS-P-ADF 219
Tabel D18. Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala SAS-P-ADP 219
Tabel D19. Centilele corespunzătoare cotelor brutepentru sub-scala SAS-P-ES 219
 I

Manualul Scalelor Endler de evaluare multidimensională a

anxietăţii (EMAS)

Norman S. Endler, PhD, F.R.S.C.

Jean M. Edwards, PhD
Romeo Vitelli, PhD
 PREFAŢĂ
De‑a lungul anilor, mulţi colegi şi studenţi ne‑au
asistat în elaborarea Scalelor Endler de Evaluare
Multidimensională a Anxietăţii (EMAS). Într‑un fel, scalele
din acest manual reprezintă a treia generaţie de scale şi
rezultatul a peste 30 de ani de cercetare.
Versiunea originală a măsurării anxietăţii ca stare a
fost Chestionarul reacţiilor comportamentale (Behavioral
Reactions Questionnare, BRQ, Hoy & Endler, 1969),
căruia i‑a urmat Chestionarul reacţiilor afective prezente
(Present Affect Reactions Questionnare, PARQ, Endler,
1975, 1980). Versiunea curentă a măsurării anxietăţii
ca stare, EMAS–Stare, este compusă din două subscale:
cognitivă şi emoţional‑fiziologică.
Versiunea originală a Inventarului de anxietate
situaţie‑răspuns (Situation‑Response (S‑R) Inventory of
Anxiousness), construit în 1958 şi publicat în 1962 (Endler,
Hunt & Rosenstein, 1962), evalua nivelul anxietăţii
declarate în diferite situaţii şi, strict vorbind, nu reprezenta
o măsură a anxietăţii ca stare şi ca trăsătură. Analiza
factorială a situaţiilor cuprinse în acel inventar a condus
la construirea, în anii ’70 a Inventarului multidimensional
situaţie‑răspuns al anxietăţii ca trăsătură generală
(Endler & Okada, 1974, 1975), precursorul actualei scale
EMAS‑Trăsătură.
Scala EMAS‑Percepţie (EMAS‑P) este derivată din
Formularul Evaluării Percepţiei Situaţiilor (Perception of
Situations Rating Form, Endler, 1983, Flood & Endler,
1980). Toate cele trei scale EMAS (Stare, Trăsătură
şi Percepţie) au fost construite pe baza modelului
interacţionist multidimensional al anxietăţii (Endler, 1975,
198. 1983; Endler & Magnusson, 1976a; Magnusson &
Endler, 1977).
Autorii doresc să mulţumească următorilor colegi
şi studenţi pentru contribuţia lor la colectarea şi analiza
datelor şi pentru colaborarea lor de‑a lungul anilor: Cheryl
Ackerman, R. Michael Bagby, Lawrence Breen, James
Check, Michael Chown, Janet Clewes, Michael Cowles,
Brian Cox, Dean Crooks, Helen Cunnel, Richard Darjes,
Caroline Davis, Sylvia Diveky, Bo Ekehammer, Honey
Fisher, Martin Flood, Esther Greenglass, Margaret Gury,
Colin Herring, Elizabeth Hoy, Paul King, Judy Kingstone,
R. G. Knight, Brian Kowalchuk, Mary Kuczynski, Clarry
Lay, Lawrence Litman, Kathy Martin, C. Douglas McCann,
Anne McGuire, Dixon Miller, Robert Muller, J. S. Palmer,
Terri Pearson, Bryan Phillips, Carlo Piccione, Leslie
Pickard, Elaine Porter, Timothy Quek, Alvin Rosenstein, J.
Philippe Rushton, Ralph Shedletsky, Graeme Taylor, Jean
Whitehead, Michael Ziegler şi Philip Zimbardo.
De asemenea, dorim să‑i mulţumim lui Morris N.
Eagle, de la Universitatea York, pentru că ne‑a oferit unul
dintre studiile de caz din acest manual şi lui Ron Sheese,
din cadrul aceleiaşi universităţi, pentru asistenţa sa în
stabilirea nivelului de înţelegere a textului acestor scale
şi a manualului. Îi mulţumim şi Carolinei Davis, pentru
ajutorul acordat în realizarea figurilor 1 şi 2.
Datele din domeniul militar prezentate în acest
manual au fost culese cu ajutorul generos din partea lui
Frank Pinch şi Ronald Dickenson, din cadrul Ministerului
Apărării Naţionale; Terry Prociuk şi Claude Hamel, din
partea Unităţii de Cercetare aplicată din cadrul Forţelor
Canadiene; B.R. Brown, Donald Lefroy, Michael Baker
şi Roger Girard din cadrul Colegiului Militar Regal al
Canadei şi C. Archambault şi Harold Mendes de la Colegiul
Militar Regal.
Apreciem munca diferitor persoane care au contribuit
la utilizarea scalelor în cercetări din afara Statelor Unite şi
a Canadei. Dintre aceştia îi amintim pe: Mark Antoniazzi,
Anna Laura Comunian, Sil Manini şi Monica Toselli
(Universitatea din Florenţa), Thalma Lobel (Universitatea
din Tel Aviv), Andreas Orphanides şi Liza Weiser
(Universitatea York), K. M. Perera (Universitatea din
Ruhuna, Sri Lanka), Juhani Julkunen (Fundaţia pentru
reabilitare, Helsinki), David Magnusson şi studenţii
săi (Universitatea din Stockholm) şi Paul Schmitz
(Universitatea din Bon).
Asistenţa de secretariat oferită de Barbara Devlin şi
Agnes Fraser este deosebit de apreciată.
Îi mulţumim în mod deosebit lui Joseph McVicker
Hunt, de la Universitatea din Illinois, care a fost
implicat în varianta originală a Inventarului de anxietate
situaţie‑răspuns (S‑R Inventory of Anxiousness); lui
Marilyn Okada, de la Institutul Gage, Toronto (iniţial de
la Universitatea York), care a fost implicată în realizarea
versiunilor anterioare ale măsurilor anxietăţii ca trăsătură;
xiv EMAS

lui Douglas Jackson, de la Research Psychologists Press şi

de la Universitatea Western Ontario, precum şi lui Charles
Spielberger, de la Univeristatea din South Florida.
În final, autorii ar dori să‑i mulţumească lui George
Huba şi Jill M. Rauch, de la Western Psychological Service
şi lui James Parker, de la Universitatea York, pentru ajutorul
acordat în elaborarea părţii finale a acestui manual. De
asemenea, datorăm mulţumiri speciale miilor de oameni,
care, prin completarea scalelor, au făcut posibilă existenţa
acestui manual. Ne pare rău dacă, din neatenţie, am omis
vreun nume.

Norman S. Endler, Ph. D., F.R.S.C.

Jean M. Edwards, Ph.D.
Romeo Vitelli, Ph.D.
 CAPITOLUL I.1
INTRODUCERE
Scalele Endler de Evaluare Multidimensională a
Anxietăţii (EMAS) reprezintă un set de trei scale uşor de
administrat, care măsoară diferite tipuri de anxietate.
Aceste scale oferă un set de instrumente pentru a evalua:
(a) predispoziţia unui individ de a resimţi anxietate în
patru tipuri de situaţii relevante pentru o gamă largă de
experienţe; (b) răspunsul anxios tranzitoriu, de moment;
(c) percepţia individului asupra ameninţării situaţionale.
Modalităţile de răspuns au fost selecţionate astfel încât să
includă o gamă variată de răspunsuri anxioase, incluzând
atât itemi cognitivi, cât şi fiziologici. Cele trei scale
individuale care compun EMAS sunt: EMAS‑S, EMAS‑T
şi EMAS‑P. EMAS‑S este o măsură a anxietăţii ca stare,
EMAS‑T este o măsură a anxietăţii ca trăsătură, iar
EMAS‑P evaluează percepţia respondentului asupra tipului
şi a nivelului ameninţării percepute în situaţia în care se
află la momentul respectiv
I.1.1. Caracteristici ale scalelor EMAS
Anumite aspecte ale EMAS, precum şi construirea
scalelor, le conferă acestora utilitate atât pentru clinicieni,
cât şi pentru cercetătorii interesaţi de evaluarea anxietăţii.
Scalele EMAS se bazează pe modelul interacţionist al
personalităţii (Endler, 1983) şi au fost folosite într‑o mare
varietate de cercetări. Această bază teoretică şi empirică
oferă contextul pentru interpretarea rezultatelor testului
şi pentru asocierea scorurilor obţinute cu alte arii ale
funcţionării personalităţii. O altă caracteristică importantă
a scalelor EMAS este multidimensionalitatea acestora.
Tendinţele de creştere a anxietăţii sunt evaluate prin
raportarea la patru contexte situaţionale generale: situaţii
de evaluare socială, situaţii periculoase din punct de vedere
fizic, situaţii ambigue şi situaţii de rutină zilnică. Această
abordare multidimensională a evaluării anxietăţii conferă o
mai mare precizie în prezicerea răspunsurilor individuale de
anxietate ca stare şi în înţelegerea pattern‑ului individual al
reacţiilor anxioase în diferite situaţii. În plus, scalele EMAS
au fost construite şi standardizate pe populaţii variate, atât
din Statele Unite, cât şi din Canada, incluzând: adulţi,
studenţi, adolescenţi, militari şi populaţii clinice.
I.1.2. Perspectivă istorică
În prezent, anxietatea este o problemă larg răspândită.
Mijlocul secolului al XX‑lea a fost caracterizat de May
(1977) ca fiind „epoca anxietăţii”, iar tema anxietăţii apare
în arta şi în literatura noastră (aşa cum a fost evidenţiată în
lucrările lui Bernstein, Auden, Kafka şi Camus), precum
şi în presă. Aproximativ 2%‑ 4% din populaţia generală
a prezentat, la un moment dat, o problemă care ar fi putut
fi clinic clasificată drept o tulburare de anxietate, potrivit
Manualului de diagnostic şi statistică a tulburărilor
mentale (Asociaţia Americană de Psihiatrie, 1987).
Tulburările legate de anxietate reprezintă una dintre cel
mai frecvent diagnosticate tulburări mentale şi una dintre
cel mai des întâlnite probleme ale persoanelor care se
prezintă la psihoterapie într‑un spital general (Edwards,
Endler & Streiner, 1982). Sondajele în populaţia generală
arată că aproape o treime dintre adulţi suferă de simptome
caracteristice anxietăţii (Lader, 1975) şi că Valium‑ul,
un calmant uşor, este unul dintre cele mai prescrise
medicamente în Statele Unite ale Americii (Koumjian,
1981).
Anxietatea nu este numai o tulburare care se instalează
insidios şi se extinde, ci este profund inconfortabilă.
Persoanele care suferă de anxietate raportează stări de
iritabilitate, tensiune, nervozitate, îngrijorare, teamă
sau agitaţie. Ele pot fi afectate de simptome specifice
stimulării fiziologice – de exemplu, respiraţie întretăiată,
transpiraţia palmelor, tremurături, bătăi accelerate ale
inimii, dureri de cap, tensiune musculară şi disconfort
digestiv. Poate fi afectată performanţa, în mod deosebit
cea care necesită concentrare, gândire divergentă sau
coordonare. Sentimentul de neajutorare sau de neputinţă,
precum şi preocuparea pentru propria persoană sunt, de
asemenea, des întâlnite şi pot interfera cu performanţa şi
cu interacţiunile sociale.
Anxietatea a reprezentat un construct proeminent
în contextul diferitelor teorii ale personalităţii şi ale
psihologiei clinice, de la scrierile lui Freud (1933), ale
celor dintâi teoreticieni ai învăţării (Dollard & Miller,
1950) şi ale fenomenologilor (May, 1977) până la adepţii
2 EMAS
teoriilor cognitive asupra învăţării sociale şi ai teoriilor
interacţioniste (Bandura, 1986; Endler, 1983). Termenul
de anxietate a fost folosit în atât de multe sensuri şi făcând
referire la atât de multe fenomene, încât a devenit într‑o
oarecare măsură ambiguu (Lewis, 1970). Acest termen a
fost utilizat pentru a face referire la un stimul, un răspuns,
un impuls, un motiv şi o trăsătură (Endler, 1975). Cattel
şi Scheier (1961) au introdus o distincţie importantă între
anxietatea ca stare şi anxietatea ca trăsătură, distincţie
care a contribuit la clarificarea teoretică şi metodologică.
Spielberger (1972) a definit anxietatea ca stare ca fiind
o reacţie formată din „sentimente de tensiune şi teamă,
percepute conştient ca neplăcute, asociate cu activarea
sau stimularea sistemului nervos autonom” (p. 29).
Anxietatea ca trăsătură se referă la „diferenţele individuale
relativ stabile legate de predispoziţia la anxietate, adică la
deosebirile dintre oameni în privinţa predispoziţiei sau a
tendinţei acestora de a percepe o gamă largă de situaţii ca
fiind ameninţătoare şi de a răspunde la aceste situaţii cu
creşteri diferenţiale ale stării de anxietate” (Spielberger,
1975, p. 137). Alţi teoreticieni (Zuckerman & Lubin,
1965) au adoptat, în mod similar, distincţia stare‑trăsătură
în teoriile şi metodele lor de evaluare. În ciuda acestui fapt,
aceşti teoreticieni abordează anxietatea ca trăsătură ca fiind
un concept unidimensional şi, în consecinţă, nu specifică
tipul de situaţie stresantă în care ne aşteptăm ca indivizii să
resimtă intensificări ale stării de anxietate.
Endler (1975, 198. 1983) şi Endler şi Edwards (1985)
au argumentat în favoarea distincţiei stare‑trăsătură şi au
clarificat relaţia dintre anxietatea ca stare şi anxietatea
ca trăsătură, printr‑un model interacţionist al anxietăţii,
care subliniază influenţa situaţiilor specifice. Acest model
propune ideea potrivit căreia anxietatea ca trăsătură este
multidimensională şi susţine că anxietatea ca trăsătură
(un factor personal) interacţionează cu factorii situaţionali
congruenţi pentru a determina nivelul la care este evaluată
ameninţarea situaţională, rezultând anxietatea ca stare.
Potrivit acestui model, indivizii diferă în ceea ce priveşte
predispoziţia la anxietate faţă de anumite tipuri de situaţii.
Cele patru tipuri sau dimensiuni ale anxietăţii ca trăsătură,
propuse de această teorie şi susţinute de studii emiprice,
sunt: (a) evaluarea socială sau ameninţarea interpersonală,
Figura I.1
Aspecte multidimensionale ale anxietăţii ca trăsătură
(b) ameninţarea legată de un pericol fizic, (c) ameninţarea
din situaţii ambigue şi (d) ameninţarea din situaţii
inofensive sau de rutină zilnică (vezi Figura I.1).
Pentru a prezice reacţia anxioasă ca stare, trebuie luate
în considerare atât dimensiunea specifică a anxietăţii ca
trăsătură, cât şi tipul ameninţării întâlnite într‑o situaţie
specifică. Modelul interacţionist propune o explicaţie
pentru schimbările distincte în stările de anxietate. Există
o creştere semnificativă a nivelului stării de anxietate al
persoanelor care au niveluri ridicate ale unei dimensiuni
specifice a anxietăţii ca trăsătură, atunci când acestea se
confruntă cu o ameninţare situaţională congruentă. Prin
analogie, persoanele care au niveluri scăzute ale unei
dimensiuni specifice a anxietăţii ca trăsătură înregistrează
creşteri mai reduse ale stării de anxietate.
Un exemplu concret va ajuta la ilustrarea modelului
interacţionist al anxietăţii. Scala EMAS‑T a fost
administrată unei clase de băieţi din ciclul gimnazial.
Fiecărui elev i s‑a calculat un scor pentru fiecare dintre cele
patru subscale (evaluare socială, pericol fizic, ambiguitate,
rutine zilnice). În funcţie de scorurile obţinute la subscala
pericol fizic, au fost selectate două grupuri de băieţi. Un
grup a fost format din elevi care au obţinut scoruri mari
la această subscală, iar celălalt grup - din elevi cu scoruri
mici. Ambele grupuri au fost evaluate cu ajutorul scalei
EMAS‑S în condiţii normale din timpul orelor. În aceste
condiţii, nu s‑a găsit nicio diferenţă semnificativă între cele
două grupuri în privinţa stării de anxietate. Ambele grupuri
au participat, ulterior, la o sarcină de căţărare pe o frânghie,
în care au trebuit să escaladeze un perete cu ajutorul
unei frânghii suspendate. De regulă, această sarcină este
considerată ca fiind periculoasă din punct de vedere fizic.
Chiar înainte de căţărarea pe frânghie, fiecare elev a
completat EMAS‑S pentru a evalua starea de anxietate. Cu
toate că s‑a înregistrat o creştere a nivelului de anxietate în
ambele grupuri, tinerii care au fost identificaţi cu ajutorul
EMAS‑T ca având scoruri mari la subscala pericol fizic au
resimţit intensificări semnificativ mai ridicate ale stării de
anxietate, faţă de cei care au obţinut scoruri mici la această
subscală. Ipoteza modelului interacţionist al anxietăţii
prezice această schimbare diferenţială a stării de anxietate
ca funcţie a anxietăţii ca trăsătură şi a situaţiei (vezi Figura
I.2).
De asemenea, acest model prezice creşteri diferite ale
stării de anxietate atunci când oamenii care au un nivel
crescut al anxietăţii ca trăsătură în situaţii de evaluare
socială experimentează o situaţie în care ei consideră că
sunt evaluaţi sau observaţi. În mod similar, persoanele
cu nivele crescute ale anxietăţii ca trăsătură în situaţii
de ambiguitate înregistrează o creştere mai mare a stării
de anxietate decât cele cu niveluri scăzute la această
dimensiune, atunci când sunt expuse la situaţii neclare,
noi, ciudate sau ambigue. Astfel de creşteri diferite ale
nivelului anxietăţii ca stare sunt prezise numai atunci când
comparăm persoane care înregistrează niveluri crescute pe
o anumită dimensiune a anxietăţii ca trăsătură, cu cele care
înregistrează niveluri scăzute ale aceleiaşi dimensiuni.
Introducere 3

sociale. De asemenea, ele pot reacţiona la tipuri diferite de

intervenţie terapeutică (Endler & Edwards, 1978).
60 Situaţia, îndeosebi situaţia semnificativă din punct de
50 vedere psihologic, reprezintă o componentă importantă a
procesului de interacţiune (Edwards, 1984; Endler, 1981,
Nivelul 40 1983). Din moment ce anxietatea ca stare se aşteaptă a
stării de fi rezultatul interacţiunii dintre o dimensiune congruentă
anxietate 30 a anxietăţii ca trăsătură şi tipul ameninţării situaţionale,
20 evaluarea trebuie să includă atât o măsură a perceperii
situaţiei, cât şi variabilele legate de anxietatatea ca trăsătură
10 şi răspunsurile anxioase situaţionale. În plus, nu putem
pleca de la asumpţia că situaţia, aşa cum este percepută
de respondent, este identică fie cu normele culturale, fie
Ameninţare scăzută Ameninţare crescută cu aşteptările celui care administrează testul. Aşadar,
din partea unui din partea unui evaluarea tipului şi a intensităţii ameninţării percepute,
pericol fizic pericol fizic
aşa cum sunt măsurate de EMAS‑P, este, de asemenea,
Situaţii importantă pentru înţelegerea pattern‑ului specific de
Legendă răspunsuri anxioase al respondentului.
Scoruri scăzute la pericol fizic
Scoruri crescute la pericol fizic
I.1.3. Descriere generală
Figura I.2
Efectele interacţiunii persoană-situaţie Scalele EMAS sunt compuse din trei părţi: Scala Stare
asupra stării de anxietate (EMAS‑S), Scala Trăsătură (EMAS‑T) şi Scala Percepţie
(EMAS‑P).
Aşadar, nu am putea prezice o creştere distinctă a
anxietăţii ca stare, dacă indivizii care diferă în privinţa
anxietăţii ca trăsătură în situaţii de pericol fizic s‑ar I.1.3.1. Scala Stare (EMAS‑S)
confrunta cu o situaţie de evaluare socială. Pe scurt, cu EMAS‑S este un instrument creion‑hârtie de
toate că starea de anxietate a aproape oricărei persoane autoevaluare a anxietăţii ca stare, format din 20 de itemi,
creşte oarecum, ca urmare a unei ameninţări, indivizii care dintre care 10 măsoară componenta emoţional‑fiziologică
au niveluri crescute la o anumită dimensiune a anxietăţii ca a anxietăţii ca stare, iar ceilalţi 10 măsoară componenta
trăsătură înregistrează o creştere mai puternică a nivelului cognitivă a stării de anxietate. Pentru a controla efectele
anxietăţii ca stare faţă de cei care au niveluri scăzute la datorate ordinii itemilor, itemii celor două componente
aceeaşi dimensiune. Acest lucru este valabil numai atunci au fost distribuiţi în mod aleator. Fiecare item este
când dimensiunea anxietăţii ca trăsătură este congruentă cu evaluat pe o scală în 5 puncte, variind de la 1 (deloc) la
tipul stresului situaţional. Această abordare interacţionistă 5 (foarte mult). Respondenţii sunt rugaţi să evalueze
a anxietăţii permite o mai mare precizie în prezicerea pentru fiecare item modul în care se simt în acel moment.
răspunsurilor anxioase şi a schimbărilor în starea de Itemii care compun scala EMAS‑S sunt prezentaţi în
anxietate şi reprezintă un model unic pentru înţelegerea Tabelul I.1. EMAS‑S produce trei scoruri; (a) anxietatea
pattern‑urilor individuale ale reacţiilor de anxietate în
diverse situaţii (Endler şi Edwards, 1985). Tabelul I.1
Anxietatea ca stare este, de asemenea, Itemii scalei EMAS-S
multidimensională. Dimensiunile anxietăţii ca stare
se referă la modalităţile de răspuns. Liebert şi Morris Itemi emoţional-fiziologici Itemi cognitivi
(1967), Sarason (1975a, 1975b) şi Wine (1971) au propus
o distincţie între răspunsurile cognitive şi răspunsurile 1. Îmi simt mâinile umede. 2. Îmi lipseşte încrederea în
3. Respir neregulat. mine.
emoţional‑fiziologice în calitatea lor de componente 5. Am o senzaţie de 4. Mi-e greu să fiu atent(ă)
ale anxietăţii ca stare. Răspunsurile cognitive se axează încordare în stomac. la activitatea pe care o
asupra evaluării propriei persoane, a gândurilor legate 6. Inima îmi bate mai repede. desfăşor.
de eşec, a ruminaţiilor legate de sine şi a neîncrederii în 9. Transpir. 7. Mă simt neajutorat(ă).
sine. Răspunsurile emoţional‑fiziologice sunt simptomele 11. Îmi simt gura uscată. 8. Mi-e greu să mă concentrez.
14. Mă simt încordat(ă). 10. Mi-e teamă de eşec.
fizice, precum agitaţia mâinilor, ritmul cardiac accelerat, 16. Îmi simt mâinile nesigure. 12. Mă îngrijorează starea mea.
transpiraţia palmelor, tensiunea musculară şi uscăciunea 17. Simt că sunt roşu (roşie) 13. Mă simt nesigur(ă).
gurii. Cu toate că ele sunt interrelaţionate, aceste două la faţă. 15. Mă simt nelalocul meu.
componente ale stării de anxietate pot fi asociate cu 20. Am un nod în gât. 18. Mă simt ca şi cum toată
antecedente oarecum diferite şi pot avea unele efecte lumea s-ar uita la mine.
19. Mă simt incompetent(ă).
diferite asupra performanţei şi asupra interacţiunilor
4 EMAS
Tabelul I.2
Itemii scalei EMAS-T
1. Caut experienţe de felul acesta.
2. Sunt supărat(ă).
3. Transpir.
4. Mă simt relaxat(ă).
5. Mă simt stânjenit(ă).
6. Aştept cu nerăbdare aceste situaţii.
7. Am o stare de agitaţie în stomac.
8. Mă simt confortabil.
9. Mă simt încordat(ă).
10. Îmi face plăcere sa fiu în aceste situaţii.
11. Inima îmi bate mai repede.
12. Mă simt în siguranţă.
13. Mă simt îngrijorat(ă).
14. Am încredere în mine.
15. Sunt agitat(ă).
ca stare emoţional‑fiziologică, (b) dimensiunea cognitivă
a anxietăţii ca stare şi (c) nivelul total al anxietăţii ca stare.
I.1.3.2. Scala Trăsătură (EMAS‑T)
EMAS‑T este un chestionar de auto‑evaluare
creion‑hârtie, care măsoară patru dimensiuni situaţionale
ale anxietăţii ca trăsătură. Scala se prezintă ca un inventar
de 60 de itemi format din 15 itemi de răspuns pentru fiecare
dintre cele patru situaţii generale. Cele patru dimensiuni
situaţionale ale EMAS‑T sunt:
1. Vă aflaţi în situaţii în care sunteţi evaluat de alţi
oameni.
2. Vă aflaţi în situaţii în care vă confruntaţi sau sunteţi
pe cale să vă confruntaţi cu un pericol fizic.
3. Vă aflaţi într‑o situaţie nouă sau ciudată.
4. Vă implicaţi în rutina dumneavoastră zilnică.
Cei 15 itemi de răspuns urmează fiecăreia dintre cele
patru descrieri ale situaţiilor. Itemii se evaluează pe o scală
în 5 puncte care variază de la 1 (deloc) la 5 (foarte mult). În
Tabelul I.2 sunt enumeraţi cei 15 itemi de răspuns.
EMAS‑T produce patru scoruri separate ale anxietăţii
ca trăsătură pentru fiecare individ: evaluare socială,
pericol fizic, ambiguitate şi rutine zilnice. Cele patru
scoruri la subscale nu se adună, adică nu există un scor
total al anxietăţii ca trăsătură. Instrucţiunile complete
pentru cotarea manuală şi pentru cea computerizată sunt
prezentate în capitolul doi.
I.1.3.3. Scala de Percepţie (EMAS‑P)
EMAS‑P este o măsură a percepţiei subiective a
respondenţilor asupra tipului şi a intensităţii ameninţării
activate de o anumită situaţie. Scala cuprinde patru tipuri
de ameninţări: evaluare socială, pericol fizic, ambiguitate
şi rutine zilnice. Aceste tipuri de ameninţări corespund
celor patru dimensiuni ale anxietăţii ca trăsătură, evaluate
de EMAS‑T. În plus, există un al cincilea item care măsoară
percepţiile legate de intensitatea ameninţării, din situaţia
în care se află individul la momentul respectiv (Flood
& Endler, 1980). Fiecare item este evaluat pe o scală în
cinci puncte, care variază de la 1 (deloc) la 5 (foarte mult).
Tabelul I.3
Itemii EMAS-P
1. Cât de mult vă percepeţi ca fiind într-o situaţie în care
sunteţi evaluat, judecat sau observat de alte persoane?
2. Cât de mult vă percepeţi ca fiind într-o situaţie ce poate
fi numită una de pericol fizic, adică o situaţie în care aţi
putea fi rănit(ă) sau simţi durere fizică?
3. Cât de mult vă percepeţi ca fiind într-o situaţie ce poate
fi numită nouă, ambiguă sau nefamiliară, adică o situaţie
în care nu ştiţi sau nu sunteţi sigur ce urmează să se
întâmple?
4. Cât de mult vă percepeţi ca fiind într-o situaţie ce poate
fi numită inofensivă sau neutră, adică o situaţie care
este similară cu cele pe care le întâlniţi de obicei în viaţa
dumneavoastră de zi cu zi?
5. Cât de mult vă percepeţi ca fiind ameninţat în această
situaţie?
6. Vă rugăm să descrieţi pe scurt situaţia în care sunteţi în
prezent.
7. Vă ameninţă ceva anume legat de această situaţie? Vă
rugăm să specificaţi.
8. Există altceva legat de această experienţă de care să vă
simţiţi ameninţat? Vă rugăm să specificaţi.
Respondenţii sunt rugaţi să indice modul în care percep
situaţia în care se găsesc în acel moment, prin încercuirea
unui număr din scala în cinci puncte. Scala EMAS‑P
conţine şi trei întrebări deschise. Aceste întrebări permit
respondenţilor să identifice aspecte specifice legate de
situaţia lor din acel moment, care pot fi percepute ca fiind
stresante, şi să descrie situaţia fenomenologică la care au
făcut referire când au completat chestionarul. Itemii scalei
EMAS‑P sunt prezentaţi în Tabelul I.3.
Întrebările deschise cer respondentului să descrie
situaţia şi să dea detalii despre orice aspect al situaţiei care
este perceput ca fiind ameninţător. Aceşti itemi furnizează
informaţii valoroase legate de răspunsurile celor care
completează chestionarele. De exemplu, un client al unui
birou de consiliere şcolară poate completa scalele, făcând
referire la faptul că se află în consiliere sau, dimpotrivă,
referindu‑se la situaţii de viaţă sau la conflicte familiale
prin care trece. În context de cercetare, această secţiune
a EMAS‑P furnizează posibilitatea indispensabilă de a
controla manipularea.
I.1.4. Principii de utilizare
I.1.4.1. Populaţia respondentă
Scalele EMAS pot fi folosite pentru a evalua o gamă
variată de respondenţi, inclusiv adolescenţi, adulţi, pacienţi
clinici şi persoane vârstnice. Scalele au fost administrate
studenţilor, elevilor, adulţilor cu niveluri educaţionale
foarte variate, membrilor Forţelor Militare Canadiene şi
pacienţilor psihiatrici internaţi şi din ambulator.
Scalele EMAS reprezintă o măsură de auto‑evaluare
şi, în consecinţă, nu sunt recomandate indivizilor care
nu vor sau nu pot să coopereze şi să răspundă sincer la
întrebări. Oferirea şi garantarea confidenţialităţii ar trebui
Introducere
să contribuie la obţinerea unor răspunsuri sincere din partea
celor care completează chestionarul.
Scalele EMAS nu sunt recomandate indivizilor care
prezintă probleme de orientare temporalo‑spaţială sau
deficite severe. Indivizii care prezintă abilităţi de citire sub
nivelul clasei a opta pot întâmpina dificultăţi în a răspunde
la întrebări. În plus, pentru acest tip de populaţie, nu există
etaloane sau studii de validitate. De asemenea, respondenţii
trebuie să vorbească în mod fluent limba engleză.
I.1.4.2. Calificările utilizatorului
În general, utilizatorii acestui test trebuie să înţeleagă
principiile de bază ale evaluării, limitele interpretării
psihometrice şi modelul interacţionist al anxietăţii,
modelul pe baza căruia au fost construite aceste scale
(Endler, 1983; Endler & Edwards, 1985). Aşadar, cu toate
că scalele EMAS pot fi administrate şi cotate cu uşurinţă de
asistente medicale, consilieri şi alţi profesionişti calificaţi
din domenii afiliate psihologiei, responsabilitatea pentru
folosirea, interpretarea şi comunicarea rezultatelor trebuie
să fie asumată, în cele din urmă, de un profesionist cu
pregătire aprofundată în domeniul evaluării psihologice.
Înainte de administrarea scalelor, potenţialii utilizatori
trebuie să se familiarizeze cu informaţiile oferite în acest
manual, privitoare la baza teoretică, standardizarea,
proprietăţile psihometrice şi limitele scalelor EMAS. În
plus, potenţialii utilizatori trebuie să cunoască şi să adere
la standardele prescrise de APA (1985) privind folosirea
testelor psihlogice. Utilizatorii care nu sunt instruiţi în
evaluare psihologică sau care nu sunt familiarizaţi cu
aspectele metodologice legate de evaluarea anxietăţii
trebuie să parcurgă literatura de specialitate relevantă în
acest domeniu, înainte de utilizarea scalelor.
I.1.4.3. Aspecte etice şi juridice
Standardele existente pentru testarea educaţională
şi psihologică (APA, 1985) trebuie folosite ca un ghid în
context clinic, aplicat sau de cercetare. Trebuie luate toate
precauţiile necesare pentru asigurarea confidenţialităţii
rezultatelor testului. Este responsabilitatea utilizatorului
direct de a asigura comunicarea adecvată a rezultatelor,
inclusiv a interpretării şi a limitelor rezultatelor. Unităţile
5
administrative (i.e. statele, provinciile, ţările) diferă în
privinţa definirii legale a confidenţialităţii legate de folosirea
şi distribuirea rezultatelor testelor. Este responsabilitatea
utilizatorului de a se familiariza cu legile specifice zonei
sale. Aceleaşi aspecte etice se aplică şi utilizării versiunii
computerizate a scalelor EMAS.
I.1.4.4. Limite
Evaluarea unor variabile psihologice importante
(precum anxietatea ca stare, anxietatea ca trăsătură şi
percepţia ameninţării situaţionale) este o sarcină complexă.
Modelul din care scalele EMAS au fost derivate subliniază
interdependenţa multor aspecte care ţin de persoană, de
situaţie şi de procesele comportamentale în derulare. Acest
model al personalităţii atrage atenţia asupra evaluărilor
care sunt globale, măsurători statice ale variabilelor
individuale. Rezultatele testului trebuie interpretate în
contextul acestei abordări teoretice. Utilizatorul trebuie să
consulte capitolul I.4 pentru informaţii specifice legate de
interpretarea rezultatelor scalelor EMAS.
I.1.5. Sumarul manualului
Capitolele următoare oferă mai multe detalii despre
procedurile de administrare şi cotare, despre interpretarea
şi folosirea rezultatelor testului, detalii despre construirea
scalelor şi despre proprietăţile psihometrice ale acestora.
Procedurile de bază pentru administrarea şi cotarea
scalelor sunt explicate în capitolul doi, iar raportul
computerizat al scalelor EMAS, oferit de serviciul WPS
TEST REPORT este descris în capitolul trei. Capitolul
patru prezintă discuţiile pe marginea interpretării adecvate
a scalelor EMAS şi referitoare la utilizarea acestora în
contexte clinice, aplicate sau de cercetare. În capitolul
cinci se discută fundamentele teoretice pe baza cărora au
fost elaborate aceste scale, iar capitolul şase prezintă datele
normative şi cele cu privire la fidelitatea scalelor, precum
şi sumarizarea datelor referitoare la validitate. Centilele
echivalente şi tabelele de conversie în cote T pot fi găsite
în anexele A (pentru EMAS‑S), B (pentru EMAS‑T) şi C
(pentru EMAS‑P).
 CAPITOLUL I.2
ADMINISTRARE ŞI COTARE

I.2.1. Repere generale I.2.2. Administrarea scalelor

I.2.1.1. Populaţiile la care se pretează aplicarea
scalelor
Scalele EMAS reprezintă un instrument creion‑hârtie
uşor de administrat care măsoară anxietatea ca stare,
anxietatea ca trăsătură şi percepţia ameninţării situaţionale.
Scalele pot fi folosite atât pentru populaţii normale, cât
şi pentru populaţii clinice, care au un nivel al abilităţilor
de citire cel puţin corespunzător clasei a opta (Kincaid,
Fishburne, Rogers & Chissom, 1975). Scalele au fost
administrate unor adulţi cu diferite niveluri educaţionale,
unor elevi şi unor studenţi de asemenea, scalele au fost
administrate unor membri ai Forţelor Militare Canadiene,
rezidenţilor unor centre pentru persoane vârstnice şi
unor pacienţi cu diagnostice psihiatrice, internaţi şi din
ambulator. Există etaloane pentru populaţia americană
şi canadiană. Datele descriptive caracteristice celor cinci
eşantioane folosite la etalonare sunt prezentate în Tabelul
I.4.
Scalele EMAS pot fi aplicate atât individual, cât şi în
grup. În timpul admininistrării în grup, trebuie furnizate
condiţii adecvate de intimitate, pentru a încuraja indivizii
să răspundă cât mai sincer. Uşurinţa administrării testului
va facilita utilizarea acestuia atât în contexte practice, cât
şi de cercetare.
EMAS se compune din trei subscale separate:
EMAS‑Stare (EMAS‑S), EMAS‑Trăsătură (EMAS‑T) şi
EMAS‑Percepţie (EMAS‑P). Fiecare subscală poate fi
cotată atât manual, folosind formularele auto‑cotabile,
cât şi computerizat, folosind foile de răspuns scanabile.
Există două formulare pentru fiecare modalitate de cotare:
formularul EMAS‑S şi formularul EMAS-T/EMAS‑P.
Ordinea corectă pentru administrarea scalelor este
următoarea: se începe cu EMAS‑S, se continuă cu EMAS‑T
şi se încheie cu EMAS‑P. Scala EMAS‑S, care măsoară
anxietatea ca stare, este reactivă la contextele situaţionale
şi, în consecinţă, trebuie completată prima.
Toate cele trei scale pot fi administrate împreună sau
EMAS‑S poate fi aplicată fără EMAS‑T sau EMAS‑P. Cu
toate acestea, este important ca scalele să fie admininstrate
în ordinea corectă.
I.2.2.1. Administarea formularelor EMAS pentru
auto‑cotare
Atât formularele EMAS‑S pentru auto‑cotare, cât şi
cele EMAS‑T/ EMAS‑P conţin un spaţiu destinat notării
identităţii respondenţilor şi a informaţiilor legate de
caracteristicile acestora. Indicaţiile generale specifică faptul
că itemii se focalizează asupra reacţiilor respondenţilor la
anumite situaţii.

Tabelul I.4
Eşantioanele utilizate la etalonarea scalelor EMAS

Eşantion Bărbaţi Femei Total Interval de vârstă

Studenţi din SUA 243 352 595 17-65
Adulţi din Canada 103 100 203 18-79
Adolescenţi din Canada 102 127 229 15-20
Studenţi din Canada 166 368 534 17-43
Adulţi din Canada 161 160 321 16-64
Administrare şi cotare 7

Figura I.3
Exemplu de Foaie de răspuns pentru forma de auto-cotare a EMAS-S
8 EMAS

Figura I.4
Exemplu de Foaie de răspuns pentru forma de auto-cotare a EMAS-T
Administrare şi cotare
Respondenţilor li se indică să folosească scala de
evaluare în cinci puncte pentru a răspunde la fiecare item.
La începutul fiecărei secţiuni, sunt incluse instrucţiuni
suplimentare, care atrag atenţia asupra specificului acelei
situaţii. Instrucţiunile scalei EMAS‑S orientează atenţia
respondenţilor asupra a ceea ce simt ei în acel moment. În
Figura I.3 este prezentat un exemplu de formular EMAS‑S
pentru auto‑cotare completat. În privinţa scalei EMAS‑T,
instrucţiunile pentru fiecare secţiune atrag atenţia asupra
unui tip general de situaţie şi cer respondenţilor să descrie
reacţiile lor la acea situaţie. Figura I.4 prezintă o foaie
de răspuns completată pentru formularul EMAS‑T pentru
auto‑cotare. Instrucţiunile scalei EMAS‑P focalizează
atenţia respondenţilor la situaţia lor din momentul
completării şi asupra tipului şi a intensităţii ameninţării
resimţite în acea situaţie. Figura I.5 conţine un exemplu
de foaie de răspuns completată pentru formularul EMAS‑P
pentru auto‑cotare.
I.2.1.1. Proceduri
Respondenţii trebuie să completeze datele demografice
solicitate, să citească instrucţiunile şi să răspundă la scale
în ordinea specificată (EMAS‑S, EMAS‑T şi EMAS‑P).
Pentru a ne asigura că marcarea răspunsurilor se transferă
pe foaia de răspuns, este necesară o apăsare fermă în
momentul marcării răspunsului. De reţinut faptul că
foile de cotare pentru EMAS‑S şi EMAS‑T/EMAS‑P sunt
incluse în formularele pentru auto‑cotare; nu sunt necesare
instrucţiuni de cotare separate.
Când scalele EMAS sunt administrate unui grup, este
indicat ca persoana care administrează testul să citească
instrucţiunile cu voce tare, în timp ce respondenţii le
parcurg individual. De asemenea, cel care administrează
scalele trebuie să atenţioneze respondenţii să răspundă în
mod independent la întrebări şi să completeze toţi itemii.
Răspunsurile la întrebările respondenţilor vor fi date prin
repetarea secţiunilor relevante din instrucţiunile scalei.
Cel care administrează testul trebuie să rămână disponibil
şi în timpul testării, pentru a răspunde la întrebări, pentru
a se asigura că testul este completat în mod adecvat şi
pentru a asigura intimitatea şi faptul că răspunsurile sunt
independente.
I.2.1.2. Timpul
Toate cele trei scale EMAS (EMAS‑S, EMAS‑T şi
EMAS‑P) pot fi completate în aproximativ 25 de minute de
către un respondent tipic. Scalele EMAS‑S şi EMAS‑P pot
fi completate în mai puţin de 10 minute.
I.2.1.3. Administrarea scalelor folosind foile de
răspuns scanabile care pot fi trimise prin poştă
Scalele EMAS pot fi cotate cu ajutorul computerului,
folosind serviciul WPS TEST REPORT. Acest serviciu
oferă o serie de avantaje faţă de cotarea manuală
tradiţională. Beneficiile cotării computerizate includ (a)
un calcul mai rapid şi mai precis al scorurilor scalelor
9
individuale şi al scorurilor totale; (b) calcularea automată
a intervalelor de încredere; (c) reprezentări grafice care
prezintă punctele cheie ale procesului de interpretare şi
(d) interpretări narative ale rezultatelor la scalele EMAS.
Serviciul de cotare prin corespondenţă oferă un avantaj
adiţional prin faptul că furnizează utilizatorilor WPS
ChromaGraphTM, un profil grafic color pe care numai o
tehnologie computerizată sofisticată îl poate produce.
Pentru a folosi serviciul de cotare şi interpretare
computerizată prin corespondenţă, utilizatorul trebuie doar
să trimită prin poştă foile de răspuns scanabile, completate
pentru EMAS‑S (Catalogul WPS nr. W‑272D) şi pentru
EMAS‑T/EMAS‑P (Catalogul WPS nr. W‑272E), împreună
cu formularul de transmitere furnizat de WPS la adresa
WPS TEST REPORT, Blvd. Wilshire, nr. 12031, Los
Angeles, CA 90025‑1251. Prin formularul de transmitere,
pot fi trimise mai multe foi de răspuns, dar trebuie reţinut
faptul că un formular de transmitere trebuie să însoţească
fiecare foaie de răspuns trimisă la WPS. Înainte de
trimiterea formularului de transmitere la WPS, numărul
foii de răspuns imprimat la începutul acesteia trebuie
trecut pe formularul de transmitere. Dacă foile de răspuns
sunt numerotate consecutiv, este suficientă specificarea
intervalelor numerice (de exemplu, 00551‑00567) pe
formularul de transmitere, mai degrabă decât listarea
tuturor numerelor individuale de pe foile de răspuns. WPS
TEST REPORT va procesa foile de răspuns şi va trimite
rezultatele în aceeaşi zi lucrătoare în care au fost primite.
Costul complet pentru procesarea şi trimiterea rezultatelor
este inclus în preţul foilor de răspuns EMAS. Utilizatorii
care doresc înapoierea rapoartelor prin curierat rapid
trebuie să contacteze WPS, pentru informaţii privitoare la
procedurile specializate.
I.2.1.4. Pregătirea foilor de răspuns pentru
procesare
După ce respondenţii au completat itemii scalelor
EMAS, strângeţi foile de răspuns. Înainte de a le trimite
prin poştă, asiguraţi‑vă că acestea sunt completate în mod
adecvat şi că sunt pregătite pentru cotare. Verificaţi dacă au
apărut următoarele probleme comune:
1. Informaţii de identificare incomplete sau false.
De reţinut faptul că sexul şi grupul la ale cărui
etaloane se raportează rezultatele subiectului
trebuie codificate înainte de a procesa foile de
răspuns. În plus, numărul foii de răspuns la scala
EMAS‑S trebuie copiat pe foile de răspuns ale
scalelor EMAS‑T/EMAS‑P pentru a procesa cele
trei scale sub forma unui set. Răspunsurile la
EMAS‑T/EMAS‑P nu pot fi incluse în raportul
computerizat, dacă nu sunt identificate cu numărul
de pe foaia de răspuns la EMAS‑S.
10 EMAS

Figura I.5
Exemplu de Foaie de răspuns pentru forma de auto-cotare a EMAS-P
Administrare şi cotare
2. Răspunsuri omise şi/sau multiple. Un număr mare
de itemi omişi şi/sau itemi cu mai mult de un
răspuns pot invalida rezultatele (vezi secţiunea
Răspunsuri nevalide, a capitolului 3), iar foile
de răspuns pot fi retrimise expeditorului ca
neprocesabile. Dacă este posibil, înapoiaţi foaia
de răspuns celui care a completat‑o cu rugămintea
de a completa răspunsurile omise sau de a alege
un singur răspuns la itemii cu răspunsuri multiple.
3. Instrumente de scris necorespunzătoare. Foile
de răspuns, completate cu instrumente de scris
altele decât un creion cu mină moale (Nr. 2 sau
mai moale), trebuie refăcute utilizând instrumente
corespunzătoare. În general, este uşor de refăcut
răspunsul la fiecare item cu un instrument potrivit,
pentru a ne asigura de acoperirea completă a
locului destinat răspunsului.
4. Marcarea superficială sau incompletă a
răspunsului. Marcarea prea uşoară a răspunsului
sau umplerea incompletă a cercurilor pentru
răspunsuri pot să nu blocheze lumina optică a
scanner‑ului, dând naştere unor erori. Înnegriţi
răspunsurile, dacă este necesar, înainte de a trimite
foile de răspuns spre cotare.
5. Ştersături incomplete sau mâzgălituri. Ştersăturile
incomplete sau mâzgăliturile din orice loc al
foii de răspuns pot cauza erori, atunci când
foaia de răspuns este citită de scanner‑ul optic.
Asiguraţi‑vă că orice modificare a răspunsului sau
orice linie suplimentară sunt complet şterse. Nu
folosiţi lichid corector, bandă corectoare sau orice
alt material opac pe foile de răspuns.
6. Foi de hârtie deteriorate sau rupte. Dacă o
foaie de răspuns este ruptă, nu folosiţi bandă
de lipit pentru a o repara. Foile de răspuns care
sunt aproape intacte pot fi trimise aşa cum sunt.
Cu toate acestea, dacă o foaie de răspuns este
puternic deteriorată, transferaţi toate informaţiile
de indentificare şi răspunsurile pe o foaie de
răspuns nouă.
Foile de răspuns nu trebuie îndoite, capsate, legate cu
bandă de cauciuc, prinse cu agrafe sau legate în orice alt
fel. Fiecare foaie trebuie să fie perfect întinsă şi intactă,
pentru a putea intra şi ieşi cu succes din scanner‑ul optic.
Asiguraţi‑vă că trimiteţi foile de răspuns într‑un plic de
dimensiuni corespunzătoare, astfel încât să poată fi trimise
fără deteriorări ale mariginilor sau ale suprafeţei. Inspecţia
manuală şi modificarea foilor deteriorate nu pot fi garantate
de către WPS.
I.2.3. Cotarea scalelor
I.2.3.1. Cotarea manuală
Se separă hârtia de indigo de formularul EMAS pentru
auto‑cotare, prin ruperea formularului de‑a lungul marginii
perforate. Foaia de cotare pentru formularul EMAS‑S pentru
11
auto‑cotare este imprimată pe reversul primei pagini a
formularului. Scala EMAS‑P nu necesită formular de cotare
din moment ce nu are subscale şi nu necesită inversări
ale scorurilor. Aşadar, EMAS‑T este singura scală care se
cotează utilizând formularul EMAS‑T/EMAS‑P pentru
auto‑cotare. Foaia de cotare pentru EMAS‑T este imprimată
pe faţa ultimei pagini a formularului. Examinatorul trebuie
să verifice dacă răspunsurile persoanelor care au completat
testul s‑au transferat pe foaia de cotare. Examinatorii
trebuie, de asemenea, să stabilească valoarea oricăror
răspunsuri neclare la itemi care ar putea rezulta din ştergeri
repetate. Scalele EMAS‑S şi EMAS‑T pot fi cotate în 5‑10
minute. Instrucţiunile pentru ambele scale sunt prezentate
pe foile de cotare.
Pentru fiecare item, foile de cotare EMAS‑S furnizează
două coloane de căsuţe la dreapta scalei în cinci puncte.
Căsuţele din coloana din stânga indică un răspuns
cognitiv (C), iar căsuţele din dreapta semnifică un
răspuns emoţional‑fiziologic (EF). Examinatorii trebuie
să transfere fiecare răspuns încercuit în căsuţa destinată
acelui item. Pentru a cota, adunaţi toate răspunsurile
corespunzătoare scalei cognitive şi notaţi totalul în
căsuţa corspunzătoare din partea de jos a foii de cotare.
Repetaţi aceeaşi procedură pentru răspunsurile la scala
emoţional‑fiziologică. Adunaţi cele două sume obţinute
şi notaţi scorul obţinut în căsuţa notată cu TOTAL, de la
sfârşitul foii pentru cotare. Pentru o cotare mai rapidă,
puteţi pur şi simplu să adunaţi toate numerele încercuite
şi să notaţi totalul în căsuţa corespunzătoare de la finalul
foii de cotare. Figura I.6 prezintă o foaie de cotare EMAS‑S
completată pentru exemplul din Figura I.3.
După cum se vede în Figura I.4, foaia de administrare
pentru EMAS‑T este împarţită în patru secţiuni care descriu
unele situaţii generale. Foaia de cotare pentru EMAS‑T
conţine totaluri separate pentru aceste patru secţiuni.
Pentru a cota fiecare secţiune, transferaţi numărul încercuit
în coloana imediat din stânga scalei în cinci puncte, adunaţi
acele cifre şi notaţi scorul obţinut în căsuţa marcată cu
TOTAL. Figura I.7 prezintă o foaie de cotare EMAS‑T
completată conform exemplului prezentat în Figura I.4.
Scala EMAS‑P conţine opt răspunsuri la itemi care sunt
importante pentru analizarea modului în care respondentul
vede situaţia sa la momentul respectiv. Scorurile la itemii
1‑5 variază de la 1 la 5, iar fiecare item este tratat separat.
Scorurile la aceşti itemi nu se însumează. Itemii 6‑8 au
răspunsuri narative care nu se cotează.
I.2.3.2. Utilizarea scorurilor standard
Cotele T reprezintă scoruri standard cu o medie de 50
şi o abatere standard de 10 în orice eşantion şi indiferent de
scală. Scorurile exprimate în centile se referă la numărul
de oameni din 100 care obţin scoruri mai mici decât cele
ale respondentului la scala respectivă. Transformarea
scorurilor brute în cote T şi în centile uşurează compararea
rezultatelor testului la o scală cu cele la alte scale din cadrul
aceluiaşi protocol, la compararea rezultatelor obţinute de
două persoane sau a celor realizate de acelaşi individ în
12
momente diferite De exemplu, un bărbat adult din Statele
Unite cu un scor brut de 50 la subscala de evaluare socială
din cadrul EMAS‑T va avea o cotă T de 58 şi un centil de
79. Aşadar, putem concluziona că individul se situează
uşor deasupra mediei în privinţa anxietăţii ca trăsătură în
situaţii de evaluare socială şi că 79% dintre respondenţii
din eşantionul folosit la etalonare au obţinut scoruri mai
mici decât acest individ la subscala de evaluare socială.
I.2.3.3. Transformarea scorurilor brute în cote T
şi în centile
Din scala EMAS‑S rezultă trei scoruri: (a) un scor pentru
componenta emoţional‑fiziologică a anxietăţii ca stare, (b)
un scor pentru componenta cognitivă a anxietăţii ca stare şi
(c) un scor total pentru anxietatea ca stare. Cotarea scalei
EMAS‑T furnizează un scor brut pentru fiecare dintre cele
patru dimensiuni ale anxietăţii ca trăsătură, rezultând astfel,
în total, patru scoruri. Scala EMAS‑P produce cinci scoruri
brute individuale la subscalele sale. Toate scorurile brute
la EMAS pot fi transformate în scoruri standard (cote T)
şi în centile, folosind formularul pentru trasarea profilului
EMAS (inclus în formularul pentru auto‑cotare). În fiecare
formular pentru auto‑cotare pot fi găsite două formulare
pentru trasarea profilului EMAS: unul pentru etalonul
EMAS
american şi celălalt pentru etalonul canadian. Formularul
pentru Statele Unite permite realizarea profilelor cotelor T
şi a centilelor pentru studenţi şi adulţi; formularul canadian
permite realizarea profilelor cotelor T şi a centilelor pentru
adolescenţi, studenţi şi adulţi canadieni. Ambele formulare
au două feţe, cu etaloanele pentru bărbaţi pe o faţă şi cele
pentru femei pe verso. Figurile I.8 şi I.9 prezintă profilele
completate pentru exemplele din Figura I.6, respectiv din
Figura I.7.
În plus faţă de formularele pentru trasarea Profilului,
sunt furnizate tabele de conversie din scoruri brute în
cote T şi centile pentru toate scalele şi pentru toate cele
cinci eşantioane folosite la etalonare (vezi Anexa A pentru
EMAS‑S, Anexa B pentru EMAS‑T şi Anexa C pentru
EMAS‑P). Atunci când folosiţi tabelele de conversie pentru
a obţine cote T şi centile, selectaţi mai întâi tabelul de
conversie potrivit, în funcţie de populaţia ale cărei etaloane
se vor folosi, de sexul respondentului şi de scala completată.
Examinatorul are responsabilitatea de a stabili care este cel
mai potrivit grup folosit la etalonare pentru respondent.
Apoi, găsiţi scorul brut al respondentului în coloana
potrivită pentru fiecare scală în parte. Identificaţi cota T
şi centilul corespunzător scorului brut, prin localizarea
în tabel a coloanei cu cote T şi cu centile. Urmaţi aceeaşi
procedură pentru toate scalele.
Administrare şi cotare 13

Figura I.6
Exemplu de Fişă de cotare pentru forma de auto-cotare a EMAS-T
14 EMAS

Figura I.7
Exemplu de Foaie de răspuns pentru forma de auto-cotare a EMAS-T
Administrare şi cotare 15

Figura I.8
Exemplu de profil pentru EMAS-S
16 EMAS

Figura I.9
Exemplu de profil pentru EMAS-T
 CAPITOLUL I.3
INTERPRETAREA RAPORTULUI COMPUTERIZAT

WPS TEST REPORT furnizează un serviciu de
cotare şi interpretare computerizată pentru utilizatorii
versiunii foilor de răspuns EMAS care pot fi trimise prin
corespondenţă. Acest serviciu produce un raport listat de
mai multe pagini, care include (a) datele de identificare
şi caracteristicile respondenţilor; (b) o scurtă prezentare a
testului şi definiţii ale termenilor psihometrici folosiţi în
raport; (c) o sumarizare a rezultatelor la scalele EMAS,
inclusiv o evaluare a validităţii răspunsurilor indivizilor
şi sumarul graficelor interpretative a rezultatelor respon-
denţilor la scalele EMAS; (d) un profil realizat pe baza
tuturor scorurilor şi (e) o listă a răspunsurilor la itemi.
Pentru a putea procesa răspunsurile la scalele
EMAS, este necesară cunoaşterea sexului subiectului şi
a eşantionului folosit la etalonare cu care va fi comparat.
Sexul respondentului trebuie notat în momentul testării.
Examinatorii trebuie să aleagă grupul folosit la etalonare,
fie înainte, fie după testare.
I.3.1. Conţinutul raportului
În Figura I.10 este prezentat un exemplu de raport al
scalelor EMAS. Această figură va fi folosită pentru a ilustra
Tabelul I.5
Interpretarea intervalelor cotelor T pentru scalele EMAS
discuţia care urmează. Numerele încercuite din acest
capitol corespund numerelor din cercurile înnegrite din
Figura I.10.
I.3.1.1. Materialul iniţial
Data testării, grupul folosit la etalonare, informaţiile
de identificare a clientului şi datele demografice sunt listate
sub titlul raportului. Informaţiile de prezentare a scalelor
EMAS sunt cuprinse în Introducere . Acestă secţiune
conţine, de asemenea, definiţii ale termenilor psihometrici
folosiţi în raport.
I.3.1.2. Rezumatul rezultatelor la scalele EMAS
Secţiunea Rezumatul rezultatelor la EMAS 
începe prin explicarea modului în care rezultatele sunt
prezentate, urmată de o discuţie despre consideraţiile
legate de validitate. Sunt prezentate apoi scorurile la
scala EMAS‑Stare , împreună cu o interpretare narativă
a rezultatelor şi cu mediile scorurilor brute ale itemilor.
Afirmaţiile prezentate în interpretarea narativă se bazează
pe cotele T ale subiectului. Indicaţiile privind interpretarea
intervalelor cotelor T sunt prezentate în Tabelul I.5.

Interpretare Intervalul cotelor T Centile

Foarte mult peste medie > 70 > 98

Mult peste medie 66-70 93,9-97,9

Peste medie 61-65 85,3-93,8
Uşor peste medie 56-60 70,8-85,2
Media 45-55 29,3-70,7
Uşor sub medie 40-44 14,8-29,2
Sub medie 35-39 6,2-14,7
Mult sub medie 30-34 2,1-6,1
Foarte mult sub medie < 30 < 2,0
18 EMAS

SCALELE ENDLER DE EVALUARE MULTIDIMENSIONALĂ A ANXIETĂŢII

RAPORTUL WPS AL TESTULUI realizat de Western Psychological Services
Blvd. Wilshire nr. 12031
Los Angeles, California 90025
Copyright © 1991 Western Psychological Services
Sistem computerizat de cotare şi interpretare realizat de Norman S. Endler, Ph.D.,
F.R.S.C., Jean M. Edwards, Ph.D., Romeo Vitelli, Ph.D. şi Jill Rauch, Ph.D.
Versiunea: S800-001

NUMELE CLIENTULUI: W. P. Sample

NUMĂR DE IDENTIFICARE: 123456789 DATA ADMINISTRĂRII: 30/08/1990
VÂRSTA: 38 DATA PROCESĂRII: 11/03/1991
SEX: Masculin FOAIA DE RĂSPUNS EMAS-S: 000001
NAŢIONALITATE: american-indian FOAIA DE RĂSPUNS EMAS-T/P: 459922

Interpretările sunt bazate pe următorul eşantion folosit la etalonare:

ADULŢI DE SEX MASCULIN DIN SUA

 INTRODUCERE

Acest RAPORT WPS AL TESTULUI prezintă şi interpretează rezultatele la Scalele

Endler de Evaluare Multidimensională a Anxietăţii (EMAS). Scalele EMAS oferă un set de
trei scale independente pentru evaluarea diferitor tipuri de anxietate. Primul instrument
poartă denumirea de EMAS-Stare (EMAS-S). EMAS-S măsoară răspunsul prezent şi
tranzitoriu de anxietate ca stare al individului în momentul administrării testului. Al
doilea instrument se numeşte EMAS-Trăsătură (EMAS-T). EMAS-T măsoară predispoziţia
individului de a resimţi anxietate în patru tipuri de situaţii relevante pentru a gamă largă
de experienţe. Cel de-al treilea instrument este EMAS-Percepţie (EMAS-P). EMAS-P
măsoară percepţiile subiective ale individului asupra tipului şi a intensităţii ameninţării
care se manifestă în situaţia prezentă.
Utilizatorul trebuie să reţină faptul că acest raport este un instrument de comunicare
între profesionişti. Raportul nu trebuie arătat direct clientului fără să fie însoţit de o
interpretare.

DEFINIREA TERMENILOR PSIHOMETRICI

Următorii termeni psihometrici sunt folosiţi în acest raport:
1. Cota T (T): o modalitate de exprimare a scorului la test prin raportare la
eşantionul folosit la etalonare. În acest eşantion, cotele T au o medie de 50 şi o
abatere standard de 10.
2. Scorul în centile (%): numărul de oameni din 100 care obţin scoruri mai mici
decât respondentul.

Utilizatorii acestui RAPORT WPS AL TESTULUI trebuie să fie familiarizaţi

cu informaţiile (inclusiv despre criteriile de interpretare, proprietăţile
psihometrice şi limitele testului) prezentate în manualul scalelor EMAS
publicate de Western Psychological Services (Catalogul nr. W-272C). Acest
RAPORT WPS trebuie folosit numai în asociere cu manualul testului.

Figura I.10
Exemplu de Raport al scalelor EMAS
Interpretarea raportului computerizat 19

RAPORT EMAS FOAIA DE RĂSPUNS: 000001 CLIENT: 123456789 PAGINA: 2

 REZUMATUL REZULTATELOR LA EMAS

Această secţiune prezintă un rezumat al rezultatelor respondentului la scalele
EMAS. Scorurile obţinute de respondent (exprimate atât în cote T, cât şi în centile) vor
fi prezentate sub forma unor grafice, urmate de interpretările narative bazate pe aceste
scoruri.
În cadrul profilelor realizate pe baza scorurilor la EMAS-S şi EMAS-T, intervalul
ESM (Eroarea Standard de Măsurare) este indicat prin liniuţe. Intervalul ESM arată
unde vor fi localizate scorurile aşteptate la retestare pentru aproximativ 68% dintre
indivizii retestaţi care au obţinut scoruri aflate în poziţia notată cu X. Eroarea standard
de măsură nu a fost calculată pentru scalele EMAS-P, deoarece ESM se bazează pe
fidelitatea scalei. Nu s-au calculat coeficienţi de fidelitate, deoarece aceste scale sunt
compuse dintr-un singur item.
Celelalte părţi ale acestui raport sunt organizate după cum urmează: în primul
rând, sunt prezentate consideraţiile legate de validitate, apoi rezultatele sunt prezentate
separat pentru EMAS-S, EMAS-T şi EMAS-P; acestea sunt urmate, în final, de integrarea
rezultatelor la toate scalele EMAS.

CONSIDERAŢII LEGATE DE VALIDITATE

În interpretarea rezultatelor, trebuie întotdeauna luate în considerare ameninţările

la adresa validităţii testului care ar putea rezulta dintr-un set de răspunsuri distorsionate.
Cu toate că scalele EMAS nu includ scale sau itemi care să evalueze atitudinile legate
de completarea testului, anumite pattern-uri ale scorurilor la EMAS pot sugera prezenţa
unor răspunsuri distorsionate.
Un set de răspunsuri dezirabile pozitiv apare atunci când clientul răspunde la
întrebările testului într-o manieră dezirabilă social, care nu reflectă în mod precis
percepţiile sale faţă de propria persoană. Dezirabilitatea pozitivă poate fi evaluată prin
examinarea numărului de scale cu scoruri sub centilul 15. Cu cât numărul acestor scale
este mai mare, cu atât mai mult trebuie luată în considerare posibilitatea unui răspuns
distorsionat.
Dezirabilitatea negativă sau simularea bolii poate fi evaluată, în mod similar, prin
examinarea numărului de scale cu scoruri care cad în intervalul superior centilului 97.
Cu cât există mai multe scale cu scoruri peste centilul 97, cu atât distorsiunea în sensul
dezirabilităţii negative trebuie luată în considerare.
Dacă existenţa distorsiunilor răspunsurilor sub forma dezirabilităţii pozitive sau
negative este sugerată, această problemă poate fi rezolvată, de regulă, prin examinarea
pattern-ului scorurilor din protocolul EMAS al respondentului şi prin discutarea
rezultatelor în mod individual cu clientul.

Dezirabilitate negativă: Număr de scoruri peste 97%: 0

Dezirabilitate pozitivă: Număr de scoruri sub 15%: 0

Figura I.10 (continuare)

Exemplu de Raport al scalelor EMAS
20 EMAS

RAPORT EMAS FOAIA DE RĂSPUNS: 000001 CLIENT: 123456789 PAGINA: 3

 EMAS - STARE

Scala EMAS-STARE (EMAS-S) evaluează starea subiectivă curentă de anxietate

a respondentului. EMAS-S măsoară atât componenta cognitivă (EMAS-S-C), cât şi
componenta emoţional-fiziologică (EMAS-S-EF) a anxietăţii ca stare. De asemenea,
scala furnizează un scor total al anxietăţii ca stare (EMAS-S-TOT). Simptomele anxietăţii
la nivel cognitiv se referă la stări de incertitudine, neajutorare, inferioritate, preocupare
faţă de propria persoană şi probleme de concentrare.
Simptomele emoţional-fiziologice includ stări de tensiune, roşeaţă a feţei,
transpiraţii, umezirea mâinilor, respiraţie neregulată, accelerarea ritmului cardiac şi
uscăciunea gurii.

EMAS-STARE

Scala Brut % T 20T 30T 40T 50T 60T 70T 80T

C 11 38 47 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

EF 10 16 40 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

TOT 21 27 44 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

0,5% 99,5%
1% 5% 10% 30% 50% 70% 90% 95% 99%

Pe baza scorului total (EMAS-S-TOT) obţinut de respondent, se poate observa că

nivelul anxietăţii ca stare al acestuia se situează uşor sub medie. Nivelul simptomelor
legate de componenta cognitivă sunt la medie, iar simptomele emoţional-fiziologice se
găsesc uşor sub medie.
Clientul a obţinut următoarele medii ale scorurilor itemilor la fiecare dintre
subscalele EMAS-S:

EMAS-S-C: 1,1
EMAS-S-EF: 1,0
EMAS-S-TOT: 1,1

Aceste evaluări ale mediilor scorurilor brute au fost realizate pe baza unei scale
care variază de la 1 (simptomul nu este resimţit deloc) la 5 (simptomul este resimţit
foarte mult), unde o evaluare de 3 indică resimţirea moderată a simptomului.

Figura I.10 (continuare)

Exemplu de Raport al scalelor EMAS
Interpretarea raportului computerizat 21

RAPORT EMAS FOAIA DE RĂSPUNS: 000001 CLIENT: 123456789 PAGINA: 4

 EMAS - TRĂSĂTURĂ

Scala EMAS-TRĂSĂTURĂ (EMAS-T) evaluează patru tipuri diferite ale unei

predispoziţii relativ stabile şi determinate situaţional pentru a dezvolta anxietate:
(a) anxietatea datorată ameninţării din situaţiile de evaluare socială sau din situaţiile
interpersonale (EMAS-T-ES), (b) anxietatea datorată unei ameninţării cauzate de un
pericol fizic (EMAS-T-PF), (c) anxietatea datorată ameninţării legate de ambiguitate
(EMAS-T-AM) şi (d) anxietatea din situaţiile inofensive sau din cele de rutină zilnică
(EMAS-T-RZ).

EMAS-TRĂSĂTURĂ

Scala Brut % T 20T 30T 40T 50T 60T 70T 80T

ES 39 46 47 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

PF 46 31 45 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

AM 47 82 59 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

RZ 42 96 67 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

0,5% 99,5%
1% 5% 10% 30% 50% 70% 90% 95% 99%

Dl. Sample tinde să resimtă niveluri medii ale anxietăţii în situaţii de evaluare
socială. Declară că resimte niveluri medii ale anxietăţii în situaţii periculoase din punct
de vedere fizic, niveluri uşor peste medie ale anxietăţii în situaţii ambigue şi niveluri mult
peste medie ale anxietăţii în situaţii pe care le percepe ca fiind rutine zilnice.
Din moment ce cotele T ale scalei EMAS-T-RZ depăşesc 65, este foarte probabil ca
dl. Sample să manifeste niveluri ridicate ale anxietăţii ca trăsătură în situaţii pe care le
percepe ca fiind rutine zilnice.
Subiectul a înregistrat următoarele medii ale scorurilor brute la itemii fiecărei scale
EMAS-T:

EMAS-T-ES: 2,6
EMAS-T-PF: 3,1
EMAS-T-AM: 3,1
EMAS-T-RZ: 2,8

Aceste evaluări ale mediilor scorurilor brute au fost realizate pe baza unei scale
care variază de la 1 (simptomul nu este resimţit deloc) la 5 (simptomul este resimţit
foarte mult), unde o evaluare de 3 indică resimţirea moderată a simptomului.

Figura I.10 (continuare)

Exemplu de Raport al scalelor EMAS
22 EMAS

RAPORT EMAS FOAIA DE RĂSPUNS:000001 CLIENT:123456789 PAGINA:5

 EMAS—PERCEPŢIE

EMAS-PERCEPŢIE (EMAS-P) este o măsură a percepţiei subiective a respondentului

asupra tipului de situaţie şi asupra intensităţii ameninţării evocate de acea situaţie
în momentul testării. Scala face referinţă la patru tipuri de ameninţări: (a) percepţia
ameninţării din situaţiile de evaluare socială (EMAS-P-1), (b) percepţia ameninţării
din situaţii de pericol fizic (EMAS-P-2),(c) percepţia ameninţării din situaţii ambigue
(EMAS-P-3) şi (d) percepţia ameninţării legate de stimuli inofensivi sau de rutine zilnice
(EMAS-P-4). Ultimul item care este cotat (EMAS-P-5) evaluează măsura în care individul
se simte ameninţat în situaţia curentă.

EMAS-PERCEPŢIE
Scala Brut % T 20T 30T 40T 50T 60T 70T 80T

1 2 42 48 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

2 4 90 63 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

3 3 62 53 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

4 2 27 44 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

5 1 31 45 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

0,5% 99,5%
1% 5% 10% 30% 50% 70% 90% 95% 99%

Respondentul a perceput situaţia de testare ca fiind una de evaluare socială şi ca

fiind foarte periculoasă din punct de vedere fizic. În plus, a descris situaţia de testare
ca prezentând un nivel moderat de noutate sau ambiguitate şi ca fiind uşor inofensivă.
Evaluarea făcută de d-l Sample măsurii în care situaţia reprezintă o evaluare socială este
medie în comparaţie cu eşantionul folosit la etalonare. Percepţia măsurii în care situaţia
reprezintă un pericol fizic se situează deasupra mediei, iar percepţia noutăţii sau a
ambiguităţii situaţiei de testare este medie. Evaluarea clientului în privinţa inofensivităţii
situaţiei în care se afla la momentul testării se găseşte uşor sub medie.
Clientul a declarat că nu s-a simţit deloc ameninţat în situaţia în care se afla la
momentul testării. Nivelul ameninţării percepute este mediu, atunci când este comparat
cu eşantionul folosit la etalonare.

Figura I.10 (continuare)

Exemplu de Raport al scalelor EMAS
Interpretarea raportului computerizat 23

RAPORT EMAS FOAIA DE RĂSPUNS:000001 CLIENT:123456789 PAGINA:6

 PROFILUL REALIZAT PE BAZA TUTUROR SCORURILOR

Scala Brut % T 20T 30T 40T 50T 60T 70T 80T

EMAS-STARE

C 11 38 47 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

EF 10 16 40 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

TOT 21 27 44 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

EMAS-TRĂSĂTURĂ

ES 39 46 47 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

PF 46 31 45 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

AM 47 82 59 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

RZ 42 96 67 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

EMAS-PERCEPŢIE

1 2 42 48 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

2 4 90 63 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

3 3 62 53 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

4 2 27 44 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

5 1 31 45 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

0,5% 99,5%
1% 5% 10% 30% 50% 70% 90% 95% 99%

Acest individ prezintă niveluri crescute ale anxietăţii ca trăsătură în situaţii de

rutină zilnică, deşi nu prezintă niveluri ridicate ale anxietăţii ca stare. Aşadar, este
foarte probabil ca acest client să beneficieze de pe urma unui tratament orientat înspre
îmbunătăţirea capacităţii acestuia de a face faţă anxietăţii resimţite în aceste tipuri
specifice de situaţii. Sunt necesare evaluări suplimentare pentru a identifica percepţiile
clientului asupra severităţii problemei şi asupra necesităţii tratamentului. Tratamentul
tipic pentru acest tip de probleme constă în medicaţie anxiolitică şi/sau psihoterapie
cognitiv-comportamentală. Deciziile finale privind tratamentul, care poate include şi alte
intervenţii, trebuie luate de către clinician, având la bază informaţiile comprehensive
despre client şi judecata profesională a clinicianului. Deciziile legate de diagnostic şi
tratament nu trebuie luate niciodată numai pe baza rezultatelor la test. Rezultatele
testului reprezintă doar o sursă de informaţii, utilizată de clinician pentru a lua acest tip
de decizii.

Figura I.10 (continuare)

Exemplu de Raport al scalelor EMAS
24 EMAS

RAPORT EMAS FOAIA DE RĂSPUNS:000001 CLIENT:123456789 PAGINA:7

 RĂSPUNSURILE LA ITEMI

Tabelul următor enumeră răspunsurile propriu-zise la itemii scalelor, care au fost

extrase din foaia de răspuns a acestui client.

EMAS-STARE

1. (1) 5. (1) 9. (1) 13. (1) 17. (1)

2. (1) 6. (1) 10. (1) 14. (1) 18. (2)
3. (1) 7. (1) 11. (1) 15. (1) 19. (1)
4. (1) 8. (1) 12. (1) 16. (1) 20. (1)

EMAS-TRĂSĂTURĂ

1. (4) 13. (4) 25. (5) 37. (4) 49. (1)

2. (1) 14. (3) 26. (4) 38. (4) 50. (1)
3. (1) 15. (3) 27. (5) 39. (5) 51. (1)
4. (2) 16. (3) 28. (4) 40. (5) 52. (1)
5. (3) 17. (5) 29. (4) 41. (4) 53. (1)
6. (4) 18. (4) 30. (5) 42. (5) 54. (1)
7. (2) 19. (5) 31. (3) 43. (5) 55. (1)
8. (3) 20. (5) 32. (4) 44. (4) 56. (1)
9. (3) 21. (5) 33. (3) 45. (5) 57. (1)
10. (2) 22. (4) 34. (4) 46. (1) 58. (1)
11. (2) 23. (5) 35. (5) 47. (1) 59. (2)
12. (4) 24. (5) 36. (5) 48. (1) 60. (1)

EMAS-PERCPŢIE

1. (2) 2. (4) 3. (3) 4. (2) 5. (1)

Notă: Răspunsuri nevalide

( ) indică un răspuns lipsă.
(*) indică un răspuns multiplu.

Figura I.10 (continuare)

Exemplu de Raport al scalelor EMAS
Interpretarea raportului computerizat
Rezultatele, interpretările narative şi media scorurilor
brute la itemii scalei EMAS‑Trăsătură sunt prezentate în
cele ce urmează , urmate de scorurile şi interpretările
narative la EMAS‑Percepţie . Interpretarea narativă
pentru EMAS‑P se bazează pe aceleaşi criterii ale cotelor
T folosite pentru EMAS‑S şi EMAS‑T (vezi Tabelul I.5) şi
pe magnitudinea răspunsurilor subiectului.
I.3.1.3. Profilul realizat pe baza tuturor scorurilor
Secţiunea din raport intitulată Profilul realizat pe baza
tuturor scorurilor  prezintă toate scorurile la scalele
EMAS într‑un singur grafic. Acest grafic este urmat de
o discuţie despre rezultatele respondentului şi despre
recomandările generale legate de tratament, dacă este
cazul.
I.3.1.4. Răspunsurile la itemi
Secţiunea din raport care poartă denumirea de
Răspunsurile la itemi  enumeră răspunsurile clientului
la toţi itemii scalelor. De reţinut faptul că răspunsurile sunt
notate înainte ca datele să fie supuse corecturii itemilor cu
răspunsuri absente sau multiple. Răspunsurile imprimate
pe această pagină sunt cele folosite de programul
computerului pentru a crea raportul. Aceste răpunsuri pot
fi comparate cu cele de pe Foaia de răspuns scanabilă,
pentru a verifica transferul datelor.
I.3.1.5. ChromaGraph‑ulTM
Ultima parte a RAPORTULUI WPS AL TESTULUI
pentru scalele EMAS este ChromaGraph‑ulTM. Acesta este
exemplificat în Figura I.11. ChromaGraph‑ulTM reprezintă
25
o sumarizare a răspunsurilor clientului la EMAS, sub
forma unui grafic color. Aceste informaţii sunt preluate
direct din rezultatele raportului computerizat. Verso‑ul
ChromaGraphTM‑ului furnizează informaţiile interpretative
necesare.
I.3.1.6. Răspunsurile nevalide
Răpunsurile omise sau multiple nu pot fi procesate şi
sunt considerate, aşadar, nevalide. Înainte de cotare, foile
de răspuns sunt verificate pentru a identifica răspunsurile
nevalide. Dacă 50% sau mai mult dintre itemii scalei
EMAS‑S şi ai fiecărei secţiuni a EMAS‑T nu sunt consideraţi
valizi, scalele nu pot fi cotate. Pentru a evita respingerea
protocoalelor, persoanele care administrează testul trebuie
să verifice foile de răspuns înainte de a le trimite pentru
procesare la WPS TEST REPORT. WPS nu este reponsabil
de incapacitatea de procesare a protocoalelor datorată
răspunsurilor nevalide.
Scalele EMAS pot fi cotate, dacă mai puţin de
50% dintre itemii subscalelor EMAS‑S şi EMAS‑T sunt
nevalizi, iar toate informaţiile demografice necesare au
fost completate. Atunci când între 10% şi 49% dintre
răspunsurile la EMAS‑S şi EMAS‑T nu sunt valide, testul
este cotat, dar raportul va include un avertisment. În acest
caz, rezultatele trebuie interpretate cu precauţie. Pentru
a calcula un scor brut total pentru acea scală, media
răspunsurilor la toţi itemii valizi ai scalei va fi trecută în
locul fiecărui răspuns nevalid.
Pentru itemii scalei EMAS‑P nu se realizează substituţia
cu media. Atunci când nu sunt valizi, aceşti itemi sunt pur
şi simplu prezentaţi ca fiind omişi.
26 EMAS

Figura I.11
Exemplu EMAS ChromaGraph
 CAPITOLUL I.4
INTERPRETAREA ŞI UTILIZAREA REZULTATELOR LA SCALELE
EMAS
Acest capitol abordează interpretarea şi utilizarea
scalelor EMAS. Capitolul cuprinde trei mari secţiuni în
care sunt discutaţi paşii necesari pentru utilizarea adecvată
a scalelor EMAS: (a) consideraţii legate de validitate;
(b) interpretarea scorurilor individuale la scale, folosind
etaloanele determinate pentru categorii variate de populaţii
şi (c) intepretarea profilelor la subscale ‑ evaluarea
semnificaţiei valorilor extreme ale scorurilor la subscale.
Informaţiile din acest capitol au scopul de a oferi un suport
interpretării scorurilor la scalele EMAS, dar nu au scopul
de a înlocui judecata clinică. Ca un ajutor suplimentar,
sunt prezentate patru studii de caz pentru exemplificarea
unor potenţiale aplicaţii clinice şi de cercetare ale scalelor
EMAS.
I.4.1. Consideraţii legate de validitate
Înainte de a începe procesul de interpretare, este
important de evaluat dacă răspunsurile date sunt o
reprezentare validă a stărilor şi a convingerilor reale
ale respondenţilor. Validitatea scalelor EMAS poate fi
influenţată de numeroşi factori. Prin natura lor, scalele
EMAS‑S şi EMAS‑P sunt în mod deosebit sensibile
la influenţe situaţionale. Din acest motiv, EMAS‑S
trebuie întotdeauna administrată prima. Alţi factori care
influenţează validitatea sunt: (a) răspunsurile aleatorii; (b)
seturile de răspuns (i.e. efectele datorate ordinii itemilor,
distorsiunea răspunsurilor în sens pozitiv sau negativ), (c)
simularea şi (d) utilizarea scalelor EMAS pentru evaluarea
unor populaţii specifice.
I.4.1.1. Răspunsurile aleatorii
Prima ameninţare la adresa validităţii care trebuie
luată în considerare se referă la posibilitatea obţinerii
unor răspunsuri aleatorii la itemii scalelor. Răspunsurile
aleatorii pot fi date în cadrul situaţiilor de testare în grup,
atunci când respondenţii sunt slab motivaţi sau atunci când
scalele sunt completate la întâmplare de respondenţi cu
probleme de orientare. Condiţiile de testare care impun
administrarea scalelor într-un interval de timp limitat pot
determina indivizii să completeze la întâmplare anumite
părţi ale scalei, pentru a se încadra în timpul alocat.
Cel mai des întâlnit rezultat al unui set de răspunsuri
aleatorii constă în atenuarea varianţei subscalelor, ceea ce
duce la o reducere a punctelor de maxim şi de minim ale
profilului respondentului. Un set de răspunsuri cu adevărat
aleatorii produce un profil relativ plat, care nu prezintă
extreme semnificative.
I.4.1.2. Distorsiunea răspunsurilor negative şi
pozitive
Distorsiunile datorate răspunsurilor aprobatorii şi
răspunsurilor negative, inclusiv tendinţa de a răspunde
fie cu cel mai mare, fie cu cel mai mic punct al scalei
Likert, indiferent de conţinutul itemului, pot compromite
validitatea măsurătorii. Efectele datorate ordinii în care
se răspunde (cunoscute, de asemenea, ca tendinţa înspre
răspunsuri extreme) sunt controlate prin contrabalansarea
itemilor cotaţi pozitiv şi a celor cotaţi negativ în conţinutul
scalelor EMAS.
I.4.1.3. Simularea
Au fost identificate două tipuri de bază de distorsiuni
legate de simulare: răspunsul în sensul dezirabilităţii
negative şi răspunsul în sensul dezirabilităţii pozitive.
Dezirabilitatea negativă se referă la simularea bolii sau
la prezentarea conştientă a respondentului într‑o lumină
negativă. Această situaţie poate fi întâlnită în contexte
clinice la respondenţi care doresc să se dea drept bolnavi
pentru a obţine atenţie deosebită. Cu toate că scalele EMAS
nu sunt prezentate ca măsurând anxietatea, itemii sunt în
mod evident relaţionaţi cu simptome ale anxietăţii. Aşadar,
este posibil să apară răspunsuri caracteristice simulării
negative. Scorurile extrem de mari la scalele EMAS‑S
şi EMAS‑T trebuie întotdeauna considerate suspecte, în
special scorurile care depăşesc centilul 97.
Dezirabilitatea pozitivă sau dezirabilitatea socială
este una dintre cele mai persistente probleme ale
testării psihometrice şi un aspect important în evaluarea
personalităţii (Edwards, 1970). Respondenţii care acordă
atenţie dezirabilităţii sociale au o tendinţă mai pronunţată
de a se prezenta într‑o manieră pozitivă. În consecinţă,
răspunsurile la itemi pot fi distorsionate în sensul considerat
de ei ca fiind favorabil. Este posibil ca între nivelul crescut
al anxietăţii ca trăsătură în situaţii de evaluare socială
28
şi dezirabilitatea socială să existe o legătură directă,
din moment ce respondenţii care au un nivel crescut al
fricii de a fi judecaţi au o probabilitate mai mare de a se
prezenta într‑o lumină favorabilă. Pentru a ne asigura
că dezirabilitatea socială nu distorsionează scorurile
testului, este indicat ca respondenţii să fie asiguraţi de
confidenţialitatea situaţiei de testare. Mai mult, scorurile
extrem de mici la EMAS‑T trebuie evaluate cu atenţie, în
special dacă acestea se situează sub centilul 15.
I.4.1.4. Populaţiile specifice
Ultimul aspect legat de validitate discutat se referă la
utilizarea scalelor EMAS pentru evaluarea unor populaţii
specifice, pentru care nu există etaloane disponibile. Aşa
cum a fost menţionat în capitolul doi, scalele EMAS sunt
adecvate populaţiilor normale şi clinice care au un nivel al
abilităţii de citire corespunzător clasei a opta sau superior
acesteia. Etaloanele pentru aceste scale au fost determinate
pe baza unor eşantioane de studenţi şi adulţi din Statele
Unite ale Americii şi adolescenţi, studenţi şi adulţi din
Canada. Cu toate că datele pentru etalonare deja culese
sunt considerabile, este posibil ca scalele EMAS să nu fie
potrivite pentru evaluarea unor subgrupuri pentru care
scalele nu au fost încă standardizate. Constrângerile impuse
de diferenţele lingvistice şi de dizabilităţile respondenţilor
pot limita măsura în care datele pot fi generalizate pentru
aceşti indivizi. Din acest motiv, tabelele de transformare
în cote T şi centile realizate pe baza datelor colectate pe
o anumită populaţie nu pot fi folosite în mod adecvat
pentru altă populaţie. În asemenea cazuri, clinicianul sau
cercetătorul trebuie să manifeste prundenţă în interpretarea
şi standardizarea rezultatelor la test. În cazul populaţiilor
specifice, o înţelegere profundă a psihometriei şi a
nuanţelor culturale ale populaţiei respective va fi utilă
pentru interpretarea rezultatelor la scalele EMAS (APA,
1985).
Deşi nu au fost realizate etaloane pentru grupuri
specifice, examinatorii care cotează manual scalele
EMAS pot apela la Anexa D, pentru etaloanele realizate
asupra pacienţilor canadieni cu diagnostic psihiatric
trataţi ambulatoriu şi asupra membrilor Forţelor militare
canadiene. Nu sunt furnizate tabelele de conversie ale
scorurilor brute în cote T pentru aceste grupuri specifice,
dar utilizatorii interesaţi de etaloanele pentru aceste grupuri
sunt încurajaţi să folosească mediile şi abaterile standard
indicate, pentru a transforma scorurile brute în cote T şi în
centile.
I.4.2. Interpretarea scorurilor la scale
Scala EMAS‑S este alcătuită din 20 de itemi care pot fi
grupaţi în două subscale (cognitivă şi emoţional‑fiziologică),
care produc un scor total al anxietăţii ca stare. Scorul total
la EMAS‑S poate varia între 20 şi 100; scorul brut pentru
fiecare subscală (de 10 itemi fiecare) poate lua valori între
10 şi 50. Scorul total şi fiecare dintre scorurile la subscale
EMAS
sunt astfel calculate încât scorurile mari indică un nivel
crescut al anxietăţii ca stare.
Fiecare dintre cele patru subscale ale EMAS‑T (evaluare
socială, pericol fizic, ambiguitate şi rutine zilnice) este
alcătuită din 15 itemi cu scoruri variind între 15 şi 75.
Toate scalele sunt cotate în direcţia creşterii progresive a
nivelului anxietăţii ca trăsătură.
Primii cinci itemi ai scalei EMAS‑P măsoară diferite
aspecte ale percepţiei unui context situaţional specific care
este evaluat pe o scală în cinci puncte. Cele cinci aspecte ale
percepţiei situaţiilor sunt evaluarea socială, pericolul fizic,
ambiguitatea, rutinele zilnice şi intensitatea ameninţării.
Scorurile la aceşti itemi ai EMAS‑P nu se adună. Fiecare
item trebuie tratat în mod independent. În plus, există trei
întrebări deschise care furnizează informaţii de referinţă
despre percepţiile respondentului. Aceşti itemi nu se
cotează.
I.4.2.1. Realizarea profilurilor pe baza scorurilor
la scalele EMAS
Formularele profil sunt incluse în formularele de
auto‑cotare pentru transformarea scorurilor brute în cote
T şi în centile. Sunt furnizate etaloane pentru studenţi şi
adulţi din Statele Unite ale Americii şi pentru adolescenţi,
studenţi şi adulţi din Canada. Tabelele de transformare în
scoruri standard sunt oferite, de asemenea, în Anexele A‑C.
Cu toate acestea, utilizarea formularelor profil elimină
nevoia de a consulta tabelele de conversie din acest manual.
Scorurile exprimate în centile indică procentajul
persoanelor care fac parte din acelaşi grup de normare, care
au obţinut scoruri egale sau mai mici decât scorul brut al
respondentului. De exemplu, un scor de 43 la subscala de
evaluare socială a scalei EMAS‑T înseamnă că respondentul
se încadrează în centilul 43 pentru acel scor (i.e. la această
subscală, 43% dintre membrii grupului de comparaţie au
obţinut scoruri mai mici decât respondentul, iar 57% au
obţinut scoruri mai mari).
Cotele T sunt folosite pentru a transforma scorurile
brute în cote standardizate cu medii de 50 şi abateri
standard de 10. Utilizând cotele T, este posibilă realizarea
unor comparaţii între respondenţi din populaţii diferite şi
între scale diferite. Scorurile brute la EMAS‑S şi EMAS‑T
care corespund unor cote T de 60 sau mai mari, indică
niveluri ale anxietăţii ca stare sau ca trăsătură peste medie.
Scorurile corespunzătoare unor cote T între 40 şi 59 sunt
considerate ca indicând niveluri medii ale anxietăţii ca
stare sau ca trăsătură, iar cele care corespund unor cote
T sub 40 sunt considerate ca indicând niveluri sub medie
ale anxietăţii ca stare sau ca trăsătură. Intervalele valorilor
cotelor T şi interpretările corespunzătoare sunt prezentate
în Tabelul I.5 (vezi capitolul 3).
Formularul profil al scalelor EMAS completat constă
în reprezentarea grafică a scorurilor unui anumit repondent
la scale. Pentru a completa un formular profil, mai întâi
localizaţi versiunea care are etaloanele adecvate pentru
respondent. Introduceţi numele respondentului şi data
Interpretarea şi utilizarea rezultatelor la scalele EMAS
testării în partea de sus a formularului, apoi găsiţi scorul
brut al acestuia pentru fiecare subscală EMAS în coloanele
corespunzătoare ale formularului profil şi încercuiţi acele
numere. Atunci când toate scorurile brute au fost marcate
pe grafic, trasaţi o linie care să unească numerele încercuite.
Cotele T şi centilele corespunzătoare scorurilor sunt date în
coloanele situate de ambele părţi ale formularului profil.
I.4.3. Interpretarea profilurilor
Cu toate că pot fi extrase concluzii semnificative
doar din interpretarea scorurilor individuale la scale, prin
examinarea pattern‑ului scorurilor la subscale prezentat în
profilul EMAS, pot fi obţinute informaţii suplimentare. În
plus, compararea profilurilor obţinute în situaţii stresante
cu cele din situaţii nonstresante poate contribui la o mai
bună înţelegere a pattern‑ului schimbărilor în starea de
anxietate, care se produc în timp şi în diferite situaţii.
Această secţiune prezintă trei abordări asupra interpretării
pattern‑ului scorurilor la subscalele EMAS. Aceste metode
de analiză a profilurilor sunt: (a) observarea pattern‑urilor
scorurilor, (b) utilizarea intervalelor de încredere pe baza
erorii standard de măsură şi (c) analiza pattern‑urilor
punctelor maxime şi minime ale profilurilor respondenţilor.
I.4.3.1. Observarea
Cea mai simplă metodă de analiză a profilurilor se
referă la observarea punctelor maxime şi a celor minime în
profilul scorurilor la subscale. Această procedură poate fi
foarte valoroasă atunci când comparăm scorurile anxietăţii
ca stare în condiţii de stres cu cele din condiţii de nonstres,
pentru a evalua efectul unor tipuri specifice de stres asupra
răspunsurilor de anxietate ca stare. Un exemplu care
ilustrează valoarea unei astfel de comparaţii poate fi găsit
în contextul clinic, unde modificările observate ale stării
de anxietate în diferite situaţii sunt utile în scopul evaluării
şi al diagnosticării. Datorită lipsei unui fundament statistic
al judecăţii clinice bazate pe această metodă de a analiza
profilurile, analizele care au la bază observarea acestora
trebuie folosite întotdeauna cu precauţie.
I.4.3.2. Intervalele de încredere
Folosirea procedurilor statistice pentru interpretarea
profilurilor scorurilor este, de obicei, metoda preferată
de analiză a acestora. Tehnicile fundamentate statistic,
precum utilizarea erorii standard de măsură (ESM) pentru
a crea intervale de încredere, oferă o rigoare ştiinţifică
sporită, pe care sunt bazate deciziile legate de interpretarea
scorurilor. Eroarea standard de măsură permite, pornind de
la scorul brut al respondentului, estimarea intervalului în
care se prognozează să se găsească scorul real la test al
acestuia. Din moment ce un singur scor reprezintă doar un
singur eşantion de comportament, nu putem presupune în
mod necesar că acesta reprezintă scorul real la test. Factori
precum nivelul motivaţiei şi distractorii din timpul testării
pot da naştere unor erori de măsură, care pot fi reponsabile
29
de diferenţa dintre scorul real şi scorul obţinut la un test.
În 68% din timp, ne aşteptăm ca scorul real să se situeze
în intervalul dat de scorul obţinut plus sau minus eroarea
standard de măsură. Acest interval poartă denumirea de
interval de încredere de 68%. Formula pentru calcularea
ESM este abaterea standard înmulţită cu rădăcina pătrată
din 1‑ r, unde r este fidelitatea estimată a scalei. ESM poate
fi, de asemenea, estimată pentru cotele T şi pentru centile.
Tabelele I.6, I.7 şi I.8 prezintă statisticile legate de eroarea
standard de măsură, precum şi mediile şi abaterile standard
ale scalelor EMAS pentru eşantioanele de adolescenţi,
studenţi şi adulţi.
Utilizând ESM pentru stabilirea intervalelor de
încredere, diferenţele dintre scorurile brute obţinute de
respondent în situaţii diferite (de exemplu, în situaţii
stresante şi în situaţii nonstresante) pot fi comparate, pentru
a stabili dacă acestea sunt semnificative sau se datorează
hazardului. De exemplu, o femeie adultă din Canada cu un
scor brut de 16 la subscala emoţional‑fiziologică a EMAS‑S
(ESM de 2,34, vezi Tabelul I.6), obţinut în prima sesiune
de testare (în condiţii nonstresante), şi un scor brut de 35
în a doua sesiune de testare (în condiţii stresante) poate fi
privită ca obţinând un scor real variind între 13,66 şi 18,34
în prima sesiune şi între 32,66 şi 37,34 în a doua sesiune
(scorul ± ESM). Din moment ce nu există o suprapunere
între intervalele de încredere, poate fi presupusă o schimbare
semnificativă a stării de anxietate în timp. Cu toate acestea,
trebuie subliniat faptul că intervalele de încredere nu sunt
simetrice în jurul scorului obţinut, dar sunt simetrice în
jurul scorului real. Aşadar, o astfel de utilizare a scorurilor
brute tinde să producă o distorsiune sistematică, în
care scorurile mari sunt distorsionate în sensul creşterii
acestora, iar scorurile mici sunt distorsionate în sensul
scăderii valorii lor (Nunnally, 1978). Datorită dificultăţii
de calcul al scorurilor reale, utilizarea scorurilor obţinute
este adecvată pentru atingerea majorităţii scopurilor, cu
toate că o distorsiune potenţială trebuie luată în considerare
atunci când interpretăm scorurile la test. Pentru o discuţie
mai amănunţită, legată de interpretarea scorurilor utilizând
ESM, consultaţi lucrarea lui Nunnally.
Cu toate că erorile standard de măsură pot fi folosite
pentru evaluarea diferenţelor intraindividuale în timp pe o
singură scală, comparaţiile între subscale sunt cel mai bine
realizate folosind cotele T, care au întotdeauna o medie
de 50 şi o abatere standard de 10. ESM poate fi aplicată
cotelor T în acelaşi fel în care este aplicată scorurilor
brute, permiţând evaluarea diferenţelor semnificative
între subscale. De exemplu, putem compara scorurile la
subscalele de evaluare socială şi de ambiguitate ale unui
bărbat adult canadian (vezi Anexa Tabelul B‑8). Scorul de
30 la subscala de evaluare socială şi cel de 36 la subscala
ambiguitate produc cote T de 44 şi respectiv 50.
Folosind ecuaţia dată anterior, erorile standard de
măsură pentru aceste cote T ar fi 3,32 pentru subscala de
evaluare socială şi 2,87 pentru subscala ambiguitate. Pe
baza acestor ESM, este obţinut un interval de încredere
între 40,68 şi 47,32 pentru subscala de evaluare socială
30
şi un interval de încredere între 47,13 şi 52,87 pentru
subscala ambiguitate. Din moment ce aceste două intervale
de încredere pentru cele două cote T nu se suprapun, se
poate presupune că diferenţa dintre cele două subscale este
semnificativă.
I.4.3.3. Analiza pattern‑urilor
Ultima metodă de analiză a profilurilor discutată aici
se referă la analiza pattern‑urilor punctelor de maxim şi
de minim ale profilului respondentului. În timpul analizării
profilurilor trebuie luate în considerare regulile de decizie
fundamentate statistic, legate de intervalele de încredere.
Studiile de caz prezentate în acest capitol ilustrează exemple
de profiluri care furnizează informaţii importante legate de
pattern‑ul stresului şi al anxietăţii pentru diferite populaţii
şi categorii de diagnostic. Deşi sunt necesare cercetări
suplimentare asupra variaţiei pattern‑urilor profilurilor
aparţinând respondenţilor din populaţiile clinice, au fost
identificate puncte de maxim şi de minim ale profilurilor
care diferenţiază populaţiile clinice de cele nonclinice
(i.e. un nivel mai crescut al anxietăţii ca trăsătură în
situaţii de rutină zilnică caracterizează mai mult profilurile
respondenţilor din cadrul populaţiilor clinice decât cele ale
repondenţilor din populaţiile nonclinice).
I.4.4. Studii de caz
În acestă secţiune, sunt prezentate patru studii de
caz cu scopul de demonstra potenţialele aplicaţii clinice
şi în cercetare ale scalelor EMAS. Pentru a asigura
confidenţialitatea, în cadrul fiecărui studiu de caz, numele şi
datele de identifcare ale respondentului au fost modificate.
Cazul A: O femeie care manifestă reacţii de
anxietate la un eveniment traumatic
Anita Jones este o femeie de 34 de ani, căsătorită de
11 ani. Din această căsătorie nu a rezultat niciun copil.
La momentul evaluării, urma un program de masterat
în asistenţă socială, după ce a absolvit un program de
masterat într‑un alt domeniu. Simptomele sale includeau
atacuri de anxietate, agitaţie şi îngrijorări constante legate
de detaliile rutinei din viaţa de zi cu zi. Adesea se trezea în
timpul nopţii şi se simţea îngrijorată şi anxioasă în legătură
cu toate sarcinile din ziua următoare. Aceste simptome au
fost accelerate de moartea tatălui său, cu patru luni înainte
de începerea terapiei. Cu trei ani în urmă, Anita a beneficiat
de tratament pentru o scurtă perioadă de timp – mai întâi
terapie comportamentală, apoi psihoterapie psihodinamică
– pentru anxietate severă în situaţiile de examinare din
timpul facultăţii. A răspuns bine la cel din urmă tratament
şi a descris niveluri mult mai scăzute ale anxietăţii faţă de
examinare.
Nivelurile de anxietate ca stare şi ca trăsătură ale
Anitei au fost evaluate cu ajutorul scalelor EMAS de
două ori. Prima evaluare a fost realizată chiar înainte de
iniţierea tratamentului, iar a doua evaluare a avut loc la o
EMAS
săptămână după terminarea celor trei luni de psihoterapie
psihodinamică.
În cadrul primei sesiuni de evaluare, Anita a înregistrat
un scor total al anxietăţii ca stare mult peste medie
(EMAS‑S‑TOT: scor brut = 50, cotă T = 67, centil = 96).
De asemenea, s‑au constatat niveluri ale anxietăţii ca
trăsătură în situaţii de evaluare socială uşor peste medie
(EMAS‑T‑ES: scor brut = 55, cotă T = 59, centil = 82) şi
niveluri ale anxietăţii ca trăsătură în situaţii ambigue foarte
mult peste medie (EMAS‑T‑AM: scor brut = 63, cotă T
= 75, centil = 99). Au fost puse în evidenţă scoruri uşor
peste medie la scala de anxietate ca trăsătură în situaţii de
rutină zilnică (EMAS‑T‑RZ: scor brut = 25, cotă T = 56,
centil = 73) şi scoruri mult sub medie la scala de anxietate
ca trăsătură în situaţii de pericol fizic (EMAS‑T‑PF: scor
brut = 35, cotă T = 26, centil = 0). Au fost identificate
scoruri mari ale percepţiei ameninţării în situaţia de testare
(EMAS‑P‑5: scor brut = 5, cotă T = 70, centil = 97). Aceste
scoruri au fost consistente cu descrierile Anitei, ca fiind
în general anxioasă şi ca resimţind anxietate atât la nivel
psihologic, cât şi somatic. De asemenea, scorurile au fost
consistente cu istoricul ei de anxietate din situaţiile de
examinare, cu reacţiile ei la moartea tatălui şi cu acuzele
sale de stres din timpul desfăşurării unei multitudini de
evenimente cotidiene.
După cum a fost menţionat anterior, testarea a fost
repetată la o săptămână după încheierea tratamentului. Cu
acestă ocazie, Anita a înregistrat niveluri uşor peste medie
ale stării de anxietate totală (EMAS‑S‑TOT: scor brut = 33,
cotă T = 60, centil = 84) şi ale anxietăţii ca trăsătură în
situaţii de evaluare socială (EMAS‑T‑ES: scor brut = 50,
cotă T = 52, centil = 58). A fost identificat, de asemenea,
un nivel peste medie al anxietăţii ca trăsătură în situaţii
de ambiguitate (EMAS‑T‑AM: scor brut = 52, cotă T = 61,
centil = 86) şi un scor mediu al anxietăţii ca trăsătură în
situaţii de rutină zilnică (EMAS‑T‑RZ: scor brut = 23, cotă
T = 53, centil = 62).
Scorul obţinut de Anita la dimensiunea anxietate ca
trăsătură în situaţii de pericol fizic a fost foarte scăzut
(EMAS‑T‑PF: scor brut = 35, cotă T = 26, centil = 0).
Percepţia sa asupra măsurii în care situaţia este stresantă a
fost uşor sub medie, corespunzând răspunsului său conform
căruia situaţia „nu este deloc ameninţătoare” (EMAS‑P‑5:
scor brut = 1, cotă T = 45, centil = 31). Indicatorii unei
reduceri în nivelul anxietăţii ca stare şi ca trăsătură sunt
consistenţi atât cu declaraţiile Anitei, cât şi cu impresiile
psihoterapeutului, conform cărora Anita pare considerabil
mai puţin anxioasă la terminarea tratamentului decât la
începutul acestuia.
De asemenea, este interesant de remarcat faptul că cea
mai vizibilă schimbare din cadrul unei scale s‑a produs în
privinţa anxietăţii ca trăsătură în situaţii de ambiguitate
(EMAS‑T‑AM), ceea ce reflectă impresia terapeutului că
tratamentul a ajutat‑o pe Anita să facă faţă traumei produse
de moartea tatălui său. Reducerea nivelului de anxietate
ca stare şi ca trăsătură este susţinută şi de modificarea
scorurilor referitoare la măsura în care situaţia este
Interpretarea şi utilizarea rezultatelor la scalele EMAS 31

Tabelul I.6
Mediile, abaterile standard şi erorile standard de măsură ale scalei EMAS-S

Medii Abateri standard Erori

standard de măsură
Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin
Studenţi din SUA
(243 bărbaţi, 352 femei)
Cognitiv 15,89 14,51 6,32 4,98 2,36 2,05
Emoţional-fiziologic 16,52 14,71 6,49 5,03 2,34 2,13
Total 32,41 29,22 11,78 9,14 3,33 3,03
Adulţi din SUA
(101 bărbaţi, 100 femei)
Cognitiv 13,86 13,93 5,07 5,90 1,76 1,87
Emoţional-fiziologic 13,23 12,90 4,32 5,37 1,78 1,70
Total 27,09 26,83 8,64 10,48 2,59 2,57
Adolescenţi din Canada
(130 băieţi, 127 fete)
Cognitiv 15,54 18,06 5,57 7,39 2,36 2,56
Emoţional-fiziologic 14,50 15,21 4,94 5,85 1,98 2,27
Total 30,04 33,28 9,34 12,21 3,24 3,45
Studenţi din Canada
(141 bărbaţi, 334 femei)
Cognitiv 16,25 15,72 7,55 6,55 2,39 2,17
Emoţional-fiziologic 15,26 14,58 5,88 5,70 2,28 2,06
Total 31,51 30,30 12,39 11,24 3,50 3,18
Adulţi din Canada
(161 bărbaţi, 160 femei)
Cognitiv 15,86 15,26 6,76 6,38 2,44 2,12
Emoţional-fiziologic 15,48 14,86 5,60 4,98 2,24 2,34
Total 31,34 30,12 11,43 10,65 3,43 3,20

percepută ca fiind stresantă. În general, scorurile la scalele
EMAS susţin concluzia conform căreia tratamentul de
scurtă durată a avut un succes moderat. Profilul Anitei este
ilustrat în Figura I.12.
Cazul B: Un adolescent cu anxietate în situaţiile
de testare
Alexander Gist este un adolescent canadian de 14 ani,
la momentul evaluării fiind elev în clasa a noua. A fost
trimis de către profesorul său care era îngrijorat de nevoia
imperioasă a lui Alexander de acceptare socială şi de stima
de sine scăzută a acestuia. Alexander este singur la părinţi.
Pare a fi puternic ataşat de părinţi şi prezintă o nevoie
crescută de a fi acceptat de aceştia. Într‑un interviu, părinţii
săi au recunoscut faptul că au aşteptări foarte ridicate faţă
de Alexander şi că au fost chiar dezamăgiţi de notele sale
peste medie.
Alexander a fost evaluat în privinţa anxietăţii ca stare
şi ca trăsătură în trei momente diferite din preajma datei
examenului final de matematică. De fiecare dată, Alexander
a completat toate cele trei scale (EMAS‑S, EMAS‑T şi
EMAS‑P).
În prima şedinţă de evaluare, cu trei săptămâni înainte
de examenul de matematică, Alexander a obţinut niveluri
medii ale stării generale de anxietate (EMAS‑S‑TOT: scor
brut = 29, cotă T = 51, centil = 54). De asemenea, a fost
identificat un nivel peste medie al anxietăţii ca trăsătură în
situaţii de evaluare socială (EMAS‑T‑ES: scor brut = 52,
cotă T = 62, centil = 88) şi niveluri medii ale anxietăţii
ca trăsătură în situaţii de ambiguitate (EMAS‑T‑AM:
scor brut = 40, cotă T = 52, centil = 58). A înregistrat
scoruri sub medie la subscala EMAS‑T referitoare la
pericolul fizic (EMAS‑T‑PF: scor brut = 30, cotă T = 34,
centil = 5) şi la subscala EMAS‑T referitoare la rutinele
zilnice (EMAS‑T‑RZ: scor brut = 16, cotă T = 35, centil
= 7). Percepţia lui Alexander asupra nivelului ameninţării
resimţit în situaţia de evaluare (EMAS‑P‑5: scor brut = 1,
cotă T = 44, centil = 27) s‑a situat uşor sub medie, ceea
ce corespunde cu răspunsul dat şi anume că nu se simte
„deloc” ameninţat în situaţia de evaluare.
Aceste măsurători au fost repetate cu două zile înainte
de examenul de matematică. În cadrul acestei şedinţe de
evaluare, scorurile obţinute indică un pattern similar al
rezultatelor la EMAS‑T. În schimb, anxietatea ca stare a
crescut în mod dramatic, după cum arată şi scorul total
la EMAS‑S (EMAS‑S‑TOT: scor brut = 54, cotă T = 74,
centil = 99), atunci când se face o comparaţie cu rezultatele
obţinute în prima şedinţă de evaluare. În plus, a fost relevat
faptul că Alexander vede situaţia de examinare ca fiind
puternic ameninţătoare, după cum arată şi răspunsul său
la EMAS‑P (EMAS‑P‑5: scor brut = 5, cotă T = 68, centil
= 96).
32 EMAS

Tabelul I.7
Mediile, abaterile standard şi erorile standard de măsură ale scalei EMAS-T

Medii Abateri standard Erori

standard de măsură
Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin
Studenţi din SUA
(241 bărbaţi, 347 femei)
Evaluare socială 42,68 45,90 11,48 12,04 3,44 3,19
Pericol fizic 52,91 61,72 11,94 11,04 3,38 2,70
Ambiguitate 42,11 45,33 10.59 11,10 3,00 2,94
Rutine zilnice 24,84 23,72 7,98 7,70 2,76 2,67

Adulţi din SUA

(103 bărbaţi, 100 femei)
Evaluare socială 39,41 45,17 12,45 12,35 3,05 3,27
Pericol fizic 56,56 61,63 13,06 9,77 3,20 2,93
Ambiguitate 37,58 41,66 10,76 9,11 2,85 2,73
Rutine zilnice 23,65 22,60 8,04 8,04 2,90 2,41
Adolescenţi din Canada
(102 băieţi, 127 fete)
Evaluare socială 39,79 43,77 10,06 12,17 3,48 3,44
Pericol fizic 50,81 56,91 12,44 11,23 3,52 3,38
Ambiguitate 38,88 41,70 11,16 10,63 3,16 3,36
Rutine zilnice 25,22 25,18 6,93 7,29 2,94 2,92

Studenţi din Canada

(165 bărbaţi, 368 femei)
Evaluare socială 42,31 47,63 11,80 11,88 3,12 3,14
Pericol fizic 53,84 64,07 11,61 9,70 3,07 2,57
Ambiguitate 39,46 42,60 10,44 11,02 2,95 2,70
Rutine zilnice 25,05 24,49 8,27 8,85 2,74 2,66

Adulţi din Canada

(161 bărbaţi, 160 femei)
Evaluare socială 39,45 41,95 13,57 13,24 3,32 3,24
Pericol fizic 51,81 59,11 12,85 13,07 3,15 2,92
Ambiguitate 36,52 39,46 11,70 11,68 2,87 2,86
Rutine zilnice 25,22 23,61 9,23 8,29 2,92 2,75

Pentru a sumariza, în cazul lui Alexander, a fost
identificată o interacţiune semnificativă între nivelul
anxietăţii ca trăsătură în situaţii de evaluare socială şi în
situaţii de examinare. Această interacţiune a condus la
schimbări ale nivelului anxietăţii ca stare.
La trei săptămâni după examinare, instrumentele au
fost din nou aplicate. Aceste rezultate au fost aproape
identice cu cele din prima şedinţă de examinare.
În concluzie, Alexander prezintă niveluri crescute
ale anxietăţii ca trăsătură în situaţii de evaluare socială.
Nivelul anxietăţii ca stare a lui Alexander creşte în situaţii
de evaluare socială, probabil datorită perceperii ameninţării
interpersonale şi a încrederii scăzute în propriile forţe.
Profilul lui Alexander este prezentat în Figura I.13.
Cazul C: Un adult tânăr cu anorexie nervoasă
Helen Mikel este o studentă de 20 de ani care a
frecventat primul an la o universitate situată la 200 de mile
depărtare de casa părinţilor ei. Ea a locuit în campus şi a
fost trimisă înspre serviciile de sănătate publică, datorită
pierderii masive în greutate din momentul admiterii la
universitate.
Prietenii apropiaţi ai lui Helen au declarat că aceasta
nu i‑a însoţit niciodată în timpul meselor luate împreună şi
că a devenit din ce în ce mai retrasă. De asemenea, Helen a
adoptat un regim excesiv de exerciţii fizice. La momentul
evaluării, Helen, care are 1,52 m, cântărea 40 kg. Într‑un
interviu, Helen a recunoscut că era îngrijorată de greutatea
sa, dar a spus că i‑ar plăcea să mai slăbească „doar câteva
kilograme”.
Helen a fost evaluată în privinţa anxietăţii ca stare şi ca
trăsătură de două ori. În timpul primei şedinţe de evaluare,
ea a completat scalele EMAS‑S, EMAS‑T şi EMAS‑P.
Scorurile obţinute au arătat existenţa unor niveluri uşor sub
medie ale dimensiunii cognitive (EMAS‑T‑C: scor brut = 11,
cotă T = 44, centil = 27), un nivel peste medie al anxietăţii
ca trăsătură în situaţii de evaluare socială (EMAS‑T‑ES:
scor brut = 59, cotă T = 60, centil = 84) şi scoruri uşor peste
Interpretarea şi utilizarea rezultatelor la scalele EMAS 33

Tabelul I.8
Mediile şi abaterile standard ale scalei EMAS-P

Medii Abateri standard

Masculin Feminin Masculin Feminin

Studenţi din SUA
(242 bărbaţi, 348 femei)
Evaluare socială 2,9 2,8 1,1 1,1
Pericol fizic 1,9 2,1 1,2 1,5
Ambiguitate 2,9 3,1 1,1 1,2
Rutine zilnice 2,9 2,8 1,3 1,3
Ameninţare 1,6 1,5 1,0 0,9

Adulţi din SUA

(105 bărbaţi, 97 femei)
Evaluare socială 2,5 2,6 1,3 1,3
Pericol fizic 1,7 2,0 1,2 1,5
Ambiguitate 2,6 2,3 1,1 1,1
Rutine zilnice 3,0 3,0 1,4 1,5
Ameninţare 1,3 1,3 0,7 0,6

Adolescenţi din Canada

(80 băieţi, 127 fete)
Evaluare socială 2,6 3,1 1,2 1,3
Pericol fizic 1,9 1,9 1,1 1,1
Ambiguitate 2,7 2,5 1,2 1,2
Rutine zilnice 3,1 3,2 1,5 1,2
Ameninţare 1,5 1,6 0,9 0,9

Studenţi din Canada

(140 bărbaţi, 332 femei)
Evaluare socială 2,4 2,6 1,2 1,3
Pericol fizic 1,6 1,6 1,1 1,1
Ambiguitate 2,5 2,3 1,2 1,1
Rutine zilnice 2,8 3,3 1,3 1,2
Ameninţare 1,4 1,4 0,8 0,8

Adulţi din Canada

(103 bărbaţi, 116 femei)
Evaluare socială 2,4 2,5 1,2 1,1
Pericol fizic 1,6 1,7 1,2 1,2
Ambiguitate 2,7 2,9 1,2 1,2
Rutine zilnice 2,8 2,5 1,3 1,3
Ameninţare 1,5 1,6 0,9 1,0

medie ale anxietăţii ca trăsătură în situaţii de rutină zilnică
(EMAS‑T‑RZ: scor brut = 38, cotă T = 66, centil = 95).
Au fost identificate scoruri uşor sub medie la
scala de anxietate ca trăsătură în situaţii de pericol fizic
(EMAS‑T‑PF: scor brut = 44, cotă T = 35, centil = 7) şi
scoruri mult sub medie la anxietatea ca trăsătură în situaţii
de ambiguitate (EMAS‑T‑AM: scor brut = 28, cotă T = 34,
centil = 5). Percepţia sa asupra măsurii în care situaţia
reprezintă o evaluare socială (EMAS‑P‑1: scor brut
= 1, cotă T = 36, centil = 8) a fost scăzută. Acest lucru
corespunde cu afirmaţia conform căreia situaţia de testare
nu a fost „deloc” una de evaluare socială.
În timpul celei de‑a doua şedinţe de evaluare, Helen
a fost informată că intervievatorul va lua masa împreună
cu ea, după ce va completa scalele. Helen a completat cele
trei scale EMAS cu o oră înaintea mesei. A fost identificat
un pattern similar al anxietăţii ca trăsătură, însă nivelul
anxietăţii ca stare a crescut dramatic (EMAS‑S‑C: scor brut
= 36, cotă T = 82, centil = 99) în comparaţie cu rezultatele
din prima şedinţă de evaluare. După cum evidenţiază
răspunsurile la scala EMAS‑P, Helen a interpretat
posibilitatea de a lua masa împreună cu intervievatorul ca
fiind generatoare de anxietate.
Răspunsurile date de Helen au indicat faptul că aceasta
este destul de îngrijorată de greutatea ei.
34 EMAS

Figura I.12
Profilul pentru studiul de caz A
Interpretarea şi utilizarea rezultatelor la scalele EMAS 35

Figura I.13
Profilul pentru studiul de caz B
36 EMAS

Figura I.14
Profilul pentru studiul de caz C
Interpretarea şi utilizarea rezultatelor la scalele EMAS
În situaţiile legate de mâncare şi de posibilitatea de a
mânca, modificările stării de anxietate sunt semnificative.
Lui Helen i‑a fost recomandată urmarea unui tratament
într‑o clinică specializată în tratarea tulburărilor de
comportament alimentar. Profilul ei este prezentat în
Figura I.14.
Cazul D: O femeie cu atacuri de panică
Ellen Wothbred este o femeie casnică de 34 de ani, care
lucrează ca secretară cu jumătate de normă la o companie
de brokeraj. Îşi descrie căsnicia sa de 14 ani ca fiind stabilă
şi are doi copii mici. Nu a fost niciodată tratată pentru vreo
tulburare psihiatrică sau pentru vreo boală severă.
Medicul de familie i‑a recomandat lui Ellen o clinică
specializată în tratarea tulburării de panică. Aceasta spunea
că suferă de pe urma unor „vrăji”, în timpul cărora spunea
că experienţiază o serie de simptome somatice, precum
palpitaţii, dificultăţi de respiraţie, greaţă sau ameţeală. De
asemenea, descria stări de teamă legate de a nu înnebuni
sau de a o lua razna, deşi, după spusele ei, în realitate nu a
făcut nimic iraţional sau bizar în timpul unui atac. Ellen a
explicat că atacurile durau rareori mai mult de 15 minute şi
că, de regulă, apăreau în mod spontan, „din senin”. Spunea,
de asemenea, că aceste vrăji au început de la vârsta de 21
de ani şi că de atunci au tot apărut şi dispărut, deşi în ultimii
ani au devenit mai frecvente, de multe ori mai des decât de
două ori pe săptămână.
Ellen a dorit să fie tratată ambulatoriu, de teamă să nu
fie „internată la spitalul de nebuni” în timpul unuia dintre
atacurile ei. A început să evite din ce în ce mai mult situaţiile
din care credea că ar fi dificil să scape în timpul unui atac
(de exemplu, mijloacele de transport în comun şi anumite
37
evenimente sociale). Devenea din ce în ce mai dependentă
de soţul şi de mama sa ca însoţitori în majoritatea situaţiilor
sociale. Totodată, Ellen descria sentimente de spaimă şi
îngrijorare considerabilă, legate de atacuri, iar această
anxietate anticipatorie cronică a condus la perioade
frecvente de insomnie. A consultat medici neurologi
şi cardiologi, dar fără succes. A fost diagnosticată cu
tulburare de panică, potrivit criteriilor celei de‑a treia ediţii
a Manualului de Diagnostic şi Tratament al Tulburărilor
Mentale (American Psychiatric Association, 1978).
În timpul şedinţei de evaluare, Ellen a completat o
baterie de teste psihometrice, inclusiv scalele EMAS.
S‑a constatat că toate scorurile la subscalele EMAS au
fost ridicate, în comparaţie cu etalonul pentru populaţia
adultă. Scorurile înregistrate la scala de anxietate ca stare
(EMAS‑S‑C: scor brut = 33, cotă T = 71, centil = 98;
EMAS‑S‑EF: scor brut = 31, cotă T = 71, centil = 98) şi la
subscalele referitoare la evaluarea socială şi la ambiguitate
ale scalei de anxietate ca trăsătură (EMAS‑T‑ES: scor brut
= 71, cotă T = 73, centil = 98; EMAS‑T‑AM: scor brut =
59, cotă T = 70, centil = 97) au fost extrem de ridicate.
Nivelul crescut al axietăţii ca stare nu a fost surprinzător,
datorită anxietăţii cronice nespecifice a lui Ellen şi
datorită faptului că Ellen era la prima sa vizită la o clinică
psihologică. Scorurile mari obţinute la cele două scale ale
anxietăţii ca trăsătură au fost, de asemenea, în concordanţă
cu tipul tulburării sale. Ellen manifesta o teamă intensă,
legată de posibilitatea de a fi „descoperită” de ceilalţi
sau de a se umili în public, precum şi o nelinişte extremă
faţă de expunerea la situaţii noi, în care nu era sigură de
posibilitatea unei ieşiri. Profilul lui Ellen este prezentat în
Figura I.15.
38 EMAS

Figura I.15
Profilul pentru studiul de caz D
 CAPITOLUL I.5
ELABORAREA ŞI STANDARDIZAREA SCALELOR EMAS
Scalele EMAS au fost derivate din şi construite în
conformitate cu modelul interacţionist al anxietăţii (Endler,
1975, 198. 1983). În procesul de construcţie şi revizuire
a testului au fost folosite abordări raţionale, teoretice şi
empirice.
Prima componentă elaborată a fost scala de evaluare
multidimensională a anxietăţii ca trăsătură. Endler, Hunt
şi Rosenstein (1962) au analizat semnificaţiile evaluărilor
unor trăsături comune şi au aplicat această analiză în cazul
anxietăţii. Pe baza acestor analize, au creat Inventarul
situaţie‑răspuns (S‑R) al anxietăţii (Situation‑Response
Inventory of Anxiousness), care evalua anxietatea în
diverse situaţii şi care, la drept vorbind, nu diferenţia
între anxietatea ca stare şi anxietatea ca trăsătură. Acest
instrument de evaluare conţinea decrierile verbale a 11
situaţii alese „pe baza unei încercări intuitive de a selecta
o varietate de situaţii care, prin intermediul experienţelor
directe sau indirecte, să fie familiare majorităţii studenţilor
din primul şi ultimul an, această varietate incluzând atât
situaţii sociale, cât şi nonsociale şi care să varieze de la
situaţii inofensive la unele foarte ameninţătoare” (Endler
et al., 1962, p. 5). Pentru fiecare situaţie, erau prezentate
14 modalităţi de răspuns. Aceste moduri de răspuns erau
selectate astfel încât (a) să reprezinte atât emoţii pozitive,
cât şi negative (Endler et al., 1962, p. 5), (b) să ilustreze
percepţiile subiecţilor asupra răspunsurilor fiziologice şi
(c) să includă itemii din MMPI (Hathaway & Meehl, 1951)
şi din Scala Taylor de anxietate manifestă (Taylor Manifest
Anxiety Scale‑Taylor, 1953) care au fost identificaţi ca
fiind relevanţi pentru diagnostic. Endler et al. (1962) au
administrat Inventarul de anxietate S‑R unui număr de
236 studenţi de sex masculin şi de sex feminin. Pentru a
explora structura factorială a scalei, răspunsurile anxioase
au fost adunate în cazul fiecărei situaţii, iar intercorelaţiile
dintre aceste scale situaţionale au fost supuse analizei
factoriale. Au reieşit trei factori: situaţii interpersonale,
situaţii de pericol personal legat de elemente neînsufleţite
şi situaţii ambigue. Aceste rezultate ale analizei factoriale
au furnizat baza pentru crearea unui instrument de evaluare
multidimensională a anxietăţii ca trăsătură, bazat pe tipul
de ameninţare situaţională.
Endler şi Okada (1974, 1975) au construit Inventarul
Situaţie‑Răspuns de evaluare a anxietăţii ca trăsătură
generală (Situation‑Response Inventory of General
Trait Anxiousness (S‑R GTA), pentru a măsura cele
trei dimensiuni situaţionale ale anxietăţii ca trăsătură
identificate de Endler et al. (1962). Au fost create descrieri
ale unor tipuri generale de situaţii, pentru a reprezenta
fiecare dintre dimensiuni (interpersonală, legată de
pericolul fizic şi de ambiguitate). A fost creată o a patra
dimensiune pentru a evalua anxietatea în situaţii inofensive
sau de rutină zilnică. Pentru fiecare situaţie, au fost oferite
nouă modalităţi de răspuns. Aceste modalităţi de răspuns
au fost selectate pentru a le reprezenta pe cele indicate
de analiza factorială a răspunsurilor din studiul anterior
(Endler et al., 1962), adică distresul (evitarea, reactivitatea
fiziologică) şi emoţiile pozitive (abordarea). În plus, aceste
modalităţi de răspuns au fost selectate pentru a fi adecvate
diferitelor situaţii şi pentru a fi uşor înţelese de o gamă
variată de respondenţi. Toate modalităţile de răspuns au
fost evaluate pe scale în cinci puncte şi în care direcţia
ancorelor scalei este inversată în cazul unor itemi, pentru
a controla răspunsurile aleatorii. Informaţiile legate de
eşantioane, fidelitate şi validitate pentru studenţi şi adulţi
normali şi pentru pacienţi clinici sunt furnizate de Endler
şi Okada (1974, 1975).
În general, coeficienţii alpha pentru cele patru
dimensiuni ale anxietăţii ca trăsătură variază de la 0,62,
pentru rutinele zilnice, la 0,86, pentru ameninţarea din
situaţii de ambiguitate. Pentru eşantioanele formate
din adulţi şi studenţi normali, intercorelaţiile dintre
dimensiunile anxietăţii ca trăsătură au luat valori moderate
şi scăzute. În mod specific, intercorelaţiile dintre anxietatea
ca trăsătură din situaţii interpersonale şi cea în situaţii de
pericol fizic au variat între 0,08 şi 0,35; între anxietatea
interpersonală şi aceea din situaţii de rutină zilnică, între
0,18 şi 0,35; între pericolul fizic şi ambiguitate, intervalul
este între 0,24 şi 0,34; cel dintre pericolul fizic şi rutină
40
zilnică, între 0,01 şi 0,08, iar valorile intercorelaţiilor
dintre ambiguitate şi rutina zilnică au fost între 0,05 şi 0,11.
Pentru eşantioanele clinice, intercorelaţiile dintre scale
au avut valori puţin mai ridicate. Studiile de validitate,
sumarizate în capitolul I.6 al acestui manual, susţin ideea
conform căreia această scală este un instrument adecvat
pentru evaluarea multidimensională a anxietăţii şi pentru
testarea ipotezelor diferenţiale.
În urma unei revizuiri ulterioare a S‑R GTA (Endler,
1980, 1983) a fost adăugată o a cincea dimensiune –
anxietatea ca trăsătură legată de evaluarea socială – evaluată
prin raportarea la situaţii în care individul este observat,
evaluat sau judecat de alţii. În plus, au fost adăugate şase
noi modalităţi de răspuns (obţinându‑se un total de 15),
pentru a îmbunătăţi stabilitatea dimensiunilor. Aşadar, scala
S‑R GTA revizuită avea cinci dimensiuni situaţionale şi 15
modalităţi de răspuns, totalizând un număr de 75 de itemi.
Informaţiile psihometrice pentru scala S‑R GTA revizuită
sunt prezentate de Flood şi Endler (1980) şi Endler (1983).
Cercetări suplimentare (Endler, 1983) au sugerat faptul
că evaluarea socială este una dintre cele mai proeminente
componente ale situaţiilor interpersonale. S‑a concluzionat
aşadar că includerea unei dimensiuni interpersonale
separate este redundantă. Forma curentă prin care se
evaluează anxietatea ca trăsătură, scala EMAS‑T, are patru
dimensiuni situaţionale (evaluare socială, pericol fizic,
ambiguitate şi rutine zilnice) şi 15 modalităţi de răspuns
pentru un total de 60 de itemi.
Primul instrument de evaluare creat pentru măsurarea
anxietăţii ca stare a fost Chestionarul reacţiilor
comportamentale (Behavioral Reactions Questionnaire
– BRQ) (Hoy & Endler, 1969). Formularul de evaluare a
fost derivat din Inventarul de anxietate S‑R (S‑R Inventory
of Anxiousness) şi conţinea şapte itemi cu răspunsuri
evaluate pe o scală în cinci puncte. Aceşti şapte itemi
evaluau reactivitatea fiziologică percepută prin întrebarea
respondenţilor despre modul în care se simt în acel moment.
Scala BRQ a fost ulterior extinsă prin includerea a 21
de modalităţi de răspuns, pentru a‑i îmbunătăţi stabilitatea
şi pentru a cuprinde o plajă mai largă de reacţii anxioase.
Scala BRQ revizuită a fost administrată unui lot de 159
de studenţi suedezi şi 74 de studenţi canadieni (Endler &
Magnusson, 1976b; Endler, Magnusson, Ekehammar &
Okada, 1976). Coeficienţii de fidelitate alpha pentru BRQ
total variază între 0,82 şi 0,96. Analizele factoriale ale
celor 21 scale de răspuns au sugerat faptul că instrumentul
de măsură a anxietăţii ca stare este multidimensional.
În general, itemii BRQ s‑au dovedit a fi relaţionaţi cu
simptomele fizice ale distresului, care au încărcat un factor
diferit de cel legat de distresul psihic sau cognitiv.
Rezultatele empirice ale studiilor transculturale,
alături de propunerile teoretice ale lui Sarason (1975a,
1975b) şi Wine (1971), conform cărora anxietatea ca
stare este multidimensională, au condus la construirea
Chestionarului reacţiilor afective prezente (Present Affect
Reactions Questionnaire – PARQ). S‑a ajuns la concluzia
că anxietatea ca stare este formată din cel puţin două
EMAS
componente: o componentă cognitivă şi o componentă
emoţional‑fiziologică. Scala PARQ a fost creată pentru
a măsura aceste două dimensiuni printr‑un număr egal
de itemi pentru fiecare componentă. Dimensiunea
emoţional‑fiziologică includea itemi de răspuns care se
focalizau asupra experimentării arousal‑ului fiziologic
– de exemplu, „respiraţia este neregulată” şi „inima bate
mai repede”. Subscala cognitivă includea itemi care se
focalizau asupra auto‑evaluărilor şi asupra îngrijorărilor
legate de propria persoană – de exemplu, „mă simt
îngrijorat (ă)” şi „nu pot să mă concentrez asupra sarcinilor
mele” (Endler, 1980). Scala PARQ a beneficiat de patru
revizuiri. Cu fiecare revizuire, itemii au fost construiţi
astfel încât să evalueze atât aspectele cognitive, cât şi
cele emoţional‑fiziologice. Aceşti itemi au fost ulterior
revizuiţi de studenţi şi absolvenţi de universitate, care
au evaluat itemii din perspectiva relevanţei lor pentru
ficare dimensiune a anxietăţii ca stare. Itemii care au fost
consideraţi relevanţi pentru o dimensiune şi mai puţin
relevanţi pentru alta au fost incluşi la fiecare revizuire a
scalei PARQ. Ulterior, fiecare variantă revizuită a fost
administrată unor grupuri de adulţi şi studenţi normali şi
unor pacienţi clinici. În procesul de construire a variantei
curente a scalei EMAS de anxietate ca stare, peste 2000 de
participanţi la cercetare au completat una dintre versiunile
PARQ. Ca parte a construcţiei testului, au fost efectuate
corelaţii între fiecare item şi scala compusă din restul
itemilor şi analize factoriale, în scopul clarificării structurii
dimensiunilor instrumentului de evaluare a anxietăţii
ca stare. Rezultatele acestor analize sunt prezentate în
capitolul I.6.
Modelul interacţionist al personalităţii (Endler,
1983; Endler & Magnusson, 1976c) subliniază faptul că
semnificaţia psihologică a unei situaţii, aşa cum este ea
percepută de către un individ, este un determinant important
al comportamentului acestuia. Aşadar, era nevoie de un
instrument rapid care să măsoare percepţia individului
asupra tipului şi a intensităţii ameninţării într‑o anumită
situaţie. Flood şi Endler (1980) au conceput Chestionarul
percepţiilor asupra evenimentelor competitive (Perceptions
of Competitive Events Questionnaire ‑ PCE) pentru a
evalua percepţiile participanţilor asupra unei competiţii de
atletism. Chestionarul PCE era compus din patru itemi care
evaluau măsura în care o situaţie este percepută ca fiind
periculoasă din punct de vedere interpersonal, periculoasă
din punct de vedere fizic, ambiguă sau evaluativă.
Formularul de evaluare a percepţiilor asupra situaţiilor
(Perception of Situations Rating Form – PSRF) a fost
dezvoltat pe baza revizuirilor instrumentului anterior şi a
fost construit astfel încât să fie congruent cu dimensiunile
anxietăţii vizate de formularul de evaluare a anxietăţii ca
trăsătură. Aşadar, scala curentă de evaluare a percepţiilor
asupra situaţiilor, EMAS‑P, este formată din patru itemi,
care sunt evaluaţi în funcţie de măsura în care o situaţie
specifică este percepută ca fiind: (a) o situaţie de evaluare
socială, (b) o situaţie care reprezintă un pericol fizic, (c) o
Elaborarea şi standardizarea scalelor EMAS
situaţie ambiguă sau (d) o situaţie de rutină zilnică. Un al
cincilea item evaluează intensitatea ameninţării percepute.
I.5.1. Descrierea eşantioanelor de
standardizare
Pentru a obţine date pentru etalonare care să poată
fi generalizate la diferite populaţii, scalele EMAS au fost
administrate unui număr de aproape 1900 de respondenţi
din diferite grupe de vârstă, atât din Statele Unite ale
Americii, cât şi din Canada. Diferitele eşantioane au fost
combinate, prin examinarea datelor normative, pentru
a obţine cinci grupe de populaţie pe care s‑a realizat
standardizarea: adulţi din SUA, adulţi din Canada, studenţi
din SUA, studenţi din Canada şi adolescenţi canadieni.
(Vezi Tabelul I.4 din capitolul 2, pentru informaţii
generale despre eşantioanele folosite pentru realizarea
standardizării). Cei 103 respondenţi adulţi de sex masculin
41
şi cei 100 de sex feminin din SUA, cu vârste cuprinse
între 18 şi 79, au fost recrutaţi din Dayton, Ohio şi din
Schenectady, statul New York. Cei 161 de bărbaţi adulţi
şi cele 160 de femei adulte din Canada, cu vârste cuprinse
între 16 şi 64 de ani au fost recrutaţi din cadrul Ontario
Science Center din Toronto, Canada. Cei 243 de studenţi şi
cele 352 de studente din SUA, cu vârste între 17 şi 65 de ani
– eşantionul a inclus studenţi majori – au fost recrutaţi din
cadrul cursurilor Universităţii de stat Wright din Dayton,
Ohio şi de la Colegiul Union din Schenectady, statul New
York. Cei 166 de bărbaţi şi 368 de femei care au făcut parte
din grupul studenţilor canadieni, cu vârste între 17 şi 43 de
ani, au fost recrutaţi din cadrul cursurilor de zi şi de seară
ale Universităţii York din Toronto. Cei 102 băieţi şi cele
127 de fete adolescente, cu vârste cuprinse între 15 şi 20
de ani, au fost recrutaţi din cadrul unor licee din Toronto
şi Peterborough, Canada, care au reprezentat atât populaţii
urbane, cât şi rurale.
 CAPITOLUL I.6
PROPRIETĂŢI PSIHOMETRICE
Acest capitol pune în discuţie proprietăţile
psihometrice ale datelor utilizate la etalonare şi prezintă
dovezile referitoare la fidelitatea şi validitatea scalelor
EMAS. Prima parte a capitolului discută despre datele
de etalonare. Următoarea secţiune abordează consistenţa
internă şi fidelitatea test‑retest a scalelor. Ultima parte a
capitolului se adresează aspectelor legate de validitate şi
sumarizează o serie de studii care au investigat validitatea
scalelor EMAS. Unele dintre aceste studii au fost publicate
în altă parte, iar altele sunt prezentate pentru prima dată în
acest capitol.
I.6.1. Date de etalonare pentru EMAS‑S
Etaloanele scalei EMAS‑S
Tabelul I.6 (din capitolul I.4) prezintă statisticile legate
de mediile, abaterile standard şi eroarea standard de măsură
pentru subscalele cognitivă şi emoţional‑fiziologică şi
pentru scala anxietăţii totale ca stare din EMAS‑S. Aceste
informaţii sunt prezentate în mod separat, în funcţie de
sex, pentru studenţi şi adulţi din SUA şi pentru adolescenţi,
studenţi şi adulţi din Canada. Acelaşi tip de informaţii
este prezentat în Anexa D pentru pacienţii cu patologie
psihiatrică trataţi ambulatoriu şi pentru personalul Forţelor
Militare Canadiene. Mediile pentru subscala cognitivă
au variat de la 13,86 pentru bărbaţii din SUA până la
27,76 pentru pacienţii psihiatrici de sex feminin din
Canada, indicând diferenţe semnificative ale reacţiilor
anxioase în diferite populaţii. Mediile pentru subscala
emoţional‑fiziologică au variat între 12,90 pentru femeile
adulte din SUA şi 22,81, pentru pacienţii psihiatrici de sex
feminin din Canada. Media pentru scorul total la scala care
evaluează anxietatea ca stare a variat între 26,83, pentru
femeile adulte din SUA şi 50,57, pentru pacienţii psihiatrici
de sex feminin din Canada.
Pentru a investiga diferenţele dintre sexe în privinţa
EMAS‑S, au fost efectuate comparaţii utilizând testul t pentru
toate grupurile folosite la etalonare. Tabelul I.9 prezintă
mediile, valorile t şi pragurile de semnificaţie pentru testul
t de comparaţie. Nu au fost identificate diferenţe în funcţie
de sex pentru niciuna dintre subscalele EMAS, nici pentru
scala de anxietate ca stare totală în privinţa adulţilor din
SUA, studenţilor, adulţilor şi pacienţilor psihiatrici din
Canada. Cu toate acestea, în eşantionul format din studenţi
americani, bărbaţii au obţinut scoruri semnificativ mai
mari (p < 0,001) decât femeile la cele două subscale şi la
scala care măsoară starea de anxietate totală. Adolescentele
din Canada au înregistrat scoruri semnificativ mai mari la
subscala cognitivă (p < 0,01) şi la scala totală de anxietate
ca stare (p < 0,05) decât băieţii de aceeaşi vârstă.
I.6.2. Date de etalonare pentru EMAS‑T
În Tabelul I.7 (din capitolul I.4) sunt prezentate
mediile, abaterile standard şi erorile standard de măsură
pentru fiecare dintre subscalele EMAS‑T. Acest material
este prezentat în mod separat pentru populaţia masculină
şi feminină din grupurile de studenţi şi adulţi din SUA şi
din grupurile de adolescenţi, studenţi şi adulţi din Canada.
Mediile variază între 22,60 pentru populaţia feminină
adultă din SUA, la subscala referitoare la rutinele zilnice,
şi 64,07, pentru studentele din Canada, la subscala EMAS‑T
referitoare la pericolul fizic. Acest pattern de răspunsuri
corespunde cerecetărilor anterioare care au utilizat EMAS‑T
(Endler & Okada, 1975).
Pentru a evalua diferenţele dintre sexe la cele patru
subscale ale EMAS‑T, au fost realizate comparaţii cu
ajutorul testului t pentru toate eşantioanele folosite la
etalonare, inclusiv pentru eşantionul format din pacienţi
candieni cu diagnostic psihiatric trataţi ambulatoriu.
Acest eşantion a fost format din 49 de bărbaţi şi 87 de
femei cu vârste cuprinse între 17 şi 73 de ani, care au
fost recrutaţi din două spitale localizate în zona oraşului
Toronto. Mediile, abaterile standard şi erorile standard
de măsură înregistrate de acest eşantion pentru fiecare
subscală a EMAS‑T sunt prezentate în Anexa D. Tabelul
10 prezintă mediile, valorilor t şi pragurile de semnificaţie
pentru testul t. În niciunul dintre eşantioane nu au fost
identificate diferenţe semnificative între scorurile medii
obţinute de bărbaţi şi femei la subscala referitoare la
rutinele zilnice. Scorurile obţinute de femei la subscala de
evaluare socială au fost semnificativ mai mari decît cele
ale bărbaţilor, în toate eşantioanele folosite la etalonare,
cu excepţia populaţiei adulte din Canada, unde nu au fost
găsite diferenţe semnificative între sexe. În toate grupurile
normative, femeile au obţinut scoruri semnificativ mai
Proprietăţi psihometrice 43

Tabelul I.9
Diferenţele dintre sexe pentru diferite populaţii la scala EMAS-S
Mediile pentru populaţia masculină şi cea feminină

Subscala

SUA
Studenţi Adulţi
Bărbaţi Femei t Bărbaţi Femei t
EMAS-S-C 15,89 14,51 2,98** 13,86 13,93 -0,09
EMAS-S-EF 16,52 14,71 3,83*** 13,23 12,90 0,48
EMAS-S-TOT 32,41 29,22 3,72*** 27,09 26,83 0,19
Canada
Adolescenţi Studenţi
Bărbaţi Femei t Bărbaţi Femei t
EMAS-S-C 15,54 18,06 -2,86** 16,25 15,72 0,76
EMAS-S-EF 14,50 15,21 -0,98 15,26 14,58 1,18
EMAS-S-TOT 30,04 33,28 -2,21* 31,51 30,30 1,04
Adulţi Pacienţi psihiatrici
Bărbaţi Femei t Bărbaţi Femei t
EMAS-S-C 15,86 15,26 0,82 25,71 22,76 -1,10
EMAS-S-EF 15,48 14,86 1,05 21,55 22,81 -0,81
EMAS-S-TOT 31,34 30,12 0,99 47,27 50,57 -1,06

*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.

mari decât bărbaţii la subscala legată de pericolul fizic.
În ceea ce priveşte subscala legată de ambiguitate,
femeile au înregistrat scoruri semnificativ mai mari decât
bărbaţii în toate grupurile folosite la etalonare, cu excepţia
adolescenţilor din Canada, grup în care nu au fost găsite
diferenţe între sexe.
I.6.2.1. Analiza subscalelor EMAS‑T
O serie de analize de varianţă ale măsurătorilor
repetate au fost realizate pentru a investiga diferenţele
semnificative dintre cele patru subscale ale anxietăţii
ca trăsătură, utilizând toate cele cinci grupuri folosite la
etalonare, inclusiv eşantionul format din pacienţi canadieni
cu diagnostic psihiatric trataţi ambulatoriu şi eşantionul
compus din 195 de persoane din cadrul Forţelor Militare
Canadieni (toţi bărbaţi), la care se face referire în Anexa
D. Aceste analize au fost efectuate separat pentru cele două
sexe în cadrul fiecărui eşantion de etalonare. Rezultatele au
pus în evidenţă existenţa unor diferenţe semnificative între
cele patru scale pentru fiecare eşantion, valorile F variind
între 16,37 pentru pacienţii psihiatrici canadieni (p <
0,001) şi 1115,48 pentru studentele din Canada (p < 0,001).
În Tabelul I.11 sunt prezentate valorile F şi pragurile de
probabilitate pentru aceste analize.
Au fost realizate comparaţii multiple între scorurile
medii la toate perechile posibile de subscale EMAS‑T
pentru toate eşantioanele folosite la etalonare, în mod
separat pentru bărbaţi şi femei. Valorile F şi pragurile
de probabilitate pentru comparaţiile multiple sunt, de
asemenea, prezentate în Tabelul I.11.
Aceste comparaţii au evidenţiat existenţa unor diferenţe
semnificative în cadrul tuturor eşantioanelor (atât pentru
bărbaţii, cât şi pentru femeile din toate eşantioanele folosite
la etalonare) între mediile scorurilor din următoarele patru
perechi de subscale: (a) evaluare socială versus rutine
zilnice, (b) pericol fizic versus ambiguitate, (c) pericol fizic
versus rutine zilnice şi (d) ambiguitate versus rutine zilnice.
Au fost identificate diferenţe semnificative între subscalele
de evaluare socială şi de ambiguitate pentru populaţia
feminină adultă din SUA, pentru studenţii canadieni de
ambele sexe, pentru populaţia masculină şi feminină adultă
din Canada şi pentru personalul de sex masculin al Forţelor
Militare Canadiene. Pentru aproape toate eşantioanele
folosite la etalonare, ierarhia mediilor scalelor EMAS‑T,
în ordinea descrescătoare a valorilor lor, este următoarea:
pericol fizic, evaluare socială, ambiguitate şi rutine zilnice.
I.6.3. Date de etalonare pentru EMAS‑P
Tabelul I.8 (din capitolul I.4) prezintă mediile şi
abaterile standard pentru respondenţii de sex masculin
şi cei de sex feminin din cadrul eşantioanelor folosite la
etalonare pentru fiecare item al scalei EMAS‑P. Scorurile
medii la itemul de evaluare socială (EMAS‑P‑1) au variat
între 2,4 pentru studenţii şi adulţii de sex masculin din
Canada şi 3,1 pentru adolescentele canadiene. Scorurile
medii pentru itemul referitor la pericolul fizic (EMAS‑P‑2)
44 EMAS

Tabelul I.10
Diferenţele dintre sexe pentru diferite populaţii la scala EMAS-T
Mediile pentru populaţia masculină şi cea feminină

Subscala
SUA
Studenţi Adulţi
Bărbaţi Femei t Bărbaţi Femei t
EMAS-T-ES 42,67 45,90 -3,27*** 39,41 45,17 -3,32***
EMAS-T-PF 52,91 61,72 -9,25*** 52,56 61,63 -5,60***
EMAS-T-AM 42,11 45,33 -3,54*** 37,58 41,66 -2,91
EMAS-T-RZ 24,84 23,72 1,72 23,65 22,60 0,91
Canada
Adolescenţi Studenţi
Bărbaţi Femei t Bărbaţi Femei t
EMAS-T-ES 39,79 43,77 -2,65** 42,31 47,63 -4,79***
EMAS-T-PF 50,81 56,91 -3,89*** 53,84 64,07 -10,57***
EMAS-T-AM 38,88 41,70 -1,94 39,46 42,60 -3,09**
EMAS-T-RZ 25,22 25,18 0,04 25,05 24,52 0,66
Adulţi Pacienţi cu diagnostic psihiatric
Bărbaţi Femei t Bărbaţi Femei t
EMAS-T-ES 39,45 41,95 -1,67 45,84 53,51 -3,14***
EMAS-T-PF 51,81 59,11 -5,05*** 53,43 62,08 -4,01***
EMAS-T-AM 36,52 39,46 -2,25* 47,00 51,82 -2,06**
EMAS-T-RZ 25,22 23,61 1,65 39,43 38,29 0,42

*p < 0,05; **p < 0,01; ***p< 0,001.

s‑au plasat în intervalul 1,6 – 2,1. În privinţa itemului
referitor la ambiguitate (EMAS‑P‑3), scorurile medii
au variat între 2,3 şi 3,1 şi între 2,5 şi 3,3 pentru itemul
referitor la rutinele zilnice (EMAS‑P‑4). Media scorurilor
referitoare la intensitatea ameninţării percepute în situaţia
curentă (EMAS‑P‑5) a variat între 1,3 şi 1,6. Aceste
rezultate sugerează existenţa unor diferenţe substanţiale în
percepţiile referitoare la tipul situaţiei şi la măsura în care
acestea sunt percepute ca fiind stresante de către grupurile
folosite la etalonare.
Pentru a evalua diferenţele dintre sexe în privinţa
scalei EMAS‑P, au fost comparate toate grupurile folosite
la etalonare cu ajutorul testului t. În Tabelul I.12 sunt
prezentate mediile, valorile t şi pragurile de semnificaţie
pentru aceste analize. Rezultatele au arătat că studentele
din SUA au obţinut scoruri mai mari la itemul referitor
la pericolul fizic (EMAS‑P‑2) decât studenţii (p < 0,05).
De asemenea, studentele din SUA au obţinut scoruri mai
mari la itemul referitor la ambiguitate (EMAS‑P‑3) faţă de
studenţi (p < 0,05). Adolescentele din Canada au înregistrat
scoruri mai mari la itemul de evaluare socială (EMAS‑P‑1)
decât adolescenţii de sex masculin (p < 0,05). Studentele
din Canada au perceput situaţia ca fiind mai apropiată de
rutina lor zilnică decât studenţii de sex masculin. Nu au
fost identificate diferenţe semnificative între sexe, pentru
niciun eşantion folosit la etalonare în privinţa intensităţii
ameninţării percepute în situaţia de testare (EMAS‑P‑5).
I.6.4. Informaţii despre fidelitatea scalelor
I.6.4.1. Consistenţa internă a scalei EMAS‑S
Consistenţa internă se referă la măsura în care toţi
itemii unei scale sunt interrelaţionaţi, adică măsoară acelaşi
construct. Coeficientul alpha este un indicator statistic al
consistenţei interne a unei scale.
Tabelul I.13 prezintă valorile consistenţei interne
ale subscalelor EMAS‑S pentru toate grupurile folosite la
etalonare. Valorile consistenţei interne a subscalei cognitive
şi a celei emoţional‑fiziologice au variat de la 0,78 până
la 0,91, indicând o consistenţă internă generală uşor mai
Proprietăţi psihometrice 45

Tabelul I.11
Analiza de varianţă a măsurătorilor repetate pentru subscalele EMAS-T

Subscala
SUA
Studenţi Adulţi
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
gl F gl F gl F gl F
ES vs. PF vs.
AM vs.RZ 3, 726 376,70*** 3, 1053 961,59*** 3, 303 154,11*** 3, 297 321,71***
ES vs. PF 1, 242 133,37*** 1, 351 550,66*** 1, 103 81,97*** 1, 99 172,17***
ES vs. AM 1, 242 0,54 1, 351 0,74 1, 102 2,56 1, 99 6,62*
ES vs. RZ 1, 242 419,10*** 1, 351 885,49*** 1, 104 148,22*** 1, 99 289,38***
PF vs. AM 1, 242 150,98*** 1, 351 511,00*** 1, 101 119,71*** 1, 99 265,46***
PF vs. RZ 1, 242 946,05*** 1, 351 2.642,86*** 1, 103 336,85*** 1, 99 923,13***
AM vs. RZ 1, 242 512,72*** 1, 351 895,11*** 1, 102 125,41*** 1, 99 291,63***

Canada
Adolescenţi Studenţi
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
gl F gl F gl F gl F
ES vs. PF vs.
AM vs.RZ 3, 300 120,78*** 3, 372 233,12*** 3, 492 293,07*** 3, 1098 1.115,48***
ES vs. PF 1, 101 64,08*** 1, 126 101,97*** 1, 164 147,10*** 1, 367 553,90***
ES vs. AM 1, 101 0,59 1, 124 2,61 1, 164 12,47** 1, 367 54,60***
ES vs. RZ 1, 100 146,01*** 1, 126 258,37*** 1, 164 265,66*** 1, 366 974,42***
PF vs. AM 1, 100 62,87*** 1, 124 155,09*** 1, 164 246,75*** 1, 367 1.076,87***
PF vs. RZ 1, 100 314,00*** 1, 126 633,25 1, 164 652,64*** 1, 366 3.129,23***
AM vs. RZ 1, 100 121,36*** 1, 124 249,62*** 1, 164 217,22*** 1, 366 761,10***
Adulţi Pacienţi cu diagnostic psihiatric Forţe militare
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi
gl F gl F gl F gl F gl F
ES vs. PF vs.
AM vs.RZ 3, 480 176,09*** 3, 477 312,27*** 3, 144 16,37*** 3, 252 66,39*** 3, 582 204,37***
ES vs. PF 1, 160 90,18*** 1, 159 168,27*** 1, 48 20,35*** 1, 85 34,00*** 1, 194 34,96***
ES vs. AM 1, 160 8,71** 1, 159 4,75* 1, 48 0,38 1, 86 1,46 1, 194 11,36***
ES vs. RZ 1, 160 138,36*** 1, 159 294,01*** 1, 48 6,35* 1, 85 59,17*** 1, 194 306,98***
PF vs. AM 1, 160 176,25*** 1, 159 280,67*** 1, 48 13,52*** 1, 85 56,63*** 1, 194 69,02***
PF vs. RZ 1, 160 439,73*** 1, 159 776,89*** 1, 48 36,90*** 1, 84 131,2*** 1, 194 483,53***
AM vs. RZ 1, 160 121,01*** 1, 159 274,44*** 1, 48 19,78*** 1, 85 63,50*** 1, 194 198,86***

*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.

scăzută decât a subscalelor EMAS‑T şi a scorului total de
anxietate ca stare. Acest rezultat reflectă, probabil, faptul
că scala EMAS‑S are mai puţini itemi. Consistenţa internă
pentru scorul total al anxietăţii ca stare variază între 0,88 şi
0,94. În general, magnitudinea acestor rezultate legate de
fidelitate indică faptul că scala EMAS‑S are o consistenţă
internă bună şi foarte bună.
I.6.4.2. Fidelitatea test‑retest a scalei EMAS‑S
Scala EMAS‑S este reactivă, datorită interrelaţiilor
dintre anxietatea ca stare şi situaţia în care este măsurată
anxietatea (Endle, Edwards, Vitelli & Parker, 1989).
Aşadar, după cum era de aşteptat, fidelitatea test‑retest a
scalei EMAS‑S tinde să fie destul de scăzută.
46 EMAS

Tabel I.12
Diferenţele de sex la scala EMAS-P pe diferite eşantioane
Mediile pentru populaţia masculină şi cea feminină

Subscala

SUA
Studenţi Adulţi
Bărbaţi Femei t Bărbaţi Femei t
EMAS-P-1 2,86 2,80 0,66 2,51* 2,59 -0,43
EMAS-P-2 1,86 2,10 -2,10* 1,70 2,00 -1,60
EMAS-P-3 2,86 3,07 -2,21* 2,57 2,34 1,44
EMAS-P-4 2,91 2,77 1,27 3,01 3,02 -0,06
EMAS-P-5 1,56 1,49 0,91 1,33 1,31 0,27
Canada
Adolescenţi Studenţi
Bărbaţi Femei t Bărbaţi Femei t
EMAS-P-1 2,59 3,08 -2,51 2,40 2,63 1,86
EMAS-P-2 1,86 1,86 -0,02 1,62 1,61 0,11
EMAS-P-3 2,71 2,49 1,21 2,50 2,34 1,40
EMAS-P-4 3,06 3,21 -0,72 2,84 3,27 -3,43***
EMAS-P-5 1,45 1,64 -1,36 1,42 1,44 0,27
Adulţi Pacienţi cu diagnostic psihiatric
Bărbaţi Femei t Bărbaţi Femei t
EMAS-P-1 2,44 2,51 -0,46 3,76 3,61 0,43
EMAS-P-2 1,60 1,74 -0,86 2,19 2,48 -0,74
EMAS-P-3 2,72 2,88 -1,03 3,71 3,55 0,44
EMAS-P-4 2,82 2,54 1,55 2,57 2,20 1,06
EMAS-P-5 1,51 1,60 -0,68 2,38 3,00 -1,47

*p< 0,05; **p< 0,01; ***p< 0,001.

Tabel I.13
Coeficientul de fidelitate Alpha pentru EMAS-S

SUA Canada
Studenţi Adulţi Adolescenţi Studenţi Adulţi Pacienţi Forţe
psihiatrici militare
M F M F M F M F M F M F M
Subscala (243) (352) (101) (100) (102) (127) (141) (334) (161) (160) (49) (87) (195)
Cognitivă 0,86 0,83 0,88 0,90 0,82 0,88 0,90 0,89 0, 87 0,89 0,91 0,91 0,84

Emoţional- 0,87 0,82 0,83 0,90 0,84 0,85 0,85 0,87 0,84 0,78 0,88 0,86 0,86
fiziologică
Total 0,92 0,89 0,91 0,94 0,88 0,92 0,92 0,92 0,91 0,91 0,93 0,93 0,91
Proprietăţi psihometrice 47

Tabelul I.14
Coeficienţii de fidelitate alpha pentru scala EMAS-T

SUA Canada
Studenţi Adulţi Adolescenţi Studenţi Adulţi Pacienţi Forţe
psihiatrici militare
Subscala M F M F M F M F M F M F M
(238) (347) (103) (100) (101) (125) (164) (367) (161) (160) (49) (87) (195)
Evaluare socială 0,91 0,93 0,94 0,93 0,88 0,92 0,93 0,93 0,94 0,94 0,92 0,93 0,87
Pericol fizic 0,92 0,94 0,94 0,91 0,92 0,91 0,93 0,93 0,94 0,95 0,90 0,93 0,87
Ambiguitate 0,92 0,93 0,93 0,91 0,92 0,90 0,92 0,94 0,94 0,94 0,93 0,94 0,91
Rutine zilnice 0,88 0,88 0,87 0,91 0,82 0,84 0,89 0,91 0,90 0,89 0,95 0,96 0,88

Tabelul I.15
Fidelitatea test-retest a scalei EMAS-T

Subscala Phillips şi Endler (1980, 1982)ª Endler (1986)b Ziegler (1987)b

Evaluare socială 0,75 0,62 0,79

Pericol fizic 0,79 0,56 0,74
Ambiguitate 0,71 0,59 0,68
Rutine zilnice 0,60 0,50 0,59

Notă. Numele autorilor indică sursa datelor din acest tabel.

ª Perioadă de două săptămâni. b Perioadă de patru săptămâni

Indicii fidelităţii test‑retest au fost calculaţi pe baza a
două evaluări la un interval de o lună. Corelaţiile test‑retest
au luat valori între 0,35 şi 0,46, pentru bărbaţi şi între 0,14
şi 0,48, pentru femei. Datele folosite pentru obţinerea
acestor rezultate au fost colectate în timpul unor situaţii
non‑stresante. Din moment ce funcţia principală a scalei
EMAS‑S este de a evalua natura reactivă a anxietăţii ca
stare, ne aşteptăm ca rezultatele să fie foarte variabile şi
să coreleze în mică măsură între momente diferite. Aşadar,
evaluările privind fidelitatea scalei EMAS‑S trebuie să
se axeze în mod exclusiv asupra consistenţei interne
a acesteia. Nu ne putem aştepta ca analizele privind
fidelitatea test‑retest să demonstreze stabilitatea în timp a
scalei EMAS‑S, din moment ce se presupune că anxietatea
ca stare se modifică, în funcţie de factorii situaţionali.
I.6.4.3. Consistenţa internă a scalei EMAS‑T
În tabelul I.14 sunt prezentate datele despre consistenţa
internă a celor patru subscale EMAS pentru toate
eşantioanele de etalonare şi pentru eşantioanele formate
din pacienţi canadieni cu patologie psihiatrică trataţi
ambulatoriu şi din personalul Forţelor militare canadiene.
Per total, coeficienţii alpha au valori crescute, variind între
0,82, pentru adolescenţii de sex masculin din Canada, la
subscala referitoare la rutinele zilnice, şi 0,96, pentru
pacienţii psihiatrici de sex feminin din Canada, la aceeaşi
subscală. Aceste rezultate indică o consistenţă internă a
scalei EMAS foarte bună.
I.6.4.4. Fidelitatea test‑retest a scalei EMAS‑T
Fidelitatea test‑retest, care măsoară stabilitatea în
timp a scalei EMAS‑T, a fost examinată în trei studii.
Primul dintre aceste studii (Phillips & Endler, 1980, 1982)
a evaluat anxietatea ca trăsătură a subiecţilor, în mediul
academic. Corelaţiile test‑retest din acest studiu sunt
prezentate în prima coloană a Tabelului I.15. Pe parcursul
unei perioade de două săptămâni, fidelitatea test‑retest a
variat între 0,60, pentru subscala referitoare la rutinele
zilnice, şi 0,79, pentru subscala referitoare la pericolul
fizic, indicând o stabilitate temporală adecvată.
În cel de‑al doilea studiu (Endler, 1986), anxietatea
ca trăsătură a fost evaluată în două situaţii academice de
examinare, cu un interval de patru săptămâni între cele
două sesiuni de evaluare. Informaţiile despre fidelitatea
test‑retest, rezultate din acest studiu, sunt prezentate
în cea de‑a doua coloană a Tabelului I.15. Cu toate că
a fost folosit un interval de timp mai mare, indicatorii
fidelităţii s‑au dovedit a fi moderaţi, variind între 0,5 la
subscala referitoare la rutinele zilnice, şi 0,62, la scala de
evaluare socială. Cel de‑al treilea studiu (Ziegler, 1987)
a examinat anxietatea în două situaţii nonstresante, care
s‑au petrecut la un interval de patru săptămâni. Rezultatele
analizei fidelităţii test‑retest din cadrul acestui studiu sunt
prezentate în cea de‑a treia coloană a Tabelului I.15. Aceste
corelaţii test‑retest au luat valori între 0,59, pentru subscala
referitoare la rutinele zilnice şi 0,79, pentru subscala de
evaluare socială. Per total, în ciuda fidelităţii test‑retest mai
48 EMAS

scăzute a subscalei referitoare la rutinele zilnice, aceste

rezultate indică faptul că scorurile la EMAS au rămas
relativ stabile în timp.
I.6.4.5. Fidelitatea test‑retest a scalei EMAS‑P
Datorită faptului că scala EMAS‑P este compusă
din cinci itemi independenţi, coeficienţii alpha nu pot fi
calculaţi. Coeficienţii de fidelitate test‑retest au fost obţinuţi
la un interval de o lună şi au înregistrat valori cuprinse
între 0,03 şi 0,72, pentru respondenţii de sex masculin,
şi între 0,22 şi 0,47, pentru respondenţii de sex feminin.
Datele folosite pentru a calcula fidelitatea test‑retest au
fost colectate în timpul unor situaţii nonstresante, cu toate
că, asemenea scalei EMAS‑S, itemii EMAS‑P sunt reactivi,
astfel că ne aşteptăm ca valorile coeficienţilor de corelaţie
test‑retest să fie scăzuţi. În plus, din moment ce EMAS‑P
este compusă din itemi independenţi, corelaţiile test‑retest
trebuie interpretate cu foarte mare precauţie.
I.6.5. Studii de validitate
Validitatea testelor se referă la măsura în care testul
măsoară atributul sau constructul psihologic pe care şi l‑a
propus să‑l măsoare. De obicei, sunt studiate trei tipuri de
validitate: validitatea de conţinut, validitatea de criteriu şi
validitatea de construct.
Validitatea de conţinut se referă la măsura în care itemii
individuali ai testului sunt adecvaţi pentru a reprezenta
domeniul psihologic pe care testul a fost creat să‑l măsoare.
Unele aspecte legate de validitatea de conţinut a itemilor
scalelor EMAS au fost prezentate în capitolul I.5, unde a
fost discutat demersul de construcţie a scalelor. Aceste
probe demonstrează o validitate de conţinut adecvată.
Validitatea de criteriu a unei scale indică dacă rezultatele
testului îi permit cercetătorului să prezică, pe baza unui
anumit criteriu, comportamentul unui individ.

Tabelul I.16
Corelaţiile dintre fiecare itemi şi scalele compuse din restul itemilor pentru scala EMAS-S

SUA Canada
Studenţi Adulţi Adolescenţi Studenţi Adulţi Pacienţi Forţe
psihiatrici militare
Itemul subscalei
M F M F M F M F M F M F M
Subscala cognitivă
2. Îmi lipseşte încrederea în mine. 0,51 0,45 0,56 0,41 0,44 0,61 0,61 0,43 0,57 0,50 0,57 0,67 0,55
4. Mi-e greu să fiu atent(ă) la activitatea 0,49 0,52 0,62 0,61 0,43 0,42 0,69 0,58 0,37 0,59 0,66 0,47 0,44
pe care o desfăşor.
7. Mă simt neajutorat(ă). 0,55 0,55 0,69 0,69 0,61 0,65 0,64 0,65 0,60 0,69 0,70 0,73 0,57
8. Mi-e greu să mă concentrez. 0,57 0,59 0,67 0,77 0,50 0,55 0,71 0,67 0,63 0,63 0,76 0,69 0,57
10. Mi-e teamă de eşec. 0,56 0,50 0,51 0,77 0,61 0,62 0,72 0,71 0,69 0,67 0,70 0,69 0,48
12. Mă îngrijorează starea mea. 0,49 0,40 0,64 0,61 0,48 0,56 0,61 0,59 0,53 0,51 0,47 0,52 0,60
13. Mă simt nesigur(ă). 0,73 0,65 0,60 0,75 0,64 0,73 0,78 0,75 0,64 0,74 0,72 0,81 0,61
15. Mă simt nelalocul meu. 0,72 0,64 0,63 0,78 0,61 0,64 0,71 0,76 0,72 0,72 0,78 0,70 0,67
18. Mă simt ca şi cum toată lumea s-ar 0,57 0,49 0,66 0,49 0,43 0,64 0,46 0,58 0,58 0,61 0,59 0,62 0,53
uita la mine.
19. Mă simt incompetent(ă). 0,65 0,63 0,68 0,80 0,51 0,71 0,66 0,70 0,69 0,71 0,75 0,74 0,59
Subscala emoţional-fiziologică
1. Îmi simt mâinile umede. 0,49 0,38 0,38 0,41 0,33 0,43 0,20 0,44 0,40 0,20 0,31 0,41 0,45
3. Respir neregulat. 0,63 0,56 0,43 0,68 0,38 0,52 0,70 0,58 0,65 0,31 0,62 0,61 0,57
5. Am o senzaţie de încordare în stomac. 0,63 0,59 0,52 0,84 0,60 0,67 0,72 0,69 0,60 0,62 0,60 0,70 0,73
6. Inima îmi bate mai repede. 0,71 0,67 0,67 0,76 0,64 0,72 0,61 0,70 0,62 0,46 0,57 0,75 0,67
9. Transpir. 0,60 0,55 0,57 0,66 0,46 0,50 0,50 0,60 0,54 0,43 0,65 0,46 0,57
11. Îmi simt gura uscată. 0,43 0,29 0,44 0,60 0,66 0,50 0,42 0,41 0,28 0,42 0,51 0,41 0,46
14. Mă simt încordat(ă). 0,70 0,61 0,70 0,65 0,62 0,66 0,62 0,67 0,70 0,73 0,63 0,58 0,66
16. Îmi simt mâinile nesigure. 0,62 0,55 0,60 0,64 0,59 0,55 0,69 0,71 0,55 0,50 0,77 0,69 0,61
17. Simt că sunt roşu(roşie) la faţă. 0,63 0,60 0,70 0,69 0,54 0,60 0,74 0,67 0,58 0,42 0,72 0,52 0,62
20. Am un nod în gât. 0,54 0,40 0,51 0,63 0,55 0,44 0,47 0,50 0,53 0,43 0,75 0,58 0,61
Proprietăţi psihometrice 49

Tabelul I.17
Corelaţiile corectate dintre fiecare item şi restul itemilor scalei EMAS-T

SUA Canada
Studenţi Adulţi Adolescenţi Studenţi Adulţi Pacienţi Forţe
psihiatrici militare
Itemul scalei
M F M F M F M F M F M F M
Evaluare socială
1. Caut experienţe de felul acesta. 0,25 0,36 0,41 0,25 0,14 0,43 0,40 0,32 0,42 0,47 0,38 0,47 0,26
2. Sunt supărat(ă). 0,66 0,59 0,75 0,69 0,59 0,60 0,57 0,60 0,72 0,66 0,70 0,71 0,39
3. Transpir. 0,55 0,57 0,61 0,53 0,41 0,58 0,58 0,53 0,51 0,53 0,70 0,54 0,38
4. Mă simt relaxat(ă). 0,73 0,72 0,76 0,69 0,66 0,75 0,76 0,73 0,81 0,79 0,71 0,79 0,61
5. Mă simt stânjenit(ă). 0,77 0,77 0,81 0,81 0,64 0,79 0,76 0,78 0,78 0,84 0,73 0,77 0,73
6. Aştept cu nerăbdare aceste situaţii. 0,43 0,62 0,58 0,61 0,39 0,38 0,52 0,56 0,64 0,65 0,53 0,61 0,38
7. Am o stare de agitaţie în stomac. 0,67 0,70 0,66 0,65 0,57 0,54 0,64 0,70 0,74 0,72 0,58 0,63 0,53
8. Mă simt confortabil. 0,61 0,74 0,80 0,64 0,69 0,77 0,75 0,71 0,71 0,67 0,71 0,59 0,60
9. Mă simt încordat(ă). 0,77 0,81 0,77 0,80 0,79 0,81 0,72 0,80 0,79 0,83 0,59 0,84 0,70
10. Îmi face plăcere sa fiu în aceste 0,44 0,66 0,65 0,62 0,39 0,56 0,54 0,63 0,62 0,66 0,61 0,62 0,41
situaţii.
11. Inima îmi bate mai repede. 0,65 0,71 0,68 0,73 0,59 0,71 0,68 0,71 0,69 0,69 0,64 0,61 0,59
12. Mă simt în siguranţă. 0,70 0,72 0,72 0,75 0,69 0,72 0,74 0,76 0,72 0,80 0,74 0,79 0,58
13. Mă simt îngrijorat(ă). 0,55 0,51 0,67 0,80 0,58 0,47 0,65 0,74 0,66 0,64 0,46 0,73 0,57
14. Am încredere în mine. 0,59 0,56 0,64 0,77 0,44 0,59 0,65 0,63 0,67 0,66 0,64 0,66 0,54
15. Sunt agitat(ă). 0,77 0,78 0,81 0,83 0,75 0,77 0,81 0,80 0,81 0,81 0,80 0,82 0,64

Pericol fizic
1.Caut experienţe de felul acesta. 0,49 0,65 0,52 0,45 0,63 0,59 0,61 0,57 0,59 0,55 0,49 0,57 0,56
2. Sunt supărat(ă). 0,71 0,74 0,83 0,62 0,73 0,73 0,76 0,72 0,70 0,81 0,69 0,72 0,54
3. Transpir. 0,59 0,55 0,49 0,51 0,46 0,41 0,58 0,54 0,50 0,64 0,48 0,60 0,39
4. Mă simt relaxat(ă). 0,75 0,76 0,73 0,70 0,72 0,72 0,69 0,71 0,76 0,83 0,57 0,76 0,60
5. Mă simt stânjenit(ă). 0,70 0,78 0,83 0,71 0,72 0,72 0,78 0,72 0,81 0,84 0,74 0,79 0,64
6. Aştept cu nerăbdare aceste situaţii. 0,66 0,69 0,71 0,45 0,75 0,60 0,66 0,67 0,65 0,73 0,53 0,59 0,53
7. Am o stare de agitaţie în stomac. 0,64 0,63 0,68 0,61 0,60 0,47 0,61 0,57 0,67 0,71 0,59 0,72 0,41
8. Mă simt confortabil. 0,72 0,70 0,74 0,56 0,80 0,72 0,67 0,64 0,81 0,73 0,68 0,77 0,66
9. Mă simt încordat(ă). 0,74 0,79 0,69 0,77 0,75 0,62 0,74 0,71 0,70 0,81 0,67 0,70 0,62
10. Îmi face plăcere sa fiu în aceste 0,67 0,67 0,69 0,47 0,70 0,57 0,59 0,65 0,61 0,69 0,48 0,63 0,61
situaţii.
11. Inima îmi bate mai repede. 0,57 0,70 0,63 0,59 0,55 0,59 0,63 0,67 0,66 0,69 0,56 0,58 0,44
12. Mă simt în siguranţă. 0,71 0,75 0,81 0,68 0,66 0,74 0,69 0,71 0,77 0,78 0,65 0,57 0,63
13. Mă simt îngrijorat(ă). 0,34 0,52 0,78 0,66 0,31 0,34 0,59 0,63 0,62 0,62 0,33 0,58 0,50
14. Am încredere în mine. 0,53 0,58 0,58 0,68 0,57 0,64 0,50 0,60 0,52 0,76 0,61 0,63 0,58
15. Sunt agitat(ă). 0,76 0,75 0,74 0,77 0,75 0,74 0,79 0,80 0,77 0,79 0,57 0,72 0,66

tabelul continuă pe următoarea pagină...

50 EMAS

Tabelul I.17 (continuare)

Corelaţiile corectate dintre fiecare item şi restul itemilor scalei EMAS-T

SUA Canada
Studenţi Adulţi Adolescenţi Studenţi Adulţi Pacienţi Forţe
Itemul scalei psihiatrici militare
M F M F M F M F M F M F M
Ambiguitate
1. Caut experienţe de felul acesta. 0,57 0,56 0,50 0,55 0,60 42 0,55 0,51 0,68 0,51 0,65 0,52 0,43
2. Sunt supărat(ă). 0,60 0,66 0,70 0,66 0,63 0,49 0,59 0,62 0,66 0,67 0,79 0,59 0,57
3. Transpir. 0,54 0,44 0,55 0,38 0,57 0,55 0,52 0,53 0,41 0,52 0,56 0,59 0,56
4. Mă simt relaxat(ă). 0,69 0,73 0,79 0,74 0,78 0,77 0,73 0,73 0,73 0,76 0,81 0,80 0,70
5. Mă simt stânjenit(ă). 0,75 0,73 0,80 0,77 0,76 0,71 0,78 0,76 0,78 0,78 0,88 0,75 0,67
6. Aştept cu nerăbdare aceste situaţii. 0,53 0,66 0,55 0,68 0,65 0,55 0,61 0,64 0,55 0,66 0,68 0,59 0,56
7. Am o stare de agitaţie în stomac. 0,66 0,63 0,60 0,55 0,57 0,47 0,56 0,58 0,69 0,62 0,54 0,64 0,56
8. Mă simt confortabil. 0,71 0,68 0,70 0,68 0,80 0,72 0,78 0,79 0,74 0,79 0,82 0,82 0,70
9. Mă simt încordat(ă). 0,77 0,76 0,81 0,74 0,72 0,76 0,72 0,77 0,77 0,79 0,80 0,77 0,68
10. Îmi face plăcere sa fiu în aceste 0,59 0,61 0,62 0,60 0,64 0,61 0,63 0,69 0,68 0,71 0,59 0,70 0,57
situaţii.
11. Inima îmi bate mai repede. 0,60 0,57 0,53 0,31 0,60 0,48 0,58 0,62 0,59 0,66 0,47 0,65 0,52
12. Mă simt în siguranţă. 0,70 0,73 0,77 0,67 0,74 0,67 0,75 0,75 0,75 0,80 0,80 0,66 0,62
13. Mă simt îngrijorat(ă). 0,46 0,58 0,65 0,63 0,30 0,34 0,44 0,74 0,52 0,62 0,39 0,68 0,63
14. Am încredere în mine. 0,61 0,64 0,70 0,63 0,61 0,58 0,73 0,71 0,68 0,65 0,69 0,76 0,64
15. Sunt agitat(ă). 0,68 0,77 0,71 0,66 0,75 0,71 0,73 0,80 0,83 0,74 0,80 0,68 0,69
Rutine zilnice
1. Caut experienţe de felul acesta. 0,28 0,41 0,28 0,29 0,26 0,27 0,40 0,32 0,35 0,33 0,39 0,47 0,24
2. Sunt supărat(ă). 0,61 0,59 0,49 0,68 0,60 0,62 0,66 0,65 0,65 0,45 0,65 0,75 0,57
3. Transpir. 0,50 0,43 0,51 0,41 0,32 0,23 0,50 0,55 0,50 0,46 0,55 0,69 0,52
4. Mă simt relaxat(ă). 0,63 0,59 0,70 0,66 0,61 0,50 0,74 0,72 0,63 0,73 0,80 0,85 0,60
5. Mă simt stânjenit(ă). 0,61 0,63 0,72 0,79 0,63 0,55 0,67 0,67 0,72 0,66 0,86 0,84 0,69
6. Aştept cu nerăbdare aceste situaţii. 0,48 0,53 0,58 0,56 0,42 0,43 0,49 0,52 0,49 0,44 0,57 0,80 0,36
7. Am o stare de agitaţie în stomac. 0,59 0,60 0,39 0,61 0,47 0,26 0,51 0,66 0,62 0,64 0,74 0,72 0,61
8. Mă simt confortabil. 0,61 0,60 0,67 0,83 0,63 0,69 0,68 0,71 0,65 0,68 0,89 0,86 0,63
9. Mă simt încordat(ă). 0,64 0,63 0,59 0,70 0,58 0,60 0,61 0,71 0,65 0,69 0,86 0,87 0,57
10. Îmi face plăcere sa fiu în aceste 0,50 0,51 0,51 0,55 0,52 0,41 0,50 0,54 0,49 0,52 0,72 0,78 0,38
situaţii.
11. Inima îmi bate mai repede. 0,54 0,60 0,52 0,42 0,51 0,37 0,59 0,66 0,65 0,60 0,71 0,74 0,57
12. Mă simt în siguranţă. 0,68 0,65 0,56 0,72 0,64 0,71 0,70 0,68 0,66 0,66 0,83 0,77 0,62
13. Mă simt îngrijorat(ă). 0,51 0,42 0,63 0,76 0,12 0,54 0,53 0,68 0,61 0,67 0,66 0,85 0,65
14. Am încredere în mine. 0,55 0,47 0,37 0,77 0,48 0,51 0,57 0,60 0,59 0,61 0,78 0,61 0,56
15. Sunt agitat(ă). 0,73 0,64 0,69 0,68 0,47 0,55 0,51 0,76 0,65 0,73 0,89 0,82 0,68
Proprietăţi psihometrice
Acest criteriu poate fi reprezentat de o activitate
ulterioară sau de un scor la o altă scală. Validitatea de
construct se referă la măsura în care putem atribui o
semnificaţie scorurilor la test, în termenii conceptelor sau
ai constructelor psihologice măsurate de test. Validitatea de
construct este evaluată cu ajutorul procedurilor statistice
care analizează relaţiile dintre itemii ce compun testul şi
constructele psihologice pe care testul a fost creat să le
măsoare.
I.6.5.2. Validitatea de conţinut
Corelaţiile dintre fiecare item şi restul scalei. Aceste
corelaţii analizează relaţiile dintre un item individual şi toţi
ceilalţi itemi care compun testul sau scala.
EMAS‑S. Corelaţiile dintre fiecare item şi scala
compusă din ceilalţi itemi pentru EMAS‑S sunt prezentate
în Tabelul I.16. Datele din acest tabel arată existenţa
unor corelaţii destul de ridicate între fiecare item şi scala
compusă din restul itemilor, atât pentru bărbaţi, cât şi
pentru femei, în privinţa majorităţii itemilor subscalei
cognitive şi a celei emoţional‑fiziologice. În ansamblu,
itemii cu cele mai scăzute valori ale corelaţiilor dintre un
item şi scala formată din restul itemilor tind să fie itemii
scalei emoţional‑fiziologice, cu valori cuprinse între 0,20
şi 0,84. Acest interval al corelaţiilor indică o variabilitate
crescută, care este dependentă atât de item, cât şi de
populaţia implicată.
EMAS‑T. Corelaţiile dintre fiecare item şi scala
compusă din restul itemilor calculate pentru bărbaţi şi
pentru femei, pentru scala EMAS‑T, sunt prezentate în
Tabelul I.17. După cum arată acest tabel, corelaţiile pentru
EMAS‑T indică nişte fluctuaţii marcante în eşantioanele
folosite la etalonare. Cu toate acestea, pot fi detectate unele
pattern‑uri consecvente, în care pentru unii itemi s‑au
obţinut corelaţii scăzute în toate grupurile de etalonare,
iar alţi itemi au produs rezultate care oferă un suport mai
puternic validităţii de conţinut. În ceea ce priveşte subscala
de evaluare socială, itemul 1 („Caut experienţe de felul
acesta”) pare să ducă, în mod consecvent, la obţinerea unor
corelaţii scăzute între item şi restul itemilor ce compun
subscala în toate eşantioanele de etalonare, cu valori
cuprinse între 0,14 şi 0,47. Cu toate acestea, în general,
corelaţiile tind să înregistreze valori moderate pentru
ceilalţi itemi ai celor patru subscale, mediile corelaţiilor
Tabelul I.18
Corelaţiile dintre EMAS-S şi STAI-S
Subscala Bărbaţi Femei
Cognitivă 0,71 0,74
Emoţional-fiziologică 0,53 0,64
Total 0,68 0,75
Notă: După un studiul al lui Ziegler (1987). Toate corelaţiile sunt
semnificative (p < 0,001). N = 87 bărbaţi; N = 125 femei.
51
dintre fiecare item şi subscala formată din restul itemilor
situându‑se în intervalul 0,60 ‑ 0,70.
EMAS‑P. Deoarece fiecare scală EMAS‑P este formată
dintr‑un singur item, corelaţiile dintre fiecare item şi scala
formată din restul itemilor nu au putut fi calculate.
I.6.5.3.Validitatea de criteriu
Validitatea de criteriu a scalelor EMAS a fost măsurată
în trei modalităţi: (a) prin examinarea corelaţiilor dintre
EMAS şi alte instrumente de măsură relevante; (b) prin
evaluarea eficienţei scalelor care evaluează anxietatea
ca trăsătură în a diferenţia între grupurile normale şi
cele clinice şi (c) prin stabilirea eficienţei scalelor care
evaluează anxietatea ca stare în a diferenţia între situaţiile
stresante şi cele nonstresante.
EMAS‑S. Corelaţiile dintre cele trei scoruri ale
EMAS‑S şi Inventarul de anxietate ca stare şi ca
trăsătură (State‑Trait Anxiety Inventory‑State: STAI‑S)
al lui Spielberger (1983), pentru un grup de studenţi de
sex masculin şi feminin sunt prezentate în Tabelul I.18.
Toate aceste corelaţii au fost semnificative la pragul de
0,001 pentru bărbaţi şi femei. Între subscala cognitivă şi
STAI‑S au fost identificate corelaţii mai crescute decât
între subscala fiziologic‑emoţională şi STAI‑S, atât pentru
bărbaţi, cât şi pentru femei, susţinându‑se concluzia că
anxietatea ca stare este multidimensională. Weiser (1984)
a identificat, de asemenea, corelaţii pozitive semnificative
(r = 0,70) între EMAS‑S şi STAI‑S.
Tabelul I.19 prezintă corelaţiile dintre scorurile la cele
trei subscale din EMAS‑S şi diferite măsurători criteriu,
pentru un grup de studenţi de sex masculin şi feminin
(Endler, 1986). Măsurătorile anxietăţii ca stare au fost
efectuate în contextul unor situaţii stresante. Criteriile
sunt reprezentate de aceleaşi măsurători ale trăsăturii şi
ale predispoziţiei prezentate în Tabelul I.17 şi care au fost
administrate în cursul unei situaţii non‑stresante.
Corelaţiile din Tabelul I.19 sugerează faptul că relaţia
dintre anxietatea ca stare şi alte variabile care măsoară
diferenţele individuale diferă în funcţie de sex. Pentru
bărbaţi, anxietatea ca stare, măsurată cu EMAS‑S într‑o
situaţie stresantă de evaluare (i.e. anticiparea unui examen),
a corelat cu alte măsurători ale anxietăţii (ASI, Foss, NP),
cu depresia şi cu auto‑monitorizarea. În cazul femeilor,
anxietatea ca stare a corelat pozitiv cu Scala de evaluare
a fricii de succes (Fear of Success Scale), cu depresia şi a
corelat negativ cu stima de sine.
În Tabelul I.20 sunt prezentate corelaţiile dintre
cele trei scoruri la EMAS‑S şi Scala de depresie Zung,
Inventarul Beck de evaluare a depresiei şi subscalele de
stare şi trăsătură ale STAI obţinute pe un grup de studenţi
de sex masculin şi feminin din Statele Unite (Bagby
& Parker, 1987). Toate măsurătorile au fost realizate
în cadrul unor situaţii nonstresante. Scala de depresie
Zung a corelat moderat cu cele trei scoruri ale EMAS‑S
atât în cazul bărbaţilor, cât şi al femeilor. Numai scala
emoţional‑fiziologică nu a corelat moderat cu Inventarul
de depresie Beck în cazul respondenţilor de sex masculin.
52 EMAS

Tabelul I.19
Corelaţiile dintre dimensiunile scalei EMAS-S şi diferite măsurători criteriu, obţinute pe un grup de studenţi de sex
masculin şi feminin, într-o situaţie stresantă

Subscala cognitivă Subscala emoţional-fiziologică Total

Criteriul Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
Indexul sensibilităţii la anxietate 0,53*** 0,15 0,24 -0,11 0,41* 0,06
Teama de succes 0,58*** 0,34** 0,54*** 0,19 0,61*** 0,31**
Dezorganizare neurotică 0,43** 0,13 0,31* -0,08 0,40* 0,03
Chestionarul stilurilor de muncă
(Tipul A de comportament) 0,39* 0,19 0,06 -0,04 0,26 0,12
Inventarul de depresie Beck (BDI) 0,65*** 0,46*** 0,58*** 0,15 0,64*** 0,37**
Auto-monitorizarea 0,44** 0,22* 0,21 0,05 0,35* 0,16
Stima de sine -0,17 -0,34** 0,11 -0,03 -0,03 -0,23*

Notă. Datele au fost obţinute pe baza studiului lui Endler (1986). N = 30 pentru bărbaţi şi N = 60 pentru femei în cazul tuturor instrumentelor cu excepţia
BDI, unde N = 43 pentru bărbaţi şi N = 77 pentru femei.
*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.

Tabelul I.20
Corelaţiile dintre dimensiunile scalei EMAS-S şi diferite măsurători criteriu, obţinute pe un grup de studenţi de sex
masculin şi feminin, într-o situaţie non-stresantă

Subscala cognitivă Subscala emoţional-fiziologică Total

Criteriul Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
Indexul sensibilităţii la anxietate 0,53*** 0,15* 0,24** -0,11 0,41** 0,06
Scala Zung de depresie 0,37*** 0,36*** 0,32*** 0,34*** 0,37*** 0,38***
Inventarul de depresie Beck 0,20** 0,36*** 0,13 0,38*** 0,18* 0,40***
STAI- Stare 0,45*** 0,56*** 0,47*** 0,57*** 0,48*** 0,61***
STAI- Trăsătură 0,24** 0,40*** 0,22** 0,37*** 0,24** 0,41***

Notă. Datele au fost obţinute pe baza studiului lui Bagby şi Parker (1987). N = 152 pentru bărbaţi şi N = 227 pentru femei.
*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.

Corelaţiile dintre scorurile la EMAS‑S şi STAI‑T au avut
valori scăzute înspre moderate atât pentru femei, cât şi
pentru bărbaţi. Corelaţii cu valori moderate înspre crescute
au fost identificate între scorurile la EMAS‑S şi STAI‑S
pentru ambele sexe.
După cum s‑a menţionat mai devreme, scala EMAS‑S
este reactivă datorită interrelaţiilor dintre anxietatea ca
trăsătură multidimensională şi situaţia în care aceasta este
evaluată. Aşadar, ne aşteptăm ca anxietatea ca stare să se
modifice în funcţie de stresul situaţional. Datele pentru
EMAS‑S au fost colectate în timpul unor situaţii stresante
şi nonstresante, pentru studenţi din SUA şi Canada. În
ambele eşantioane, situaţia stresantă a fost reprezentată
de sesiunea de examene care urma. Tabelul I.21 prezintă
mediile, valorile t şi pragurile de probabilitate pentru cele
două subscale ale EMAS‑S şi pentru scorul total la scala de
anxietate ca stare, în mod separat pentru fiecare sex, atât
pentru eşantionul de studenţi din Canada (Endler, 1986),
cât şi pentru cel din Statele Unite (Edwards, 1986).
Toate cele trei scoruri la EMAS‑S au fost semnificativ
mai mari în contextul situaţiei stresante decât în contextul
situaţiei nonstresante, pentru studentele de sex feminin din
Canada şi pentru studenţii de ambele sexe din SUA Deşi
aceeaşi tendinţă a fost observată şi în cazul studenţilor de
sex masculin din Canada, valorile t nu au atins pragul de
semnificaţie.
EMAS‑T. Validitatea de criteriu a scalei EMAS‑T a fost
evaluată prin raportare la diferite măsurători ale anxietăţii,
inclusiv Inventarul de evaluare a anxietăţii ca stare şi
trăsărură al lui Spielberger (1983) (State‑Trait Anxiety
Inventory: STAI), scala de neuroticism a Inventarului de
personalitate elaborat de Eysenck şi Eysenck (1968),
Inventarul de evaluare a sensibilităţii la anxietate (Anxiety
Sensitivity Inventory ‑ Peterson & Heilbronner, 1987) şi
Scala de evaluare a fricii de succes (Fear of Success Scale‑
Zuckerman & Allison, 1976). Scala STAI‑T (Spielberger
State‑Trait Anxiety Inventory‑ Trait) este o măsură
unidimensională a anxietăţii ca trăsătură utilizată în mod
frecvent, care se centrează asupra anxietăţii interpersonale.
Proprietăţi psihometrice 53

Tabelul I.21
Modificări ale scorurilor la EMAS-S între o situaţie nonstresantă şi una stresantă

Bărbaţi Femei
Medii Medii
Subscale N Nonstresant Stresant t N Nonstresant Stresant t
Studenţi din Canada
EMAS-S-C 40 13,60 15,48 -1,58 70 14,08 17,29 3,61***
EMAS-S-EF 40 14,03 14,60 -0,54 70 13,10 15,90 3,14**
EMAS-S-TOT 40 27,63 30,08 -1,15 70 27,03 33,29 3,86**
Studenţi din SUA
EMAS-S-C 41 15,76 20,29 4,64*** 59 13,51 22,22 8,14***
EMAS-S-EF 41 14,85 17,66 2,81** 59 12,69 17,39 4,65***
EMAS-S-TOT 41 30,61 37,95 4,36*** 59 26,22 39,64 7,01***

Notă. Datele cu privire la grupul de studenţi din Canada au fost obţinute în cadrul studiului lui Endler (1986); datele cu privire la studenţii din SUA au fost
obţinute în studiul lui Edwards (1986).
*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.

Tabelul I.22
Corelaţiile dintre subscalele EMAS-T şi STAI-T pentru studenţii canadieni

Ziegler (1987) Endler (1986)

Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
Subscalele r r r r
Evaluare socială 0,48*** 0,65*** 0,20 0,40***
(Dimensiunea eşantionului) (87) (126) (35) (57)
Pericol fizic 0,16 0,07 0,21 -0,10
(Dimensiunea eşantionului) (87) (125) (35) (57)
Ambiguitate 0,50*** 0,52*** 0,27 0,42***
(Dimensiunea eşantionului) (87) (125) (35) (57)
Rutine zilnice 0,62*** 0,42*** 0,27 0,41***
(Dimensiunea eşantionului) (87) (125) (35) (51)
Notă. Numele autorilor indică sursele datelor din acest tabel.
*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.

Era de aşteptat ca STAI‑T să coreleze cu subscala
de evaluare socială a EMAS‑T, dar nu şi cu subscala
referitoare la pericolul fizic. Corelaţiile dintre cele patru
dimensiuni ale EMAS‑T şi scala de evaluare a anxietăţii
ca trăsătură din STAI (STAI‑T) pentru două eşantioane de
studenţi sunt prezentate în Tabelul I.22. Datele obţinute
de Ziegler (1987) au fost colectate în mod special pentru
a compara STAI‑T şi EMAS‑T pe un eşantion de studenţi.
Datele obţinute de Endler (1986) au fost colectate în cadrul
unui studiu care investiga procesele anxietăţii ca stare şi ca
trăsătură într‑o situaţie de examinare.
Corelaţiile obţinute între forma pentru trăsătură a
scalei STAI (Spielberger, 1983) şi subscalele de evaluare
socială, ambiguitate şi rutine zilnice au fost semnificative
pentru toate grupurile, cu excepţia studenţilor de sex
masculin din studiul lui Endler (1986). Corelaţiile dintre
dimensiunea referitoare la pericolul fizic a scalei EMAS‑T
şi forma STAI‑T au fost mai scăzute şi nu au atins pragul
de semnificaţie.
Weiser (1984) a evaluat, de asemenea, intercorelaţiile
dintre două versiuni ale EMAS‑T (un format care conţinea
frecvenţa răspunsurilor şi formatul standard care conţinea
intensitatea răspunsurilor) şi STAI‑T (Spielberger, Gorsuch
& Lushene, 1970). Autoarea a arătat că STAI‑T a corelat
mai puternic cu subscala de evaluare socială a EMAS‑T (r
= 0,44) şi cu cea referitoare la ambiguitate (r = 0,51), decât
cu pericolul fizic (r = 0,07), atât utilizând formatul referitor
la frecvenţa răspunsurilor, cât şi cel referitor la intensitatea
acestora.
Corelaţiile dintre dimensiunile EMAS‑T şi anumite
măsurători criteriu pentru eşantioanele de studenţi de
ambele sexe sunt prezentate în Tabelul I.23 (Davis &
Cowles, 1989), în Tabelul I.24 (Endler, 1986) şi în Tabelul
I.25 (Bagby & Parker, 1987). Toate aceste date au fost
colectate în scopul examinării validităţii de criteriu a scalei
EMAS‑T.
Scala de neuroticism a Inventarului de personalitate
(EPI), Eysenck şi Eysenck (1968), este o măsură a
instabilităţii emoţionale.
54 EMAS

Tabelul I.23
Corelaţiile dintre subscalele EMAS-T şi instrumentele criteriu pentru studenţii de sex masculin şi feminin

EMAS-T
Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice
Crtiteriu
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
Inventarul de personalitate Eysenck
(EPI)
Neuroticism 0,24* 0,45*** 0,16 0,14 0,35** 0,13 0,39** 0,28**
Extraversiune -0,15 -0,24* -0,24* -0,22* -0,25* -0,23* -0,18 0,13
Locus de control 0,25* 0,34** 0,29** 0,12 0,24* 0,30* 0,11 0,21*
Minciună -0,13 -0,06 -0,17 0,16 -0,09 -0,11 0,01 -0,19*
Scala de dezirabilitate socială -0,28* 0,06 -0,17 -0,03 -0,24* -0,04 -0,11 -0,26*

Notă. Datele au fost obţinute în cadrul studiului lui Davis şi Cowles (1987). N = 69 pentru bărbaţi; N = 75 pentru femei.
*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.

Tabelul I.24
Corelaţiile dintre subscalele EMAS-T şi diferite măsurători criteriu pentru studenţii de sex masculin şi feminin

EMAS-T
Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice
Crtiteriu
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
Indexul sensibilităţii la 0,27 0,27* 0,27 0,14 0,39* 0,34* 0,26 0,19
anxietate
Scala de evaluare de fricii 0,39 0,29* 0,25 0,23* 0,46* 0,51*** 0,21 0,27*
de succes
Chestionarul stilurilor de
muncă 0,34 0,32** 0,51** 0,11 0,31 0,32** 0,43* 0,11
(Tip A de comportament)
Dezorganizare neurotică 0,22 0,26* 0,25 0,18 0,44* 0,27* 0,01 0,08

Inventarul de depresie 0,37* 0,16 0,37* -0,05 0,54*** 0,21* 0,10 0,13
Beck (BDI)
Stima de sine -0,12 -0,42*** -0,08 -0,05 -0,11 -0,59*** -0,09 -0,26*

Auto-monitorizarea 0,19 0,52*** 0,19 0,20 0,19 0,38** 0,29 0,24*

Notă. Datele au fost obţinute în cadrul studiului lui Endler (1986). N = 23 pentru bărbaţi; N = 56 pentru femei în cazul tuturor măsurătorilor cu excepţia BDI,
unde N = 35 pentru bărbaţi şi N = 73 pentru femei.
*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.

Persoanele care au obţinut scoruri mari la scala de
neuroticism (Eysenck, 1970) pot fi descrise ca labile din
punct de vedere emoţional, excesiv de reactive, cu dispoziţie
schimbătoare şi anxioase. După cum arată şi Tabelul I.23,
au fost identificate corelaţii semnificative între neuroticism
şi subscalele de evaluare socială, ambiguitate şi rutine
zilnice pentru bărbaţi şi între neuroticism şi subscalele
EMAS‑T referitoare la evaluare socială şi la rutinele zilnice
pentru femei.
Indexul de evaluare a sensibilităţii la anxietate (Anxiety
Sensitivity Index ‑ ASI) (Peterson & Heilbronner, 1987)
este o scală recent construită, care evaluează convingerile
individului despre experienţe care provoacă anxietate. Au
fost identificate corelaţii semnificative între ASI şi subscala
EMAS‑T referitoare la evaluarea socială în cazul femeilor
şi între ASI şi subscala referitoare la ambiguitate a EMAS‑T
pentru ambele sexe. Horner (1972) a propus ideea conform
căreia femeile tind să fie mai predispuse la a evita succesul
şi să fie mai anxioase în situaţii orientate spre câştig sau în
situaţii competitive. Zuckerman şi Allison (1976) au creat
Scala fricii de succes (Fear of Success Scale – FOSS)
pentru a măsura diferenţele individuale legate de această
predispoziţie. Teoretic, ne‑am putea aştepta la o corelaţie
pozitivă moderată între scorurile la FOSS şi dimensiunile
referitoare la evaluarea socială şi la ambiguitate ale scalei
EMAS‑T. Scala fricii de succes a corelat moderat cu toate
cele patru subscale ale EMAS‑T în cazul studenţilor de
sex feminin. În privinţa studenţilor de sex masculin, Scala
Proprietăţi psihometrice
Tabelul I.25
Corelaţiile dintre subscalele EMAS-T şi instrumentele criteriu pentru studenţii de sex masculin şi feminin din SUA
Evaluare socială
Criteriu
Bărbaţi Femei
Scala Zung de depresie 0,22 0,19**
Inventarul de depresie Beck -0,11 0,14*
STAI-Stare 0,31*** 0,24***
STAI-Trăsătură 0,23** 0,26***
Notă. Datele au fost obţinute în cadrul studiului lui Bagby şi Parker (1987). N = 152 pentru bărbaţi; N = 228 pentru femei.
*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.
fricii de succes a corelat semnificativ numai cu subscala
referitoare la ambiguitate. În general, pattern‑ul corelaţiilor
dintre dimensiunile scalei EMAS‑T şi diferitele măsurători
ale anxietăţii susţin validitatea scalelor EMAS, ca măsură
multidimensională a anxietăţii ca trăsătură.
Studiile realizate de Endler (1986) şi Davis &
Cowles (1989) au inclus o varietate de măsuri adiţionale
ale diferenţelor individuale care sunt relaţionate din
perspectivă teoretică cu anxietatea ca trăsătură. Analiza
corelaţiilor dintre aceste măsurători şi dimensiunile
relevante ale EMAS‑T susţine, de asemenea, validitatea
scalelor EMAS. De exemplu, Chestionarul Stilurilor de
Lucru (Survey of Work Styles ‑ SWS) este o măsură recent
construită pentru a evalua patternurile de comportament
de tip A (Jackson & Gray, 1988). Teoretic, ne‑am aştepta
ca SWS şi dimensiunile legate de evaluare socială şi
ambiguitate ale EMAS‑T să coreleze moderat. Cu alte
cuvinte, ne‑am aştepta ca indivizii cu comportament
de tip A – caracterizaţi în parte de ostilitate, nerăbdare,
competitivitate, luptă pentru reuşită şi presiune a timpului
(Jenkins, Zyzanski & Rosenman, 1979) – să fie predispuşi
să manifeste anxietate în situaţii evaluative sau ambigue.
S‑au obţinut corelaţii pozitive semnificative între SWS şi
subscalele de evaluare socială şi ambiguitate ale EMAS‑T
pe populaţia feminină. În schimb, în cazul bărbaţilor,
singura corelaţie pozitivă semnificativă a fost identificată
între SWS şi subscalele referitoare la pericolul fizic şi la
rutinele zilnice.
Dezorganizarea neurotică este o subscală a Formula-
rului Jackson de investigare a personalităţii (Personality
Research Form – Jackson, 1967). Respondenţii care obţin
scoruri mari la scala de dezorganizare neurotică întâmpină
dificultăţi în a se concentra asupra detaliilor activităţilor
zilnice şi în finalizarea sarcinilor la timp. Aceştia tind să fie
uşor de distras, slab organizaţi şi uituci.
Aşadar, situaţiile ambigue pot provoca anxietate celor
care înregistrează scoruri mari la scala de dezorganizare
neurotică şi ne putem aştepta la o corelaţie pozitivă între
această măsură şi subscala de ambiguitate EMAS‑T.
Într‑adevăr, această corelaţie pozitivă semnificativă a
fost obţinută între anxietatea ca trăsătură în situaţii de
ambiguitate şi dezorganizarea neurotică, atât pentru
55
EMAS-T
Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
-0,05 0,01 0,14* 0,13* 0,33*** 0,41***
-0,17* -0,07 -0,18* 0,12* 0,20** 0,36***
0,09 0,12* 0,27*** 0,31*** 0,42*** 0,29***
0,01 0,14* 0,25** 0,30*** 0,38*** 0,33***
studenţii de sex masculin, cât şi pentru cei de sex feminin.
În plus, în cazul femeilor, dezorganizarea neurotică a
corelat cu anxietatea ca trăsătură în situaţii de evaluare
socială.
Inventarul de depresie Beck (Beck, 1978) este un
instrument frecvent folosit pentru autoevaluarea depresiei.
Abordarea cognitivă a depresiei, propusă de Beck, sugerează
faptul că persoanele depresive au expectanţe negative cu
privire la propria persoană, experienţele şi viitorul lor.
Aceste cogniţii pot produce şi anxietate, iar Beck arată că
„pacienţii raportează în mod frecvent anxietatea ca fiind
o problemă care se asociază cu depresia sau care apare pe
măsură ce depresia se accentuează” (Beck, Rush, Shaw şi
Emery, 1979, p. 180). În eşantionul de studenţi prezentat
în Tabelele I.24 şi I.25, scorurile la Inventarul de depresie
Beck au corelat pozitiv cu anxietatea ca trăsătură referitoare
la evaluarea socială, pericol fizic şi ambiguitate, în cazul
bărbaţilor şi doar cu anxietatea ca trăsătură în situaţii de
ambiguitate, în cazul femeilor.
Cu toate acestea, în cadrul eşantionului de studenţi din
Statele Unite, prezentat în Tabelul I.24 (Bagby & Parker,
1987), în cazul bărbaţilor au fost obţinute corelaţii negative
scăzute între subscalele EMAS‑T referitoare la pericolul
fizic şi la ambiguitate şi scorurile la Inventarul de Depresie
Beck. În privinţa femeilor, au fost obţinute corelaţii pozitive
scăzute între subscalele EMAS‑T legate de evaluare socială
şi ambiguitate şi scorurile la Inventarul de Depresie Beck.
Corelaţii moderate au fost înregistrate între subscala
EMAS‑T legată de rutinele zilnice şi scorurile la Inventarul
de depresie Beck, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
Discrepanţa dintre rezultatele studiilor lui Endler (1986)
şi Bagby şi Parker (1987) poate reprezenta consecinţa
dimensiunii reduse a eşantionului din primul studiu.
Corelaţii scăzute şi moderate au fost identificate între Scala
de Depresie Zung (Zung, 1965) şi scorurile la anxietatea
ca trăsătură în situaţii de evaluare socială, ambiguitate şi
rutine zilnice, atât în privinţa bărbaţilor, cât şi a femeilor.
Bagby şi Parker (1987) au analizat, de asemenea, relaţia
dintre EMAS‑T şi subscalele Stare şi Trăsătură ale STAI
(Spielberger, 1983). Între subscalele EMAS‑T referitoare
la evaluarea socială, ambiguitate şi rutine zilnice şi
subscalele STAI‑T şi STAI‑S au fost identificate corelaţii de
56
la scăzute până la moderate, atât pentru femei, cât şi pentru
bărbaţi. Doar în privinţa femeilor, au fost identificate
corelaţii scăzute între STAI‑T, STAI‑S şi subscala EMAS‑T
referitoare la pericolul fizic.
Corelaţia dintre EMAS‑T şi scala de stimă de sine din
Scala Jackson de investigare a personalităţii (Jackson
Personality Research Form ‑ Jackson, 1967) a fost
calculată în cadrul studiului lui Endler (1988).
Stima de sine scăzută poate creşte vulnerabilitatea
individului la situaţii interpersonale stresante. Corelaţii
negative semnificative au fost înregistrate între scala
Jackson de stimă de sine şi anxietatea ca trăsătură în
situaţii de evaluare socială, ambiguitate şi rutine zilnice,
pentru femei, dar nu şi pentru bărbaţi. Auto‑monitorizarea
(Snyder, 1974) reflectă diferenţele în ceea ce priveşte
gradul în care indivizii sunt sensibili la amorsele specifice
situaţiilor sociale şi modul în care indivizii încearcă să îşi
adapteze comportamentul la aceste amorse. Persoanele
cu un nivel crescut al auto‑monitorizării sunt preocupate
de proiectarea unei imagini sociale pozitive şi adecvate.
Auto‑monitorizarea poate fi corelată cu o predispoziţie la
anxietate, în situaţii de evaluare socială şi de ambiguitate.
Au fost identificate corelaţii pozitive semnificative între
anxietatea ca trăsătură în situaţii de evaluare socială, de
ambiguitate şi de rutină zilnică, în privinţa studenţilor de
sex feminin, dar nu şi în privinţa celor de sex masculin.
Extraversiunea, o dimensiune a personalităţii investi-
gată de Eysenck (1970), este asociată cu impulsivitatea,
sociabilitatea şi excitabilitatea. Aşadar, indivizii cu
caracteristici specifice extraversiunii scăzute pot prezenta
tendinţa de a resimţi niveluri crescute de anxietate. În
privinţa bărbaţilor, au fost obţinute corelaţii negative
între extraversiune şi anxietatea ca trăsătură în situaţii de
pericol fizic şi de ambiguitate, iar în privinţa femeilor,
între extraversiune şi anxietatea ca trăsătură în situaţii
de evaluare socială, pericol fizic şi ambiguitate (Davis &
Cowles, 1989).
Locusul de control (Rotter, 1966) este o variabilă
care diferenţiază între indivizi şi care se referă la măsura
în care oamenii percep faptul că întăririle pe care le
primesc sunt controlate din exterior (i.e. determinate de
noroc, întâmplare, soartă sau de către alte persoane mai
puternice), prin opoziţie cu realizarea lor prin propriile
eforturi sau caracteristici stabile. Internalitatea locusului
de control poate furniza un cadru propice reducerii
anxietăţii, în timp ce externalitatea poate fi asociată cu
o vulnerabilitate percepută şi, astfel, cu un nivel crescut
de anxietate. Phares (1967) sumarizează cercetările care
susţin existenţa unei relaţii moderate între externalitate
şi diferite măsuri ale anxietăţii. După cum se arată în
Tabelul I.23, locusul de control a fost identificat ca fiind
corelat semnificativ cu subscalele EMAS‑T referitoare la
evaluarea socială şi la ambiguitate, atât în cazul femeilor,
cât şi al bărbaţilor; corelaţii semnificative au fost obţinute
cu subscala EMAS‑T referitoare la pericolul fizic, în cazul
bărbaţilor şi cu subscala referitoare la rutinele zilnice, în
cazul femeilor.
EMAS
Inventarul de Personalitate Eysenck (Eysenck
Personality Inventory ‑ Eysenck & Eysenck, 1968) include
o scală de minciună, pentru a detecta dezirabilitatea
pozitivă (simularea pozitivă). Scorurile mari la scala de
minciună sugerează faptul că respondenţii încearcă să
se prezinte într‑o lumină pozitivă; aşadar, existenţa unor
corelaţii negative semnificative între anxietatea declarată şi
scorurile la scala de minciună ar ridica semne de întrebare
cu privire la o modalitatea defensivă de a răspune la itemii
scalei. În grupul de studenţi inclus în studiu, singura
corelaţie semnificativă a fost identificată între scala de
minciună şi subscala de anxietate ca trăsătură în situaţii
de rutină zilnică, pentru studentele de sex feminin. Scala
de dezirabilitate socială (Crowne & Marlowe, 1964) este
legată de nevoile individului de auto‑protejare, aprobare
socială şi de evitare a criticilor. O corelaţie negativă între
scorurile la EMAS‑T şi Scala de dezirabilitate socială
ar indica faptul că nivelurile anxietăţii ca trăsătură pot fi
influenţate de nevoia de auto‑protejare sau de aprobare
socială şi, astfel, aceste niveluri pot reprezenta o subestimare
a predipoziţiei la anxietate. Au fost identificate corelaţii
negative între Scala de dezirabilitate socială şi subscalele
EMAS‑T referitoare la evaluare socială şi la ambiguitate
în cazul bărbaţilor şi între Scala de dezirabilitate socială
şi subscala EMAS‑T referitoare la rutinele zilnice în cazul
femeilor. În general, aceste corelaţii au valori scăzute
şi sugerează faptul că scalele EMAS nu sunt puternic
contaminate de dezirabilitatea socială sau de simularea
pozitivă. Cu toate acestea, după cum a fost discutat şi în
Capitolul I.2, scalele EMAS sunt cele mai eficiente atunci
când sunt administrate unor respondenţi cooperanţi, care
au fost asiguraţi de confidenţialitatea rezultatelor la test.
S‑a anticipat faptul că pacienţii clinici vor obţine scoruri
mai mari decât adulţii normali la dimensiunile anxietăţii
ca trăsătură. După cum se arată şi în Anexa D, pacienţii
clinici de sex feminin au înregistrat scoruri semnificativ
mai mari la toate dimensiunile EMAS‑T în comparaţie cu
femeile adulte fără probleme clinice. Pacienţii clinici de
sex masculin au obţinut scoruri semnificativ mai mari la
dimensiunile EMAS‑T referitoare la evaluarea socială şi
la ambiguitate. Aceste rezultate demonstrează că EMAS‑T
discriminează în mod eficient între eşantionul normal şi cel
clinic.
Endler (1988) a realizat corelaţii între scorurile la
EMAS‑T ale unor studenţi canadieni de sex masculin şi
feminin şi notele obţinute în prima sesiune de examene. În
cazul populaţiei feminine, anxietatea în situaţii de evaluare
socială a corelat semnificativ cu notele obţinute (r = 0,35,
p < 0,01); în cazul bărbaţilor, corelaţia (r) dintre aceste
variabile a fost de ‑0,20. Diferenţa dintre cele două corelaţii
a fost semnificativă din punct de vedere statistic (z = 2,54,
p < 0,02). Aşadar, pentru femei, anxietatea ca trăsătură în
situaţii de evaluare socială a corelat pozitiv cu notele, iar
pentru bărbaţi, aceste două variabile s‑au asociat negativ.
EMAS‑P. La fel ca EMAS‑S, subscalele EMAS‑P
sunt reactive datorită faptului că evaluează anxietatea
sau ameninţarea percepută specifică unei situaţii. Ne‑am
Proprietăţi psihometrice
aştepta, aşadar, ca scorurile la EMAS‑P să varieze în
funcţie de tipul situaţiei. Datele despre EMAS‑P au fost
colectate în timpul unor situaţii stresante şi nonstresante
pe un grup de studenţi canadieni (Endler, 1986). În acest
eşantion, situaţia stresantă a fost reprezentată de apropierea
sesiunii de examene. Tabelul I.26 prezintă mediile, valorile
t şi pragurile de probabilitate pentru EMAS‑P, colectate
în timpul unor situaţii stresante şi nonstresante, pentru
fiecare sex în parte, pentru eşantionul format din studenţi
canadieni.
Bărbaţii au perceput situaţia ca fiind mai ambiguă când
nu este stresantă, dar mai apropiată de rutina zilnică atunci
când este stresantă. Atât studenţii de sex feminin, cât şi cei
de sex masculin au perceput situaţia mai ameninţătoare în
condiţii de stres.
I.6.5.4. Validitatea de construct
Multidimensionalitatea scalei EMAS‑S. Putem face
distincţie între două dimensiuni conceptuale ale anxietăţii ca
stare: dimensiunea cognitivă şi cea emoţional‑fiziologică.
Scala EMAS‑S a fost construită pentru a evalua aceste
dimensiuni. Independenţa acestor dimensiuni a fost
examinată empiric cu ajutorul analizelor factoriale şi al
corelaţiilor liniare Pearson. Analize factoriale prin metoda
componentelor principale (rotaţia varimax) ale celor 20
de itemi ai scalei EMAS‑S au fost realizate separat, pentru
ambele sexe, în toate eşantioanele de etalonare. În Tabelul
I.27, sunt prezentate saturaţiile rotite, rădăcinile latente
şi comunalităţile pentru analizele factoriale ale itemilor
EMAS‑S pentru toate eşantioanele de etalonare.
Modelele factoriale identificate de analizele respective
au variat de la patru la cinci factori. Trei factori apar ca fiind
destul de consistenţi în cadrul eşantioanelor de etalonare:
un factor referitor la anxietatea ca stare totală, un factor
cognitiv şi un factor emoţional‑fiziologic. Cel de‑al patrulea
şi/sau cel de‑al cincilea factor, fiecare fiind răspunzător
pentru mai puţin de 6% din varianţa totală, a fost diferit în
eşantioanele folosite la etalonare. De exemplu, în analiza
factorială a răspunsurilor date de studenţii americani de
sex masculin, şase itemi ai dimensiunii cognitive au avut
încărcături factoriale mai mari de 0,50 pe Factorul 1, cinci
dintre itemii dimensiunii emoţional‑fiziologice au încărcat
Factorii 2 şi 3, iar doi dintre itemii cognitivi au încărcat
Factorul 4. În privinţa studenţilor de sex feminin din SUA,
şase itemi cognitivi au încărcat Factorul 1, cinci itemi
emoţional‑fiziologici au încărcat Factorul 2 şi trei itemi
cognitivi au încărcat Factorul 4. Atât itemii cognitivi, cât şi
cei emoţional‑fiziologici au încărcat Factorul 3.
Corelaţiile dintre scorurile dimensiunilor cognitive şi
emoţional‑fiziologice şi scorul total al anxietăţii ca stare
au fost calculate pentru fiecare grup de etalonare, separat
pentru femei şi bărbaţi. După cum se poate vedea în Tabelul
I.28, toate corelaţiile au fost semnificative.
Rezultatele analizelor factoriale au venit în sprijinul
multidimensionalităţii scalei EMAS‑S. Aşadar, cu toate că
intercorelaţiile dintre subscalele EMAS‑S oferă o susţinere
57
parţială pentru independenţa celor două dimensiuni,
subscalele au fost păstrate. Studiile care urmează să fie
discutate în acest capitol indică faptul că aceste dimensiuni
pot fi utile în cercetare pentru a identifica modificările
apărute în stările de anxietate în diferite situaţii.
Endler, Parker, Bagby şi Cox (1989) au realizat de curând
o analiză empirică extinsă a multidimensionalităţii scalelor
EMAS‑T şi EMAS‑S prin administrarea instrumentelor
unui lot de 2009 studenţi aflaţi într‑o situaţie neutră. În
timp ce alte studii au analizat factorial scorurile scalelor,
Endler, Parker, Bagby şi Cox au realizat analize factoriale
ale scorurilor la itemi. Analizele factoriale ale celor 60 de
itemi care evaluează trăsătura şi ale celor 20 de itemi care
evaluează starea au relevat patru factori‑trăsătură (identici
cu scalele prezentate în acest manual) şi un factor‑stare. O
analiză separată a celor 20 de itemi ai EMAS‑S a relevat un
factor cognitiv şi un factor emoţional‑fiziologic (identici
cu scala prezentată în acest manual). Analiza factorială a
itemilor referitori la trăsătură a oferit suport empiric pentru
multidimensionalitatea anxietăţii ca trăsătură. Această
analiză a identificat în mod clar patru factori congruenţi,
fiecare dintre ei fiind asociat cu creşteri ale stării de
anxietate în patru tipuri de situaţii (evaluare socială,
pericol fizic, ambiguitate şi rutine zilnice). Această analiză
confirmă fără echivoc multidimensionalitatea anxietăţii
atât ca stare, cât şi ca trăsătură şi vine în sprijinul modelului
interacţionist al anxietăţii.
Multidimensionalitatea scalei EMAS‑T. Ipoteza
diferenţială a modelului interacţionist al anxietăţii (Endler,
198. 1983) propune ideea conform căreia anxietatea ca stare
este rezultatul unei interacţiuni dintre o situaţie stresantă
şi o dimensiune congruentă a scalei EMAS‑T. O asumpţie
importantă pe care se bazează această ipoteză este faptul
că dimensiunile scalei EMAS‑T sunt relativ independente.
Efectuarea unei analize factoriale a celor patru dimensiuni
nu ar fi potrivită, din cauza numărului limitat de itemi
situaţionali – existând doar patru dimensiuni. Aşadar, au
fost calculate corelaţiile liniare Pearson între cele patru
subscale ale EMAS‑T în cadrul diferitelor eşantioane
descrise în acest manual. Aceste corelaţii sunt prezentate
în Tabelul I.29.
Corelaţiile dintre cele patru subscale au avut valori
scăzute şi moderate în diferitele eşantioane, variind între
‑0,01 şi 0,64. Singura relaţie consistentă dintre cele patru
subscale a fost între anxietatea în situaţii de evaluare
socială şi cea din situaţiile ambigue. Corelaţiile au variat
de la 0,22, pentru eşantionul de femei adulte din SUA,
la 0,64, pentru pacienţii psihiatrici de sex masculin din
Canada. Se pare că anxietatea din situaţii de ambiguitate ar
putea avea componente de evaluare socială şi pericol fizic.
Cu toate acestea, în ansamblu, rezultatele susţin abordarea
multidimensională a anxietăţii ca trăsătură.
Donat (1983) a investigat implicaţiile folosirii unui
scor total al unei măsuri multidimensionale a anxietăţii
– Inventarul Situaţie‑Răspuns (S‑R) al Anxietăţii ca
Trăsătură Generală (Situation‑Response Inventory of
General Trait Anxiousness) ‑ versus implicaţiile utilizării
58
Tabelul I.26
Modificările scorurilor la EMAS-P înregistrate de studenţii canadieni între o situaţie nonstresantă şi una stresantă
Bărbaţi
Medii
Itemul N t
Nonstresant Stresant
EMAS-P-1 39 2,31
EMAS-P-2 39 1,59
EMAS-P-3 39 2,59
EMAS-P-4 39 2,33
EMAS-P-5 38 1,45
Notă. Datele au fost obţinute în cadrul studiului lui Endler (1986).
*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.
scorurilor individuale la scalele de trăsătură în prezicerea
răspunsurilor de anxietate ca stare la stresul congruent
cu dimensiunea respectivă. Rezultatele studiului au venit
în sprijinul abordării multidimensionale a anxietăţii ca
trăsătură, în prezicerea anxietăţii ca stare, scorul total fiind
mai puţin util.
Relaţiile dintre componentele scalelor EMAS. O
asumpţie importantă în literatura recentă despre anxietate
constă în relativa independenţă a anxietăţii ca stare şi
ca trăsătură. Spielberger (1972) sugerează că o mare
parte din confuzia conceptuală şi empirică a cercetării în
domeniul anxietăţii este rezultatul eşecului de a diferenţia
între cele două tipuri independente de anxietate. Modelul
interacţionist al anxietăţii propune ideea conform căreia
corelaţia dintre anxietatea ca stare şi anxietatea ca
trăsătură este scăzută în situaţii nonstresante. În situaţii
stresante, este prezisă o corelaţie pozitivă semnificativă
între anxietatea ca stare şi dimensiunea congruentă a
anxietăţii ca trăsătură, dar nu şi între anxietatea ca stare şi
dimensiunile incongruente ale anxietăţii ca trăsătură.
În această secţiune este examinată corelaţia dintre
anxietatea ca stare şi anxietatea ca trăsătură în situaţii
nonstresante. Relaţia dintre cele două tipuri de anxietate la
indivizi aflaţi în condiţii de stres este examinată în secţiunea
în care este discutată ipoteza diferenţială. Corelaţiile
liniare Pearson au fost calculate între EMAS‑T şi EMAS‑S
atât pentru bărbaţii, cât şi pentru femeile din eşantioanele
de studenţi şi adulţi din SUA şi de adolescenţi şi pacienţi
cu diagnostic psihiatric din Canada. Aceste corelaţii sunt
prezentate în Tabelul I.30.
Aceste date au fost colectate în situaţii nonstresante.
În general, corelaţiile dintre scala de stare şi de trăsătură
au fost scăzute, luând valori între ‑0,01 şi 0,57. Cele mai
mari corelaţii s‑au obţinut în cazul pacienţilor psihiatrici
trataţi ambulatoriu. Aceste corelaţii s‑au înregistrat între
cele două subscale şi scala de anxietate ca stare totală din
cadrul EMAS‑S şi subscalele referitoare la ambiguitate şi la
rutinele zilnice ale scalei EMAS‑T.
Pentru a evalua relaţia dintre percepţia situaţiei şi
anxietatea ca stare într‑o situaţie nonstresantă, au fost
EMAS
Femei
Medii
N t
Nonstresant Stresant
2,72 1,73 70 2,81 2,84 0,16
1,26 1,62 69 1,87 1,45 2,48*
2,08 2,11* 69 2,75 2,57 1,11
2,87 2,08* 69 3,03 2,97 0,28
1,95 2,32* 67 1,31 1,94 4,09***
calculate intercorelaţiile dintre EMAS‑S şi EMAS‑P.
Tabelul I.31 prezintă aceste intercorelaţii pentru studenţii şi
adulţii din Statele Unite şi pentru adolescenţii din Canada.
Din moment ce datele despre EMAS au fost colecate în
timpul unor situaţii nonstresante, era de aşteptat obţinerea
unor corelaţii scăzute între EMAS‑S şi EMAS‑P. Majoritatea
corelaţiilor au fost nesemnificative, iar cele semnificative
au variat între 0,15 şi 0,46. Cu toate acestea, Muller, Endler
şi Parker (1990) au găsit o corelaţie semnificativă de 0,38
între EMAS‑S şi EMAS‑P‑5 (intensitatea ameninţării) într‑o
situaţie stresantă de evaluare socială.
Relaţia dintre anxietatea ca trăsătură şi percepţia
anxietăţii într‑o situaţie nonstresantă a fost investigată
pentru eşantioanele folosite la etalonare. Tabelul I.32
prezintă corelaţiile dintre EMAS‑T şi subscalele EMAS‑P
pentru studenţii şi adulţii din SUA şi pentru adolescenţii
din Canada.
Testarea ipotezei diferenţiale. Ipoteza diferenţială a
modelului interacţionist al anxietăţii (Endler, 1980, 1983)
propune ideea conform căreia anxietatea ca stare este
rezultatul unei interacţiuni dintre o situaţie stresantă şi o
dimensiune congruentă a anxietăţii ca trăsătură. O serie de
studii experimentale şi de laborator au fost realizate în cadrul
Universităţii York atât pentru a testa ipoteza diferenţială,
cât şi pentru a determina validitatea de construct a EMAS‑T,
EMAS‑S şi EMAS‑P (vezi Endler, 1983, pentru mai multe
detalii). Aceste studii sunt sumarizate în Tabelul I.33.
Primele nouă studii s‑au focalizat asupra anxietăţii
ca trăsătură în situaţii de evaluare socială sau în relaţiile
interpersonale. În studiile anterioare, varianta predecesoare
a scalei EMAS‑T a evaluat anxietatea din situaţiile
interpersonale. Cu toate acestea, anxietatea în situaţii de
evaluare socială s‑a dovedit a fi o dimensiune deosebit
de relevantă a anxietăţii interpersonale. Aşadar, studiile
ulterioare au examinat anxietatea în situaţii de evaluare
socială, mai degrabă decât anxietatea interpersonală.
Endler, Okada şi Flood (1975) au realizat un experiment în
care studenţii erau rugaţi să realizeze o sarcină de percepţie
interpersonală (o situaţie de evaluare socială). Utilizând
Chestionarul reacţiilor comportamentale (Behavioral
Proprietăţi psihometrice
Reactions Questionnaire – BRQ), un predecesor al scalei
EMAS‑S, au fost identificate interacţiuni semnificative
între anxietatea ca trăsătură în situaţii de ambiguitate şi de
pericol fizic şi modificările înregistrate la nivelul anxietăţii
ca stare.
Diveky şi Endler (1977) au evaluat nivelul anxietăţii
resimţit de directori executivi de la nivelul managementului
mijlociu – femei şi bărbaţi ‑, în contextul unor situaţii
stresante legate sau nu de serviciu. Rezultatele au arătat
existenţa unei interacţiuni semnificative între nivelul
anxietăţii ca trăsătură în situaţii de evaluare socială şi
stresul situaţional congruent, legat de evaluarea socială,
întâlnit în contexte legate de slujbă, având ca rezultat
creşteri ale nivelului stării de anxietate. Anxietatea ca stare
a fost măsurată cu ajutorul chestionarului PARQ (Present
Affect Reactions Questionnare), un alt predecesor al scalei
EMAS‑S.
Endler şi Magnusson (1977) au testat ipoteza
diferenţială într‑o situaţie de evaluare cu ajutorul unui grup
de studenţi dintr‑o mare universitate din Suedia. În prima
şedinţă, a fost administrată scala EMAS‑T chiar înaintea
unui examen important de psihologie. Anxietatea ca stare
a fost măsurată cu ajutorul Chestionarului Reacţiilor
Comportamentale (Behavioral Reactions questionnaire
‑ BRQ) (Endler & Okada, 1975; Hoy & Endler, 1969) şi
prin măsurarea pulsului studenţilor, atât în timpul situaţiei
stresante (înainte de examinare), cât şi într‑o situaţie
nonstresantă (două săptămâni mai târziu). Interacţiunea
dintre situaţia stresantă şi anxietatea ca trăsătură în
situaţii de evaluare socială (anxietatea interpersonală) a
fost semnificativă în privinţa creşterii frecvenţei pulsului
(p < 0,01) şi s‑a apropiat de pragul de semnificaţie în
privinţa creşterii valorilor scorurilor la BRQ (p < 0,086).
Dintre celelalte dimensiuni alte anxietăţii ca trăsătură,
doar subscala referitoare la pericolul fizic s‑a dovedit a
interacţiona semnificativ cu scorurile la anxietatea ca stare.
Într‑un alt studiu prin care s‑a testat ipoteza diferenţială,
Endler, Edwards şi McGuire (1979) au măsurat nivelurile
anxietăţii ca stare la actorii care joacă pe scenă. Starea de
anxietate a actorilor a fost măsurată în timpul repetiţiilor şi
înaintea spectacolelor importante; totuşi, în acest eşantion,
nu au fost identificate interacţiuni semnificative între
nivelul anxietăţii ca trăsătură în situaţii de evaluare socială
şi stresul situaţional legat de reprezentaţiile pe scenă.
Endler, King, Kuczynski şi Edwards (1980) au testat
ipoteza diferenţială pe un lot de elevi de liceu canadieni
aflaţi într‑o situaţie de examinare. Anxietatea ca trăsătură
a fost evaluată cu ajutorul EMAS‑T, iar anxietatea ca stare
a fost măsurată utilizând scala PARQ. A fost identificată
o interacţiune semnificativă între nivelurile anxietăţii
ca trăsătură în situaţii de evaluare socială şi situaţia
stresantă congruentă de examinare în timpul orelor, asupra
producerii unor modificări ale stării de anxietate. Nu au
fost identificate interacţiuni semnificative între scalele de
anxietate ca trăsătură noncongruente şi situaţia stresantă.
Phillips şi Endler (1982) au obţinut rezultate similare
într‑un studiu la care au participat studenţi canadieni.
59
Modelul interacţionist al anxietăţii a fost, de asemenea,
testat în timpul unui concurs de atletism (Flood & Endler,
1980). Scala EMAS‑T şi scala de evaluare a anxietăţii
ca stare au fost completate de un grup de atleţi de sex
masculin, cu două săptămâni înaintea unei competiţii
importante. Scala de anxietate ca stare a fost administrată
din nou chiar înaintea probei de alergare, aceasta fiind o
situaţie mai stresantă. Rezultatele au indicat existenţa
unei interacţiuni semnificative între situaţia stresantă şi
anxietatea ca trăsătură în situaţii de evaluare socială, în
privinţa nivelului de reactivitate al anxietăţii ca stare.
Într‑un studiu ce a inclus studenţi de sex masculin,
Kowalchuk şi Endler (1981) au creat o situaţie de stres
legat de evaluarea socială, prin faptul că au cerut studenţilor
să realizeze un exerciţiu de Gestalt privind sensibilitatea
personală. Studiul a relevat existenţa unei interacţiuni
semnificative între anxietatea ca trăsătură în situaţii de
evaluare socială şi stresul situaţional asupra modificării
stării de anxietate.
Endler, Edwards şi Kowalchuk (1983) au evaluat
ipoteza diferenţială într‑o situaţie reală de psihoterapie,
folosind scalele EMAS‑T şi EMAS‑S. Au fost identificate
interacţiuni senificative între situaţia de psihoterapie şi
anxietatea ca trăsătură în situaţii de evaluare socială, în
termenii reducerii stării de anxietate atât a bărbaţilor, cât
şi a femeilor. De asemenea, au fost identificate interacţiuni
între situaţia de psihoterapie şi dimensiunile scalei EMAS‑T
referitoare la evaluarea socială şi la rutinele zilnice pentru
ambele sexe şi cea referitoare la ambiguitate, doar pentru
femei.
Evaluarea ipotezei privind interacţiunea celorlalte
dimensiuni ale anxietăţii ca trăsătură a fost mai limitată.
Endler şi Okada (1974) au testat ipoteza diferenţială în
condiţii de laborator, utilizând o situaţie de pericol fizic
(ameninţarea unui şoc). Rezultatele au venit în sprijinul
ipotezei interacţiunii în privinţa femeilor, dar nu şi a
bărbaţilor, şi au relevat o interacţiune semnificativă între
anxietatea ca trăsătură în situaţii de pericol fizic şi situaţia
ameninţătoare din punct de vedere fizic congruentă. Nu au
fost identificate interacţiuni între aspectele noncongruente
ale anxietăţii ca trăsătură, pentru niciunul dintre loturi.
King şi Endler (1980) au evaluat nivelul anxietăţii ca
stare al femeilor care urmau să fie supuse unor intervenţii
medicale (dilataţie şi chiuretaj sau laparoscopie). Scalele
EMAS‑T şi EMAS‑S au fost completate chiar înaintea
efectuării procedurilor medicale (condiţia de stres) şi câteva
zile mai târziu, după externare (condiţia nonstresantă). Au
fost identificate interacţiuni semnificative între situaţia
stresantă şi dimensiunile anxietăţii ca trăsătură în situaţii
de ambiguitate, pericol fizic şi de evaluare socială.
Endler, King şi Herring (1982) au examinat nivelurile
stării de anxietate în timpul concursurilor de arte marţiale.
Competiţiile au fost percepute de către participanţi ca fiind
atât situaţii periculoase din punct de vedere fizic, cât şi
situaţii de evaluare socială. Au fost identificate interacţiuni
semnificative între situaţia stresantă şi dimensiunile
referitoare la evaluarea socială şi la pericolul fizic ale
60
anxietăţii ca trăsătură, asupra creşterii reactivităţii stării
de anxietate. Nu au fost identificate alte interacţiuni
semnificative.
Ackerman şi Endler (1982, 1985) au testat ipoteza
diferenţială într‑un studiu la care au participat pacienţi
care urmau să fie supuşi unei proceduri chirurgicale
dentare (o situaţie stresantă, percepută ca fiind ambiguă şi
periculoasă din punct de vedere fizic). Singura interacţiune
semnificativă identificată s‑a produs între dimensiunea
referitoare la evaluarea socială a anxietăţii ca trăsătură
şi situaţia stomatologică în privinţa reactivităţii stării de
anxietate. Acest rezultat poate indica faptul că subiecţii
au avut tendinţa să nege percepţia situaţiei stomatologice,
ca fiind evaluativă din punct de vedere social, ceea ce
demonstrează relaţia complexă dintre percepţia situaţiei şi
reacţia la aceasta.
Alţi cercetători au evaluat ipoteza diferenţială folosind
EMAS‑T şi EMAS‑S. Greenglass (1985) a evaluat modelul
interacţionist al anxietăţii în analiza stresului legat de locul
de muncă la femeile manageri. Rezultatele au indicat faptul
că subiecţii au perceput locul lor de muncă drept o situaţie
de evaluare socială. A fost identificată o interacţiune
semnificativă între anxietatea ca trăsătură în situaţii de
evaluare socială şi percepţia subiecţilor asupra nivelului
de stres din situaţie. În plus, subiecţii care au înregistrat
niveluri crescute ale anxietăţii ca trăsătură în situaţii de
evaluare socială au relatat niveluri mai crescute ale stării de
anxietate decât subiecţii cu anxietate ca trăsătură scăzută în
situaţii de evaluare socială.
Miller (1984) a obţinut corelaţii semnificative între
subscala referitoare la pericolul fizic a scalei EMAS‑T şi
teama de intervenţiile chirurgicale, atât la pacienţii aflaţi
în condiţii preoperatorii, cât şi la pacienţii aflaţi în condiţii
postoperatorii. Analizele de regresie ierarhică realizate
în cadrul studiului au relevat, de asemenea, rezultate
semnificative, folosind subscalele ponderate ale EMAS‑T
ca predictori ai stării de anxietate prechirurgicală. Valorile
R‑pătrat au variat între 0,19 şi 0,23, ceea ce demonstrează
o validitate predictivă moderată.
Cannel (1983) a evaluat nivelurile de anxietate
din timpul activităţilor de căţărare pe stânci, în care
participanţii coborau un zid sau un munte cu ajutorul unei
frânghii suspendate. Au fost analizate intercorelaţiile dintre
subscalele EMAS‑S şi EMAS‑T, în condiţiile dinaintea şi de
după activitatea de căţărare. Rezulatele au arătat existenţa
unor corelaţii semnificative între subscalele EMAS‑S şi
scorul total al anxietăţii ca stare, atât în condiţiile dinainte,
cât şi de după realizarea activităţii. De asemenea, s‑au
obţinut corelaţii semnificative între subscala EMAS‑T
referitoare la pericolul fizic şi situaţiile pre‑ şi post-
căţărare, dar nu şi cu alte subscale EMAS‑T.
Donat (1983) a investigat natura multidimensională
a scalei EMAS‑T, prin compararea scalelor individuale la
EMAS‑T cu scorul total la EMAS‑T, obţinut prin adunarea
scorurilor corespunzătoare diferitelor situaţii. Treizeci
şi două de femei au completat scalele şi au realizat două
sarcini de laborator în condiţii de stres. Rezultatele au
EMAS
indicat faptul că abordarea multidimensională a anxietăţii
ca trăsătură este cea mai potrivită în prezicerea modificărilor
în nivelurile anxietăţii ca stare.
Kendall (1978) a comparat modelul anxietăţii ca
stare şi ca trăsătură al lui Spielberger (Spielberger, 1972)
cu modelul interacţionist al anxietăţii elaborat de Endler
(Endler, 1975), utilizând o situaţie de evaluare socială şi
o situaţie de pericol fizic. Situaţia de pericol fizic a fost
reprezentată de un film despre un accident de maşină,
iar situaţia de evaluare socială a constat în eşecul la o
sarcină intelectuală. Interacţiunile au fost obţinute numai
atunci când dimensiunile anxietăţii ca trăsătură vizate au
fost congruente cu stresorii situaţionali, susţinând astfel
modelul interacţionist al anxietăţii.
Mothersill, Dobson şi Neufeld (1986) au testat modelul
interacţionist al anxietăţii, prezentând subiecţilor care au
obţinut scoruri mari sau mici la măsurătorile anxietăţii
ca trăsătură referitoare la ameninţarea cu privire la sine,
pericol fizic, noutate/ambiguitate şi rutine zilnice, stresori
reprezentativi pentru cele patru dimensiuni situaţionale.
Rezultatele au furnizat sprijin parţial modelului
interacţionist în privinţa anxietăţii ca trăsătură în situaţii de
ameninţare a propriei persoane.
I.6.5.5. Direcţii viitoare de cercetare în investigarea
validităţii
În ciuda volumului mare de cercetări legate de
validarea scalelor EMAS şi a ipotezei diferenţiale, sunt
necesare cercetări suplimentare pe domenii specifice
de aplicaţie. Aceste domenii includ obţinerea de date
de etalonare şi de informaţii legate de validitate pentru
folosirea scalelor EMAS pe populaţii specifice, dezvoltarea
utilizării scalelor EMAS în contexte terapeutice şi aplicate,
studii trans‑culturale şi obţinerea de date pentru dezvoltarea
şi validarea profilului respondentului la scalele EMAS.
Populaţiile specifice. Aşa cum a fost menţionat în
capitolul 4, cu toate că scalele EMAS au fost testate în mod
extensiv pe diferite populaţii, utilizarea scalelor poate să
nu fie adecvată pentru anumite grupuri de oameni, pentru
care informaţiile legate de fidelitate şi validitate nu sunt
disponibile. Asemenea populaţii specifice pot include
respondenţi cu abilităţi de citire sub nivelul clasei a opta,
respondenţi pentru care limba engleză reprezintă a doua
limbă şi respondenţi cu dizabilităţi care pot interfera cu
abilitatea de a răspunde la EMAS (de exemplu, persoanele
cu probleme de vedere sau cele dislexice). Pentru a lărgi
nivelul de aplicabilitate al scalelor EMAS, sunt necesare
cercetări suplimentare în aceste domenii.
Aplicaţii terapeutice. Scalele EMAS au fost folosite
în mod eficient în contexte clinice, în scopul evaluării
stării de anxietate (Endler, Edwards & Kowalchuk, 1983).
Continuarea cercetărilor pentru investigarea rolului
intervenţiilor terapeutice în modificările anxietăţii ca stare
pentru diferite categorii diagnostice de pacienţi clinici ar
putea fi valoroase. Potenţialele domenii de interes ar putea
include utilizarea scalelor EMAS în studii asupra anxietăţii
Proprietăţi psihometrice
ca stare şi ca trăsătură la indivizii cu tulburări de anxietate.
De asemenea, este foarte probabil ca scalele EMAS să
fie utile cercetărilor care evaluează eficienţa diverselor
tratamente ale anxietăţii.
Profilurile respondenţilor. Cu toate că în acest manual
au fost furnizate informaţiile referitoare la profilurilor
respondenţilor, în scopul măsurării anxietăţii ca stare şi ca
trăsătură, sunt necesare totuşi cercetări suplimentare pentru
a evalua fidelitatea şi validitatea utilizării profilurilor
respondenţilor în diagnosticarea şi tratarea pacienţilor
clinici. Cercetările anterioare de validare, care au utilizat
scalele EMAS, s‑au concentrat mai ales pe interpretarea şi
modul de utilizare ale scorurilor la scale. Utilizarea rafinată
şi extinsă a profilurilor respondenţilor pentru diagnosticare
şi interpretare necesită cercetări suplimentare.
Cercetările în domeniul stresului. În prezent, există
un interes considerabil faţă de efectele stresului asupra
stării de sănătate, asupra performanţei şi a satisfacţiei.
Diferenţele individuale legate de predispoziţia la anxietate
61
pot juca un rol important în reacţiile la stres. Scalele
EMAS furnizează un set de instrumente pentru investigarea
relaţiilor complexe dintre stres şi sănătate, performanţă şi
satisfacţie în diverse contexte (Greenglass, 1985). Scalele
EMAS pot furniza informaţii importante despre anxietatea
ca stare şi ca trăsătură, care sunt relevante pentru multe
aspecte ale cercetărilor în domeniul stresului.
Concluzii. Scalele EMAS s‑au dovedit a fi un
instrument fidel şi valid pentru măsurarea clinică şi
experimentală a multiplelor dimensiuni alte anxietăţii ca
stare şi ca trăsătură. În ciuda abundenţei de cercetări deja
existente în domeniul anxietăţii, relaţia dintre anxietatea ca
stare şi anxietatea ca trăsătură este încă foarte complexă
şi necesită clarificări suplimentare. Aşadar, cercetările
adiţionale care să utilizeze acest instrument ar putea
îmbunătăţi înţelegerea noastră privind interacţiunea dintre
indivizi şi situaţiile în care se află, precum şi măsura în care
înţelegem anxietatea în sine.
62 EMAS

Tabel I.27
Saturaţiile rotite, rădăcinile latente şi comunalităţile din analiza factorială prin metoda componentelor principale
(rotaţia varimax) a itemilor scalei EMAS-S

Bărbaţi Femei
Studenţi din SUA
Factori Factori
Item 1 2 3 4 Comunalităţi 1 2 3 4 Comunalităţi

1. Îmi simt mâinile umede. 0,04 0,63 0,33 -0,24 0,57 0,52 -0,19 0,24 0,32 0,47
2. Îmi lipseşte încrederea în mine. 0,66 0,33 -0,10 0,14 0,58 0,33 0,54 -0,05 0,19 0,44
3. Respir neregulat. 0,22 -0,69 0,18 0,26 0,62 0,70 0,28 -0,09 0,16 0,60
4. Mi-e greu să fiu atent(ă) la 0,16 0,20 0,08 0,83 0,77 0,26 0,17 0,05 0,78 0,71
activitatea pe care o desfăşor.
5. Am o senzaţie de încordare în 0,17 0,30 0,67 0,22 0,61 0,55 0,47 0,10 0,09 0,54
stomac.
6. Inima îmi bate mai repede. 0,19 0,62 0,37 0,33 0,66 0,78 0,29 0,12 -0,05 0,71
7. Mă simt neajutorat(ă). 0,43 0,42 0,24 0,25 0,48 0,15 0,73 0,13 0,13 0,59
8. Mi-e greu să mă concentrez. 0,18 0,16 0,32 0,75 0,72 0,16 0,40 -0,03 0,73 0,72
9. Transpir. 0,11 0,76 0,19 0,07 0,63 0,63 0,00 0,24 0,33 0,56
10. Mi-e teamă de eşec. 0,65 0,20 0,13 0,12 0,49 0,11 0,37 0,28 0,39 0,37
11. Îmi simt gura uscată. 0,16 0,10 0,54 0,22 0,38 0,07 0,05 0,63 0,11 0,42
12. Mă îngrijorează starea mea. 0,33 -0,09 0,39 0,45 0,47 -0,07 0,08 0,43 0,53 0,48
13. Mă simt nesigur(ă). 0,60 0,26 0,45 0,24 0,68 0,04 0,67 0,34 0,25 0,63
14. Mă simt încordat(ă). 0,31 0,31 0,74 0,09 0,74 0,47 0,54 0,25 0,10 0,58
15. Mă simt nelalocul meu. 0,81 0,11 0,32 0,09 0,78 0,10 0,58 0,50 0,21 0,65
16. Îmi simt mâinile nesigure. 0,23 0,40 0,58 0,01 0,55 0,48 0,11 0,54 0,06 0,54
17. Simt că sunt roşu (roşie) la faţă. 0,32 0,64 0,18 0,23 0,60 0,59 0,24 0,36 0,04 0,54
18. Mă simt ca şi cum toată lumea s-ar 0,61 0,16 0,03 0,53 0,53 0,30 0,38 0,54 0,02 0,54
uita la mine.
19. Mă simt incompetent(ă). 0,76 0,01 0,23 0,19 0,66 0,16 0,49 0,30 0,42 0,54
20. Am un nod în gât. 0,13 0,29 0,57 0,15 0,45 0,18 0,29 0,46 0,07 0,54
Rădăcină latentă 8,0 1,6 1,3 1,03 7,0 1,6 1,2 1,1
Adulţi din SUA
Factori Factori
Item 1 2 3 4 5 Comunalităţi 1 2 3 4 5 Comunalităţi

1. Îmi simt mâinile umede. -0,19 0,72 0,09 -0,08 -0,07 0,57 0,41 0,16 0,70 -0,07 0,28 0,77
2. Îmi lipseşte încrederea în mine. 0,50 -0,09 0,06 0,67 0,12 0,73 0,48 -0,05 -0,08 0,22 0,61 0,66
3. Respir neregulat. 0,16 0,05 0,02 0,22 0,80 0,71 0,65 0,51 0,01 0,10 -0,15 0,71
4. Mi-e greu să fiu atent(ă) la 0,80 0,10 0,21 0,05 0,09 0,71 0,85 0,13 0,26 0,09 0,09 0,83
activitatea pe care o desfăşor.
5. Am o senzaţie de încordare în 0,51 0,22 0,23 0,23 0,29 0,50 0,85 0,13 0,26 0,09 0,09 0,83
stomac.
6. Inima îmi bate mai repede. 0,17 0,57 0,15 0,14 0,45 0,61 0,77 0,41 -0,28 -0,09 -0,10 0,86
7. Mă simt neajutorat(ă). 0,49 0,20 0,56 0,15 0,10 0,63 0,70 -0,38 0,02 -0,04 0,14 0,66
8. Mi-e greu să mă concentrez. 0,80 0,25 0,21 0,04 0,14 0,77 0,79 -0,24 0,25 -0,34 -0,10 0,86
9. Transpir. 0,02 0,82 0,06 0,20 0,08 0,73 0,61 0,23 0,62 0,07 -0,08 0,83
10. Mi-e teamă de eşec. 0,20 -0,01 0,80 -0,06 0,19 0,72 0,75 -0,41 0,21 -0,19 0,07 0,81
11. Îmi simt gura uscată. -0,14 0,34 0,03 0,72 0,26 0,73 0,61 0,34 -0,21 -0,13 -0,04 0,55
12. Mă îngrijorează starea mea. 0,27 0,17 0,43 0,51 0,17 0,57 0,57 -0,42 -0,09 0,20 -0,33 0,66
13. Mă simt nesigur(ă). 0,32 0,10 0,52 0,44 0,04 0,58 0,74 0,36 -0,08 0,12 -0,23 0,74
14. Mă simt încordat(ă). 0,18 0,48 0,36 0,38 0,33 0,65 0,84 -0,02 0,19 0,23 -0,09 0,80
15. Mă simt nelalocul meu. 0,14 0,25 0,82 0,20 0,04 0,80 0,76 -0,41 -0,15 0,03 0,19 0,81
16. Îmi simt mâinile nesigure. 0,51 0,40 0,14 0,05 0,37 0,58 0,78 0,02 -0,33 -0,35 0,15 0,86
17. Simt că sunt roşu (roşie) la faţă. 0,53 0,49 0,23 0,12 0,35 0,71 0,65 0,49 -0,09 0,13 -0,23 0,75
18. Mă simt ca şi cum toată lumea s-ar 0,43 0,49 0,26 0,42 0,15 0,70 0,56 -0,09 -0,05 0,64 -0,13 0,74
uita la mine.
19. Mă simt incompetent(ă). 0,65 -0,08 0,21 0,49 0,05 0,72 0,81 -0,22 -0,33 -0,02 0,03 0,82
20. Am un nod în gât. 0,15 0,09 0,20 0,08 0,86 0,81 0,59 0,42 -0,29 0,09 0,41 0,79
Rădăcină latentă 8,1 1,8 1,4 1,2 1,1 9,6 2,0 1,6 1,1 1,1
Proprietăţi psihometrice 63

Tabel I.27 (continuare)

Saturaţiile rotite, rădăcinile latente şi comunalităţile din analiza factorială prin metoda componentelor principale
(rotaţia varimax) a itemilor scalei EMAS-S

Bărbaţi Femei
Adolescenţi din Canada
Factori Factori
Item 1 2 3 4 5 Comunalităţi 1 2 3 4 5 Comunalităţi

1. Îmi simt mâinile umede. 0,11 -0,10 0,04 0,10 0,81 0,68 0,22 0,69 -0,06 0,05 0,06 0,53
2. Îmi lipseşte încrederea în mine. 0,04 0,13 0,12 0,77 0,07 0,63 0,48 0,23 0,30 0,24 0,27 0,51
3. Respir neregulat. 0,61 -0,17 0,42 -0,06 -0,03 0,59 0,13 0,25 0,07 0,10 0,84 0,80
4. Mi-e greu să fiu atent(ă) la 0,00 0,72 0,01 0,27 -0,00 0,60 0,12 0,00 0,81 0,02 0,14 0,69
activitatea pe care o desfăşor.
5. Am o senzaţie de încordare în 0,41 0,38 -0,20 0,47 0,45 0,77 0,11 0,55 0,32 0,17 0,45 0,65
stomac.
6. Inima îmi bate mai repede. 0,59 0,09 0,11 0,19 0,38 0,55 0,03 0,65 0,16 0,32 0,46 0,76
7. Mă simt neajutorat(ă). 0,05 0,70 0,20 0,26 0,27 0,68 0,50 0,42 0,45 0,10 -0,04 0,64
8. Mi-e greu să mă concentrez. 0,10 0,78 0,22 -0,06 0,06 0,68 0,25 0,10 0,83 0,13 0,03 0,78
9. Transpir. 0,13 0,25 0,18 0,01 0,77 0,71 0,14 0,31 0,08 0,72 0,03 0,64
10. Mi-e teamă de eşec. 0,17 0,14 0,72 0,32 0,11 0,68 0,69 0,02 0,08 0,16 0,28 0,59
11. Îmi simt gura uscată. 0,78 0,29 -0,06 0,11 0,13 0,72 0,11 0,05 0,41 0,63 0,25 0,65
12. Mă îngrijorează starea mea. 0,09 0,43 0,43 0,15 -0,01 0,40 0,59 -0,03 0,21 0,05 0,43 0,58
13. Mă simt nesigur(ă). 0,08 0,29 0,63 0,32 0,22 0,64 0,71 0,15 0,22 0,16 0,28 0,68
14. Mă simt încordat(ă). 0,43 0,31 0,33 0,56 0,14 0,73 0,46 0,38 0,47 0,06 0,41 0,75
15. Mă simt nelalocul meu. 0,03 0,09 0,53 0,71 0,00 0,79 0,78 0,26 0,14 0,03 -0,05 0,69
16. Îmi simt mâinile nesigure. 0,57 0,09 0,28 0,28 0,18 0,53 0,41 0,55 0,00 0,12 0,16 0,52
17. Simt că sunt roşu (roşie) la faţă. 0,78 -0,10 0,14 0,01 0,08 0,64 0,15 0,58 0,43 0,32 0,03 0,65
18. Mă simt ca şi cum toată lumea 0,28 0,06 0,57 -0,01 0,42 0,59 0,73 0,22 0,02 0,27 0,04 0,66
s-ar uita la mine.
19. Mă simt incompetent(ă). 0,18 0,44 0,51 0,07 -0,10 0,50 0,77 0,23 0,25 0,19 -0,21 0,79
20. Am un nod în gât. 0,68 0,50 0,09 -0,08 -0,01 0,73 0,30 0,10 -0,04 0,78 0,06 0,71
Rădăcină latentă 6,6 2,1 1,6 1,5 1,0 7,9 1,7 1,4 1,2 1,0
Studenţi din Canada
Factori Factori
Item 1 2 3 4 Comunalităţi 1 2 3 4 Comunalităţi

1. Îmi simt mâinile umede. -0,12 0,10 -0,01 0,84 0,73 0,14 0,41 -0,15 0,53 0,49
2. Îmi lipseşte încrederea în mine. 0,48 0,57 0,11 0,03 0,58 0,62 -0,02 0,01 0,31 0,48
3. Respir neregulat. 0,13 0,85 0,13 0,12 0,76 0,04 0,75 0,12 0,11 0,58
4. Mi-e greu să fiu atent(ă) la 0,48 0,35 0,52 0,04 0,63 0,15 0,27 0,79 0,05 0,72
activitatea pe care o desfăşor.
5. Am o senzaţie de încordare în 0,13 0,71 0,37 0,13 0,67 0,22 0,72 0,31 0,09 0,68
stomac.
6. Inima îmi bate mai repede. 0,15 0,80 0,01 0,15 0,68 0,16 0,77 0,23 0,13 0,68
7. Mă simt neajutorat(ă). 0,57 0,56 -0,03 0,06 0,64 0,56 0,07 0,43 0,30 0,59
8. Mi-e greu să mă concentrez. 0,55 0,30 0,42 0,20 0,61 0,27 0,19 0,79 0,18 0,77
9. Transpir. 0,30 0,26 0,12 0,70 0,67 0,14 0,42 0,13 0,66 0,66
10. Mi-e teamă de eşec. 0,84 0,08 0,13 0,17 0,76 0,59 0,29 0,39 0,14 0,60
11. Îmi simt gura uscată. 0,08 0,14 0,85 0,07 0,76 0,10 0,10 0,35 0,71 0,64
12. Mă îngrijorează starea mea. 0,51 0,08 0,59 0,08 0,62 0,37 0,14 0,60 0,08 0,52
13. Mă simt nesigur(ă). 0,78 0,11 0,40 0,09 0,78 0,72 0,29 0,36 -0,03 0,73
14. Mă simt încordat(ă). 0,63 0,28 0,43 0,22 0,71 0,56 0,57 0,33 0,02 0,74
15. Mă simt nelalocul meu. 0,80 0,21 0,14 -0,05 0,71 0,79 0,28 0,26 0,03 0,77
16. Îmi simt mâinile nesigure. 0,34 0,66 0,30 0,09 0,64 0,41 0,65 0,13 0,20 0,65
17. Simt că sunt roşu (roşie) la faţă. 0,25 0,72 0,32 0,16 0,71 0,20 0,63 0,10 0,37 0,59
18. Mă simt ca şi cum toată lumea 0,46 0,33 0,06 -0,06 0,33 0,63 0,35 0,09 0,15 0,55
s-ar uita la mine.
19. Mă simt incompetent(ă). 0,74 0,27 0,09 -0,10 0,64 0,80 0,17 0,20 0,05 0,71
20. Am un nod în gât. 0,16 0,41 0,48 -0,18 0,46 0,27 0,45 0,10 0,23 0,34
Rădăcină latentă 8,7 1,9 1,2 1,2 8,5 1,8 1,1 1,0
64 EMAS

Tabel I.27 (continuare)

Saturaţiile rotite, rădăcinile latente şi comunalităţile din analiza factorială prin metoda componentelor principale
(rotaţia varimax) a itemilor scalei EMAS-S

Bărbaţi Femei
Adulţi din Canada
Factori Factori
Item 1 2 3 4 Comunalităţi 1 2 3 4 Comunalităţi

1. Îmi simt mâinile umede. -0,02 0,81 -0,01 0,09 0,67 0,07 -0,17 0,01 0,77 0,63
2. Îmi lipseşte încrederea în mine. 0,57 0,02 0,05 0,39 0,49 0,80 -0,12 0,10 0,02 0,66
3. Respir neregulat. 0,21 0,30 0,60 0,43 0,67 0,18 0,01 0,65 -0,02 0,45
4. Mi-e greu să fiu atent(ă) la 0,10 0,09 0,11 0,76 0,61 0,63 0,06 0,48 -0,11 0,64
activitatea pe care o desfăşor.
5. Am o senzaţie de încordare în 0,31 0,41 0,31 0,38 0,50 0,41 0,42 0,32 0,30 0,53
stomac.
6. Inima îmi bate mai repede. 0,16 0,34 0,59 0,40 0,65 0,09 0,07 0,73 0,24 0,61
7. Mă simt neajutorat(ă). 0,57 0,05 0,02 0,47 0,55 0,61 0,39 0,25 0,05 0,59
8. Mi-e greu să mă concentrez. 0,50 0,11 0,11 0,58 0,61 0,62 0,35 0,24 -0,16 0,59
9. Transpir. 0,19 0,78 0,02 0,16 0,67 -0,07 0,13 0,46 0,64 0,64
10. Mi-e teamă de eşec. 0,79 0,27 0,06 0,12 0,72 0,68 0,26 0,09 0,29 0,63
11. Îmi simt gura uscată. 0,13 -0,09 0,77 0,01 0,62 0,29 0,44 0,35 -0,01 0,40
12. Mă îngrijorează starea mea. 0,51 0,09 0,45 0,04 0,47 0,17 0,37 0,63 0,15 0,59
13. Mă simt nesigur(ă). 0,62 0,27 0,15 0,23 0,54 0,57 0,47 0,30 0,23 0,69
14. Mă simt încordat(ă). 0,55 0,34 0,37 0,36 0,69 0,30 0,65 0,45 0,26 0,79
15. Mă simt nelalocul meu. 0,77 0,07 0,12 0,27 0,68 0,59 0,47 0,07 0,32 0,68
16. Îmi simt mâinile nesigure. 0,48 0,44 0,16 0,18 0,48 0,47 0,61 -0,01 0,10 0,61
17. Simt că sunt roşu (roşie) la faţă. 0,34 0,63 0,29 -0,10 0,61 0,07 0,36 0,02 0,52 0,41
18. Mă simt ca şi cum toată lumea 0,61 0,15 0,36 0,00 0,53 0,35 0,43 0,20 0,55 0,65
s-ar uita la mine.
19. Mă simt incompetent(ă). 0,78 0,08 0,22 0,08 0,68 0,63 0,47 0,07 0,21 0,67
20. Am un nod în gât. 0,50 0,21 0,38 0,09 0,45 0,04 0,83 0,08 -0,01 0,70
Rădăcină latentă 8,0 1,6 1,2 1,1 7,9 1,7 1,4 1,2
Pacienţi canadieni cu diagnostic psihiatric trataţi ambulatoriu
Factori Factori
Item 1 2 3 4 5 Comunalităţi 1 2 3 4 5 Comunalităţi

1. Îmi simt mâinile umede. -0,30 0,29 0,05 0,26 0,74 0,78 0,25 0,21 0,08 0,78 -0,32 0,82
2. Îmi lipseşte încrederea în mine. 0,28 0,74 0,04 0,25 0,06 0,69 0,26 0,79 0,08 0,10 0,13 0,73
3. Respir neregulat. 0,05 0,15 0,56 0,48 0,18 0,60 0,70 0,17 0,11 0,11 0,08 0,55
4. Mi-e greu să fiu atent(ă) la 0,69 0,23 0,34 -0,01 -0,21 0,70 0,62 0,28 0,03 -0,01 0,32 0,56
activitatea pe care o desfăşor.
5. Am o senzaţie de încordare în 0,43 0,15 0,33 0,41 0,29 0,57 0,77 0,21 0,10 0,17 0,00 0,67
stomac.
6. Inima îmi bate mai repede. 0,27 0,11 0,06 0,87 0,07 0,84 0,79 0,20 -0,03 0,03 0,11 0,77
7. Mă simt neajutorat(ă). 0,82 0,09 -0,04 0,17 0,27 0,78 0,23 0,59 0,32 0,16 0,38 0,67
8. Mi-e greu să mă concentrez. 0,85 0,17 0,17 0,12 -0,10 0,81 0,40 0,47 0,22 0,07 0,50 0,68
9. Transpir. 0,17 0,29 0,65 0,21 0,21 0,62 0,13 0,20 0,07 0,77 .37 0,79
10. Mi-e teamă de eşec. 0,66 0,39 0,15 0,12 -0,03 0,63 0,06 0,71 0,29 0,15 0,29 0,70
11. Îmi simt gura uscată. 0,19 0,07 0,82 0,04 0,02 0,72 0,33 0,11 0,11 0,01 0,72 0,65
12. Mă îngrijorează starea mea. 0,42 0,04 0,22 -0,03 0,76 0,81 0,01 0,21 0,67 0,26 0,23 0,62
13. Mă simt nesigur(ă). 0,79 0,15 0,08 0,11 0,23 0,72 0,24 0,77 0,39 0,20 -0,01 0,83
14. Mă simt încordat(ă). 0,68 0,13 0,49 0,32 -0,06 0,83 0,40 0,74 0,21 0,15 -0,05 0,78
15. Mă simt nelalocul meu. 0,58 0,57 0,21 0,08 0,15 0,74 0,06 0,57 0,66 -0,10 0,02 0,78
16. Îmi simt mâinile nesigure. 0,25 0,48 0,36 0,59 0,04 0,77 0,76 0,13 0,19 0,10 0,16 0,66
17. Simt că sunt roşu (roşie) la faţă. -0,08 0,56 0,47 0,50 0,09 0,79 0,46 -0,12 0,46 0,45 0,08 0,65
18. Mă simt ca şi cum toată lumea 0,28 0,65 0,47 -0,14 0,24 0,80 0,23 0,31 0,69 0,10 0,01 0,63
s-ar uita la mine.
19. Mă simt incompetent(ă). 0,58 0,64 0,03 0,12 0,04 0,77 0,31 0,49 0,61 -0,16 0,11 0,75
20. Am un nod în gât. 0,18 0,63 0,35 0,31 0,36 0,78 0,63 0,18 0,33 -0,09 0,23 0,60
Rădăcină latentă 8,9 2,4 1,3 1,1 1,1 8,4 2,1 1,4 1,0 1,0
Proprietăţi psihometrice 65

Tabel I.27 (continuare)

Saturaţiile rotite, rădăcinile latente şi comunalităţile din analiza factorială prin metoda componentelor principale
(rotaţia varimax) a itemilor scalei EMAS-S

Bărbaţi
Forţele militare canadiene
Factori
Item 1 2 3 4 Comunalităţi

1. Îmi simt mâinile umede. 0,10 0,16 0,63 0,04 0,43

2. Îmi lipseşte încrederea în mine. 0,52 0,18 0,15 0,41 0,49
3. Respir neregulat. 0,33 -0,01 0,69 0,10 0,60
4. Mi-e greu să fiu atent(ă) la 0,08 0,10 0,14 0,86 0,78
activitatea pe care o desfăşor.
5. Am o senzaţie de încordare în 0,37 0,34 0,62 0,11 0,66
stomac.
6. Inima îmi bate mai repede. 0,33 0,10 0,68 0,26 0,64
7. Mă simt neajutorat(ă). 0,41 0,34 0,31 0,28 0,45
8. Mi-e greu să mă concentrez. 0,30 0,22 0,04 0,75 0,71
9. Transpir. 0,36 0,25 0,37 0,32 0,43
10. Mi-e teamă de eşec. 0,29 0,67 -0,04 0,12 0,55
11. Îmi simt gura uscată. 0,05 0,32 0,55 0,02 0,40
12. Mă îngrijorează starea mea. 0,07 0,66 0,27 0,33 0,61
13. Mă simt nesigur(ă). 0,17 0,72 0,29 0,12 0,65
14. Mă simt încordat(ă). 0,21 0,64 0,50 0,09 0,71
15. Mă simt nelalocul meu. 0,46 0,61 0,20 0,12 0,64
16. Îmi simt mâinile nesigure. 0,62 0,09 0,35 0,27 0,59
17. Simt că sunt roşu (roşie) la faţă. 0,73 0,10 0,31 0,14 0,65
18. Mă simt ca şi cum toată lumea s-ar 0,55 0,41 0,26 -0,06 0,54
uita la mine.
19. Mă simt incompetent(ă). 0,66 0,39 0,05 0,12 0,61
20. Am un nod în gât. 0,74 0,22 0,22 0,15 0,66
Rădăcină latentă 8,2 1,3 1,2 1,1
66 EMAS

Tabelul I.28
Intercorelaţiile dintre dimensiunile scalei EMAS-S

Bărbaţi Femei
Dimensiune C EF Total C EF Total
Studenţi SUA
(N=234) (N= 352)
Cognitivă (C) - 0,69 0,92 - 0,67 0,91
Emoţional- fiziologică (EF) - 0,92 - 0,91
Total - -
Adulţi SUA
(N =101) (N = 100)
Cognitivă (C) - 0,69 0,93 - 0,73 0,94
Emoţional- fiziologică (EF) - 0,91 - 0,92
Total - -
Adolescenţi canadieni
(N = 102) (N = 127)
Cognitivă (C) 0,58 0,90 - 0,70 0,94
Emoţional- fiziologică (EF) - 0,87 - 0,90
Total - -
Studenţi canadieni
(N = 141) (N = 334)
Cognitivă (C) - 0,70 0,94 - 0,68 0,93
Emoţional- fiziologică (EF) - 0,90 - 0,91
Total - -
Adulţi canadieni
(N= 161) (N = 160)
Cognitivă (C) - 0,71 0,94 - 0,76 0,95
Emoţional- fiziologică (EF) - 0,91 - 0,92
Total - -
Pacienţi canadieni cu diagnostic psihiatric
(N = 49) (N = 89)
Cognitivă (C) - 0,66 0,92 - 0,68 0,93
Emoţional- fiziologică (EF) - 0,90 - 0,90
Total - -
Forţe militare canadiene
(N = 195)
Cognitivă (C) - 0,74 0,93
Emoţional- fiziologică (EF) - 0,93
Total

Notă. Toate corelaţiile au fost semnificative la pragul de 0,001. Mărimea eşantionului poate varia datorită datelor incomplete.
Proprietăţi psihometrice 67

Tabel I.29
Intercorelaţiile dintre subscalele EMAS-T

Bărbaţi Femei
Subscalele ES PF AM RZ ES PF AM RZ
Studenţi din SUA
(N = 245) (N = 352)
Evaluare socială (ES) - 0,31** 0,42** 0,06 - 0,40** 0,43** 0,05
Pericol fizic (PF) - 0,27 0,02 - 0,25** -0,06
Ambiguitate (AM) - 0,20** - -0,01
Rutine zilnice (RZ) - -
Adulţi din SUA
(N = 103) (N = 100)
Evaluare socială (ES) - 0,34** 0,52** 0,22* - 0,38** 0,22* 0,21*
Pericol fizic (PF) - 0,32** -0,10 - 0,16 -0,03
Ambiguitate (AM) - -0,09 - 0,17*
Rutine zilnice (RZ) - -
Adolescenţi din Canada
(N = 102) (N = 127)
Evaluare socială (ES) - 0,25** 0,26** 0,12 - 0,27** 0,34** 0,18*
Pericol fizic (PF) - 0,18* -0,05 - 0,23** -0,14
Ambiguitate (AM) - 0,11 - 0,20
Rutine zilnice (RZ) - -
Studenţi din Canada
(N = 165) (N = 368)
Evaluare socială (ES) - 0,46** 0,57** 0,12 - 0,24** 0,35** 0,09*
Pericol fizic (PF) - 0,44** -0,03 - 0,27** -0,08
Ambiguitate (AM) - 0,11 - 0,20**
Rutine zilnice (RZ) - -
Adulţi din Canada
(N = 161) (N = 160)
Evaluare socială (ES) - 0,31** 0,42** 0,06 - 0,19** 0,33* 0,28*
Pericol fizic (PF) - 0,27** 0,02 - 0,28** -0,09
Ambiguitate (AM) - 0,20** - 0,30**
Rutine zilnice (RZ) - -
Pacienţi cu diagnostic psihiatric din Canada
(N = 49) (N = 89)
Evaluare socială (ES) - 0,52** 0,48** 0,14 - 0,47** 0,55** 0,24*
Pericol fizic (PF) - 0,52** 0,24 - 0,51** 0,09
Ambiguitate (AM) - 0,64** 0,41**
Rutine zilnice (RZ) - -
Forţe militare canadiene
(N = 195)
Evaluare socială (ES) - 0,36** 0,49** 0,13
Pericol fizic (PF) - 0,30** 0,12
Ambiguitate (AM) - 0,09
Rutine zilnice (RZ) -

Notă. Mărimea eşantionului poate varia datorită datelor incomplete.*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.
68 EMAS

Tabelul I.30
Corelaţiile dintre EMAS-S şi EMAS-T

Subscalele EMAS-
Subscala EMAST-T Bărbaţi Femei
C EF Total C EF Total
Studenţi din SUA
(N = 242) (N = 348)
Evaluare socială (ES) 0,29** 0,33** 0,34** 0,17*** 0,26*** 0,24***
Pericol fizic (PF) 0,13* 0,27*** 0,21*** -0,01 0,06 0,03
Ambiguitate (AM) 0,27*** 0,35*** 0,34*** 0,10 0,16** 0,14**
Rutine zilnice (RZ) 0,28*** 0,22*** 0,27*** 0,20*** 0,12** 0,18***
Adulţi din SUA
(N = 101) (N = 100)
Evaluare socială (ES) 0,18 0,21* 0,21* 0,29** 0,19 0,26**
Pericol fizic (PF) 0,14 0,01 0,09 0,02 0,08 0,05
Ambiguitate (AM) 0,22* 0,18 0,22* 0,10 0,13 0,12
Rutine zilnice (RZ) 0,35*** 0,42*** 0,42*** 0,41*** 0,38*** 0,43***
Adolescenţi din Canada
(N = 101) (N = 127)
Evaluare socială (ES) 0,18 0,20* 0,21* 0,36*** 0,27*** 0,34***
Pericol fizic (PF) -0,09 -0,09 0,11 0,04 0,08 0,06
Ambiguitate (AM) 0,16 0,22* 0,22* 0,27*** 0,22** 0,27***
Rutine zilnice (RZ) 0,09 0,10 0,10 0,42*** 0,27*** 0,39***
Pacienţi cu diagnostic psihiatric din Canada
(N = 48) (N = 87)
Evaluare socială (ES) 0,20 0,33* 0,29* 0,45*** 0,31** 0,42***
Pericol fizic (PF) 0,03 0,08 0,06 0,28** 0,16 0,25*
Ambiguitate (AM) 0,36** 0,33* 0,38** 0,40*** 0,32*** 0,39***
Rutine zilnice (RZ) 0,56*** 0,47*** 0,57*** 0,46*** 0,36*** 0,45**

Notă. Mărimea eşantionului poate varia datorită datelor incomplete.

*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.
Proprietăţi psihometrice 69

Tabelul I.31
Corelaţiile dintre EMAS-S şi EMAS-P

Subscalele EMAS-
Bărbaţi Femei
Item EMAS-P
C EF Total C EF Total
Studenţi din SUA
(N = 242) (N = 348)

EMAS-P-1 0,18** 0,15* 0,18** 0,06 0,03 0,05

EMAS-P-2 0,08 0,02 0,05 0,12* -0,02 0,05
EMAS-P-3 0,10 0,11 0,12 0,15* 0,21*** 0,20***
EMAS-P-4 0,01 0,01 0,01 0,02 0,00 0,01
EMAS-P-5 0,33*** 0,23*** 0,30*** 0,29*** 0,19*** 0,26***
Adulţi din SUA
(N = 101) (N = 96)

EMAS-P-1 0,32*** 0,23** 0,30*** 0,16 0,19 0,19

EMAS-P-2 0,12 0,10 0,12 -0,03 0,01 -0,02
EMAS-P-3 0,26** 0,10 0,20* 0,33*** 0,32*** 0,35***
EMAS-P-4 -0,03 0,05 0,01 0,18 0,10 0,15
EMAS-P-5 0,13 0,05 0,10 0,46*** 0,35*** 0,44***
Adolescenţi din Canada
(N = 102) (N = 85)

EMAS-P-1 0,22* 0,08 0,17 0,01 -0,11 -0,04

EMAS-P-2 -0,12 -0,00 -0,07 0,18 0,25* 0,23*
EMAS-P-3 0,07 -0,09 -0,01 0,18 0,20 0,21
EMAS-P-4 0,08 0,05 0,07 -0,01 -0,23** -0,11
EMAS-P-5 0,32** 0,16 0,28* 0,21* 0,10 0,18

Notă. Mărimea eşantionului poate varia datorită datelor incomplete.

*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.
70 EMAS

Tabelul I.32
Corelaţiile dintre EMAS-T şi EMAS-P

Subscalele EMAS-T
Subscale Bărbaţi Femei
ES PF AM RZ ES PF AM RZ
Studenţi SUA
(N = 241) (N = 348)

EMAS-P-1 -0,04 0,00 0,11* 0,02 0,07 0,06 0,09 0,06

EMAS-P-2 -0,03 0,07 0,07 0,11* -0,05 0,02 0,01 0,18***
EMAS-P-3 0,07 0,16** 0,09 0,08 0,14** 0,14** 0,21*** 0,05
EMAS-P-4 0,01 0,01 -0,07 0,07 -0,08 -0,01 -0,03 0,04
EMAS-P-5 0,02 0,05 0,21*** 0,21*** 0,01 -0,07 0,08 0,26***
Adulţi din SUA
(N =103) (N = 97)

EMAS-P-1 0,05 0,25** 0,17 0,24** 0,20* 0,06 0,25** 0,26**

EMAS-P-2 -0,18 -0,01 0,04 0,18* -0,34*** -0,11 0,00 -0,11
EMAS-P-3 0,14 0,14 0,11 0,25** 0,06 0,06 0,05 0,12
EMAS-P-4 0,21* 0,14 0,14 0,15 0,30*** 0,05 0,24* 0,22*
EMAS-P-5 0,10 0,19* 0,09 0,26** 0,15 -0,21* 0,12 0,28**
Adolescenţi din Canada
(N = 80) (N = 85)

EMAS-P-1 -0,04 0,15 0,08 0,01 -0,08 0,15 0,02 0,02

EMAS-P-2 -0,12 0,00 0,14 0,03 0,12 0,14 0,15 0,22*
EMAS-P-3 -0,13 0,13 -0,03 -0,04 0,04 0,18 0,10 0,06
EMAS-P-4 0,20 -0,01 -0,09 0,03 -0,18 0,02 -0,08 -0,08
EMAS-P-5 0,15 0,13 0,16 0,11 0,02 -0,04 0,11 0,15

Notă. Mărimea eşantionului poate varia datorită datelor incomplete.

*p < 0,05; **p < 0,01; ***p < 0,001.
Proprietăţi psihometrice 71

Tabelul I.33
Modelul interacţionist al anxietăţii: Studii empirice privind ipotezele diferenţiale clasificate în funcţie de
dimensiunea congruentă a anxietăţii ca trăsătură

Studiu Subiecţi Context Situaţia Situaţia Interacţiunea Confirmare Interacţiune

obiectivă percepută prezisă suplimentară
Persoană x
Situaţie
Evaluare socială (interpersonală)
Endler, Okada, & 36F Laborator Sarcină de Neevaluată ES (IP) x situaţie Nu AM x situaţie
Flood (1975) percepţie a
persoanei
Diveky & Endler 4F Teren Stresul în Congruentă ES (IP) x situaţie Da Nu
(1977) 18B afaceri
Endler & 12B Teren Examen Neevaluată ES (IP) x examen Pentru tendinţa PF x situaţie
Magnusson 34F pulsului în
(1977) anxietatea ca
stare (BRQ)
Endler, Edwards 12F Teren Reprezentaţie Congruentă ES x situaţie Doar tendinţa Nu
& McGuire 18M pe scenă vs.
(1979) repetiţie
Endler, King, 10F Teren Examen Congruentă ES x examen Da Nu
Kuczynski & 10B
Edwards (1980)
Flood & Endler 32 B Teren Competiţie de Congruentă ES x situaţie Nu RZ x situaţie
(1980) atletism ES (IP) x situaţie Da
Kowalchuk & 40 B Laborator Exerciţii de Congruentă ES x situaţie Nu Nu
Endler (1980) sensibilizare ES (IP) x situaţie Da
Phillips & Endler 52 F Teren Examen Congruentă ES x examen Da Nu
(1982) 18 B ES (IP) x examen Nu
Endler, Edwards, 10 F Teren Psihoterapie Neevaluată ES x situaţie Da ES (IP) x
& Kowalchuk 16 B situaţie
(1983) RZ x situaţie
AM x situaţie
Pericol fizic
Endler & Okada 70 F Laborator Ameninţarea cu Neevaluată PF x ameninţare Pentru F Nu
(1974) 62 B şocuri Nu pentru B
Ambiguitate
King & Endler 24 F Teren Proceduri Congruentă AM x situaţie Da PF x situaţie
(1980) medicale ES x situaţie
Evaluare socială, pericol fizic
Endler, King, & 32 B Teren Karate Congruentă ES x situaţie Da Nu
Herring (1982) PF x situaţie Da
Ambiguitate, pericol fizic
Ackerman & 16 F Teren Chirurgie Congruentă AM x situaţie Nu ES x situaţie
Endler (1982) 6B dentară PF x situaţie

Notă. Dimensiunea eşantionelor se bazează pe grupuri extreme.

Legendă
AM = Anxietatea ca trăsătură în PF = Anxietatea ca trăsătură în situaţii
situaţii ambigue de pericolul fizic
RZ = Anxietatea ca trăsătură în ES = Anxietatea ca trăsătură în situaţii
situaţii de rutină zilnică de evaluare socială
F = Femei ES (IP) = Anxietatea ca trăsătură în
B = Bărbaţi relaţiile interpersonale (înlocuită
cu subscala de evaluare socială)
 BIBLIOGRAFIE
Ackermann, C. A., & Endler, N. S. (1982). The Interaction
model of anxiety empirically examined in a dental treatment
situation. Unpublished manuscript, York University,
Toronto.
Ackermann, C. A., & Endler, N. S. (1985). The interaction model
of anxiety in dental treatment. Journal of Research in
Personality. 19, 78-88.
American Psychiatric Association. (1987). Diagnostic statistical
manual of mental disorders (rev. 3rd ed.). Washington, DC:
Author.
American Psychological Association (1985). Standards for
educational and psychological testing. Washington, DC:
Author.
Bagby, R. M., & Parker, J. D. A. (1987). State-trait anxiety and
depression. Unpublished manuscript, York University,
Ontario.
Bandura, A. (1986). Social foundations of thought and action:
A social-cognitive theory. Englewood Cliffs, NJ: Prentice-
Hall.
Beck, A. T. (1978). Depression Inventory. Philadelphia: Center
for Cognitive Therapy.
Beck, A. T., Rush, A. J., Shaw, B. F., & Emery, G. (1979).
Cognitive therapy of depression. New York: Guilford Press.
Cannell, H. (1983), The interaction model of anxiety: An empirical
test in an abseiling situation. Unpublished manuscript,
Bedford College of higher Education, Bedford, England.
Cattell, R. B., & Scheier, I. H. (1961). The meaning and
measurement of neuroticism and anxiety. New York: Ronald
Press.
Crowne, D. P. & Marlowe, D. (1964). The approval motive. New
York: John Wiley & Sons.
Davis, C., & Cowles, M. (1989). Automated psychological
testing: Method of Administration, need for approval,
and measures of anxiety. Education and Psychological
Measurement, 49, 311-320.
Diveky, S., & Endler, N. S. (1977). The interaction model of
anxiety: State and trait anxiety for banking executives in
normal working environment. Unpublished manuscript,
York University, Toronto.
Dollard, J., & Miller, N. E. (1950). Personality and psychotherapy:
An analysis in terms of learning, thinking, & culture. New
York: McGraw-Hill.
Donat, D. C. (1983). Predicting state anxiety: A comparison of
multidimensional and unidimensional trait approaches.
Journal of Research in Personality, 17, 256-262.
Edwards, A. L. (1970). The measurement of personality traits by
scales and inventories. New York: Holt.
Edwards, J.M. (1984). Situational determinants of behavior.
In N. S. Endler & J. M. Hunt (Eds.), Personality and the
behavioral disorders (Vol. I, 2nd ed., pp. 147-182). New
York: John Wiley & Sons.
Edwards, J. M. (1986). State and trait anxiety in American
college students during exams and normal classroom
routines. Unpublished manuscript, Wright State University,
Dayton, OH.
Edwards, J. M., Endler, N. S., & Streiner, B. J. (1982). A descriptive
study of the patient population serviced by the Outpatient
Division of the Department of Psychiatry. Toronto: Toronto
East General Hospital, Department of Psychiatry.
Endler, N. S. (1975). A person-situation interaction model
of anxiety. In C. D. Spielberger & I. G. Sarason (Eds.),
Stress and anxiety (Vol. 1, pp. 145-164). Washington, DC:
Hemisphere.
Endler, N. S. (1980). Person-situation interaction and anxiety.
In I. L. Kutash & L. B. Schlesinger (Eds.), Handbook on
stress and anxiety: Contemporary knowledge, theory and
treatment (pp. 241-266). San Francisco: Jossey-Bass.
Endler, N. S. (1981). Situational aspects of interactional
psychology. In D. Magnusson (Ed.), Toward a psychology
of situations: An interactional perspective (pp. 361-372).
Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum.
Endler, N. S. (1983). Interactionism: A personality model, but not
yet a theory. In M. M. Page (Ed.), Nebraska symposium on
motivation 1982; Personality – current theory and research
(pp. 155-200). Lincoln: University of Nebraska Press.
Endler, N. S. (1986). A process analysis of state and trait anxiety
in an exam situation. Unpublished manuscript, York
University, Toronto.
Endler, N. S. (1988). Hassles, health and happiness. In M. P.
Janisse (ed.), Individual differences, stress and health
psychology. (pp. 24-56). New York: Springer-Verlag.
Endler, N. S., & Edwards, J. M. (1978). Person by treatment
interactions in personality research. In L. A. Pervin & M.
Lewis (Eds.). Interaction between internal and external
determinants of behavior. (pp. 141-169). New York: Plenum
Press.
Endler, N. S. & Edwards. J. M. (1985). Evaluation of the state-
trait distinction within an interactional model of personality.
Southern Psychologist, 2(4), 63-71.
Endler, N. S., Edwards, J., & Kowalchuk, J. (1983). The
interaction model of anxiety assessed in a psychotherapy
situation. Southern Psychologist, I, 168-172.
Endler, N. S., Edwards,, J., & McGuire, A. (1979). The
interaction model of anxiety : An empirical test in a
theatrical performing situation. Unpublished manuscript,
York University, Toronto.
Endler, N. S., Edwards, J. M., & Vitelli, R., & Parker, J. D.
A. (1989). Assessment of state and trait anxiety: Endler
Bibliografie
multidimensional anxiety scales. Anxiety Research: An
International Journal, 2, 1-14.
Endler, N. S., Hunt, J. M., & Rosenstein, A. J. (1962). An S-R
inventory of anxiousness. Psychological Monographs, 76
(17, Whole No. 536), 133.
Endler, N. S., King, P. R., & Herring, C. (1982). The interaction
model of anxiety examined in an athletic karate competition
situation. Unpublished manuscript, York University,
Toronto.
Endler, N. S., King, P. R., Kuszczynski, M., & Edwards, J. (1980).
Examination induced anxiety: An empirical test of the
interaction model. (Rep. No. 97). Toronto: York University,
Department of Psychology.
Endler, N. S., & Magnusson, D. (1976a). Toward an interactional
psychology of personality. Psychological Bulletin, 83, 956-
974.
Endler, N. S., & Magnusson, D. (1976b). Multidimensional
aspects of state-trait anxiety: A cross-culture study of
Canadian and Swedish students. In C.D. Spielberger & R.
Diaz-Guerrero (Eds.), Cross-cultural anxiety (pp.143-172).
Washington, DC: Hemisphere.
Endler, N. S., & Magnusson, D. (1976c). Toward an interactional
psychology of personality. Psychological Bulletin, 83, 956-
974.
Endler, N. S, & Magnusson, D. (1977). The interaction model
of anxiety: An empirical test in an examination situation.
Canadian Journal of Behavioral Science, 9, 101-107.
Endler, N. S., Magnusson, D., Ekehammar, B. & Okada, M.
(1976). The multidimensionality of state and trait anxiety.
Scandinavian Journal of Psychology, 17, 81-86.
Endler, N. S., & Okada, M. (1974). An S-R inventory of general
trait anxiousness (Rep. No. 1). Toronto: York University,
Department of Psychology.
Endler, N. S., & Okada, M. (1975). A multidimensional
measure of trait anxiety: The S-R Inventory of general
trait anxiousness. Journal of Consulting and Clinical
Psychology, 43, 319-329.
Endler, N. S, Okada, M., & Flood, M. (1975). The interaction
model of anxiety: An empirical test in a social situation
(Rep. No. 24). Toronto: York University, Department of
Psychology.
Endler, N. S., Parker, J. D. A., Bagby, R. M., & Cox, B. (in press).
The multidimensionality of state ad trait anxiety: The factor
structure of the Endler Multidimensional Anxiety Scales.
Journal of Personality and Social Psychology.
Eysenck, H. J. (1970). The structure of human personality.
London: Methuen.
Eysenck, H. J, & Eysenck, S. B. G. (1968). Manual for the
Eysenck personality inventory. San Diego: Educational and
Industrial Testing Service.
Flood, M., & Endler, N. S. (1980). The interaction model of
anxiety: An empirical test in an athletic competition
situation. Journal of Research in Personality, 14, 329-339.
Freud, S. (1933). New introductory lectures on psychoanalysis
(W. J. H. Sprout, Trans.). New York: W. W. Norton.
Greenglass, E. R. (1985). An interactional perspective on job-
related stress in managerial women. Southern Psychologist,
2(4), 42-48.
Hathaway, S. R., & Meehl, P. E. (1951). An atlas for the clinical
use of the MMPI. Minneapolis: University of Minnesota
Press.
73
Horner, M. G. (1972). Toward an understanding of achievement-
related conflicts in managerial women. Journal of Social
Issues, 28, 157-175.
Hoy, E., & Endler, N. S. (1969). Reported anxiousness and
two types of stimulus incongruity. Canadian Journal of
Behavioral Science, 1, 207-214.
Jackson, D. N. (1967). Differential personality inventory. London,
Ontario, Canada: Research Psychologists Press.
Jackson, D. N., & Gray, A. M. (1988). Survey of work styles. Port
Huron: MI: Sigma Assessment Systems.
Jenkins, C., Zyzanski, S., & Rosenman, R. (1979). Jenkins
activity survey. New York: The Psychological Corporation.
Kendall, P. C. (1978). Anxiety: States, traits – situations? Journal
of Consulting and Clinical Psychology, 46, 280-287.
Kincaid, J. P., Fishburne, R. P., Jr., Rogers, R. L., & Chissom,
B. S. (1975). Derivation of new readability formulas
(automated readability index, fog court and Flesch reading
ease formula) for Navy enlisted personnel (Command
Research Branch Report No. 8-75). Millington, TN: Naval
Air Station, Chief of Naval Technical Training.
King, P. R., & Endler, N. S. (1980). Medical intervention and the
interaction model of anxiety (Rep. No. 98). Toronto: York
University, Department of Psychology.
Koumijan, J. (1981). The use of valium as a form of social control.
Social Science Medicine, 15E, 245-249.
Kowalchuk, B., & Endler, N. S. (1981). The ongoing interaction
of interpersonal anxiety with stress: Effect of the assessment
situation. Unpublished manuscript, York University,
Toronto.
Lader, M. (1975). The nature of clinical anxiety in modern society.
In C. D. Spielberg & E. G. Sarason (Eds.), Stress and anxiety
(Vol. 1, pp. 3-26). Washington, DC: Hemisphere.
Lewis, A. (1970). The ambiguous word “anxiety”. International
Journal of Psychiatry, 9, 62-79.
Liebert, R. M., & Morris, L. W. (1967). Cognitive and emotional
components of test anxiety: A distinction and some initial
data. Psychological Reports, 2. 975-978.
Magnusson, D., & Endler, N. S. (1977). Interaction psychology:
Present status and future prospects. In D. Magnusson & N.
S. Endler (Eds.), Personality at the crossroads: Current
issues in interactional psychology (pp. 3-31). Hillsdale, NJ:
Lawrence Erlbaum.
May, R. (1977). The meaning of anxiety. New York: W.W. Norton.
Miller, D. M. (1984). Trait level producers of surgery-induced
stress. Unpublished manuscript, Lancaster General
Hospital, Lancaster, PA.
Motherhill, K. J., Dobson, K. S., & Neufeld, R. W. (1986). The
interaction model of anxiety: An evaluation of the different
hypothesis. Journal of Personality and Social Psychology,
51, 640-648.
Muller, R. T., Endler, N. S., & Parker, J. D. A. (1990). The
interaction model of anxiety in two different public
speaking situations. Personality and Individual Differences,
11, 371-377.
Nunnally, J. C. (1978). Psychometric theory. New York: McGraw-
Hill.
Peterson, R. A., & Heilbronner, R. L. (1987). The anxiety
sensitivity index: Construct validity and factor analytic
structure. Journal of Anxiety Disorders, 1, 117-121.
Phares, E. J. (1967). Locus of control in personality. Morrison,
NJ: General Learning Press.
74
Phillips, J. B., & Endler, N. S. (1980). Academic examination of
anxiety: The interaction model empirically tested (Rep. No.
99). Toronto: York University, Department of Psychology.
Phillips, J. B., & Endler, N. S. (1982). Academic examination of
anxiety: The interaction model empirically tested. Journal
of Research in Personality, 16, 303-318.
Rotter, J. B. (1966). Generalized expectancies for internal versus
external locus of control of reinforcements. Psychological
Monographs, 8. 1-28.
Sarason, I. G. (1975a). Test anxiety, attention and the general
problem of anxiety. In C. D. Spielberger & I. G. Sarason
(Eds.), Stress and anxiety (Vol. 1, pp. 165-187). Washington,
DC: Hemisphere.
Sarason, I. G. (1975b). Anxiety and self preoccupation. In I. G.
Sarason & C. D. Spielberger (Eds.), Stress and anxiety (Vol.
2, pp. 27-44). Washington, DC: Hemisphere.
Snyder, M. (1974). Self-monitoring of expressive behavior.
Journal of personality and Social Psychology, 3. 526-537.
Spielberger, C. D. (1972). Anxiety as an emotional state. In C.
D. Spielberger (Ed.), Anxiety: Current trends in theory and
research (Vol. 1). New York: Academic Press.
Spielberger, C. D. (1975). Anxiety: State-trait process. In C. D.
Spielberger & I. G. Sarason (Eds.), Stress and anxiety (Vol.
1 pp. 115-143). Washington, DC: Hemisphere.
EMAS
Spielberger, C. D. (1983). Manual for the State-Trait Anxiety
Inventory. (Form V). Palo Alto. Palo Alto, CA: Consulting
Psychologists Press.
Spielberger, C. D., Gorsuch, R. L., & Lushene, R. E. (1970).
Manual for the state-trait anxiety inventory. Palo Alto, CA:
Consulting Psychologists Press.
Taylor, J. A. (1953). A personality scale of manifest anxiety,
Journal of Abnormal and Social Psychology, 48, 285-290.
Weiser, L. (1984). State and trait anxiety: Methodological
problems related to intensity and frequency measures.
Unpublished manuscript, York University, Toronto.
Wine, J. (1971). Test anxiety and direction of attention.
Psychological Bulletin, 76, 92-105.
Ziegler, M. (1987). State-trait anxiety in young, and middle-aged
adults. Unpublished manuscript, York University, Toronto.
Zuckermann, M., & Allison, S. N. (1976). An objective measure
of fear of success: Construction and validation. Journal of
Personality Assessment, 4. 422-430.
Zuckermann, M., & Lubin, B. (1965). Manual for the multiple
affect adjective check list. San Diego: Education &
Industrial Testing Service.
Zung, W. W. (1965). A self-rating depression scale. Archives of
General Psychiatry, 12, 63-70.
Anexa A - Tabel cu conversia scorurilor T şi centilele pentru EMAS-S 75

ANEXA A
TABEL CU CONVERSIA SCORURILOR ÎN COTE T ŞI CENTILELE PENTRU EMAS STARE
Tabel A-1
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din SUA

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

10 37 10 10 36 08 20 33 04
11 44 27 11 43 24 21 39 14
12 47 38 12 47 38 22 42 21
13 50 50 13 49 46 23 44 27
14 52 58 14 51 54 24 46 34
15 54 66 15 53 62 25 48 42
16 55 69 16 55 69 26 49 46
17 57 76 17 57 76 27 51 54
18 59 82 18 59 82 28 52 58
19 60 84 19 60 84 29 53 62
20 61 86 20 61 86 30 54 66
21 63 90 21 62 88 31 55 69
22 64 92 22 63 90 32 56 73
23 65 93 23 65 93 33 57 76
24 66 95 24 66 95 34 58 79
25 66 95 25 67 96 35 58 79
26 67 96 26 68 96 36 59 82
27 68 96 27 68 96 37 60 84
28 68 96 28 69 97 38 61 86
29 69 97 29 71 98 39 61 86
30 70 97 30 72 98 40 62 88
3l 72 98 31 73 98 41 63 90
32 74 99 32 74 99 42 63 90
33 76 99 33 75 99 43 64 92
34 78 99 34 75 99 44 64 92
35 82 99 35 75 99 45 65 93
36 76 99 46 65 93
37 77 99 47 66 95
38 78 99 48 66 95
39 78 99 49 67 96
40 78 99 50 67 96
41 81 99 51 67 96
52 68 96
53 69 97
54 69 97
55 70 97
56 71 98
57 71 98
58 71 98
59 71 9n
60 72 98
61 74 99
62 74 99
63 75 99
64 75 99
65 76 99
66 77 99
67 78 99
68 78 99
69 78 99
70 78 99
71 78 99
72 78 99
73 81 99
76 EMAS

Tabel A-2
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din SUA

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

10 36 08 10 35 07 20 32 04
11 42 21 11 42 21 21 38 12
12 45 31 12 45 31 22 41 18
13 48 42 13 46 34 23 42 21
14 50 50 14 48 42 24 44 27
15 52 58 15 50 50 25 45 31
16 53 62 16 52 58 26 46 34
17 55 69 17 53 62 27 47 38
18 56 73 18 55 69 28 48 42
19 57 76 19 56 73 29 49 46
20 58 79 20 58 79 30 50 50
21 59 82 21 59 82 31 51 54
22 60 84 22 59 82 32 53 62
23 61 86 23 60 84 33 53 62
24 62 88 24 62 88 34 54 66
25 63 90 25 63 90 35 55 69
26 64 92 26 64 92 36 56 73
27 65 93 27 64 92 37 57 76
28 67 96 28 65 93 38 57 76
29 67 96 29 66 95 39 58 79
30 67 96 30 67 96 40 59 82
31 68 96 31 68 96 41 60 84
32 69 97 32 68 96 42 60 84
33 70 97 33 69 97 43 61 86
34 72 98 34 70 97 44 61 86
35 73 98 35 70 97 45 62 88
36 73 98 36 71 98 46 62 88
37 73 98 37 71 98 47 62 88
38 73 98 38 72 98 48 63 90
39 73 98 39 73 98 49 63 90
40 74 99 40 73 98 50 63 90
41 76 99 41 74 99 51 64 92
42 77 99 42 74 99 52 64 92
43 77 99 43 75 99 53 64 92
44 77 99 44 78 99 54 65 93
45 80 99 55 65 93
56 66 95
57 66 95
58 66 95
59 67 96
60 67 96
61 67 96
62 68 96
63 69 97
64 70 97
65 70 97
66 71 98
67 71 98
68 71 98
69 72 98
70 73 98
71 74 99
72 74 99
73 74 99
74 74 99
75 74 99
Tabel continuat pe pagina următoare…
Anexa A - Tabel cu conversia scorurilor T şi centilele pentru EMAS-S 77

Tabel A-2 (continuare)

Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din SUA

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

76 74 99
77 75 99
78 77 99
79 77 99
80 77 99
81 77 99
82 77 99
83 77 99
84 80 99

Tabel A-3
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adulte din SUA

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

10 40 16 10 41 18 20 38 12
11 47 38 11 50 50 21 45 31
12 51 54 14 58 79 22 48 42
13 53 62 15 59 82 23 50 50
14 55 69 16 60 84 24 51 54
15 56 73 17 62 88 25 53 62
16 58 79 18 63 90 26 55 69
17 60 84 19 64 92 27 56 73
18 61 86 20 64 92 28 57 76
19 61 86 21 64 92 29 58 79
20 61 86 22 65 93 30 59 82
21 61 86 23 66 95 31 59 82
22 63 90 24 67 96 32 60 84
23 64 92 25 68 96 33 60 84
24 65 93 26 69 97 34 60 84
25 65 93 27 69 97 35 60 84
26 65 93 28 70 97 36 61 86
27 65 93 29 71 98 37 61 86
28 66 95 30 71 98 38 61 86
29 68 96 31 71 98 39 62 88
30 69 97 32 71 98 40 62 88
31 71 98 33 71 98 41 62 88
33 71 98 34 72 98 42 62 88
33 71 98 35 73 98 43 63 90
34 71 98 36 74 99 44 63 90
35 71 98 37 74 99 45 64 92
36 72 98 38 74 99 46 65 93
37 73 98 39 74 99 47 66 95
38 74 99 40 74 99 48 67 96
39 74 99 41 74 99 49 67 96
40 77 99 42 74 99 50 67 96
43 74 99 51 67 96
44 74 99 52 67 96
45 77 99 53 68 96
54 68 96
55 69 97
56 69 97
57 69 97
58 69 97
59 69 97
Tabel continuat pe pagina următoare…
78 EMAS

Tabel A-3 (continuare)

Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru femei adulte din SUA

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

60 69 97
61 70 97
62 71 98
63 71 98
64 71 98
65 71 98
66 71 98
67 72 98
68 73 98
69 74 99
70 74 99
71 74 99
72 74 99
73 74 99
74 77 99

Tabel A-4
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru bărbaţi adulţi din SUA

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

10 39 14 10 40 16 20 38 12
11 47 38 11 48 42 21 44 27
I2 50 50 12 51 54 22 47 38
13 51 54 13 53 62 23 48 42
14 54 66 14 55 69 24 49 46
15 56 73 15 56 73 25 51 54
16 57 76 16 57 76 26 52 58
17 58 79 17 59 82 27 53 62
18 59 82 18 60 84 28 54 66
19 60 84 19 62 88 29 55 69
20 62 88 20 63 90 30 56 73
21 63 90 21 66 95 31 57 76
22 64 92 22 68 96 32 58 79
23 65 93 23 69 97 33 59 82
24 66 95 24 69 97 34 59 82
25 67 96 25 69 97 35 60 84
26 67 96 26 70 97 36 61 86
27 69 97 27 71 98 37 62 88
28 71 98 28 72 98 38 63 90
29 73 98 29 74 99 39 63 90
30 74 99 30 78 99 40 64 92
31 7-1 99 41 64 92
32 74 99 42 64 92
33 74 99 43 64 92
34 74 99 44 66 95
35 74 99 45 67 96
36 77 99 46 68 96
47 68 96
48 70 97
49 71 98
50 71 98
51 71 98
52 71 98
53 71 98
Tabel continuat pe pagina următoare....
Anexa A - Tabel cu conversia scorurilor T şi centilele pentru EMAS-S 79

Tabel A-4 (continuare)

Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru bărbaţi adulţi din SUA

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

54 71 98
55 71 98
56 71 98
57 71 98
58 72 98
59 73 98
60 74 99
61 74 99
62 74 99
63 74 99
64 77 99

Tabel A-5
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din Canada

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

10 37 08 10 37 10 20 34 05
11 43 24 11 45 31 21 39 14
12 46 34 12 48 42 22 42 21
13 49 46 13 51 54 23 44 27
14 51 54 14 53 62 24 46 34
15 52 58 15 55 69 25 47 38
16 54 66 16 56 73 26 48 42
17 55 69 17 58 79 27 50 50
18 56 73 18 59 82 28 51 54
19 58 79 19 60 84 29 53 62
20 59 82 20 61 86 30 54 66
21 60 84 21 62 88 31 55 69
22 60 84 22 63 90 32 55 69
23 61 86 23 64 92 33 56 73
24 62 88 24 64 92 34 57 76
25 62 88 25 64 92 35 58 79
26 63 90 26 65 93 36 58 79
27 64 92 27 66 95 37 59 82
28 65 93 28 67 96 38 60 84
29 66 95 29 68 96 39 60 84
30 67 96 30 69 97 40 61 86
31 68 96 31 70 97 41 61 86
32 69 97 32 71 98 42 62 88
33 69 97 33 71 98 43 62 88
34 70 97 34 72 98 44 62 88
35 70 97 35 73 98 45 63 90
36 70 97 36 74 99 46 63 90
37 71 98 37 74 99 47 63 90
38 72 98 38 75 99 48 63 90
39 74 99 39 76 99 49 64 92
40 75 99 40 78 99 50 64 92
41 75 99 41 78 99 51 65 93
42 75 99 42 78 99 52 65 93
43 75 99 43 78 99 53 65 93
44 76 99 44 81 99 54 65 93
45 79 99 55 66 95
56 66 95
57 67 96
Tabel continuat pe pagina următoare....
80 EMAS

Tabel A-5 (continuare)

Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din Canada

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

58 67 96
59 68 96
60 68 96
61 68 96
62 69 97
63 70 97
64 70 97
65 70 97
66 70 97
67 71 98
68 73 98
69 74 99
70 76 99
71 78 99
72 78 99
73 78 99
74 78 99
75 78 99
76 78 99
77 78 99
78 78 99
79 78 99
80 78 99
81 78 99
82 78 99
83 78 99
84 78 99
85 78 99
86 78 99
87 78 99
88 78 99
89 81 99

Tabel A-6
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din Canada

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

10 36 08 10 35 07 20 32 04
11 43 24 11 42 21 21 38 12
12 46 34 12 46 34 22 41 18
13 48 42 13 49 46 23 43 24
14 51 54 14 51 54 24 45 31
15 52 58 15 53 62 25 46 34
15 54 66 15 54 66 26 48 42
17 54 66 17 56 73 27 49 46
18 56 73 18 58 79 28 51 54
19 57 76 19 60 84 29 52 58
20 58 79 20 60 84 30 52 58
21 59 82 21 61 86 31 53 62
22 60 84 22 62 88 32 54 66
23 61 86 23 63 90 33 55 69
24 62 88 24 64 92 34 55 69
25 62 88 25 65 93 35 56 73
26 63 90 26 66 95 36 57 76

Tabel continuat pe pagina următoare....

Anexa A - Tabel cu conversia scorurilor T şi centilele pentru EMAS-S 81

Tabel A-6 (continuare)

Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din Canada

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

27 63 90 27 67 96 37 57 76
28 63 90 28 67 96 38 58 79
29 64 92 29 67 96 39 59 82
30 65 93 30 68 96 40 60 84
31 66 95 31 69 97 41 60 84
32 67 96 32 69 97 42 61 86
33 67 96 33 69 97 43 62 88
34 67 96 34 70 97 44 63 90
35 68 96 35 71 98 45 63 90
36 68 96 36 71 98 46 63 90
37 68 96 37 72 98 47 63 90
38 69 97 38 72 98 48 64 92
39 70 97 39 73 98 49 64 92
40 71 98 40 76 99 50 64 92
41 71 98 51 64 92
42 72 98 52 65 93
43 72 98 53 65 93
44 72 98 54 66 95
45 73 98 55 66 95
46 75 99 56 66 95
47 75 99 57 66 95
48 75 99 58 67 96
49 75 99 59 67 96
50 78 99 60 67 96
61 67 96
62 68 96
63 68 96
64 69 97
65 70 97
66 70 97
67 71 98
68 71 98
69 71 98
70 71 98
71 71 98
72 71 98
73 71 98
74 71 98
75 71 98
76 71 98
77 71 98
78 71 98
79 73 98
80 75 99
81 75 99
82 75 99
83 75 99
84 75 99
85 75 99
86 75 99
87 75 99
88 75 99
89 75 99
90 78 99
82 EMAS

Tabel A-7
Conversia în cote T şi centilele pentru studente din Canada

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

10 38 12 10 36 08 20 34 05
11 45 31 11 43 24 21 40 16
12 48 42 12 46 34 22 42 21
13 50 50 13 49 46 23 44 27
14 51 54 14 51 54 24 46 34
l5 53 62 15 53 62 25 48 42
16 55 69 16 55 69 26 49 46
1­7 56 73 17 56 73 27 50 50
18 57 76 18 58 79 28 51 54
19 58 79 19 59 82 29 53 62
20 59 82 20 60 84 30 53 62
21 60 84 21 61 86 31 54 66
22 61 86 22 62 88 32 55 69
23 62 88 23 63 90 33 56 73
24 63 90 24 64 92 34 57 76
25 64 92 25 67 96 35 57 76
26 65 93 26 68 96 36 58 79
27 65 93 27 70 97 37 59 82
28 66 95 28 71 98 38 59 82
29 67 96 29 72 98 39 60 84
30 68 96 30 72 98 40 60 8-t
31 69 97 31 72 98 41 61 86
32 69 97 32 73 98 42 61 86
33 69 97 33 77 99 43 62 88
34 70 97 44 62 88
35 71 98 45 62 88
36 71 98 46 63 90
37 72 98 47 63 90
38 72 98 48 64 92
39 73 98 49 65 93
40 74 99 50 65 93
41 75 99 51 65 93
42 76 99 52 65 93
43 79 99 53 66 95
54 67 96
55 68 96
56 69 97
57 70 97
58 70 97
59 71 98
60 71 98
61 72 98
62 73 98
63 73 98
64 73 98
65 73 98
66 73 98
67 73 98
68 73 98
69 73 98
70 73 98
71 74 99
72 76 99
73 79 99
Anexa A - Tabel cu conversia scorurilor T şi centilele pentru EMAS-S 83

Tabel A-8
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din Canada

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

10 37 10 10 36 08 20 33 04
11 44 27 11 43 24 21 38 12
12 47 38 12 46 34 22 41 18
13 49 46 13 48 42 23 44 27
14 50 50 14 50 50 24 46 34
15 52 58 15 52 58 25 47 38
16 53 62 16 54 66 26 48 42
17 54 66 17 55 69 27 49 46
18 56 73 18 56 73 28 50 50
19 57 76 19 58 79 29 51 54
20 58 79 20 59 82 30 52 58
21 59 82 21 61 86 31 53 62
22 60 84 22 62 88 32 54 66
23 61 86 23 62 88 33 54 66
24 62 88 24 63 90 34 55 69
25 63 90 25 63 90 35 56 73
26 63 90 26 64 92 36 57 76
27 64 92 27 66 95 37 58 79
28 65 93 28 67 96 38 59 82
29 66 95 29 68 96 39 59 82
30 66 95 30 69 97 40 59 82
31 68 96 31 70 97 41 59 82
32 69 97 32 72 98 42 60 84
33 71 98 33 76 99 43 60 84
34 71 98 44 60 84
35 71 98 45 61 86
36 72 98 46 61 86
37 74 99 47 62 88
38 75 99 48 63 90
39 75 99 49 63 90
40 75 99 50 64 92
41 75 99 51 65 93
42 75 99 52 65 93
43 75 99 53 65 93
44 75 99 54 66 95
45 75 99 55 66 95
46 75 99 56 66 95
47 75 99 57 67 96
48 75 99 58 67 96
49 76 99 59 67 96
50 79 99 60 67 96
61 67 96
62 68 96
63 69 97
64 70 97
65 71 98
66 72 98
67 74 99
68 75 99
69 76 99
70 76 99
71 76 99
72 79 99
84 EMAS

Tabel A-9
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescente din Canada

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

10 34 05 10 37 10 20 32 04
11 40 16 11 44 27 21 37 10
12 43 24 12 48 42 22 40 16
13 45 31 13 50 50 23 42 21
14 47 38 14 51 54 24 44 27
15 48 42 15 52 58 25 45 31
16 49 46 16 54 66 26 47 38
17 51 54 17 56 73 27 47 38
18 52 58 18 57 76 28 48 42
19 53 62 19 59 82 29 49 46
20 54 66 20 59 82 30 50 50
21 55 69 21 60 84 31 51 54
22 56 73 22 61 86 32 52 58
23 57 79 23 61 86 33 53 62
24 58 82 24 62 88 34 53 6­2
25 59 82 25 63 90 35 54 66
26 60 84 26 64 92 36 55 69
27 60 84 27 66 95 37 55 69
28 61 86 28 67 96 38 56 73
29 63 90 29 69 97 39 56 73
30 64 92 30 71 98 40 56 73
31 65 93 31 72 98 41 57 76
32 66 95 32 72 98 42 58 79
33 67 96 33 72 98 43 59 82
34 68 96 34 72 98 44 59 82
35 69 97 35 73 98 45 59 82
36 71 98 36 75 99 46 59 82
37 72 98 37 79 99 47 60 84
38 72 98 48 61 86
39 73 98 49 61 86
40 74 99 50 62 88
41 75 99 51 62 88
42 75 99 52 62 88
43 78 99 53 62 88
54 62 88
55 63 90
56 64 92
57 65 93
58 66 95
59 67 96
60 67 96
61 68 96
62 68 96
63 70 97
64 71 98
65 71 98
66 73 98
67 76 99
Anexa A - Tabel cu conversia scorurilor T şi centilele pentru EMAS-S 85

Tabel A-10
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescenţi din Canada

Cognitivă Emoţional-fiziologică Total

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

10 36 08 10 37 10 20 33 04
11 43 24 11 45 31 21 39 14
12 46 34 12 48 42 22 42 21
13 47 38 13 51 54 23 44 27
14 49 46 14 52 58 24 45 31
15 51 54 15 53 62 25 47 38
16 53 62 16 55 69 26 49 46
17 55 69 17 57 76 27 49 46
18 57 76 18 58 79 28 50 50
19 58 79 19 58 79 29 51 54
20 59 82 20 60 84 30 52 58
21 60 84 21 62 88 31 53 62
22 61 86 22 63 90 32 54 66
23 62 88 23 65 93 33 55 69
24 63 90 24 66 95 34 55 69
25 64 92 25 68 96 35 56 73
26 65 93 26 69 97 36 57 76
27 67 96 27 70 97 37 58 79
28 69 97 28 72 98 38 59 82
29 71 98 29 74 99 39 60 84
30 73 98 30 74 99 40 60 84
31 74 99 31 74 99 41 61 86
32 74 99 32 74 99 42 61 86
33 74 99 33 77 99 43 61 86
34 74 99 44 62 88
35 74 99 45 63 90
36 74 99 46 65 93
37 74 99 47 66 95
38 74 99 48 66 95
39 77 99 49 67 96
50 70 97
51 73 98
52 74 99
53 74 99
54 74 99
55 74 99
56 74 99
57 74 99
58 74 99
59 74 99
60 74 99
61 74 99
62 74 99
63 74 99
64 74 99
65 74 99
66 74 99
67 77 99
86 EMAS

ANEXA B
TABEL CU CONVERSIA SCORURILOR ÎN COTE T ŞI CENTILELE PENTRU EMAS TRĂSĂTURĂ

Tabel B-1
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din SUA

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

15 18 00 15 21 00 15 23 00 15 32 04
16 22 00 16 24 00 16 26 00 16 38 12
17 24 00 17 24 00 17 28 01 17 40 16
18 25 00 18 24 00 18 28 01 18 43 24
19 26 00 19 24 00 19 29 02 19 45 31
20 27 01 20 24 00 20 30 02 20 47 38
21 29 02 21 25 00 21 30 02 21 49 46
22 31 03 22 26 00 22 30 02 22 51 54
23 33 04 23 27 01 23 30 02 23 52 58
24 33 04 24 28 01 24 30 02 24 53 62
25 34 05 25 28 01 25 31 03 25 55 69
26 35 07 26 28 01 26 33 04 26 56 73
27 36 08 27 28 01 27 34 05 27 57 76
28 37 10 28 29 02 28 34 05 28 57 76
29 38 12 29 29 02 29 35 07 29 58 79
30 39 14 30 30 02 30 36 08 30 59 82
31 39 14 31 30 02 31 37 10 31 60 84
32 39 14 32 30 02 32 38 12 32 61 86
33 40 16 33 31 03 33 39 14 33 62 88
34 40 16 34 32 04 34 39 14 34 62 88
35 41 18 35 32 04 35 40 16 35 63 90
36 42 21 36 33 04 36 41 18 36 64 92
37 43 24 37 33 04 37 43 24 37 65 93
38 43 24 38 33 04 38 44 27 38 66 95
39 44 27 39 33 04 39 45 31 39 66 95
40 45 31 40 33 04 40 45 31 40 67 96
41 45 31 41 34 05 41 46 34 41 67 96
42 46 34 42 34 05 42 47 38 42 68 96
43 47 38 43 35 07 43 48 42 43 69 97
44 48 42 44 35 07 44 48 42 44 69 97
45 49 46 45 36 08 45 49 46 45 70 97
46 50 50 46 36 08 46 50 50 46 70 97
47 50 50 47 37 10 47 52 58 47 71 98
48 51 54 48 38 12 48 53 62 48 72 98
49 52 58 49 38 12 49 53 62 49 73 98
50 53 62 50 39 14 50 54 66 50 74 99
51 54 66 51 39 14 51 55 69 51 75 99
52 54 66 52 40 16 52 56 73 52 76 99
53 55 69 53 40 16 53 57 76 53 76 99
54 56 73 54 41 18 54 58 79 54 79 99
55 57 76 55 41 18 55 59 82
56 58 79 56 42 21 56 59 82
57 59 82 57 43 24 57 60 84
58 60 84 58 44 27 58 61 86
59 60 84 59 45 31 59 62 88
60 62 88 60 46 34 60 63 90
61 63 90 61 47 38 61 64 92
62 64 92 62 48 42 62 65 93
63 65 93 63 49 46 63 65 93
64 66 95 64 50 50 64 66 95
65 67 96 65 52 58 65 68 96
66 68 96 66 53 62 66 70 97
67 69 97 67 54 66 67 73 98
68 70 97 68 54 66 68 75 99
Tabel continuat pe pagina următoare...
Anexa B - Tabel cu conversia scorurilor T şi centilele pentru EMAS-T 87

Tabel B-1 (continuare)

Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din SUA

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

69 71 98 69 55 69 69 77 99
70 72 98 70 57 76 70 78 99
71 74 99 71 59 82 71 78 99
72 76 99 72 61 86 72 78 99
73 78 99 73 62 88 73 78 99
74 82 99 74 65 93 74 81 99
75 70 97

Tabel B-2
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din SUA

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

19 18 00 21 22 00 15 22 00 15 32 04
20 23 00 22 25 00 16 25 00 16 37 10
21 26 00 23 26 00 17 27 01 17 40 16
22 29 02 24 27 01 18 28 01 18 42 21
23 32 04 25 28 01 19 29 02 19 44 27
24 34 05 26 30 02 20 30 02 20 46 34
25 35 07 27 31 03 21 31 03 21 47 38
26 37 10 28 32 04 22 32 04 22 49 46
27 38 12 29 33 04 23 32 04 23 50 50
28 39 14 30 34 05 24 33 04 24 51 54
29 40 16 31 34 05 25 34 05 25 53 62
30 40 16 32 35 07 26 35 07 26 54 66
31 41 18 33 36 08 27 36 08 27 55 69
32 42 21 34 36 08 28 37 10 28 56 73
33 43 24 35 37 10 29 38 12 29 57 76
34 44 27 36 37 10 30 39 14 30 57 76
35 44 27 37 38 12 31 40 16 31 58 79
36 45 31 38 39 14 32 41 18 32 59 82
37 46 34 39 39 14 33 42 21 33 60 84
38 46 34 40 40 16 34 43 24 34 60 84
39 47 38 41 41 18 35 44 27 35 61 86
40 48 42 42 42 21 36 44 27 36 62 88
41 48 42 43 42 21 37 45 31 37 63 90
42 49 46 44 43 24 38 46 34 38 64 92
43 50 50 45 43 24 39 47 38 39 65 93
44 50 50 46 44 27 40 48 42 40 66 95
45 51 54 47 44 27 41 49 46 41 67 96
46 52 58 48 45 31 42 49 46 42 68 96
47 52 58 49 45 31 43 50 50 43 68 96
48 53 62 50 46 34 44 51 54 44 69 97
49 54 66 51 47 38 45 52 58 45 69 97
50 56 73 52 48 42 46 53 62 46 70 97
51 57 76 53 49 46 47 54 66 47 72 98
52 58 79 54 50 50 48 55 69 48 75 99
53 59 82 55 51 54 49 57 76 49 80 99
54 60 84 56 51 54 50 57 76
55 61 86 57 52 58 51 58 79
56 62 88 58 53 62 52 59 82
57 63 90 59 53 62 53 60 84
58 64 92 60 54 66 54 61 86
59 65 93 61 55 69 55 62 88
60 66 95 62 57 76 56 63 90
Tabel continuat pe pagina următoare...
88 EMAS

Tabel B-2 (continuare)

Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din SUA

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

61 67 96 63 58 79 57 64 92
62 67 96 64 60 84 58 65 93
63 69 97 65 61 86 59 66 95
64 71 98 66 62 88 60 68 96
65 73 98 67 63 90 61 69 97
66 73 98 68 64 92 62 70 97
67 73 98 69 65 93 63 71 98
68 73 98 70 66 95 64 73 98
69 73 98 71 67 96 65 74 99
70 75 99 72 69 97 66 74 99
71 78 99 73 71 98 67 75 99
74 73 98 68 78 99
75 78 99

Tabel B-3
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru femei adulte din SUA

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

17 23 00 41 26 00 19 25 00 15 34 05
18 26 00 42 30 02 20 28 01 16 39 14
19 27 01 43 32 04 21 29 02 17 42 21
20 28 01 44 33 04 22 30 02 18 45 31
21 29 02 45 34 05 23 31 03 19 47 38
22 31 03 46 35 07 24 32 04 20 49 46
23 34 05 47 36 08 25 33 04 21 50 50
24 36 08 48 37 10 26 34 05 22 52 58
25 37 10 49 38 12 27 34 05 23 53 62
26 37 10 50 40 16 28 35 07 24 55 69
27 37 10 51 41 18 29 36 08 25 56 73
28 38 12 52 41 18 30 38 12 26 58 79
29 39 14 53 42 21 31 39 14 27 59 82
30 39 14 54 43 24 32 41 18 28 60 84
31 40 16 55 44 27 33 42 21 29 60 84
32 40 16 56 44 27 34 42 21 30 61 86
33 41 18 57 45 31 35 42 21 31 61 86
34 42 21 58 46 34 36 43 24 32 62 88
35 42 21 59 47 38 37 44 27 33 63 90
36 43 24 60 48 42 38 45 31 34 64 92
37 43 24 61 49 46 39 47 38 35 65 93
38 44 27 62 50 50 40 48 42 36 66 95
39 45 31 63 51 54 41 49 46 37 67 96
40 45 31 64 52 58 42 50 50 38 68 96
41 46 34 65 53 62 43 51 54 39 68 96
42 46 34 66 53 62 44 52 58 40 68 96
43 47 38 67 54 66 45 54 66 41 69 97
44 47 38 68 55 69 46 55 69 42 69 97
45 48 42 69 55 69 47 56 73 43 69 97
46 49 46 70 56 73 48 57 76 44 69 97
47 50 50 71 56 73 49 58 79 45 71 98
48 50 50 72 58 79 50 59 82 46 73 98
49 51 54 73 61 86 51 60 84 47 74 99
50 52 58 74 63 90 52 61 86 48 74 99
51 53 62 75 69 97 53 62 88 49 74 99
52 55 69 54 63 90 50 74 99
Tabel continuat pe pagina următoare...
Anexa B - Tabel cu conversia scorurilor T şi centilele pentru EMAS-T 89

Tabel B-3 (continuare)

Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru femei adulte din SUA

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

53 56 73 55 64 92 51 74 99
54 58 79 56 67 96 52 74 99
55 59 82 57 69 97 53 74 99
56 60 84 58 70 97 54 74 99
57 61 86 59 70 97 55 74 99
58 62 88 60 71 98 56 74 99
59 63 90 61 75 99 57 74 99
60 64 92 58 74 99
61 63 93 59 74 99
62 65 93 60 74 99
63 65 93 61 74 99
64 66 95 62 74 99
65 66 95 63 74 99
66 66 95 64 74 99
67 67 96 65 74 99
68 67 96 66 74 99
69 68 96 67 74 99
70 69 97 68 74 99
71 73 98 77 99

Tabel B-4
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru bărbaţi adulţi din SUA

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

15 26 00 19 23 00 15 29 02 15 35 07
16 30 02 20 26 00 16 32 04 16 40 16
17 31 03 21 26 00 17 33 04 17 43 24
18 31 03 22 26 00 18 33 04 18 45 31
19 32 04 23 26 00 19 33 04 19 46 34
20 33 04 24 26 00 20 34 05 20 47 38
21 34 05 25 28 01 21 34 05 21 48 42
22 35 07 26 30 02 22 35 07 22 50 50
23 37 10 27 32 04 23 36 08 23 51 54
24 38 12 28 33 04 24 37 10 24 53 62
25 39 14 29 34 05 25 38 12 25 54 66
26 41 18 30 35 07 26 38 12 26 55 69
27 42 21 31 36 08 27 39 14 27 55 69
28 43 24 32 38 12 28 40 16 28 56 73
19 44 27 33 38 12 29 41 18 29 57 76
30 44 27 34 38 12 30 42 21 30 58 79
31 45 31 35 38 12 31 44 27 31 59 82
32 46 34 36 39 14 32 45 31 32 61 86
33 46 34 37 39 14 33 46 34 33 62 88
34 47 38 38 40 16 34 47 38 34 63 90
35 47 38 39 41 18 35 48 42 35 63 90
36 48 42 40 41 18 36 49 46 36 64 92
37 48 42 41 42 21 37 50 50 37 65 93
38 48 42 42 42 21 38 51 54 38 66 95
39 49 46 43 43 24 39 51 54 39 67 96
40 49 46 44 43 24 40 52 58 40 67 96
41 50 50 45 44 27 41 53 62 41 67 96
42 50 50 46 45 31 42 54 66 42 67 96
43 51 54 47 45 31 43 55 69 43 68 96
44 52 58 48 46 34 44 57 76 44 68 96
Tabel continuat pe pagina următoare...
90 EMAS

Tabel B-4 (continuare)

Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru bărbaţi adulţi din SUA

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

53 56 73 55 64 92 51 74 99
54 58 79 56 67 96 52 74 99
55 59 82 57 69 97 53 74 99
56 60 84 58 70 97 54 74 99
57 61 86 59 70 97 55 74 99
58 62 88 60 71 98 56 74 99
59 63 90 61 75 99 57 74 99
60 64 92 58 74 99
61 63 93 59 74 99
62 65 93 60 74 99
63 65 93 61 74 99
64 66 95 62 74 99
65 66 95 63 74 99
66 66 95 64 74 99
67 67 96 65 74 99
68 67 96 66 74 99
69 68 96 67 74 99
70 69 97 68 74 99
71 73 98 77 99

Tabel B-5
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din Canada

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

15 26 00 19 23 00 15 29 02 15 35 07
16 30 02 20 26 00 16 32 04 16 40 16
17 31 03 21 26 00 17 33 04 17 43 24
18 31 03 22 26 00 18 33 04 18 45 31
19 32 04 23 26 00 19 33 04 19 46 34
20 33 04 24 26 00 20 34 05 20 47 38
21 34 05 25 28 01 21 34 05 21 48 42
22 35 07 26 30 02 22 35 07 22 50 50
23 37 10 27 32 04 23 36 08 23 51 54
24 38 12 28 33 04 24 37 10 24 53 62
25 39 14 29 34 05 25 38 12 25 54 66
26 41 18 30 35 07 26 38 12 26 55 69
27 42 21 31 36 08 27 39 14 27 55 69
28 43 24 32 38 12 28 40 16 28 56 73
19 44 27 33 38 12 29 41 18 29 57 76
30 44 27 34 38 12 30 42 21 30 58 79
31 45 31 35 38 12 31 44 27 31 59 82
32 46 34 36 39 14 32 45 31 32 61 86
33 46 34 37 39 14 33 46 34 33 62 88
34 47 38 38 40 16 34 47 38 34 63 90
35 47 38 39 41 18 35 48 42 35 63 90
36 48 42 40 41 18 36 49 46 36 64 92
37 48 42 41 42 21 37 50 50 37 65 93
38 48 42 42 42 21 38 51 54 38 66 95
39 49 46 43 43 24 39 51 54 39 67 96
40 49 46 44 43 24 40 52 58 40 67 96
41 50 50 45 44 27 41 53 62 41 67 96
42 50 50 46 45 31 42 54 66 42 67 96
43 51 54 47 45 31 43 55 69 43 68 96
44 52 58 48 46 34 44 57 76 44 68 96
Tabel continuat pe pagina următoare...
Anexa B - Tabel cu conversia scorurilor T şi centilele pentru EMAS-T 91

Tabel B-5 (continuare)

Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din Canada

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice

Scor brut Cotă T Percentil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

38 42 21 45 35 07 35 43 24 34 61 86
39 43 24 46 35 07 36 44 27 35 63 90
40 43 24 47 36 08 37 45 31 36 63 90
41 44 27 48 36 08 38 45 31 37 64 92
42 45 31 49 37 10 39 46 34 38 64 92
43 46 34 50 37 10 40 47 38 39 65 93
44 46 34 51 38 12 41 48 42 40 66 95
45 47 38 52 38 12 42 49 46 41 66 95
46 48 42 53 39 14 43 50 50 42 66 95
47 49 46 54 39 14 44 52 58 43 67 96
48 50 50 55 40 16 45 53 62 44 67 96
49 50 50 56 40 16 46 54 66 45 67 96
50 51 54 57 41 18 47 55 69 46 69 97
51 52 58 58 42 21 48 56 73 47 70 97
52 53 62 59 43 24 49 56 73 48 70 97
53 54 66 60 44 27 50 57 76 49 70 97
54 55 69 61 45 31 51 58 79 50 71 98
55 56 73 62 46 34 52 59 82 51 71 98
56 57 76 63 47 38 53 60 84 52 71 98
57 58 79 64 48 42 54 61 86 53 71 98
58 58 79 65 49 46 55 62 88 54 72 98
59 59 82 66 50 50 56 62 88 55 72 98
60 61 86 67 51 54 57 63 90 56 73 98
61 62 88 68 53 62 58 64 92 57 73 9h
62 63 90 69 54 66 59 65 93 58 74 99
63 64 92 70 55 69 60 65 93 59 76 99
64 65 93 71 56 73 61 66 95 60 78 99
65 65 93 72 58 79 62 66 95 61 79 99
66 66 95 73 59 82 63 67 96
67 67 96 74 61 86 64 67 96
68 68 96 75 67 96 65 68 96
69 70 97 66 69 97
70 71 98 67 70 97
71 72 98 68 71 98
72 74 99 69 72 98
73 75 99 70 73 98
74 76 99 71 75 99
75 79 99 72 77 99
73 78 99
74 79 99
75 81 99

Tabel B-6
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru pentru studenţi din Canada

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

15 23 00 19 23 00 15 23 00 15 32 04
16 26 00 20 26 00 16 27 01 16 37 10
17 27 01 21 28 O1 17 27 01 17 39 14
18 27 01 22 29 02 18 27 01 18 41 18
19 28 01 23 30 02 19 29 02 19 42 21
20 30 02 24 30 02 20 31 03 20 44 27
21 32 04 25 30 02 32 04 21 46 34
22 34 05 26 30 22 48 42
Tabel continuat pe pagina următoare...
92 EMAS

Tabel B-6 (continuare)

Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din Canada

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

23 35 07 27 30 02 23 33 04 23 49 46
24 36 08 28 30 02 24 35 07 24 50 50
25 37 10 29 30 02 25 36 08 25 52 58
26 38 12 30 30 02 26 37 10 26 53 62
27 39 14 31 31 03 27 38 12 27 54 66
28 40 16 32 31 03 28 39 14 28 56 73
29 40 16 33 32 04 29 41 18 29 57 76
30 41 18 34 33 04 30 42 21 30 58 79
31 41 18 35 35 07 31 43 24 31 59 82
32 42 21 36 35 07 32 43 24 32 60 84
33 43 24 37 36 08 33 44 27 33 61 86
34 43 24 38 37 10 34 45 31 34 62 88
35 44 27 39 37 10 35 46 34 35 63 90
36 45 31 40 38 12 36 47 38 36 64 92
37 46 34 41 38 12 37 48 42 37 64 92
38 46 34 42 39 14 38 49 46 38 65 93
39 47 38 43 40 16 39 50 50 39 65 93
40 48 42 44 41 18 40 50 50 40 65 93
41 48 42 45 43 24 41 51 54 41 66 95
42 49 46 46 44 27 42 52 58 42 67 96
43 50 50 47 45 31 43 53 62 43 68 96
44 51 54 48 45 31 44 54 66 44 69 97
45 51 54 49 46 34 45 55 69 45 71 98
46 52 58 50 47 38 46 56 73 46 72 98
47 53 62 51 47 38 47 57 76 47 73 98
48 54 66 52 48 42 48 58 79 48 73 98
49 55 69 53 48 42 49 59 82 49 73 98
50 56 73 54 49 46 50 60 84 50 73 98
51 58 79 55 50 50 51 61 86 51 74 99
52 59 82 56 50 50 52 62 88 52 75 99
53 59 82 57 51 54 53 63 90 53 75 99
54 60 84 58 52 58 54 63 90 54 75 99
55 60 84 59 53 62 55 64 92 55 75 99
56 61 86 60 54 66 56 65 93 56 75 99
57 62 88 61 55 69 57 67 96 57 75 99
58 63 90 62 56 73 58 68 96 58 75 99
59 64 92 63 58 79 59 68 96 59 75 99
60 66 95 64 59 82 60 69 97 60 75 99
61 67 96 65 60 84 61 70 97 61 75 99
62 69 97 66 61 86 62 71 98 62 75 99
63 71 98 67 62 88 63 72 98 63 75 99
64 71 98 68 64 92 64 73 98 64 75 99
65 71 98 69 65 93 65 74 99 65 75 99
66 72 98 70 66 95 66 77 99 66 75 99
67 74 99 71 66 95 67 75 99
68 76 99 72 67 96 68 75 99
69 79 99 73 68 96 69 75 99
74 71 98 70 75 99
75 75 99 71 76 99
72 79 99
Anexa B - Tabel cu conversia scorurilor T şi centilele pentru EMAS-T 93

Tabel B-7
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru femei adulte din Canada

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

15 23 00 24 23 00 15 20 00 15 35 07
16 26 00 25 26 00 16 24 00 16 41 18
17 28 01 26 28 01 17 27 01 17 43 24
18 29 02 27 29 02 18 30 02 18 45 31
19 31 03 28 30 02 19 32 04 19 46 34
20 32 04 29 31 03 20 32 04 20 48 42
21 33 04 30 31 03 21 32 04 21 49 46
22 34 05 31 31 03 22 33 04 22 50 50
23 35 07 32 31 03 23 35 07 23 51 54
24 36 08 33 33 04 24 36 08 24 52 58
25 38 12 34 34 05 25 37 10 25 54 66
26 39 14 35 34 05 26 38 12 26 55 68
27 40 16 36 35 07 27 39 14 27 56 73
28 40 16 37 36 08 28 39 14 28 57 76
29 41 18 38 37 10 29 40 16 29 58 79
30 41 18 39 37 10 30 41 18 30 59 82
31 42 ?1 40 38 12 31 42 21 31 60 84
32 43 24 41 39 14 32 43 24 32 60 84
33 44 27 42 39 14 33 45 31 33 61 86
34 45 31 43 40 16 34 46 34 34 61 86
35 46 34 44 40 16 35 48 42 35 61 86
36 46 34 45 41 18 36 48 42 36 62 88
37 47 38 46 41 18 37 49 46 37 62 88
38 48 42 47 42 21 38 50 50 38 63 90
39 49 46 48 42 21 39 51 54 39 65 93
40 49 46 49 42 21 40 52 58 40 66 95
41 50 50 50 43 24 41 53 62 41 67 96
42 5l 54 51 43 24 42 54 66 42 68 96
43 51 54 52 44 27 43 54 66 43 68 96
44 52 58 53 45 31 44 55 69 44 69 97
45 52 58 54 45 31 45 55 69 45 69 97
46 53 62 55 46 34 46 56 73 46 70 97
47 54 66 56 46 34 47 57 76 47 71 98
48 55 69 57 47 38 48 58 79 48 72 98
49 56 73 58 47 38 49 58 79 49 73 98
50 56 73 59 48 42 50 58 79 50 77 99
51 56 73 60 48 42 51 59 82
52 57 76 61 49 46 52 60 84
53 57 76 62 50 50 53 61 86
54 58 79 63 50 50 54 61 86
55 58 79 64 51 54 55 62 88
56 59 82 65 52 58 56 62 88
57 60 84 66 53 62 57 63 90
58 61 86 67 54 66 58 64 92
59 62 88 68 55 69 59 65 93
60 63 90 69 56 73 60 66 95
61 64 92 70 57 76 61 67 96
62 65 93 71 59 82 62 67 96
63 66 95 72 60 84 63 68 96
64 67 96 73 61 86 64 69 97
65 68 96 74 62 88 65 70 97
66 69 97 75 67 96 66 70 97
67 70 97 67 70 97
68 70 97 68 71 98
69 70 97 69 72 98
70 71 98 70 76 99
Tabel continuat pe pagina următoare....
94 EMAS

Tabel B-7 (continuare)

Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru femei adulte din Canada

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

71 71 98
72 72 98
73 74 99
74 76 99
75 79 99

Tabel B-8
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru bărbaţi adulţi din Canada

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

15 26 00 15 21 00 15 28 01 15 32 04
16 30 02 16 24 00 16 31 03 16 37 10
17 30 02 17 25 00 17 32 04 17 40 16
18 31 03 18 25 00 18 32 04 18 42 21
19 33 04 19 25 00 19 33 04 19 44 27
20 35 07 20 25 00 20 35 07 20 46 34
21 36 08 21 25 00 21 36 08 21 47 38
22 37 10 22 27 01 22 37 10 22 49 46
23 37 10 23 29 02 23 38 12 23 50 50
24 38 12 24 30 02 24 39 14 24 52 58
25 40 16 25 31 03 25 41 18 25 53 62
26 41 18 26 32 04 26 42 21 26 53 62
27 42 21 27 33 04 27 43 24 27 54 66
28 43 24 28 33 04 28 43 24 28 55 69
29 44 27 29 34 05 29 44 27 29 56 73
30 44 27 30 35 07 30 46 34 30 57 76
31 45 31 31 35 07 31 47 38 31 58 79
32 46 34 32 35 07 32 48 42 32 59 82
33 46 34 33 36 08 33 48 42 33 60 84
34 47 38 34 37 10 34 49 46 34 60 84
35 48 42 35 37 10 35 50 50 35 60 84
36 49 46 36 38 12 36 50 50 36 61 86
37 49 46 37 38 12 37 51 54 37 62 88
38 50 50 38 39 14 38 52 58 38 63 90
39 50 50 39 40 16 39 53 62 39 64 91
40 51 54 40 41 18 40 53 62 40 65 93
41 52 58 41 42 21 41 54 66 41 65 93
42 53 62 42 43 24 42 54 66 42 66 95
43 53 62­ 43 44 27 43 55 69 43 67 96
44 53 62 44 44 27 44 56 73 44 68 96
45 54 66 45 45 31 45 56 73 45 69 97
46 54 66 46 45 31 46 57 76 46 69 97
47 55 69 47 46 34 47 58 79 47 69 97
48 56 73 48 46 34 48 59 82 48 69 97
49 56 73 49 47 38 49 59 82 49 69 97
50 57 76 50 48 42 50 60 84 50 70 97
51 57 76 51 49 46 51 61 86 51 71 98
52 58 79 52 49 46 52 62 88 52 71 98
53 59 82 53 50 50 53 63 90 53 71 98
54 60 84 54 Si 54 54 65 93 54 72 98
55 61 86 55 52 58 55 65 93 55 72 98
56 61 86 56 52 58 56 66 95 56 73 98
57 62 88 57 53 62 57 67 96 57 73 98
58 62 88 58 54 66 58 68 96 58 74 99
Tabel continuat pe pagina următoare...
Anexa B - Tabel cu conversia scorurilor T şi centilele pentru EMAS-T 95

Tabel B-8 (continuare)

Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru bărbaţi adulţi din Canada

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

59 63 90 59 55 69 59 69 97 59 75 99
60 63 90 60 56 73 60 70 97 60 75 99
61 64 92 61 56 73 61 71 98 61 75 99
62 64 92 62 57 76 62 73 98 62 75 99
63 65 93 63 58 79 63 73 98 63 75 99
64 66 95 64 59 82 64 73 98 64 75 99
65 68 96 65 60 84 65 76 99 65 76 99
66 70 97 66 61 86 66 79 99
67 73 98 67 62 88
68 75 99 68 63 90
69 76 99 69 64 92
70 76 99 70 65 93
71 79 99 71 66 95
72 68 96
73 69 97
74 70 97
75 73 98

Tabel B-9
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescente din Canada

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

15 22 00 22 21 00 18 24 00 15 30 02
16 25 00 23 25 00 19 27 01 16 35 07
17 25 00 24 27 01 20 28 01 17 37 10
18 25 00 25 28 01 21 30 02 18 39 14
19 25 00 26 28 01 22 32 04 19 41 18
20 25 00 27 28 01 23 34 05 20 43 24
21 26 00 28 28 01 24 35 07 21 45 31
22 27 01 29 29 02 25 35 07 22 47 38
23 29 02 30 30 02 26 36 08 23 49 46
24 31 03 31 31 03 27 36 08 24 51 54
25 33 04 32 31 03 28 36 08 25 52 58
26 35 07 33 32 04 29 37 10 26 53 62
27 37 10 34 32 04 30 38 12 27 53 62
28 38 12 35 32 04 31 39 14 28 54 66
29 40 16 36 32 04 32 41 18 29 56 73
30 41 18 37 33 04 33 42 21 30 57 76
31 41 18 38 34 05 34 43 24 31 59 82
32 42 21 39 35 07 35 44 27 32 60 84
33 42 21 40 35 07 36 45 31 33 62 88
34 43 24 41 36 08 37 46 34 34 63 90
35 44 27 42 37 10 38 46 34 35 63 90
36 45 31 43 38 12 39 48 42 36 64 92
37 45 31 44 39 14 40 49 46 37 65 93
38 46 34 45 39 14 41 51 54 38 65 93
39 46 34 46 40 16 42 52 58 39 66 95
40 46 34 47 40 16 43 52 58 40 68 96
41 47 38 48 42 21 44 53 62 41 70 97
42 48 42 49 43 24 45 54 66 42 72 98
43 50 50 50 44 27 46 54 66 43 72 98
44 50 50 51 44 27 47 55 69 44 72 98
45 51 54 52 45 31 48 56 73 45 72 98
46 52 58 53 46 34 49 57 76 46 72 98
Tabel continuat pe pagina următoare...
96 EMAS

Tabel B-9 (continuare)

Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescente din Canada

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

47 53 62 54 46 34 50 58 79 47 72 98
48 53 62 55 47 38 51 58 79 48 72 98
49 54 66 56 48 42 52 59 82 49 72 98
50 54 66 57 49 46 53 60 84 50 73 99
51 55 69 58 50 50 54 61 86 51 74 99
52 56 73 59 51 54 55 62 88 52 75 99
53 57 76 60 52 58 56 63 90 53 78 99
54 58 79 61 53 62 57 63 90
55 59 82 62 54 66 58 64 92
56 59 82 63 54 66 59 65 93
57 60 84 64 55 69 60 66 95
58 61 86 65 56 73 61 68 96
59 62 88 66 57 76 62 69 97
60 63 90 67 58 79 63 71 98
61 64 92 68 60 84 64 73 98
62 65 93 69 61 86 65 74 99
63 66 95 70 62 88 66 75 99
64 67 96 71 63 90 67 75 99
65 68 96 72 65 93 68 75 99
66 69 97 73 66 95 69 75 99
67 70 97 74 68 96 70 75 99
68 72 98 75 72 98 71 78 99
69 73 98
70 74 99
71 75 99
72 78 99

Tabel B-10
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescenţi din Canada

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

19 22 00 22 22 00 16 23 00 15 30 02
20 26 00 23 26 00 17 26 00 16 35 07
21 28 01 24 28 01 18 26 00 17 37 10
22 30 02 25 29 02 19 29 02 18 39 14
23 31 03 26 30 02 20 32 04 19 41 18
24 32 04 27 31 03 21 34 05 20 42 21
25 34 05 28 32 04 22 35 07 21 44 27
26 36 08 29 33 04 23 36 08 22 47 38
27 37 10 30 34 05 24 37 10 23 48 42
28 38 12 31 35 07 25 38 12 24 50 50
29 39 14 32 36 08 26 39 14 25 51 54
30 41 18 33 37 10 27 39 14 26 53 62
31 43 24 34 38 12 28 40 16 27 54 66
32 44 27 35 39 14 29 41 18 28 56 73
33 45 31 36 40 16 30 42 21 29 57 76
34 46 34 37 40 16 31 43 24 30 58 79
35 47 38 38 41 18 32 44 27 31 59 82
36 47 38 39 41 18 33 45 31 32 61 86
37 48 42 40 42 21 34 45 31 33 62 88
38 48 42 41 43 24 35 46 34 34 62 88
39 49 46 42 43 24 36 47 38 35 63 90
40 51 54 43 44 27 37 48 42 36 63 90
41 51 54 44 44 27 38 49 46 37 64 92
Tabel continuat pe pagina următoare...
Anexa B - Tabel cu conversia scorurilor T şi centilele pentru EMAS-T 97

Tabel B-10 (continuare)

Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescenţi din Canada

Evaluare socială Pericol fizic Ambiguitate Rutine zilnice

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

42 52 58 45 45 31 39 51 54 38 65 93
43 53 62 46 46 34 40 52 58 39 66 95
44 54 66 47 46 34 41 53 62 40 67 96
45 55 69 48 47 38 42 54 66 41 68 96
46 56 73 49 48 42 43 54 66 42 69 9­7
47 56 73 50 49 46 44 55 69 43 71 98
48 57 76 51 50 50 45 56 73 44 72 98
49 58 79 52 50 50 46 58 79 45 75 99
50 59 82 53 51 54 47 58 79
51 60 84 54 51 54 48 58 79
52 62 88 55 52 58 49 59 82
53 64 92 56 53 62 50 59 82
54 65 93 57 54 66 51 60 84
55 65 93 58 55 69 52 61 86
56 65 93 59 55 69 53 62 88
57 67 96 60 56 73 54 63 90
58 68 96 61 57 76 55 64 92
59 69 97 62 58 79 56 65 93
60 69 97 63 59 82 57 65 93
61 70 97 64 60 84 58 66 95
62 72 98 65 61 86 59 66 95
63 76 99 66 62 88 60 66 95
67 63 90 61 66 95
68 65 93 62 66 95
69 68 96 63 66 95
70 71 98 64 67 96
71 74 99 65 69 97
72 79 99 66 73 98
98 EMAS

ANEXA C
TABEL CU CONVERSIA SCORURILOR ÎN COTE T ŞI CENTILELE PENTRU EMAS PERCEPŢIE

Tabel C-1
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din SUA

EMAS-P-1 EMAS-P-2 EMAS-P-3 EMAS-P-4 EMAS-P-5

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

1 36 08 1 42 21 1 35 07 1 38 12 1 44 27
2 44 27 2 52 58 2 43 24 2 46 34 2 56 73
3 52 58 3 56 73 3 49 46 3 52 58 3 65 93
4 59 82 4 59 82 4 56 73 4 58 79 4 69 97
5 67 96 5 65 93 5 64 92 5 65 93 5 75 99

Tabel C-2
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din SUA

EMAS-P-1 EMAS-P-2 EMAS-P-3 EMAS-P-4 EMAS-P-5

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

1 36 08 1 43 24 1 36 08 1 37 10 1 44 27
2 44 27 2 53 62 2 44 27 2 45 31 2 56 73
3 51 54 3 58 79 3 51 54 3 51 54 3 63 90
4 58 79 4 62 88 4 58 79 4 56 73 4 67 96
5 66 95 5 68 96 5 66 95 5 64 92 5 73 98

Tabel C-3
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru femei adulte din SUA

EMAS-P-1 EMAS-P-2 EMAS-P-3 EMAS-P-4 EMAS-P-5

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

1 39 14 1 43 24 1 40 16 1 37 10 1 45 31
2 47 38 2 53 62 2 49 46 2 45 31 2 58 79
3 53 62 3 57 76 3 56 73 3 50 50 3 70 97
4 59 82 4 59 82 4 62 88 4 55 69 4
5 66 95 5 66 95 5 69 97 5 63 90 5

Tabel C-4
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru bărbaţi adulţi din SUA

EMAS-P-1 EMAS-P-2 EMAS-P-3 EMAS-P-4 EMAS-P-5

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

1 39 14 1 44 27 1 38 12 1 36 08 1 45 31
2 48 42 2 54 66 2 46 34 2 44 27 2 57 76
3 54 66 3 60 84 3 53 62 3 50 50 3 67 96
4 60 84 4 63 90 4 60 84 4 56 73 4 71 98
5 67 96 5 69 97 5 68 96 5 63 90 5
Anexa C - Tabel cu conversia scorurilor T şi centilele pentru EMAS-P 99

Tabel C-5
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studente din SUA

EMAS-P-1 EMAS-P-2 EMAS-P-3 EMAS-P-4 EMAS-P-5

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Percentil Scor brut Cotă T Centil

1 38 12 1 44 27 1 40 16 1 34 05 1 44 27
2 46 34 2 56 73 2 48 42 2 42 21 2 57 76
3 53 62 3 62 88 3 55 69 3 48 42 3 66 95
4 59 82 4 64 92 4 62 88 4 54 66 4 71 98
5 66 95 5 70 97 5 69 97 5 63 90 5 79 99

Tabel C-6
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru studenţi din SUA

EMAS-P-1 EMAS-P-2 EMAS-P-3 EMAS-P-4 EMAS-P-5

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

1 39 14 1 44 27 1 39 14 1 37 10 1 44 27
2 48 42 2 55 69 2 47 38 2 45 31 2 56 73
3 54 66 3 61 86 3 54 66 3 51 54 3 65 93
4 61 86 4 64 92 4 60 84 4 57 76 4 70 97
5 68 96 5 70 97 5 68 96 5 65 93

Tabel C-7
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru femei adulte din SUA

EMAS-P-1 EMAS-P-2 EMAS-P-3 EMAS-P-4 EMAS-P-5

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

1 38 12 1 43 24 1 36 08 1 39 14 1 44 27
2 47 38 2 54 66 2 44 27 2 47 38 2 55 69
3 54 66 3 59 82 3 51 54 3 54 66 3 62 88
4 61 86 4 63 90 4 58 79 4 60 84 4 66 95
5 69 97 5 69 97 5 65 93 5 67 96 5 73 98

Tabel C-8
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru bărbaţi adulţi din SUA

EMAS-P-1 EMAS-P-2 EMAS-P-3 EMAS-P-4 EMAS-P-5

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

1 39 14 1 44 27 1 37 10 1 38 12 1 44 27
2 48 42 2 56 73 2 45 31 2 46 34 2 56 73
3 55 69 3 62 88 3 52 58 3 51 54 3 65 93
4 61 86 4 63 90 4 59 82 4 57 76 4 69 97
5 68 96 5 69 97 5 67 96 5 64 92 5 75 99
100 EMAS

Tabel C-9
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescente din Canada

EMAS-P-1 EMAS-P-2 EMAS-P-3 EMAS-P-4 EMAS-P-5

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

1 35 07 1 43 24 1 39 14 1 34 05 1 43 24
2 43 24 2 53 62 2 48 42 2 42 21 2 54 66
3 49 46 3 60 84 3 54 66 3 48 42 3 62 88
4 55 69 4 64 92 4 61 86 4 54 66 4 68 96
5 63 90 5 70 97 5 67 96 5 63 90

Tabel C-10
Conversia scorurilor în cote T şi centilele pentru adolescenţi din Canada

EMAS-P-1 EMAS-P-2 EMAS-P-3 EMAS-P-4 EMAS-P-5

Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil Scor brut Cotă T Centil

1 38 12 1 42 21 1 37 10 1 37 10 1 44 27
2 47 38 2 52 58 2 46 34 2 45 31 2 56 73
3 53 62 3 59 82 3 53 62 3 50 50 3 63 90
4 59 82 4 63 90 4 60 84 4 55 69 4 68 96
5 67 96 5 70 97 5 67 96 5 62 88
Anexa C - Tabel cu conversia scorurilor T şi centilele pentru EMAS-P 101

ANEXA D
DATE DE ETALONARE PENTRU EMAS PE UN EŞANTION CLINIC DIN CANADA ŞI PE UNUL MILITAR

Tabel D-1
Medii, abateri standard şi erori standard de măsură pentru EMAS-S

Medii Abateri standard Erori standard de măsură

Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
Eşantion clinic
(49 bărbaţi şi 89 femei)
Cognitivă 25,71 27,76 9,82 10,87 2,95 3,26
Emoţional-fiziologică 21,55 22,81 8,55 8,81 2,96 3,30
Total 47,27 50,57 16,75 18,07 4,43 4,7 8

Eşantion militar
(195 bărbaţi)
Cognitivă 13,88 4,78 1,91
Emoţional-fiziologică 13,91 5,10 1,91
Total 27,79 9,23 2,77
Notă. Intervalul de vârstă a fost de la 17 la 73 pentru eşantionul clinic şi de la 19 la 32 pentru eşantionul militar.

Tabel D-2
Medii, abateri standard şi erori standard de măsură pentru EMAS-T

Medii Abateri standard Erori standard de măsură

Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
Eşantion clinic
(49 bărbaţi şi 86 femei)
Evaluare socială 45,84 53,51 12,48 14,32 3,53 3,79
Pericol fizic 53,43 62,08 11,55 12,35 3,65 3,27
Ambiguitate 47,00 51,82 13,33 12,99 3,53 3,18
Rutine zilnice 39,43 38,29 14,49 15,64 3,24 3,13

Eşantion militar
(195 bărbaţi)
Evaluare socială 40,51 9,06 3,27
Pericol fizic 45,00 9,69 3,49
Ambiguitate 38,25 9,46 2,84
Rutine zilnice 26,04 8,40 2,91
Notă. Intervalul de vârstă a fost de la 17 la 73 pentru eşantionul clinic şi de la 19 la 32 pentru eşantionul militar.
 Tabel D‑3
Medii şi abateri standard pentru EMAS-P

Medii Abateri standard

Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
Eşantion clinic
(21 bărbaţi şi 44 femei)
Evaluare socială 3,8 3,6 1,2 1,3
Pericol fizic 2,2 2,5 1,4 1,5
Ambiguitate 3,7 3,5 1,4 1,5
Rutine zilnice 2,6 2,2 1,2 1,4
Ameninţare 2,4 3,0 1,4 1,5

Eşantion militar
(195 bărbaţi)
Evaluare socială 2,5 1,2
Pericol fizic 1,6 1,0
Ambiguitate 2,5 1,2
Rutine zilnice 3,2 1,3
Ameninţare 1,5 0,8

Notă. Intervalul de vârstă a fost de la 17 la 73 pentru eşantionul clinic şi de la 19 la 32 pentru eşantionul militar.
Anexa C - Tabel cu conversia scorurilor T şi centilele pentru EMAS-P 103
104 EMAS
Anexa C - Tabel cu conversia scorurilor T şi centilele pentru EMAS-P 105
106 EMAS
Anexa C - Tabel cu conversia scorurilor T şi centilele pentru EMAS-P 107
108 EMAS
 II

Scalele EMAS de anxietate socială (EMAS-SAS)

Extensia Manualului Scalelor Endler de evaluare
multidimensională a anxietăţii

Norman S. Endler, PhD, F.R.S.C.

Gordon L. Flett, PhD
 DESPRE AUTORI
Norman S. Endler Ph.D., F.R.S.C., are gradul de
profesor‑cercetător Emeritus, în cadrul Departamentului
de psihologie al Universităţii York din Toronto, Canada.
Domeniile sale de interes includ anxietatea, stresul,
coping‑ul, depresia, terapia elctroconvulsivă şi modelul
interacţionist al personalităţii. Dr. Endler este un savant
creditat cu mult peste 250 de publicaţii şi cu mai bine
de 100 de rapoarte tehnice. Este autorul sau co‑autorul a
opt cărţi, a editat opt cărţi, are 173 de articole în jurnale
publicate sau sub tipar, a scris 66 de capitole de carte,
şapte manuale de teste şi a construit cinci instrumente
psihometrice. Printre numeroasele sale cărţi, se numără
şi Vacanţa Întunericului: Periplul personal al unui
psiholog în ieşirea sa din depresie (Holiday of Darkness: A
Psychologist’s Journey Out of His Depression). De curând,
dr. Endler a editat Manualul coping‑ului (Handbook of
Coping) (împreună cu M. Zeidner). Dr. Endler a primit
finanţări semnificative din partea Consiliului Canadian
pentru Cercetare în Ştiinţe Sociale şi Umaniste (Social
Sciences and Humanities Research Council of Canada)
(SSHRC; 1979‑1980; 1985‑1986; 1991‑1994; 1994‑2001)
şi din partea predecesorului său, Consiliul Canadei.
Dr. Endler şi colegii săi au construit instrumente de
evaluare atât a anxietăţii, cât şi a coping‑ului. Scalele
Endler de evaluare multidimensională a anxietăţii (EMAS)
măsoară anxietatea ca stare, anxietatea ca trăsătură şi
percepţia asupra situaţiei. Inventarul de coping la situaţiile
stresante (Coping Inventory for Stressful Situations ‑CISS)
măsoară strategiile de coping orientate pe sarcină, orientate
pe emoţii şi coping‑ul orientat pe evitare. Scala CISS de
coping specific situaţiei evaluează strategiile de coping
în situaţii stresante specifice. De curând, Dr. Endler a
construit Scala de coping la probleme de sănătate (Coping
With Health Injuries and Problems Scale ‑ CHIP), care
măsoară strategiile de coping prin distragere, coping‑ul
paliativ, instrumental şi emoţional. Scalele de coping au
fost dezvoltate împreună cu dr. James D.A. Parker.
Ca recunoaştere a realizărilor sale, dr. Endler a primit
numeroase premii şi onoruri. În 1977, a primit Medalia
aniversară Regina Elisabeta a II‑a. Din 1987 până în
1989, dr. Endler a fost Killam Research Fellow în cadrul
Consiliului Canadei. În 1988, a primit Premiul de merit
din partea Asociaţiei psihologilor din Ontario. În 1995, i‑a
fost acordat titulul Distinguished Research Professor la
Universitatea York. În 1997, a primit medalia Innis‑Gerin
pentru contribuţia de excepţie şi constantă la literatura din
domeniul ştiinţelor sociale şi al psihologiei, din partea
Royal Society of Canada şi premiul Donald O. Hebb
pentru contribuţia de excepţie în domeniul psihologiei ca
ştiinţă, din partea Canadian Psychological Association. De
curând, dr. Endler a primit premiul Dean pentru cercetare,
din partea Facultăţii de Arte din cadrul Universităţii York.
Gordon L. Flett, Ph.D. este profesor de psihologie la
Universitatea York din Toronto, Canada. Printre domeniile
sale de interes se numără perfecţionismul, personalitatea,
depresia şi anxietatea. Dr. Flett are peste 100 de publicaţii
(articole, cărţi şi capitole de carte). Este co‑editor al
cărţii în curs de apariţie intitulate Perfecţionismul:
Teorie, Cercetare şi Tratament (Perfectionsim: Theory,
Research and Treatment), care urmează să fie publicată
de Asociaţia Psihologilor Americani. Este, de asemenea,
co‑autor al Scalelor de evaluarea multidimensională
a perfecţionismului (Multidimensional Perfectionsim
Scale), care urmează să fie publicată de către Multi‑Health
Systems. Munca dr. Flett a fost finanţată de către SSHRC şi
de Health Canada. În 1999, dr. Flett a primit premiul Dean
pentru cercetare de excepţie, din partea Facultăţii de Arte
din cadrul Universităţii York.
 PREFAŢĂ
Scalele EMAS de evaluarea a anxietăţii sociale
(EMAS‑SAS) reprezintă o extensie a Scalelor Endler de
evaluare multidimensională a anxietăţii (EMAS). Dacă
scalele originale EMAS măsurau patru faţete ale anxietăţii
ca trăsătură (evaluarea socială, pericolul fizic, situaţiile
ambigue şi rutinele zilnice), scalele EMAS‑SAS extind
aceste aspecte multidimensionale ale anxietăţii pentru
a include anxietatea de separare şi anxietatea legată de
auto‑dezvăluire. Itemii care evaluează trăsătura legată de
auto‑dezvăluire au în vedere două domenii: destăinuirea
către membri ai familiei şi către prieteni apropiaţi.
Anxietatea de separare ca trăsătură şi anxietatea ca trăsătură
legată de auto‑dezvăluire din EMAS‑SAS, împreună cu
anxietatea ca trăsătură în situaţii de evaluare socială din
EMAS formează constructele multidimensionale triadice
ale anxietăţii sociale sau interpersonale ca trăsătură.
Scala EMAS‑Stare (EMAS‑S) nu a fost revizuită.
Clinicienii sau cercetătorii care doresc să evalueze
anxietatea socială pot utiliza EMAS‑SAS (care include
scala originală EMAS referitoare la evaluarea socială) şi
EMAS‑S, pentru a crea un pachet clinic şi de cercetare util.
Munca la EMAS‑SAS a început în 1997, iar scalele de
evaluare a trăsăturii au fost supuse la multiple revizuri.
Iniţial, scala referitoare la anxietatea ca trăsătură legată de
auto‑dezvăluire a combinat auto‑dezvăluirea către familie
şi către prieteni într‑o singură scală, iar auto‑dezvăluirea
către cunoştinţe ca o scală separată. Totuşi, pe baza
dovezilor empirice, a devenit tot mai clar pentru noi
că auto‑dezvăluirea către cunoştinţe nu reprezintă o
măsurătoare viabilă şi că auto‑dezvăluirea către familie şi
cea către prieteni sunt într‑adevăr două constructe distincte.
Dacă există şi alte dimensiuni ale anxietăţii ca trăsătură,
rămâne o întrebare deschisă. După cum se poate observa
din datele prezentate în această extensie a manualului, cele
şase faţete ale anxietăţii multidimensionale ca trăsătură,
acoperite de EMAS‑SAS, par a fi independente unele de
altele, cu puţine suprapuneri, iar scorurile la aceste scale
reprezintă evaluări foarte fidele şi valide ale acestor şase
faţete importante ale anxietăţii sociale sau interpersonale.
Datele pentru EMAS‑SAS au fost colectate cu ajutorul
a diverse eşantioane –trei grupuri de studenţi la nivel de
universitate, adulţi care vizitau un muzeu ştiinţific, părinţi
cu copii nou‑născuţi şi pacienţi diagnosticaţi cu tulburări
de anxietate. Pe perioada ultimilor patru ani, mulţi colegi
şi studenţi ne‑au asistat în construirea scalelor EMAS‑SAS.
Autorii doresc să le mulţumească următorilor colegi şi
studenţi, pentru sprijinul lor în privinţa diferitor aspecte
legate de construirea scalelor EMAS‑SAS: Anne‑Marie
Ambert, Laura Berk, Mike Cowles, Richard Davis, Robert
Deutsch, Roshelle Filart, Michel Hempstead, Janine
Hubbard, Kim Innanen, Judy M. Johnson, Janelle M.
Jones, Lisa Lee, Michelle Martin, Hedy Ranjijifroody,
David Reid şi Daniella Voicu. Asistenţa secretarială a
Barbarei Thurston a fost deosebit de apreciată.
Dorim să mulţumim în mod deosebit lui Nancy L.
Kocovski şi lui Kimberly M. Corace, pentru sprijinul lor
în realizarea acestui manual şi pentru rolul lor în colectarea
şi analiza datelor. De asemenea, dorim să îi mulţumim
Sophiei D. Macrodimitris, pentru colectarea şi analiza
datelor. Dorim să‑i mulţumim lui Neil A. Rector, pentru că
s‑a ocupat de culegerea datelor din eşantionul psihiatric.
De asemenea, rămânem îndatoraţi multor persoane care,
prin faptul că au răspuns la scalele EMAS‑SAS, au făcut
posibilă existenţa acestui manual. Ne pare rău dacă, din
neatenţie, am omis vreun nume.
Norman S. Endler Ph.D., F.R.S.C.
Gordon L. Flett, Ph.D.
Universitatea York, Toronto
 CAPITOLUL II.1
INTRODUCERE

Scala EMAS‑SAS care evaluează anxietatea ca trăsătură Tabelul II.1

(SAS‑T) încorporează subscala EMAS‑T de Evaluare Socială Subscalele EMAS şi EMAS-SAS
(ES) şi subscale care evaluează anxietatea ca trăsătură
în două domenii adiţionale ‑ anxietatea de separare şi EMAS
anxietatea legată de auto‑dezvăluire. Auto‑dezvăluirea este
măsurată aşa cum apare, atât în relaţie cu membrii familiei, EMAS-S (Anxietatea ca stare)
cât şi în relaţie cu prietenii apropiaţi. Aşadar, scala SAS‑T Cognitivă (C)
Emoţional-fiziologică (EF)
include trei noi scale: Separare (SA), Auto‑dezvăluire către
familie (SDFA) şi Auto‑dezvăluire către prieteni (SDFR).
EMAS-T (Anxietatea ca trăsătură)
Scala EMAS‑SAS Percepţie (SAS‑P) are două subscale noi: Evaluare socială (ES)
percepţia situaţiei, ca implicând anxietatea de separare, Pericol fizic (PF)
şi percepţia situaţiei, ca implicând anxietatea legată de Situaţii ambigue (AM)
auto‑dezvăluire. Întrebările scalei EMAS‑P referitoare la Rutine zilnice (RZ)
intensitatea percepută a ameninţării din situaţia respectivă
EMAS-P (Percepţia ameninţării)
şi la anxietatea în situaţii de evaluare socială sunt, de
Evaluare socială (ES)
asemenea, incluse în SAS‑P. În consecinţă, există acum Pericol fizic (PF)
şase aspecte ale anxietăţii ca trăsătură, care pot fi evaluate Situaţii ambigue (AM)
utilizând atât EMAS, cât şi EMAS‑SAS: (a) evaluarea Rutine zilnice (RZ)
socială, (b) pericolul fizic, (c) situaţiile ambigue, (d) Ameninţare (A)
rutinele zilnice, (e) separarea şi (f) auto‑dezvăluirea (către EMAS-SAS
familie şi prieteni). Scala EMAS care măsoară anxietatea
SAS-T (Anxietatea ca trăsătură)
ca stare (EMAS‑S) nu a fost modificată. Scalele EMAS şi Separare (SA)
EMAS‑SAS sunt prezentate în Tabelul II.1. Auto-dezvăluire către membrii familiei (SDFA)
Este important de notat că a fost recunoscut din Auto-dezvăluire către prieteni apropiaţi (SDFR)
totdeauna faptul că versiunea existentă a scalelelor EMAS Evaluare socială (ES)
măsoară anxietatea ca trăsătură în patru domenii situaţionale
foarte relevante (evaluarea socială, pericolul fizic, situaţiile SAS-P (Percepţia ameninţării)
Separare (SA)
ambigue şi rutinele zilnice), dar nu face referire la toate Auto-dezvăluire (AD)
domeniile situaţionale cheie asociate cu constructul de Evaluare socială (ES)ª
anxietate ca trăsătură. Acest lucru a fost demonstrat grafic Ameninţare (A)
prin ilustraţia din Capitolul 1 al Manualului scalelor EMAS
(Produsul WPS Nr. W‑272C, Fig.1, pag. 2), care sugera că Notă. Întrebările din scalele EMAS de evaluare socială (ES) şi de
faţetele anxietăţii ca trăsătură care rămâneau să fie măsurate ameninţare (A) sunt reproduse în formularele EMAS-SAS, pentru a
puteau fi mai mari decât fiecare dintre cele patru aspecte uşura munca clinicienilor şi a cercetătorilor interesaţi doar de evaluarea
măsurate de scalele EMAS. După cum arată ilustraţia anxietăţii sociale.
ª Etaloanele pentru scala SAS-P ES, din formularul pentru trasarea
revizuită din Figura II.1 a acestei extensii a manualului, profilului EMAS-SAS, au la bază scalele originale EMAS, nu eşantioanele
prin crearea EMAS‑SAS s‑a urmărit tocmai corectarea normative.
acestei situaţii. Mai mult decât atât, sugerăm că anxietatea
socială ca trăsătură include următoarele: (a) anxietatea ca
trăsătură în situaţii de evaluare socială, (b) anxietatea de
separare ca trăsătură şi (c) anxietatea ca trăsătură în situaţii
 116
Figura II.1
Aspectele multidimensionale ale anxietăţii ca trăsătură
de auto‑dezvăluire. Această conceptualizare tripartită a
anxietăţii sociale ca trăsătură şi a scalelor folosite pentru
evaluarea acestor trei componente sunt prezentate în
Figura II.2.
II.1.1. Descrierea generală şi logica scalelor
Scala EMAS‑SAS păstrează multe dintre caracteristicile
EMAS‑S; itemii folosiţi pentru a evalua anxietatea ca
trăsătură şi percepţiile asupra situaţiilor sunt identici cu
cei folosiţi în versiunea originală. Cu toate acestea, scala
EMAS‑SAS trece dincolo de EMAS, prin aceea că măsoară
aspecte noi ale anxietăţii interpersonale (anxietatea
de separare şi anxietatea legată de auto‑dezvăluire) şi
percepţiile situaţionale legate de acestea. Respondenţilor li
se cere să îşi descrie reacţiile, atunci când se află în situaţii
care implică separarea de cei dragi şi în situaţii în care li se
cere să dezvăluie celorlalţi aspecte intime despre propria
persoană.
ANXIETATEA CA TRĂSĂTURĂ
ANXIETATEA SOCIALĂ
Anxietatea în situaţii Anxietatea de Anxietatea în situaţii
de evaluare socială separare de auto-dezvăluire
(SAS-T-ES) (SAS-T-SA) (SAS-T-AD)
Figura II.2
Aspecte ale anxietăţii sociale ca trăsătură
EMAS-SAS
Datorită faptului că păstrează acelaşi format general
cu al scalelor EMAS, dar îşi extinde situaţiile la care
face referinţă, scala EMAS‑SAS poate fi folosită ca un
instrument în sine, independent de EMAS. Cu toate
acestea, cercetătorii şi clinicienii care sunt interesaţi de
investigarea întregului spectru al constructului de anxietate
ca trăsătură pot obţine informaţii utile prin administrarea
atât a scalei EMAS‑SAS, cât şi a scalelor originale EMAS.
Dacă sunt administrate ambele instrumente, este posibilă
examinarea profilelor scorurilor la toată gama de aspecte ale
anxietăţii ca trăsătură, măsurate de EMAS‑SAS (anxietatea
de separare şi anxietatea legată de auto‑dezvăluire) şi
a aspectelor anxietăţii ca trăsătură, măsurate de EMAS
(pericol fizic, evaluare socială, situaţii de ambiguitate şi
rutine zilnice). Acestea vor furniza o imagine de ansamblu
asupra temelor de bază care contribuie la nivelul total al
anxietăţii ca trăsătură manifestată de un indivd, iar acest
profil poate fi o sursă bogată de informaţii care ar trebui să
se dovedească a fi mai informativă decât datele obţinute cu
ajutorul unor scale generale care evaluează anxietatea ca
trăsătură sub forma unui construct unidimensional, precum
Scala Spielberger de evaluare a anxietăţii ca stare şi ca
trăsătură (Spielberger, 1983).
După cum a fost menţionat anterior, scala EMAS‑SAS
pleacă de la premisa că anxietatea de separare ca trăsătură
şi anxietatea ca trăsătură în situaţii de auto‑dezvăluire sunt
două teme de bază care sunt relevante pentru o multitudine
de contexte terapeutice şi de cercetare. Mai jos, este
prezentată o scurtă descriere a acestor două concepte.
II.1.1.2. Anxietatea de separare ca trăsătură
Originile anxietăţii de separare ca trăsătură pot fi
regăsite în diferenţele individuale legate de stilurile de
ataşament existente de timpuriu în viaţa individului
şi în diferenţele bilogice referitoare la caracteristicile
temperamentale. Munca lui Bowlby şi Ainsworth
(Ainsworth, 1984; Ainsworth, Blehar, Waters & Wall,
1978; Bowlby, 1973) a arătat că putem diferenţia sugarii
pe baza stilului de ataşament securizant sau insecurizant,
stilul insecurizant fiind asociat cu prezenţa anxietăţii atunci
când este separat de mamă. Numărul mare de cercetări din
ultimii 15 ani a confirmat observaţia lui Bowlby (1977),
conform căreia diferenţele între stilurile de ataşament
există „din leagăn până în mormânt” şi conform căreia
putem identifica adulţi cu forme de ataşament insecurizant,
care manifestă anxietate atunci când sunt separaţi de cei
dragi (Fraley & Shaver, 1998).
Puţini cercetători pun la îndoială existenţa anxietăţii
de separare la copiii mici; cu toate acestea, în ultimii
ani, există o cantitate tot mai mare de cercetări care arată
că există diferenţe între adolescenţi şi adulţi, legate de
nivelurile anxietăţii de separare ca trăsătură (Free, Winget
& Whitman, 1993; Maincavasagar & Silove, 1997;
Ollendick, Lease & Cooper, 1993). Mai mult decât atât,
anxietatea de separare ca trăsătură s-a dovedit a fi asociată
cu o gamă largă de efecte negative, incluzând depresia şi
singurătatea (Ollendick et al., 1993).
Introducere
Anxietatea de separare are implicaţii importante în
contextele clinice. De exemplu, unii autori au găsit dovezi
care sugerează că pacienţii cu o tulburare de anxietate, care
au niveluri crescute ale anxietăţii de separare, sunt mai
dificil de tratat. Unele dovezi în sprijinul acestei posibilităţi
au fost identificate de Hafner (1981), care a arătat că
prezenţa anxietăţii de separare s-a asociat cu răspunsuri
mai precare la tratamentul comportamental, pe un eşantion
de bărbaţi cu agorafobie. Alţi autori au mers atât de departe
încât au sugerat că este posibil să identificăm o formă a
tulburării de anxietate de separare la adulţi. De exemplu,
un studiu recent realizat de Manicavasagar, Silove, Curtis
şi Wagner (2000) a identificat cazuri de anxietate de
separare la adulţi şi a arătat că acest diagnostic s-a asociat
cu intensificări ale anxietăţii de separare de-a lungul vieţii,
după cum ne-am şi aştepta dacă anxietatea de separare este
conceptualizată în termenii unui factor stabil, dispoziţional.
Una dintre dificultăţile întâmpinate în evaluarea anxietăţii
de separare la adulţi este lipsa unui instrument adecvat
pentru evaluarea nivelurilor concurente ale anxietăţii de
separare. Scala SAS-T Separare poate fi folosită pentru a
umple această lacună a literaturii de specialitate.
II.1.1.3. Anxietatea ca trăsătură legată de auto-
dezvăluire
Conceptul de anxietate în situaţii de auto-dezvăluire
provine dintr-o cantitate mare de cercetări, care sugerează
că distresul este o funcţie a frecvenţei şi a calităţii auto-
dezvăluirii informaţiilor intime (Derlega, Metts, Petronio
& Margulis, 1993). Dificultăţile de auto-dezvăluire au fost
asociate cu distresul psihologic şi cu problemele maritale
(Derlega et al., 1993; Hendrick, 1981).
Cercetările au arătat în mod consistent că indivizii
resimt niveluri semnificative de anxietate, atunci când
anticipează că vor trebui să dezvăluie altora aspecte intime
despre ei înşişi (Costanza, Derlega & Winstead, 1988).
Studiile au indicat faptul că anxietatea legată de auto-
dezvăluire se relaţionează negativ cu coeziunea maritală
(Pittman, Price-Bonham & McKenry, 1983) şi pozitiv cu
nivelul ostilităţii şi al conflictelor în relaţiile premaritale
(Lloyd, 1987). O cercetare realizată de Forbes şi Roger
(1999) a identificat „teama de auto-dezvăluire” ca fiind
o componentă a încrederii interpersonale. Alte studii
sugerează că abilitatea de a dezvălui aspecte intime,
relevante din punct de vedere emoţional, despre propria
persoană este un factor-cheie în crearea unei alianţe
terapeutice pozitive, care, la rândul ei, prezice succesul
tratamentului (Johnson & Talitman, 1997).
Cercetările lui Larson şi Chastain (1990) au arătat
că există diferenţe individuale legate de ascunderea
informaţiilor despre propria persoană şi că indivizii cu
niveluri crescute ale acesteia sunt mai predispuşi să
resimtă niveluri crescute ale diferitelor forme de distres
psihologic. Conceptul de anxietate ca trăsătură legată de
auto-dezvăluire este comparabil cu noţiunea de ascundere
a informaţiilor despre propria persoană, cu atenţionarea
117
că scalele SAS-T referitoare la auto-dezvăluire măsoară
experienţa fenomenologică a anxietăţii atunci când
individul este forţat mai degrabă să dezvăluie informaţii
despre sine, decât să ascundă de ceilalţi aspecte legate de
propria persoană.
Deşi anxietatea legată de auto-dezvăluire ar trebui să
se asocieze într-o anumită măsură cu anxietatea în situaţii
de evaluare socială, deoarece ambele implică îngrijorarea
că ceilalţi vor reacţiona negativ la propria lor persoană,
anxietatea legată de auto-dezvăluire se referă la aspecte
adiţionale care o disting de anxietatea în situaţii de
evaluare socială. Actul de a fi nevoit să dezvălui informaţii
despre propria persoană - fie ele negative sau pozitive
- poate fi destul de stresant în sine. În plus, indivizii cu
niveluri crescute ale anxietăţii legate de auto-dezvăluire
pot prezenta unele temeri generale despre modul în care
ceilalţi vor folosi informaţiile care le sunt date, incluzând
posibilitatea unei încălcări a încrederii. În aceste condiţii,
sugerăm faptul că anxietatea legată de auto-dezvăluire
implică o gamă largă de ameninţări percepute cu privire la
propria persoană.
În secţiunile ulterioare ale acestei extensii a manualului,
vom descrie cercetările care arată că anxietatea de separare
ca trăsătură şi anxietatea din situaţiile de auto-dezvăluire
pot fi măsurate într-un mod fidel şi valid. De asemenea,
vom arăta că putem distinge între aceste faţete ale anxietăţii
ca trăsătură şi cele măsurate de scalele EMAS.
II.1.2. Limitele instrumentelor existente
După parcurgerea cercetărilor curente existente în
literatura de specialitate, a devenit din ce în ce mai evident
faptul că există mult spaţiu pentru îmbunătăţiri în privinţa
evaluării anxietăţii de separare şi de auto-dezvăluire.
II.1.2.1. Anxietatea de separare
Cercetările existente în domeniul anxietăţii de separare
pe eşantioanele de adulţi au fost îngreunate de lipsa
unei măsuri generale adecvate pentru măsurarea acestui
construct. Scala care măsoară anxietatea de separare
maternă (Maternal Separation Anxiety measure) (Hock,
McBride & Gnezda, 1989) a fost folosită în multe studii,
dar este destinată în mod specific evaluării separării la
tinerii părinţi.
Dacă scopul este de a evalua anxietatea de separare
a indivizilor, alţii decât tinerii părinţi, există foarte puţine
alternative. Excepţia de bază provine din partea lui Gilbert,
Allan şi Trent (1996), care au creat o măsură scurtă,
formată din cinci itemi, a anxietăţii de separare, împreună
cu un instrument adiţional, format din cinci itemi,
destinat evaluării anxietăţii sociale. Respondenţilor care
completează aceste scale li se cere să indice câtă anxietate
ar resimţi în cinci situaţii specifice care ar putea contribui
la sentimente specifice anxietăţii de separare (a fi singur/-ă
acasă pe timpul nopţii, a fi separat de oamenii pe care îi
iubeşti, a face lucruri de unul singur, a te gândi că cineva
 118
pe care îl iubeşti va muri şi a nu avea pe nimeni cu cine să
împărtăşeşti trăirile). Gilbert et al. (1996) au descris două
studii care au utilizat acest instrument. Deşi acest studiu
ilustrează relevanţa şi importanţa investigării diferenţelor
individuale legate de anxietatea de separare, instrumentul
folosit pentru studierea acestui construct are un conţinut
limitat şi îi lipsesc informaţiile despre caracteristicile
psihometrice obţinute pe eşantioane mai mari.
Un alt instrument este Testul de Anxietate de Separare
(Separation Anxiety Test- SAT) realizat de Hansberg (1980a,
1980b). Acest instrument combină elementele unui test
proiectiv cu evaluarea structurată. Instrumentul conţine 12
desene referitoare la adolescenţi în situaţii asociate separării
şi pierderii. Imaginile diferă în sensul că jumătate implică
situaţii mai ambigue (de exemplu, punerea unui copil în
pătuţ), în timp ce cealaltă jumătate din desene sunt mai
direct legate de ideea de separare şi pierdere (de exemplu,
un copil care stă lângă sicriul mamei). Fiecare imagine
este însoţită de 17 afirmaţii, iar sarcina respondentului este
de a alege care dintre aceste afirmaţii este consistentă cu
sentimentele declanşate de cele 12 desene. Răspunsurile la
cele 17 afirmaţii dau scoruri corespunzătoare unui număr de
opt categorii derivate pe baza teoriei: ataşament, ostilitate,
tensiune dureroasă, evitarea realităţii, iubirea de sine, stima
de sine şi stresul legat de identitate. Din păcate, acest test
nu oferă o măsură bazală a nivelului anxietăţii de separare.
Există o oarecare susţinere empirică a utilităţii scalei
SAT atunci când a fost administrată copiilor şi adolescenţilor
(Shouldice & Stevenson-Hinde, 1992; Wright, Binney
& Smith, 1995). Totuşi, investigaţiile psihometrice ale
SAT, atunci când a fost administrat studenţilor la nivel
de universitate, au indicat că există o susţinere minimă
pentru factorii derivaţi din teorie (Kroger, 1986). Mai
mult decât atât, Ollendick et al. (1993) au arătat că SAT
nu a discriminat între un grup de studenţi care au întrunit
criteriile diagnostice pentru o tulburare curentă de anxietate
de separare şi un grup de control format din persoane care
nu au avut un istoric de anxietate.
II.1.2.2. Anxietatea în situaţii de auto-dezvăluire
Constructul de anxietate legată de auto-dezvăluire nu
a primit o atenţie deosebită în literatura de specialitate.
Cu toate acestea, este evident faptul că există diferenţe
individuale clar identificabile în privinţa anxietăţii legate
de auto-dezvăluire, iar aceste diferenţe individuale
sunt asociate cu variate forme de distres. Până destul de
curând, diferenţele individuale în anxietatea legată de
auto-dezvăluire au putut fi evaluate doar în mod indirect,
cu ajutorul unor instrumente ca Scala de evaluare a
ascunderii informaţiilor despre sine (Self-Concealment
Scale, Larson & Chastain, 1990). Cu toate că ascunderea
informaţiilor despre sine este analoagă din punct de vedere
conceptual cu definiţia pe care noi am dat-o anxietăţii
legate de auto-dezvăluire, trebuie notat faptul că Larson
şi Chastain (1990) au argumentat ideea conform căreia
cele două concepte sunt distincte, în primul rând datorită
EMAS-SAS
faptului că tăinuirea informaţiilor despre propria persoană
implică actul de a ascunde ceva despre sine, în timp ce
auto-dezvăluirea implică actul de a relata ceva despre sine.
Forbes şi Roger (1999) au încercat de curând să
completeze această lacună a literaturii de specialitate, prin
elaborarea unui instrument care să evalueze teama de a
dezvălui informaţii despre sine, ca parte a unui instrument
mai larg care măsoară încrederea interpersonală. Această
subscală este formată din 27 de itemi cu o consistenţă
internă de 0,88 obţinută pe un eşantion mare de studenţi.
Aşadar, aceşti autori au arătat relevanţa fricii de a
dezvălui informaţii despre sine. Cu toate acestea, există
nişte probleme semnificative privind conţinutul itemilor
scalei respective. Unii dintre aceşti itemi au o validitate
îndoielnică, prin aceea că măsoară un nivel general
al izolării sau al emoţiilor, altele decât anxietatea (de
exemplu, regretul). Instrumentele create pentru EMAS-SAS
sunt bazate pe o abordare diferită, consistentă cu formatul
general al scalelor EMAS-T. Cu alte cuvinte, respondenţii
sunt rugaţi să indice nivelul simptomelor de anxietate (atât
fiziologice, cât şi cognitive) pe care le resimt de obicei
când sunt în situaţia de a dezvălui informaţii despre sine
(a) unui membru al familiei sau (b) unui prieten apropiat.
Unii clinicieni sau cercetători care utilizează scalele
EMAS vor dori să-şi concentreze atenţia doar asupra
anxietăţii sociale sau asupra anxietăţii interpersonale ca
trăsătură. În asemenea situaţii, scalele SAS-T şi SAS-P pot
fi folosite împreună cu instrumentele de evaluare socială
EMAS-T şi EMAS-P. Instrumentele de evaluare socială
EMAS-T şi EMAS-P au fost reproduse în cadrul EMAS-
SAS tocmai în acest scop. Capitolul doi include exemple
din noul formular EMAS-SAS şi instrucţiunile de folosire.
Ca şi în cazul scalelor EMAS, sunt disponibile
scoruri standard pentru EMAS-SAS obţinute pe baza unor
eşantioane reprezentând două categorii de vârstă - studenţi
(N = 502) şi adulţi (N = 328) - şi care sunt stratificate
în funcţie de gen. Spre deosebire de EMAS, pentru care
au fost oferite etaloane pentru eşantioanele din Canada
şi din Statele Unite ale Americii, eşantioanele folosite
la etalonare ale EMAS-SAS sunt amestecate în privinţa
cetăţeniei respondenţilor. (De reţinut, totuşi, faptul că
normele pentru scala SAS-P de evaluare socială se bazează
pe eşantioanele originale din SUA). Descrierea detaliată
a celor două eşantioane este prezentată în secţiunea
dedicată construirii şi standardizării scalelor din cadrul
acestei extensii a manualului. Prezentarea amănunţită a
perspectivelor teoretice, demersurile construirii scalelor
şi proprietăţile psihometrice ale scalelor EMAS pot fi
găsite în Manualul EMAS, împreuna cu un suport detaliat
despre utilizarea scalelor EMAS originale. Utilizatorii
scalelor EMAS-SAS trebuie să se familiarizeze cu acest
material. Mai multe informaţii despre teoria, crearea şi
caracteristicile psihometrice ale scalelor EMAS-SAS sunt
descrise în capitolele patru şi cinci ale acestei extensii a
manualului.
 CAPITOLUL II.2
ADMINISTRARE ŞI COTARE
Ca şi EMAS, EMAS-SAS este un instrument creion-
hârtie de auto-evaluare uşor de administrat, care poate fi
administrat individual sau în grup. Dacă instrumentul este
administrat în grup, este importantă oferirea unei intimităţi
care să permită respondenţilor să răspundă deschis şi sincer.
Această scală este adecvată atât populaţiilor clinice, cât şi
celor nonclinice, care vorbesc fluent limba engleză şi care
au un nivel minim al abilităţilor de citire, corespunzător
clasei a opta (Kincaid, Fishburne, Rogers & Chissom,
1975). Scala EMAS-SAS a fost administrată următoarelor
eşantioane: studenţi fără probleme clinice din Canada,
adulţi fără probleme clinice din SUA şi Canada, cu diferite
niveluri educaţionale, pacienţi diagnosticaţi cu tulburări de
anxietate, trataţi ambulatoriu şi părinţi de nou-născuţi.
II.2.1. Administrarea scalei
Dacă administraţi doar scala EMAS-SAS, trebuie să
oferiţi respondentului formularul faţă-verso EMAS-SAS
(Produs WPS nr. W-272G) şi un instrument de scris. Itemii
care evaluează trăsătura (SAS-T) se află pe prima pagină a
formularului, iar itemii care evaluează percepţia (SAS-P)
se află pe verso. După cum s-a spus anterior şi după cum
a fost ilustrat în Figura II.3, itemii EMAS-T şi EMAS-P
referitori la evaluarea socială sunt reproduşi în EMAS-SAS.
Dacă doriţi să administraţi orice altă măsură EMAS, trebuie
să oferiţi respondentului formularele potrivite, după cum
precizează Manualul EMAS. Dacă respondenţii vor
completa atât formularele EMAS-SAS, cât şi cele EMAS,
instruiţi-i să nu completeze decât un singur set de itemi
referitori la evaluarea socială (secţiunea 1 a EMAS-T sau
secţiunea 4 a SAS-T; itemul 1 al EMAS-P sau itemul 3 al
SAS-P).
Ordinea corectă pentru administrarea scalelor EMAS-
SAS este: (a) SAS-T, apoi (b) SAS-P. Dacă administraţi
itemii EMAS-S, trebuie să oferiţi spre completare această
scală înaintea oricărei scale EMAS-SAS, deoarece este o
măsură a anxietăţii ca stare şi este reactivă la contextul
situaţional. Dacă doriţi să administraţi întregul set EMAS
împreuna cu EMAS-SAS, ordinea este următoarea: (a)
EMAS-S, (b) EMAS-T, (c) EMAS-P, (d) SAS-T, (e) SAS-P.
Este important ca scalele să fie administrate în ordinea
adecvată.
Înainte de a completa scalele, respondenţii trebuie
să răspundă la întrebările referitoare la caracteristicile
demografice cerute şi să citească instrucţiunile. Ulterior,
respondenţii pot să treacă la completarea scalelor în ordinea
adecvată (EMAS-S [dacă este dată], SAS-T şi SAS-S). Dacă
EMAS-SAS este administrat unui grup, persoana care
administrează testul trebuie să citească instrucţiunile cu
voce tare, în timp ce respondenţii le parcurg individual, în
tăcere. Trebuie să atenţionaţi respondenţii să răspundă în
mod independent şi deschis la întrebări şi să completeze
toţi itemii. Când respondenţii vă pun întrebări despre itemi,
trebuie să le răspundeţi prin repetarea secţiunilor aplicabile
din instrucţiunile scalei care dau răspuns acestor întrebări.
Cel care administrează testul trebuie să rămână disponibil
şi în timpul testării, pentru a răspunde la întrebări, pentru
a se asigura că testul este completat în mod adecvat şi
pentru a asigura intimitatea şi independenţa răspunsurilor.
Formularele EMAS-SAS pot fi completate de către un
respondent oarecare în aproximativ 15 minute. Alocaţi timp
suplimentar dacă administraţi şi scalele EMAS originale.
II.2.2. Cotarea
Spre deosebire de scalele EMAS, EMAS-SAS este
disponibil doar în formatul care permite o cotare manuală.
Nu sunt disponibile variante de Formulare pentru auto-
cotare ™, nici cotarea computerizată. Pentru a cota scala
SAS-T, veţi avea nevoie de Şablonul de cotare EMAS-SAS
(Produsul WPS Nr. W-272H) şi de Formularul pentru
trasarea profilului EMAS-SAS (Produsul WPS Nr. W-272J).
Ambele formulare sunt incluse în pachetul EMAS-SAS
(Produsul WPS nr. W-272). Formularul EMAS-SAS
reprezentat în Figura II.3 a fost completat, astfel încât
să poată fi folosit pentru a ilustra procedurile de cotare
descrise în această secţiune [Notă: Şablonul pentru cotare
EMAS-SAS nu este prezentat aici.]
II.2.2.1. Cotarea scalei SAS-T
Pentru a obţine scorurile brute, plasaţi Şablonul
pentru cotare pe un formular SAS-T completat, astfel
incât numerele itemilor să fie aliniate. Pentru fiecare scală,
adunaţi valorile răspunsurilor de pe şablon care corespund
 120
cerculeţelor de pe formular, care au fost completate
de respondent. Notaţi rezultatul în spaţiul marcat
corespunzător de pe Formularul pentru trasarea profilului
EMAS-SAS. În exemplul prezentat în Figura II.3, valorile
din şablon care corespund răspunsurilor date la scala de
separare totalizează 40. Această valoare a fost introdusă
în spaţiul alocat pentru scorul brut la scala de separare de
pe Formularul pentru trasarea profilului EMAS-SAS .
Asiguraţi-vă că folosiţi faţa formularului care corespunde
genului respondentului, aşa cum s-a procedat pentru
respondentul de gen masculin din exemplu.
II.2.2.2. Cotarea scalei SAS-P
Scorurile la scala SAS-P nu necesită utilizarea unui
şablon sau alte calcule. Scorurile standard sunt obţinute
prin distribuirea răspunsurilor respondentului direct pe
Formularul pentru trasarea profilului EMAS-SAS. Aşadar,
fiecare valoare a unui răspuns dat trebuie transferată pe
Formularul pentru trasarea profilului EMAS-SAS. În
exemplul din Figura 3, răspunsul la prima întrebare la
SAS-P, referitoare la anxietatea de separare, a fost 5, astfel
că, a fost notată cifra 5 în spaţiul destinat scorului brut din
josul coloanei intitulate Separare din secţiunea SAS-P .
EMAS-SAS
II.2.2.3. Conversia scorurilor brute la EMAS-SAS
în scoruri standard
Formularul pentru trasarea profilului EMAS-SAS
furnizează informaţiile necesare pentru transformarea
scorurilor brute EMAS-SAS în scoruri standardizate.
Scorurile standardizate reprezintă cote T normalizate, cu
o medie de 50 şi o abatere standard de 10. Pentru a obţine
scorurile standard, localizaţi valoarea scorului brut pe
care aţi notat-o pe Formularul pentru trasarea profilului
EMAS-SAS pentru fiecare scală, pe coloana cu numere
listate deasupra ei. Coloanele notate cu a trebuie folosite
dacă doriţi să va raportaţi la normele pentru studenţi, iar
coloanele notate cu b trebuie folosite dacă doriţi să vă
raportaţi la normele pentru adulţi. Încercuiţi numărul
corespunzător şi urmăriţi rândul în care apare pe marginea
din stânga sau din dreapta a Formularului pentru trasarea
profilului EMAS-SAS. Acolo veţi găsi cota T şi centila
corespunzătoare scorului brut pe care l-aţi încercuit. Notaţi
valorile cotelor T în spaţiile oferite la baza coloanelor de
pe Formularul pentru trasarea profilului EMAS-SAS. În
exemplul dat, scorului brut de 40 la scala de separare îi
corespunde o cotă T de 47, iar acest număr a fost notat în
spaţiul corespunzător .
Administrare şi cotare 121

Figura II.3
Profilul EMAS-SAS
122 EMAS-SAS

Figura II.3 (continuare)

Profilul EMAS-SAS
Administrare şi cotare 123

PROFILUL EMAS-SAS BĂRBAŢI

Nume _________________________________________
a= studenţi
Data testării ____________________________________ b= adulţi

EMAS-SAS Trăsătură (SAS-T) EMAS-SAS Percepţie (SAS-P)

Separare Auto-dezvăluire Auto-dezvăluire Evaluare socială Separare Auto- Evaluare Ameninţare
Familie Prieteni dezvăluire socialăa
Centil Centil

Separare Auto-dezvăluire Auto-dezvăluire Evaluare socială Separare Auto- Evaluare Ameninţare

Familie Prieteni dezvăluire socială
Scor brut
Cota T

a
Etaloanele pentru SAS-P Evaluare socială sunt elaborate pe eşantioanele originale ale EMAS din SUA (pentru adulţi) şi pe
eşantioanele canadiene (pentru studenţi).

Figura II.3
Profilul EMAS-SAS
 CAPITOLUL II.3
INTERPRETAREA ŞI UTILIZAREA REZULTATELOR LA EMAS-SAS
Această secţiune se focalizează asupra interpretării
şi a folosirii rezultatelor la scalele EMAS-SAS. O mare
parte din acest material a fost extras din Manualul EMAS
(Produsul WPS nr. W-272C). Acest material a fost
reprodus aici din motive legate de utilitate. Cititorii trebuie
să se familiarizeze cu instrucţiunile mai comprehensive
prezentate în capitolul patru al Manualului EMAS înainte
de a interpreta scorurile la scalele EMAS-SAS. Informaţiile
oferite în această secţiune nu intenţionează să înlocuiască
judecata clinică şi nu trebuie folosite niciodată pentru a lua
decizii privind diagnosticul sau tratamentul, fără a verifica
toate informaţiile clinice disponibile.
II.3.1. Consideraţii legate de validitate
Înainte de a interpreta rezultatele la EMAS-SAS, este
esenţial să ne asigurăm că rezultatele declarate reflectă
în mod acurat sentimentele şi convingerile reale ale
respondenţilor. Validitatea scalelor EMAS-SAS poate fi
influenţată de diverşi factori, cum ar fi răspunsurile aleatorii
şi distorsionate, simularea şi diferenţele demografice dintre
participant şi respondenţii din cadrul eşantioanelor de
standardizare.
II.3.1.1. Răspunsurile aleatorii
Posibilitatea răspunsurilor aleatorii la itemii scalei
trebuie luată în considerare ca fiind una dintre ameninţările
la adresa validităţii acesteia. Un set de răspunsuri cu
adevărat aleatorii generează un profil relativ plat, fără
vreun punct maxim sau minim semnificativ.
II.3.1.2. Distorsiunile datorate răspunsurilor
pozitive şi negative
Distorsiunile datorate răspunsurilor aprobatorii şi
răspunsurilor negative - tendinţa de a răspunde fie cu cel mai
mare, fie cu cel mai mic punct al scalei Likert, indiferent de
conţinutul itemului - pot compromite validitatea scalelor.
Aceste tendinţe de a da răspunsuri extreme sunt controlate
prin contrabalansarea itemilor cotaţi pozitiv şi a celor cotaţi
negativ în conţinutul scalelor EMAS-SAS.
II.3.1.3. Simularea
Au fost identificate două tipuri de bază de distorsiuni
legate de simulare: dezirabilitatea negativă şi dezirabilitatea
pozitivă. Dezirabilitatea negativă se referă la simularea bolii
sau la încercarea conştientă a respondentului de a se prezenta
într-o lumină negativă. Această situaţie poate fi întâlnită în
contexte clinice la respondenţi care doresc să se dea drept
bolnavi, pentru a obţine atenţie deosebită. Dezirabilitatea
pozitivă sau dezirabilitatea socială este una dintre cele mai
persistente probleme ale testării psihometrice şi un aspect
important în evaluarea personalităţii (Edwards, 1970).
Respondenţii care valorizează dezirabilitatea socială au
o tendinţă mai pronunţată de a se prezenta într-o manieră
pozitivă. Pentru a ne asigura că dezirabilitatea socială nu
invalidează scorurile testului, este indicat ca examinatorii
să asigure respondenţii de stricta confidenţialitate a
situaţiei de testare.
II.3.1.4. Populaţii specifice
Scalele EMAS-SAS pot fi folosite atât în cazul
populaţiilor clinice, cât şi al celor nonclinice, cu un nivel
al abilităţilor de citire corespunzător clasei a opta sau
superior acestuia. Datele de etalonare pentru EMAS-SAS au
fost extrase pe baza unor eşantioane formate din studenţi
fără probleme clinice din Canada, adulţi fără probleme
clinice şi cu diverse niveluri educaţionale din Statele Unite
şi Canada, pacienţi diagnosticaţi cu tulburări de anxietate
şi părinţi de copii nou-născuţi. Tabelele de conversie a
scorurilor brute în cote T şi în centile, corespunzătoare unei
populaţii, nu pot fi folosite în mod adecvat pentru o altă
populaţie. În plus, unele constrângeri, precum dizabilităţile
şi problemele de limbaj, pot limita generalizarea datelor
disponibile pentru asemenea persoane.
II.3.2. Interpretarea scalelor EMAS-SAS
Scorurile la subscale
Interpretarea scorurilor la fiecare dintre subscalele
EMAS-SAS este similară interpretării subscalelor EMAS
(vezi capitolul patru din Manualul EMAS pentru mai multe
detalii). Toate scalele sunt cotate în direcţia unui nivel
mai crescut al anxietăţii. După cum a fost descris anterior
şi după cum este evident din fiecare situaţie evaluată de
respondent a scalei SAS-T, scorurile la subscale de separare
reflectă nivelul anxietăţii de separare ca trăsătură, scorul
la SDFA reflectă nivelul anxietăţii ca trăsătură legat de
dezvăluirea de informaţii despre sine membrilor familiei,
Interpretarea şi utilizarea rezultatelor la EMAS-SAS 125

iar scorurile la SDFR reflectă nivelul anxietăţii ca trăsătură
asociate dezvăluirii de informaţii despre sine prietenilor.
La fel ca itemii scalei EMAS-P, itemii SAS-P măsoară
aspecte legate de percepţia respondentului asupra unui
context situaţional specific şi sunt evaluaţi pe o scală de
cinci puncte (1 = deloc, 5 = foarte mult).
II.3.3. Realizarea profilurilor scorurilor la
EMAS-SAS
În scopul realizării de comparaţii, în plus faţă de
eşantioanele de etalonare reprezentate pe Formularul
pentru trasarea profilului EMAS-SAS, sunt, de asemenea,
disponibile scorurile medii la EMAS-SAS pentru grupuri
de pacienţi trataţi ambulatoriu diagnosticaţi cu tulburări e
anxietate şi pentru un grup de mame şi taţi de copii nou-
născuţi. Grupurile sunt descrise în secţiunea dedicată
Construcţiei şi standardizării scalelor, iar mediile şi
abaterile standard sunt prezentate în Tabelul II.3.

După cum a fost menţionat în secţiunea anterioară, II.3.3.1. Interpretarea profilurilor

toate scorurile brute la EMAS-SAS sunt convertite în cote
T normalizate cu ajutorul Formularului pentru trasarea Cu toate că putem extrage concluzii relevante doar
profilului EMAS-SAS. Scorurile normalizate sunt ajustate, din interpretarea scorurilor individuale la scale, mai multe
astfel încât valorile cotelor T la fiecare subscală corespund informaţii pot fi obţinute prin examinarea pattern-ului
aceluiaşi rang al centilelor. Astfel, scoruri similare la scorurilor la subscale, ilustrat în cadrul profilului EMAS-
diferite subscale pot fi interpretate în mod similar. La fel ca SAS. Secţiunile următoare vor descrie pe scurt trei abordări
scorurile EMAS, cotele T ale scalelor EMAS-SAS de 60 sau asupra interpretării pattern-ului scorurilor la subscalele
mai mari indică niveluri peste medie ale anxietăţii. Scorurile EMAS-SAS: observarea, intervalele de încredere şi analiza
care corespund unor cote T între 40 şi 59 sunt considerate pattern-ului.
ca reflectând niveluri medii de anxietate. În cele din urmă,
cele care corespund unor cote T sub 40 sunt considerate II.3.3.2. Observarea
ca măsurând niveluri sub medie ale anxietăţii. Intervalele Inspectarea scorurilor este o metodă relativ simplă de a
cotelor T pentru EMAS-SAS, care sunt aceleaşi ca pentru analiza profilul care implică observarea punctelor minime
EMAS, sunt prezentate în Tabelul II.5 în Manualul EMAS şi maxime ale pattern‑ului scorurilor la subscale de pe
şi reproduse în Tabelul II.2 al acestei extensii a manualului. Formularul pentru trasarea profilului EMAS‑SAS. Aceste
În privinţa scorurilor la scala de evaluare socială, pattern‑uri trebuie tratate cu precauţie.
trebuie notat faptul că cote T derivate din formularele
EMAS-T se bazează pe eşantioanele utilizate la etalonare II.3.3.3. Intervalele de încredere
descrise în Manualul EMAS, în timp ce scorurile extrase din Metoda preferată de analiză a profilurilor implică
formularele SAS-T se bazează pe eşantioanele de etalonare folosirea procedurilor statistice pentru a interpreta scorurile
descrise în această extensie a manualului. Pe de altă parte, profilurilor. De exemplu, utilizarea erorii standard de
cotele T ale scalei de evaluare socială, atât după formularul măsură (ESM) pentru a crea intervale de încredere oferă un
EMAS-P, cât şi după SAS-P, se bazează pe eşantioanele fundament statistic puternic, pe care să ne bazăm deciziile
normative descrise în Manualul EMAS. Cotele T pentru interpretative. Eroarea standard de măsură permite să se
scala de ameninţare din SAS-P se bazează pe eşantioanele estimeze, pornind de la scorul brut al respondentului,
de etalonare EMAS-SAS. intervalul în care se prognozează să se găsească scorul real
la test al acestuia. Se estimează că scorul real se va situa
la intervalul de o ESM faţă de scorul obţinut în 68% din
timp. Acest interval este numit intervalul de încredere de
Tabelul II.2
Intervalele cotelor T la EMAS-SAS 68%. Pentru a calcula ESM, înmulţiţi abaterea standard cu
rădăcina pătrată din 1‑ r, unde r este fidelitatea estimată a
Interpretare Intervalul Centile scalei. De asemenea, ESM poate fi estimată pentru cotele
cotelor T T şi pentru centile. Mediile şi abaterile standard pentru
Foarte mult peste medie >70 >97,9 scorurile la EMAS‑SAS pentru eşantioanele descrise în
Mult peste medie 66-70 93,9-97,9 această extensie a manualului pot fi folosite pentru a
Peste medie 61-65 85,3-93,8 extrage estimările ESM.
Uşor peste medie 56-60 70,8-85,2
Comparaţiile între subscalele SAS‑T sunt cel mai
bine realizate cu ajutorul cotelor T, nu cu ajutorul erorilor
Media 45-55 29,3-70,7
standard de măsură, deoarece cotele T au întotdeauna o
Uşor sub medie 40-44 14,8-29,2
medie de 50 şi o abatere standard de 10. Eroarea standard
Sub medie 35-39 6,2-14,7 de măsură poate fi aplicată cotelor T în acelaşi fel în
Mult sub medie 30-34 2,0-6,1 care a fost aplicată scorurilor brute, permiţând evaluarea
Foarte mult sub medie <30 <2,0 diferenţelor semnificative între subscale. De exemplu, să
comparăm scorurile la subscalele SAS‑T Separare cu cele
Notă. Scalele EMAS‑SAS au aceleaşi intervale ale cotelor T ca şi scalele la subscala de auto‑dezvăluire către prieteni în cazul unei
EMAS.
 126 EMAS-SAS

femei adulte. Scorurile brute de 35 pentru subscala de II.3.3.4 Analiza pattern‑ului

separare şi de 40 pentru subscala SDFR generează cote T
de 41 şi respectiv de 47.
Folosind ecuaţia anterioară, eroarea standard de
măsură pentru aceste cote T ar fi 3,7 pentru ambele
subscale. Pe baza acestor ESM, un interval de încredere
între 37 şi 45 s‑ar obţine pentru subscala de separare şi
între 43 şi 51 pentru scala de auto‑dezvăluire. Dacă nu
există suprapunere între intervalele de încredere ale celor
două cote T, atunci diferenţa dintre cele două subscale este
presupusă a fi semnificativă.
Ultima metodă de analiză a profilului constă în analiza
pattern‑urilor punctelor maxime şi ale celor minime ale
profilului respondentului. Deşi acest lucru este realizat
în mod ideal, folosind reguli de decizie fundamentate
statistic, studiile de caz prezentate în cele ce urmează oferă
nişte exemple de pattern‑uri ale unor scoruri care sunt
edificatoare în privinţa pattern‑urilor specifice stresului
şi anxietăţii pentru a varietate de populaţii şi de categorii
diagnostice.

Tabelul II.3
Mediile scorurilor brute la EMAS‑SAS pentru eşantioanele clinice

Eşantionul postpartum Eşantionul format din pacienţi psihiatrici nespitalizaţi

Tulburare de panică/
Scala EMAS-SAS Mame Taţi Bărbaţi Femei Total Fobie socială Agorafobie
(n=94) (n= 91) (n= 31) (n= 34) (n= 65) (n= 26) (n= 14)

Trăsătură (SAS-T)

Evaluare socială
M 47,6 42,1 53,7 56,9 47,6 59,6 56,2
AS 10,8 8,5 12,8 10,5 12,5 10,5 9,1

Separare
M 45,0 44,2 46,6 51,1 49,0 47,8 52,1
AS 11,2 10,4 12,9 12,7 12,9 12,7 14,6

Auto-dezvăluireª
M 40,2 42,7 46,3 51,2 47,3 49,2 46,0
SD 11,7 12,5 12,7 11,6 12,5 11,5 14,7

Percepţie (SAS-P)b

Evaluare socială
M 2,9 2,5 - - - - -
AS 1,2 1,3 - - - - -

Separare
M 2,2 2,3 - - - - -
AS 1,1 1,1 - - - - -

Auto-dezvăluireª
M 2,3 2,2 - - - - -
SD 1,0 1,0 - - - - -

ª Pentru aceste eşantioane, scalele de auto-dezvăluire referitoare la familie şi prieteni au fost combinate într-o singură întrebare.
b
Scala SAS-P nu a fost administrată eşantioanelor de pacienţi cu diagnostic psihiatric trataţi ambulatoriu. Scala SAS-P referitoare la ameninţare nu a fost
completată de niciunul dintre aceste eşantioane.
Interpretarea şi utilizarea rezultatelor la EMAS-SAS 127

Exemple de cazuri

În această secţiune, sunt prezentate şase studii de caz, pentru a demonstra potenţialul clinic şi aplicaţiile în domeniul
cercetării ale scalelor EMAS‑SAS. În fiecare caz, numele şi alte variabile legate de identitate au fost modificate pentru a
asigura confidenţialitatea.

Cazul A:
Un tânăr cu anxietate de separare
Chris Clarck era un student de 23 de ani, când
a completat scalele EMAS‑SAS. A început să se
întâlnească cu prietena sa, Alex, cu aproximativ
trei ani înainte de data evaluării. Relaţia lor ar
putea fi descrisă ca fiind una de angajament,
sinceră şi stabilă. Cu toate acestea, Alex a
plecat să studieze la o universitate de medicină
din Londra. Evaluarea lui Chris s‑a realizat la
trei luni după plecarea lui Alex şi, deşi cuplul
a continuat să comunice prin e‑mail şi telefon,
Chris a descris un debut brusc al anxietăţii.
În timpul acelor trei luni, Chris a suferit
de îngrijorări şi agitaţie persistente. Se gândea
tot timpul la Alex şi la cât îi lipsea. Acestea
l‑au făcut pe Chris să‑şi piardă motivaţia pe
care o avea înainte pentru a‑şi continua studiile
cu succes. A lipsit de la cursuri şi de la câteva
examene. Notele lui Chris au scăzut simţitor şi
aceasta a reprezentat punctul de cotitură, când
şi‑a dat seama că trebuie să ceară ajutor. Cu o
lună înainte de a fi evaluat cu EMAS‑SAS, Chris
a fost la un psiholog şi de atunci participă în mod
regulat la şedinţe de terapie.
Chris a fost evaluat înainte şi după tratament
cu ajutorul scalelor EMAS‑S şi EMAS‑SAS.
Evaluarea iniţială a indicat că Chris suferea
de un nivel total foarte crescut al anxietăţii ca
stare (scor brut total la EMAS‑S = 50, cotă T =
63, centil = 90). Nivelul iniţial al anxietăţii de
separare a fost, de asemenea, foarte crescut Figura II.4
(scor brut la scala de separare EMAS‑SAS = 60, Profilul EMAS‑SAS pentru cazul A
cotă T = 60, centil = 83). Nivelurile iniţiale ale
anxietăţii legate de a dezvălui informaţii despre
sine prietenilor (scor brut la scala SDFR din
EMAS‑SAS = 42, cotă T = 5. centil = 50) şi ale
anxietăţii de evaluare socială (scor brut la SAS‑T
ES = 45, cotă T = 52, centil = 60) au fost medii.
După o lună de terapie, scorurile lui Chris la
ambele teste au indicat că anxietatea ca stare şi
anxietatea lui de separare se găseau la niveluri
medii (scor brut total la EMAS‑S = 26, cotă T
= 46, centil = 34; scor brut la SAS‑T Separare
= 40, cotă T = 42, centil = 20). Ambele seturi
de scoruri sunt reprezentate grafic în Formularul
pentru trasarea profilului prezentat în Figura
II.4.
 128 EMAS-SAS

Cazul B:
O tânără cu anxietate de separare
Janice Jones avea 19 ani şi era studentă
în anul întâi, la momentul completării scalelor
EMAS‑SAS. Se simţea foarte norocoasă pentru
că a fost acceptată într‑una dintre cele mai bune
şcoli din ţară, dar era oarecum emoţionată de
faptul că trebuia să‑şi părăsească familia şi să
se mute pe coasta opusă. Cu toate acestea, ea a
plecat de acasă cu multă emoţie şi nerăbdare de
a începe şcoala. La momentul evaluării, Janice
începuse şcoala de trei luni. Se plângea de
incapacitate de a se concentra asupra studiului,
de un sentiment copleşitor de singurătate şi de
ruminaţii constante referitoare la familia sa.
Nivelul anxietăţii ca stare şi ca trăsătură ale
lui Janice au fost evaluate de două ori, cu ajutorul
scalelor EMAS‑S şi EMAS‑SAS. Nivelurile ei de
anxietate au fost măsurate înainte de terapie şi
la o săptămână după terminarea celor trei luni
de terapie cognitiv‑comportamentală. La prima
evaluare, Janice prezenta niveluri crescute ale
anxietăţii ca stare (scor brut total la EMAS‑S
= 60, cotă T = 72, centil = 98). De asemenea,
nivelul anxietăţii de separare era crescut (scor
brut la SAS‑T Separare = 66, cotă T = 63, centil
= 90). Nivelul iniţial al anxietăţii legate de
auto‑dezvăluire (scor brut la SAS‑S SDFA =
40, cotă T = 37, centil = 9) a fost foarte scăzut,
iar nivelul declarat al anxietăţii în situaţii de
evaluare socială era mediu (scor brut la SAS‑T
ES = 49, cotă T = 49, centil = 45). Figura II.5
La o săptămână după terapie, atât nivelul Profilul EMAS‑SAS pentru cazul B
anxietăţii ca stare, cât şi acela al anxietăţii
de separare au scăzut semnificativ, revenind
la valori medii (scor brut total la EMAS‑S
= 28, cotă T = 52, centil = 58; scorul brut la
SAS‑T Separare = 38, cotă T = 38, centil
= 11). Această modificare în scorurile la
test reflectă un rezultat pozitiv al terapiei
cognitiv‑comportamentale. Ambele seturi de
scoruri sunt ilustrate în Formularul pentru
trasarea profilului, prezentat în Figura II.5.
Interpretarea şi utilizarea rezultatelor la EMAS-SAS 129

Cazul C:
O femeie mai în vârstă cu anxietate de
separare
În momentul în care Mabel Turner a
completat scalele EMAS‑SAS, ea era o femeie
de 52 de ani, căsătorită, cu cinci copii, toţi
plecaţi la studii. Mabel Turner a lucrat timp
de 30 de ani ca asistentă medicală într-o secţie
de psihiatrie a unui spital important. Datorită
unei fuziuni între trei spitale, departamentul de
psihiatrie, unde Mable şi‑a desfăşurat cea mai
mare parte a carierei sale, a fost desfiinţat. A
fost transferată la un alt spital. După transfer,
Mable a întâmpinat dificultăţi în a se concentra
la ceea ce avea de făcut. De asemenea, avea
şi alte simptome, printre care dureri de cap şi
dificultăţi de adormire. Mable era izolată din
punct de vedere social la noul loc de muncă, o
diferenţă marcantă faţă de celălalt spital.
Nivelurile anxietăţii ca stare şi ca trăsătură
manifestate de Mabel au fost evaluate de două
ori, folosind scalele EMAS‑S şi EMAS‑SAS.
La evaluarea iniţială, Mabel raporta un nivel
crescut al anxietăţii ca stare (scor brut total
la EMAS‑S = 60, cotă T = 69, centil = 97) şi
un nivel crescut al anxietăţii de separare ca
trăsătură (scor brut la SAS‑T Separare = 63,
cotă T = 65, centil = 93). A înregistrat niveluri
medii ale anxietăţii legate de auto‑dezvăluire
(scor brut la scala SDFR din SAS‑T = 36, cotă
T = 46, centil = 33) şi ale anxietăţii în situaţii
de evaluare socială (scor brut la SAS‑T ES = 39,
cotă T = 44, centil = 26). Figura II.6
Tratamentul lui Mable a constat în Profilul EMAS‑SAS pentru cazul C
12 şedinţe individuale săptămânale de
psihoterapie cognitiv‑comportamentală, focali-
zată asupra anxietăţii de separare. După cea
de‑a 12‑a şedinţă de terapie a fost testată din
nou. Reevaluarea a indicat faptul că nivelul
stării ei de anxietate a scăzut în urma terapiei
(scor brut total la EMAS‑S = 27, cotă T = 56,
centil = 73), la fel s‑a întâmplat şi în cazul
nivelului anxietăţii de separare (scor brut la
SAS‑T Separare = 34, cotă T = 40, centil = 15).
Ambele seturi de scoruri au fost reprezentate
grafic în Formularul pentru trasarea profilului,
ilustrat în Figura II.6.
 130 EMAS-SAS

Cazul D:
O femeie cu anxietate de separare
postpartum
Când Cassandra Wells a completat scalele
EMAS‑SAS, ea era o femeie de 31 de ani care
a devenit mamă pentru prima dată şi care se
întorcea înapoi la serviciu după un concediu
de maternitate prelungit. Cassandra lucrase
timp de 3 ani ca director al unei companii de
marketing. În timp ce se îndrepta spre uşă
pentru a se întoarce la serviciu, a fost cuprinsă
de simptome de anxietate care au constat în
accelerarea ritmului cardiac, de asemenea,
senzaţii de panică, transpiraţii şi tremurături.
A condus o parte din drum pe autostradă, dar
apoi, pe măsură ce simptomele continuau,
a decis să se întoarcă şi să se îndrepte spre
casă. L‑a contactat pe medicul ei de familie,
care a asigurat‑o că nu exista niciun motiv
fizic aparent pentru atacurile ei de anxietate.
Aceste atacuri de anxietate s‑au repetat ulterior
de două ori, astfel încât Cassandra nu a mai
putut merge la serviciu. În final, Cassandra a
fost diagnosticată cu tulburare de panică cu
agorafobie şi i s‑a prescris imipramină, pentru
a‑i controla simptomele. Din nefericire, acest
tratament medicamentos nu a avut ca rezultat o
modificare a condiţiei sale.
A fost realizată evaluarea psihologică,
incluzând administrarea scalelor EMAS‑S şi
EMAS‑SAS. Această evaluare a arătat că femeia
prezenta niveluri crescute ale anxietăţii ca stare
şi ale anxietăţii de separare ca trăsătură (scor Figura II.7
brut total la EMAS‑S = 48, cotă T = 67, centil Profilul EMAS‑SAS pentru cazul D
= 96; scor brut la SAS‑T Separare = 65, cotă T
= 67, centil = 95). Nivelul iniţial al anxietăţii
ei legate de auto‑dezvăluire a fost scăzut (scor
brut la scala SDFA din SAS‑T = 43, cotă T =
47, centil = 37), nivelul anxietăţii în situaţii
de evaluare socială fiind mediu (scor brut la nevoia de a‑l proteja, chiar dacă fuseseră făcute aranjamente excelente
SAS‑T ES = 42, cotă T = 48, centil = 40). De pentru îngrijirea copilului. Tratamentul s‑a concentrat asupra nivelurilor
asemenea, întrebările din interviul ulterior au ridicate ale anxietăţii de separare ale Cassandrei.
confirmat faptul că doamna Wells a dezvoltat După 10 şedinţe de terapie psihanalitică şi terapie interpersonală,
o îngrijorare puternică pentru băieţelul ei şi anxietatea ca stare a Cassandrei a scăzut (scor brut total la EMAS‑S =
se gândea în permanenţă la el, iar acest lucru 28, cotă T = 57, centil = 76). Scorurile înregistrate de ea la scala care
reflecta, în parte, modul în care ea a fost evaluează anxietatea de separare au scăzut, de asemenea, la un nivel
crescută de către părinţii ei supra‑protectivi. mediu (scor brut la SAS‑T Separare = 36, cotă T = 41, centil = 17).
Simptomele Cassandrei de anxietate se asociau Cassandra a fost în stare să se întoarcă la serviciu după trei luni. Ambele
cu sentimente de vinovăţie legate de faptul de seturi de scoruri au fost reprezentate grafic în Formularul pentru trasarea
a se despărţi de copil şi de îngrijorări legate de profilului ilustrat în Figura II.7.
Interpretarea şi utilizarea rezultatelor la EMAS-SAS 131

Cazul E:
O femeie cu anxietate legată de
auto‑dezvăluire
Betty Baker era, la momentul completării
scalelor EMAS‑SAS, o femeie de 30 de ani,
căsătorită de patru ani. Din această căsătorie nu
a rezultat niciun copil. La momentul evaluării,
lucra ca recepţioneră în cabinetul unui medic.
Deşi era o fire deschisă şi se relaţiona bine cu cei
din jur, devenea foarte agitată şi anxioasă atunci
când cineva o întreba despre propria persoană,
în special despre viaţa ei personală. Acest lucru
era mai evident atunci când vorbea cu bărbaţi,
decât atunci când se relaţiona cu femeile. De
asemenea, Betty întâmpina dificultăţi în a‑i
spune soţului său despre propriile sentimente
şi gânduri. Când se confrunta cu cineva, roşea
şi devenea agitată şi tensionată. Cu toate că îşi
îndeplinea foarte bine sarcinile, era cuprinsă
de îngrijorare, pentru că cineva i‑ar putea pune
întrebări personale.
Betty a fost evaluată de două ori cu
ajutorul scalelor EMAS‑S şi EMAS‑SAS: o dată,
înainte de terapie, şi din nou, la o săptămână
după cele patru luni de psihoterapie dinamică.
La prima testare, Betty raporta niveluri foarte
ridicate ale anxietăţii ca stare (scor brut total la
EMAS‑S = 52, cotă T = 67, centil = 96). Nivelul
anxietăţii sale legate de auto‑dezvăluire a fost,
de asemenea, scăzut peste medie (scor brut
la scala SDFA din SAS‑T = 67, cotă T = 64,
centil = 92). Betty a înregistrat niveluri medii Figura II.8
ale anxietăţii de separare (scor brut la SAS‑T Profilul EMAS‑SAS pentru cazul E
Separare = 37, cotă T = 42, centil = 20) şi
ale anxietăţii ca trăsătură, legate de evaluarea
socială (scor brut la SAS‑T ES = 41, cotă T =
46, centil = 33).
La finalul terapiei, atât nivelul anxietăţii
ca stare, cât şi nivelul anxietăţii legate de
auto‑dezvăluire au fost medii (scor brut total
la EMAS‑S = 27, cotă T = 56, centil = 73;
scor brut la scala SDFA din SAS‑T = 4. cotă
T = 46, centil = 33). Ambele seturi de scoruri
sunt reprezentate grafic în Formularul pentru
trasarea profilului, ilustrat în Figura II.8.
 132 EMAS-SAS

Cazul F:
Un bărbat cu anxietate legată de
auto‑dezvăluire
La momentul completării scalelor
EMAS‑SAS, Michel Groulx era un programator
de computere celibatar, în vârstă de 35 de ani.
Nu fusese implicat niciodată într‑o relaţie
amoroasă pe termen lung şi îi venea greu
să dezvăluie altora lucruri despre propria
persoană. Deşi avea multe cunoştinţe la locul
de muncă, Michel nu avea prieteni apropiaţi.
În general, avea emoţii în situaţiile sociale,
temându‑se că oamenii s‑ar putea amesteca
în viaţa lui personală. Atunci când purta
conversaţii cu colegii lui, se angaja cu uşurinţă
în discuţii de complezenţă, dar avea tendinţa
să schimbe subiectul şi să devină agitat, atunci
când se puneau întrebări personale. Încerca să
evite cât mai mult întrunirile sociale.
Scalele EMAS‑S şi EMAS‑SAS i‑au fost
administrate lui Michel atât înainte, cât şi la trei
luni după terapie psihodinamică. Iniţial, starea
lui de anxietate a fost ridicată (scor brut total la
EMAS‑S = 56, cotă T = 71, centil = 98), la fel ca
anxietatea lui legată de auto‑dezvăluire (scor
brut la scala SDFR din SAS‑T = 71, cotă T =
68, centil = 96). Nivelul anxietăţii de separare
(scorul brut la SAS‑T Separare = 41, cotă T =
47, centila = 37) şi al anxietăţii în situaţii de
evaluare socială (scor brut la SAS‑T ES = 37,
cotă T = 47, centil = 37) au fost medii. Aceste
scoruri reflectă neliniştea lui din interacţiunile Figura II.9
sociale şi din cadrul discuţiilor legate de Profilul EMAS‑SAS pentru cazul F
propria lui persoană.
După tratament, starea de anxietate
a lui Michel şi anxietatea lui legată de
auto‑dezvăluire au înregistrat o descreştere
marcantă (scor brut total la EMAS‑S = 3. cotă
T = 56, centil = 73; scor brut la scala SDFR din
SAS‑T = 32, cotă T = 43, centil = 23). Ambele
seturi de scoruri sunt reprezentate grafic în
Formularul pentru trasarea profilului, ilustrat
în Figura II.9.
 CAPITOLUL II.4
CONSTRUIREA ŞI STANDARDIZAREA SCALELOR
Scopul acestei extensii a manualului a fost de a
identifica alte domenii relevante ale anxietăţii ca trăsătură,
concentrându‑ne asupra unor aspecte ale constructului de
anxietate, care sunt importante nu numai la nivel teoretic,
ci şi în termeni de aplicaţii practice. În mod specific, am
căutat să identificăm aspecte ale constructului de anxietate,
care sunt foarte relevante pentru contextul sănătăţii mentale
şi pentru contextul medical mai general şi, totodată, pentru
contexte profesionale şi sociale. În acelaşi timp, am
recunoscut faptul că este important să ne îndreptăm atenţia
asupra unor componente ale anxietăţii ca trăsătură, care nu
sunt măsurate în mod adecvat de instrumentele existente.
Pe baza unei examinări foarte riguroase a literaturii
de specialitate, am ajuns la concluzia că este necesară
construirea unei măsuri a anxietăţii ca trăsătură, care
să se concentreze asupra anxietăţii de separare şi asupra
anxietăţii legate de auto‑dezvăluire. În această secţiune,
este oferită o scurtă sumarizare a literaturii de specialitate,
iar o prezentare mai detaliată este făcută de Endler, Flett,
Macrodimitris, Corace şi Kocovski (2002).
II.4.1. Anxietatea socială
Anxietatea socială constă într‑un set complex de
variabile şi are numeroase definiţii. De exemplu, Watson
şi Friend (1969) sugerează că anxietatea socială implică
un număr de factori, inclusiv teama de evaluări negative
din partea celorlalţi, evitarea situaţiilor sociale şi resimţirea
distresului în situaţii sociale. Potrivit lui Schlenker şi Leary
(1982), anxietatea socială se produce în situaţiile în care
o persoană ar dori să facă o impresie favorabilă, dar se
îndoieşte de abilitatea sa de a face acest lucru. Termenul de
anxietate socială a fost folosit frecvent în mod interşanjabil
cu termenul de timiditate (de exemplu, Buss, 1980;
Hartman, 1983; Zimbardo, 1977). Cu toate acestea, Leary
şi Kowalski (1995) au diferenţiat între anxietatea socială
şi timiditate, prin definirea timidităţii ca o combinaţie
între anxietatea socială şi inhibiţie. Rosenberg (1965)
numea anxietatea socială „teamă de evaluare”, accentuând
astfel componenta evaluativă a anxietăţii sociale. Aşadar,
termenul de anxietate socială se referă, de obicei, la
anxietatea care se produce în acele situaţii în care persoana
este preocupată de faptul că este evaluată de ceilalţi.
Subscala EMAS‑T Evaluare socială (ES) se concentrează,
de asemenea, asupra acestei definiţii a anxietăţii sociale.
Cu toate acestea, în privinţa scalelor EMAS‑SAS,
sugerăm o definiţie mai largă a anxietăţii sociale ca
trăsătură (sau a anxietăţii interpersonale). În plus faţă de
constructul de evaluare socială, luat din scalele EMAS
originale, definiţia noastră include predispoziţia de a
experienţia anxietatea în alte situaţii interpersonale (i.e.
situaţii de auto‑dezvăluire şi de separare). Astfel, anxietatea
socială ca trăsătură include următoarele: (a) anxietatea ca
trăsătură în situaţii de evaluare socială, (b) anxietatea de
separare ca trăsătură şi (c) anxietatea ca trăsătură legată
de auto‑dezvăluire. În secţiunile care urmează, va fi
discutat fiecare dintre aceste aspecte ale anxietăţii sociale
şi ameninţările situaţionale legate de acestea.
II.4.1.1. Evaluarea socială
Evaluarea socială apare în mod extensiv în literatura de
specialitate, ca o faţetă a anxietăţii sociale sau interpersonale
(Endler, Edwards, Vitelli & Parker, 1989; Endler, Parker,
Bagby & Cox, 1991; Kocovski, 1998; Rosenberg, 1965).
Anxietatea ca trăsătură în situaţii de evaluare socială este
inclusă şi în scalele originale EMAS‑T, ca o faţetă a anxietăţii
ca trăsătură. Endler şi Kocovski (2000) au definit de curând
anxietatea în situaţii de evaluare socială ca „anxietatea care
se produce într‑o situaţie în care individul este observat sau
evaluat de alţii” (pag. 584). Există o cantitate considerabilă
de cercetări empirice, care susţin abordarea stresului
situaţional ca interacţiunea dintre anxietatea ca trăsătură în
situaţii de evaluare socială şi creşterile în nivelul anxietăţii
ca stare. Pentru examinări cuprinzătoare ale literaturii de
specialitate, vezi Endler (1983, 1987). Printre stresorii
specifici evaluării sociale, au fost incluse examinările
din timpul orelor de curs şi concursurile de echitaţie.
Aceste studii au demonstrat existenţa unei interacţiuni
între anxietatea ca trăsătură, experienţierea stresului în
situaţii de evaluare socială şi anxietatea ca stare. Cu alte
cuvinte, se produc interacţiuni semnificative, atunci când
situaţia stresantă este congruentă cu faţeta referitoare la
evaluarea socială a anxietăţii ca trăsătură. Anxietatea în
situaţii de evaluare socială este activată în situaţiile în
care există posibilitatea unei evaluări negative din partea
celorlalţi. După cum prezice modelul interacţionist,
 134
nivelul anxietăţii ca stare, experienţiat în asemenea situaţii
stresante, ar fi mai ridicat pentru acele persoane care, de
regulă, anticipează aceste situaţii şi care au, de asemenea,
tendinţa dispoziţională de a resimţi simptome puternice
de anxietate, atunci când situaţia de evaluare socială este
trăită sau urmează să fie trăită.
II.4.1.2. Separarea
Potrivit lui Flett, Endler şi Rector (2001), anxietatea de
separare este, de regulă, definită drept o teamă nerealistă
de a fi separat de persoanele importante, faţă de care o
persoană a dezvoltat legături de ataşament (de exemplu,
mama, tata, soţul), iar intensitatea temerii este mai mare
decât cea asociată de obicei nivelului de dezvoltare a
copilului. Aşadar, există minimum două componente
principale ale anxietăţii de separare: (a) stilul de ataşament
şi (b) vârsta.
Cele mai multe studii asupra anxietăţii de separare şi
a ataşamentului au fost realizate pe copii. Bowlby (1979,
1980) a propus ideea că separarea induce cogniţii, emoţii şi
comportamente care reflectă modelul funcţionării interne a
persoanei. Ainsworth (1984) a identificat trei stiluri majore
de ataşament la copiii mici: securizant, evitant şi anxios/
ambivalent. De asemenea, în studii asupra ataşamentului
în relaţiile parentale şi romantice la vârsta adultă,
cercetătoarea a arătat că există clasificări analoage şi în
privinţa adulţilor. Anxietatea de separare şi problemele
legate de ataşament sunt încă percepute ca fiind parte a
copilăriei (cf. American Psychiatric Association, 1994). Cu
toate acestea, dovezile empirice sugerează că anxietatea
legată de distresul separării este un fenomen trăit atât de
copii, cât şi de adulţi (Berman & Sperling, 1994; Guldner,
1996; Patterson & McCubbin, 1984).
Anxietatea de separare ca trăsătură. Autorii adoptă
poziţia conform căreia anxietatea de separare este deosebit
de importantă pentru anxietatea ca trăsătură şi apare ca o
diferenţă individuală stabilă, relativ de timpuriu în viaţa
individului. Implicaţiile acestui fapt constau în aceea
că distresul legat de ataşament şi separare, din perioada
copilăriei, se poate asocia cu vulnerabilitate la tulburări de
anxietate, la vârsta adultă (Hafner, 1981; Shean & Lease,
1991). Una dintre consecinţele acestei poziţii este faptul că
putem verifica empiric dacă consecinţele prezise la vârsta
adultă se datorează în mod specific anxietăţii de separare
sau altor aspecte ale anxietăţii ca trăsătură (cf., Flett et al.,
2001). Aşadar, a devenit necesară identificarea sau crearea
unui instrument fidel şi valid, care să măsoare anxietatea de
separare ca trăsătură.
Evaluarea anxietăţii de separare. Când Flett et
al. (2001) au analizat instrumentele existente destinate
evaluării anxietăţii de separare, au remarcat că majoritatea
scalelor, de exemplu, Scala de evaluarea a anxietăţii
materne de separare (Maternal Separation Anxiety Scale
[MSMAS], Hock, McBride & Gnezda, 1989), Scala de
evaluare a implicării parentale (Parental Investment in
Children Scale - PIC, Bradely, Whiteside/Mansell, Brisby
& Caldwell, 1997), Inventarul simptomelor anxietăţii de
EMAS-SAS
separare (Separation Anxiety Symptom Inventory - SASI,
Silove et al., 1993) evaluează, de regulă, diferenţele
individuale, dar că unele sunt foarte specifice unor situaţii
(de exemplu, scala MSAS se concentrează asupra mamelor
şi a separării lor de copii). Acest fapt limitează folosirea
lor în contexte mai generale. Alte scale se adresează
copiilor şi adolescenţilor, spre exemplu Testul de anxietate
de separare ‑ Separation Anxiety Test - SAT, Hansburg,
1980a, 1980b), iar altele, precum Testul de anxietate de
separare (Separation Anxiety Test, Gilbert et al., 1996), nu
au proprietăţi psihometrice adecvate. Cel mai important
este că niciuna dintre scale nu abordează anxietatea de
separare ca o trăsătură generală.
II.4.1.3. Auto‑dezvăluirea
Potrivit lui Dindia, Fitzpatrick şi Kenny (1997),
auto‑dezvăluirea este „procesul prin care o persoană
dezvăluie verbal informaţii despre propria persoană
(inclusiv despre gânduri, sentimente, experienţe) unei alte
persoane” (pag. 388). După cum s‑a arătat anterior, acest
construct diferă de ascunderea informaţiilor despre sine
(Larson & Chastain, 1990). Auto‑dezvăluirea se asociază
negativ cu teama de intimitate (Davidson, Balswick &
Halverson, 1983). Auto‑dezvăluirea, ca şi constructul de
anxietate, este multidimensională şi include diferenţele
individuale în privinţa a numeroşi factori (Mikuliner
& Nachson, 1991). Factorii care fac obiectul variaţiilor
individuale constau în cantitatea de informaţii dezvăluite,
conţinutul informaţiilor şi destinatarul aspectelor
dezvăluite.
Scalele SAS‑T care măsoară auto‑dezvăluirea (SDFA
şi SDFR) pun accentul pe ţinta auto‑dezvăluirii ca o
sursă majoră a diferenţelor individuale care afectează
auto‑dezvăluirea. Accentul este pus asupra relaţiei
dintre persoana care dezvăluie informaţii despre sine şi
destinatarul acestor informaţii (de exemplu, un membru
al familiei, un prieten apropiat) şi asupra personalităţii
(de exemplu, căldura şi măsura în care i se răspunde)
individului căruia îi este destinată auto‑dezvăluirea. Studiile
anterioare au arătat că, de obicei, oamenii se destăinuie
mai mult prietenilor (Derlega, Wilson & Chaikin, 1976);
că există similarităţi culturale în privinţa tabuurilor legate
de destăinuire (Goodwin, 1990) şi că există diferenţe
care au la bază relaţia persoanei cu ţinta destăinuirilor şi
caracteristicile de personalitate ale acesteia (Miller, Berg
& Archer, 1983).
Auto‑dezvăluirea şi anxietatea. Forbes şi Roger
(1999) au identificat „teama de a dezvălui informaţii
despre sine”, ca o faţetă a încrederii interpersonale. Adică,
anxietatea este o componentă a încrederii interpersonale.
Nu am putut localiza niciun studiu care să investigheze
auto‑dezvăluirea ca o componentă a anxietăţii ca trăsătură.
Măsurarea auto‑dezvăluirii. În prezent, se constată
o lipsă a scalelor adecvate, care să măsoare anxietatea
legată de auto‑dezvăluire. Scala utilizată în studiul lui
Pittman et al. (1983) şi Lloyd (1987) are doar cinci itemi
şi o consistenţă internă scăzută înspre moderată. Scala
Construirea şi standardizarea scalelor
„fricii de auto‑dezvăluire” are o consistenţă internă bună
(alpha = 0,88), dar unii itemi au o validitate îndoielnică.
Subscala referitoare la teama de auto‑dezvăluire, creată
de Forbes şi Roger (1999), suferă de probleme legate de
conţinutul itemilor (unii itemi par să măsoare un sens
general al izolării sau al emoţiilor, altele decât anxietatea,
cum ar fi regretul). Endler et al. (sub tipar) oferă o analiză
mai amănunţită a literaturii empirice şi a teoriei relevante
pentru anxietatea socială şi pentru măsurarea ei.
II.4.2. Itemii EMAS‑SAS
Munca la EMAS‑SAS a început în 1997, iar instru-
mentele de evaluare a anxietăţii ca trăsătură au trecut
prin multiple revizuiri. Instrumentele au la bază o
abordare consistentă cu formatul general al scalelor
EMAS referitoare la trăsătură (EMAS‑T). Cu alte cuvinte,
respondenţilor li se cere să indice intensitatea simptomelor
de anxietate (atât fiziologice, cât şi cognitive), pe care le
resimt de obicei atunci când sunt confruntaţi cu separări
importante sau când sunt în situaţia să dezvăluie informaţii
despre sine familiei sau unui prieten apropiat. Iniţial,
itemii referitori la auto‑dezvăluire au combinat, în acelaşi
instrument, dezvăluirea de informaţii personale familiei cu
dezvăluirea de informaţii personale prietenilor şi au inclus
auto‑dezvăluirea către cunoştinţe ca o scală separată. Cu
toate acestea, pe baza dovezilor empirice, a devenit foarte
clar pentru noi că auto‑dezvăluirea către cunoştinţe nu este
o măsură viabilă şi că dezvăluirea de informaţii personale
familiei şi dezvăluirea informaţiilor personale prietenilor
sunt, într‑adevăr, constructe separate. Aceste rezultate
ale cercetărilor sunt reflectate în forma finală a scalelor
EMAS‑SAS.
II.4.3. Construirea scalelor EMAS‑S şi
eşantioanele de validare
Această extensie a manualului descrie datele obţinute
cu ajutorul a şase eşantioane de indivizi care au completat
scalele EMAS‑SAS: (a) patru eşantioane formate din
studenţi, (b) un eşantion format din adulţi care vizitau
un muzeu de ştiinţe (Ontarion Science Center), (c) un
eşantion postpartum şi (d) un eşantion format din pacienţi
cu diagnostic psihiatric, trataţi ambulatoriu, care sufereau
de tulburări de anxietate.
II.4.3.1. Eşantioanele pilot
Eşantionul preliminar I. Un eşantion format din
315 studenţi (66 bărbaţi, 249 femei) au completat recent
construitele scale de evaluare a anxietăţii de separare ca
trăsătură şi a anxietăţii legate de auto‑dezvăluire către
familie şi prieteni apropiaţi, cu scopul de a investiga
proprietăţile psihometrice ale scalelor. În plus, participanţii
au completat un pachet de instrumente care măsurau
anxietatea ca stare, anxietatea ca trăsătură, depresia ca
stare, depresia ca trăsătură şi stilul de ataşament. Pachetul
135
de instrumente a inclus scala EMAS‑S; scalele EMAS‑T
referitoare la evaluarea socială (ES) şi la situaţiile
ambigue (AM); subscalele de depresie ca stare (S‑Dep) şi
ca trăsătură (T‑Dep) ale Chestionarului de auto‑analiză
(Self‑Analysis Questionnaire, Spielberger & Ritterband,
1996); subscala referitoare la „lipsa dorinţei de a dezvălui
altora imperfecţiunile”, din cadrul Scalei de auto‑evaluare
a perfecţionismului (Perfectionism Self‑Presentation Scale
- PSPS; Hewitt, Flett & Ediger, 1995; Hewitt et al., 2000);
Scala de evaluare a ascunderii informaţiilor despre sine
(Self‑Concealment Scale - SCS; Larson & Chastain, 1990)
şi Inventarul stilurilor de ataşament (Attachment Style
Inventory , Becker, Billings, Evelith & Gilbert, 1997).
Eşantionul preliminar II. Un al doilea eşantion a
fost recrutat pentru un studiu ulterior (Endler et al., sub
tipar), care reprezintă o extensie a primului studiu realizat
pentru a confirma proprietăţile psihometrice ale recent
construitelor scale EMAS‑SAS. Acest eşantion a fost format
din 322 de studenţi (104 bărbaţi, 218 femei), cu o medie de
vârstă de 20,5 ani (AS = 3,4). În plus faţă de completarea
scalelor de evaluare a anxietăţii de separare ca trăsătură şi
a anxietăţii ca trăsătură în situaţii de auto‑dezvăluire recent
construite, participanţii au completat şi alte măsurători
ale anxietăţii ca trăsătură, o scală de evaluare a anxietăţii
ca stare şi scalele existente de evaluare a auto‑dezvăluirii
şi a anxietăţii de separare. Acest pachet a inclus scalele
EMAS‑S, scalele referitoare la evaluarea socială şi la
ambiguitate ale EMAS‑T, EMAS‑P, SCS, Inventarul
stilurilor de ataşament; Scala sensibilităţii interpersonale
(Interpersonal Sensitivity Measure, Boyce & Parker, 1989)
şi subscala referitoare la Managementul impresiei din
cadrul Inventarului echilibrat al răspunsurilor dezirabile
(Balanced Inventory of Desirable Responding, Paulhus,
1998).
II.4.3.2. Eşantioanele utiliazte la etalonare
Au fost apoi recrutate cele două eşantioane folosite
la etalonare, ale căror performanţe sunt reprezentate în
Formularul pentru trasarea profilului: (a) un eşantion
format din adulţi din SUA şi Canada şi (b) un eşantion
format din studenţi canadieni.
Eşantionul general format din populaţie adultă. A
fost realizat un studiu adiţional pentru a continua validarea
cele două scale şi constructele de anxietate de separare
şi anxietate legată de auto‑dezvăluire, pe un eşantion de
adulţi din SUA şi Canada. La studiu au participat 328 de
adulţi (150 de bărbaţi, 178 de femei), care vizitau un mare
muzeu tehnologic din Canada. Media de vârstă a bărbaţilor
a fost de 36,8 ani (AS = 13,1), iar cea a femeilor de 35,5
ani (AS = 13,3). Participanţii au completat un pachet de
instrumente care a constat în cele două scale recent create
– subscalele de separare şi de auto‑dezvăluire către prieteni
(SDFR) şi către familie (SDFA) – plus instrumentele de
evaluare a anxietăţii sociale ca trăsătură, a anxietăţii ca
trăsătură legată de situaţiile ambigue, a anxietăţii ca stare
şi a îngrijorării: scalele EMAS‑T ES şi AM, EMAS‑S,
EMAS‑P, Indexul sensibilităţii la anxietate (Anxiety
 136 EMAS-SAS

Sensitivity Index, Reiss, Peterson, Gursky & McNally,
1986) şi Chestionarul Penn State de evaluare a îngrijorării
(Penn State Worry Questionnaire, Mayer, Miller, Metzger
& Borkovec, 1990).
Eşantionul de studenţi. A fost realizat un studiu
ulterior pentru a investiga proprietăţile psihometrice
ale recent construitelor scale SAS‑T. Un eşantion format
din 502 studenţi (251 bărbaţi, 251 femei) au completat
un pachet de scale conţinând nou createle scale SAS‑T
(Scala de separare şi de auto‑dezvăluire către familie
şi către prieteni); toate scalele EMAS; Chestionarul de
evaluare a dorului de casă (Homesickness Questionnaire
– HQ, Archer, Ireland, Amos, Broad & Currid, 1998);
şi Inventarul Dundee de evaluare a relocării (Dundee
Relocation Inventory – DRLI, Fisher, 1989).
II.4.3.3. Eşantioanele de validare
În plus faţă de eşantioanele de validare reprezentate
pe Formularul pentru trasarea profilului EMAS‑SAS al
scalelor EMAS‑SAS, au fost obţinute date cu ajutorul
următoarelor două eşantioane clinice, în scopul de a efectua
comparaţii şi de validare.
Eşantionul format din pacienţi trataţi ambulatoriu.
Pentru a putea extrage date generalizabile pentru o gamă
variată de populaţii, scalele SAS‑T au fost administrate
unui eşantion de pacienţi cu patologie psihiatrică, format
din 65 de pacienţi trataţi ambulatoriu (31 bărbaţi, 34 femei)
pentru tulburări de anxietate, la o clinică din cadrul unui
institut psihiatric din Toronto, Ontario. Eşantionul a fost
eterogen şi a fost compus din indivizi cu variate diagnostice
de tulburări de anxietate. Pentru a stabili diagnosticul
primar, indivizilor le‑a fost administrat Interviul clinic
structurat pentru tulburările axei I ale DSM‑IV (SCID,
First, Spitzer, Gibbon & Williams, 1995). Cele mai
predominante diagnostice au fost fobia socială (n = 26)
şi tulburarea de panică cu agorafobie (n = 14). Media de
vârstă a participaţilor a fost de 37,0 ani (AS = 12,4). În plus
faţă de nou createle scale SAS‑T, participanţii au completat
şi Inventarul de depresie Beck (Beck & Steer, 1993) şi
Inventarul de anxietate Beck (Beck, Epstein, Brown &
Steer, 1988; Steer & Beck, 1997).
Eşantionul postpartum. Scalele SAS‑T au fost, de
asemenea, administrate unui eşantion de mame şi taţi
de copii nou‑născuţi. Acest eşantion a fost format din
94 de femei şi 91 bărbaţi, care au fost iniţial contactaţi
la începutul ultimei luni de sarcină. Participanţii au fost
cupluri căsătorite (trei dintre bărbaţi nu au completat
chestionarele). Mamele au avut o medie de vârstă de 29,3
ani (AS = 3,5), iar taţii o medie de 31,1 ani (AS = 4,0).
participanţii au completat o baterie de teste de personalitate
pe parcursul ultimei luni de sarcină. La trei luni după
naştere, proaspeţii părinţi au completat recent construitele
scale EMAS‑SAS, împreună cu următoarele instrumente de
evaluare a anxietăţii de separare şi a anxietăţii sociale:

Tabelul II.4
Proprietăţile psihometrice ale subscalei EMAS‑SAS referitoare la separare

Scorul brut la scala SAS-T Separare

Eşantion n M AS Alpha

Preliminar Iª
Bărbaţi 66 46,1 10,2 0,88
Femei 249 48,0 11,6 0,90
Preliminar IIª
Bărbaţi 104 46,3 10,9 0,89
Femei 218 48,1 11,5 0,83
Studenţi
Bărbaţi 251 48,0 11,0 0,87
Femei 251 52,3 11,1 0,89
Adulţi
Bărbaţi 150 43,4 12,1 0,92
Femei 178 45,7 11,6 0,90
Postpartum
Bărbaţi 91 44,2 10,4 0,89
Femei 94 45,0 11,2 0,91
Pacienţi cu diagnostic psihiatric
Total 65 49,0 12,9 0,93
Bărbaţi 31 46,6 12,9 0,93
Femei 34 51,1 12,7 0,92
Fobie socială 26 47,8 12,7 0,94
Tulburare de panică/Agorafobie 13 52,1 14,6 0,94

ª Eşantioanele preliminare sunt formate din studenţi.

Construirea şi standardizarea scalelor 137

Tabelul II.5
Proprietăţile psihometrice ale subscalei EMAS‑SAS referitoare la auto‑dezvăluire

Scorul brut la subscala SAS-T de auto-dezvăluire

Tipul dezvăluirii n M AS Alpha

Eşantionul preliminar Iª

Auto-dezvăluire către familie

Bărbaţi 15 43,0 10,5 0,87
Femei 76 50,9 14,3 0,94
Auto-dezvăluire către prieteni
Bărbaţi 37 46,7 12,8 0,94
Femei 148 43,8 13,9 0,94

Eşantionul preliminar IIª

Auto-dezvăluire către familie

Bărbaţi 24 48,3 11,4 0,90
Femei 65 50,7 14,6 0,94
Auto-dezvăluire către prieteni
Bărbaţi 80 46,2 13,2 0,94
Femei 153 43,7 14,2 0,94

Studenţi

Auto-dezvăluire către familie

Bărbaţi 251 49,9 12,4 0,91
Femei 251 55,9 11,5 0,92
Auto-dezvăluire către prieteni
Bărbaţi 251 42,0 12,1 0,90
Femei 251 45,7 12,9 0,94

Adulţi

Auto-dezvăluire către familie

Bărbaţi 58 42,6 12,1 0,94
Femei 83 46,4 13,1 0,93
Auto-dezvăluire către prieteni
Bărbaţi 47 43,0 12,6 0,91
Femei 52 42,9 13,1 0,92

Postpartum

Auto-dezvăluire către prieteni şi familie

Bărbaţi 94 42,7 12,5 0,94
Femei 91 40,2 11,7 0,93

Pacienţi cu diagnostic psihiatric

Auto-dezvăluire către prieteni şi familie

Total 56 47,3 12,5 0,93
Bărbaţi 27 46,3 12,7 0,95
Femei 29 51,2 11,6 0,93
Fobie socială 24 49,2 11,5 0,94
Tulburare de panică/Agorafobie 14 46,0 14,7 0,96

ª Eşantioanele prelimiare sunt formate din studenţi.

 138 EMAS-SAS

Tabelul II.6
Proprietăţile psihometrice ale subscalei EMAS‑SAS referitoare la evaluarea socială

Scorul brut la scala SAS-T de evaluare socială

Eşantion n M AS Alpha

Preliminar Iª
Bărbaţi 66 42,0 10,6 0,89
Femei 249 50,0 10,3 0,89
Preliminar IIª
Bărbaţi 104 41,9 9,5 0,84
Femei 218 48,5 8,8 0,90
Studenţi
Bărbaţi 251 42,2 9,8 0,86
Femei 251 48,9 9,6 0,83
Adulţi
Bărbaţi 150 40,5 10,9 0,89
Femei 178 44,0 9,8 0,86
Postpartum
Bărbaţi 91 42,1 8,5 0,87
Femei 94 47,6 10,8 0,94
Pacienţi cu diagnostic psihiatric
Total 56 47,3 12,5 0,92
Bărbaţi 27 53,7 12,8 0,95
Femei 29 56,9 10,5 0,86
Fobie socială 24 59,6 10,5 0,88
Tulburare de panică/Agorafobie 14 56,2 9,1 0,86

Notă. Întrebările subscalei referitoare la evaluarea socială au fost copiate din scalele EMAS originale
ª Eşantioanele preliminare sunt formate din studenţi.

Inventarul metodelor de coping la situaţiile stresante
(Coping Inventory for Stressful Situations – CISS, Endler &
Parker, 1999); Scala de auto‑evaluare a perfecţionismului
(Perfectionism Self‑Presentation Scale - PSPS, Hewitt,
Flett & Ediger, 1995; Hewitt et al., 2000); Chestionarul
McGill de revizuire a trăirilor depresive (McGill Revision
of the Depressive Experiences Questionnaire, Santor,
Zuroff, Mongrain & Fielding, 1997), Scala de anxietate
de separare maternă (Maternal Separation Anxiety Scale
– MSAS, Hock et al., 1989) şi o scală scurtă de cinci itemi
destinaţi evaluării anxietăţii (Gilbert et al., 1996).
II.4.3.4. Sumarizarea datelor de etalonare pentru
scalele EMAS‑SAS
Tabelele II.4, II.5 şi II.6 prezintă scorurile medii
la SAS‑T obţinute pentru fiecare eşantion. Sunt, de
asemenea, prezentate şi scorurile la scala EMAS-T ES. În
general, scorurile au fost diferite pentru bărbaţi şi femei,
iar diferenţele dintre eşantioane au fost mai evidente în
privinţa femeilor.
Scorurile la scala de separare a SAS‑T. Scorurile
medii la scala de separare pentru fiecare eşantion sunt
prezentate în tabelul II.4. Se poate observa faptul că
scorurile medii obţinute la scala de separare au variat de la
minimum de 43,4, pentru bărbaţii din eşantionul general,
la 52,1, pentru cei 13 adulţi diagnosticaţi cu tulburare
de panică cu agorafobie. O serie de teste de comparaţii
multiple au arătat că există unele diferenţe semnificative
între grupuri în privinţa mediilor scorurilor. De exemplu,
o comparaţie între scorurile la scala de separare obţinute
de femeile din diferitele eşantioane a arătat că femeile din
eşantionul psihiatric au înregistrat niveluri semnificativ
mai crescute ale anxietăţii de separare decât femeile din
eşantionul format din populaţia generală adultă (t = 2,29, p
< 0,05). În mod similar, femeile din eşantionul psihiatric au
înregistrat niveluri semnificativ mai ridicate ale anxietăţii
de separare decât femeile din eşantionul postpartum (t =
2,47, p < 0,05). Nu au fost identificate asemenea diferenţe
atunci când au fost examinate scorurile obţinute de
diferitele eşantioane de bărbaţi.
Scorurile la scala de auto‑dezvăluire a SAS‑T. În
tabelul 5 este prezentat un sumar al scorurilor obţinute
la subscalele de auto‑dezvăluire. Pattern‑ul general care
a reieşit din această sumarizare este acela că, deşi, în
general, scorurile medii obţinute la instrumentele de
evaluare a anxietăţii ca trăsătură legate de auto‑dezvăluire
au fost destul de similare celor obţinute în cazul anxietăţii
de separare ca trăsătură, totuşi au fost raportate niveluri
mai mari ale anxietăţii legate de auto‑dezvăluire, atunci
când accentul a fost pus asupra dezvăluirii către membrii
familiei, spre deosebire de dezvăluirea către prieteni,
mai ales în cazul femeilor. De exemplu, după cum arată
şi Tabelele II.4 şi II.5, examinarea scorurilor obţinute
de femeile din eşantionul general de adulţi a arătat că
Construirea şi standardizarea scalelor 139

Tabelul II.7
Proprietăţile psihometrice ale subscalei EMAS‑SAS referitoare la percepţie (SAS‑P)

Scoruri brute
Studenţi Postpartum Adulţi
Scala SAS-P
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
Separare
M 2,4 2,4 2,3 2,2 2,2 2,4
AS 1,3 1,4 1,1 1,1 1,3 1,4
Auto-dezvăluire
M 2,4 2,4 2,2 2,3 2,4 2,4
AS 1,2 1,2 1,0 1,0 1,2 1,2
Evaluare socialăª
M 2,8 2,7 2,5 2,9 2,5
AS 1,2 1,2 1,0 1,2 1,3

ª Această scală a fost reprodusă din scala referitoare la percepţie din cadrul EMAS. Etaloanele prezentate în formularul pentru trasarea profilului la EMAS-
SAS se bazează pe eşantioanele de etalonare ale scalelor EMAS originale.

mediile pentru anxietatea de separare, anxietatea legată de
destăinuirea de informaţii personale unui prieten apropiat
şi unui membru al familiei au fost de 45,7, 42,9 şi respectiv
46,4. Referitor la bărbaţii din acest eşantion, mediile la
anxietatea de separare, anxietatea legată de destăinuirea de
informaţii personale unui prieten apropiat şi unui membru
al familiei au fost de 43,4, 43,0 şi respectiv 42,6.
Scorurile la scala de evaluare socială a SAS‑T.
Mediile şi abaterile standard ale eşantioanelor la scala de
evaluare socială sunt prezentate în Tabelul II.6. O examinare
atentă a acestor medii pune în evidenţă pattern‑uri care fac
o distincţie clară între anxietatea ca trăsătură legată de
evaluarea socială şi alte faţete interpersonale ale anxietăţii
ca trăsătură. De exemplu, s‑a arătat în mod consistent
că femeile au obţinut niveluri mai crescute ale anxietăţii
sociale decât bărbaţii, dar aceste diferenţe de gen nu au fost
atât de evidente atunci când au fost examinate şi alte faţete
ale anxietăţii ca trăsătură. De exemplu, analiza eşantionului
postpartum a arătat că nu au existat diferenţe semnificative
între genuri în privinţa anxietăţii de separare sau în privinţa
anxietăţii legate de auto‑dezvăluire, dar femeile au avut
totuşi niveluri ale anxietăţii în situaţii de evaluare socială
substanţial mai crescute (t = 3,83, p < 0,001).
Scorurile la scala SAS‑P. Tabelul 6 prezintă mediile
şi abaterile standard pentru itemii SAS‑P care evaluează
percepţiile asupra situaţiei. Sunt prezentate rezultatele celor
trei eşantioane care au completat formularul. Aceste valori
reprezintă nivelurile de bază ale percepţiilor situaţionale
în momentul în care participanţii se găsesc în situaţia de a
completa scalele noastre. Această informaţie ar trebui să‑şi
dovedească utilitatea atunci când efectuăm comparaţii în
cadrul unor cercetări asupra faţetelor anxietăţii ca trăsătură
în situaţii specifice care implică un element de ameninţare
percepută. De reţinut faptul că nu a fost posibilă calcularea
consistenţei interne a acestor scale, deoarece sunt formate
dintr‑un singur item.
 CAPITOLUL II.5
PROPRIETĂŢI PSIHOMETRICE
Această secţiune pune în discuţie dovezile legate de
fidelitatea şi validitatea scalelor EMAS‑SAS. Secţiunea
intitulată Fidelitate prezintă valorile consistenţei interne.
În secţiunea Validitate, sunt prezentate două tipuri de
dovezi: dovezi legate de validitatea de construct, bazată pe
rezultatele variatelor analize factoriale, şi dovezi legate de
validitatea concurentă, bazată pe relaţiile observate dintre
scorurile la EMAS‑SAS şi scorurile la alte instrumente.
Apoi, este prezentată examinarea efectului dezirabilităţii
sociale asupra răspunsurilor la EMAS. Această secţiune se
încheie cu o imagine de ansamblu asupra direcţiilor viitoare
de cercetare adresate continuării investigării proprietăţilor
psihometrice ale scalelor EMAS‑SAS. Informaţii despre
caracteristicile psihometrice ale scalelor de evaluare
socială sunt cuprinse în Manualul EMAS.
II.5.1. Fidelitatea
II.5.1.1. Consistenţa internă
Tabelele II.4, II.5 şi II.6 includ coeficienţii
alpha obţinuţi pe diferite eşantioane pentru aspectele
interpersonale ale anxietăţii ca trăsătură. După cum ne‑am
aştepta în cazul unui instrument de acest tip, în care toate
răspunsurile la o anumită scală se concentrează asupra
unui singur tip de situaţie, coeficienţii alpha obţinuţi pentru
faţetele interpersonale ale anxietăţii ca trăsătură au avut
valori ridicate în mod uniform. Coeficienţii au luat valori
între 0,83 şi 0,94 pentru scala de separare, între 0,87 şi 0,96
pentru scala de auto‑dezvăluire şi între 0,83 şi 0,95 pe scala
de evaluare socială.
II.5.1.2. Fidelitatea test‑retest
Un eşantion de 140 de studenţi (27 bărbaţi şi 113
femei) a fost recrutat pentru a evalua fidelitatea test‑retest a
aspectelor interpersonale ale anxietăţii ca trăsătură. Aceşti
studenţi au completat instrumentele de măsură în două
ocazii diferite, separate de un interval de o săptămână.
Rezultatele sunt prezentate în Tabelul II.8. Coeficienţii de
fidelitate au variat între 0,69 şi 0,77, atestând o relativă
stabilitate pe termen scurt a acestor instrumente noi.
Coeficienţii alpha obţinuţi pe acest eşantion au luat valori
între 0,88 şi 0,93, la Momentul 1, şi între 0,83 şi 0,91, la
Momentul 2.
Tabelul II.8
Proprietăţile psihometrice în eşantionul test‑retest
pentru subscalele EMAS‑SAS referitoare la trăsătură
(SAS‑T)
Subscala SAS-T r Alpha T1 Alpha T2
Separare 0,77 0,92 0,91
Auto-dezvăluire către membrii
familiei 0,69 0,93 0,91
Auto-dezvăluire către prieteni 0,71 0,92 0,90
Evaluare socialăª 0,73 0,88 0,83
Notă. Intervalul de timp dintre testare şi retestare a fost de o săptămână. N
= 140 studenţi (27 bărbaţi, 113 femei).
a
Această scală a fost copiată din scala originală EMAS.
II.5.2. Validitatea
Analizele legate de validitatea de construct şi de cea
concurentă a scalelor EMAS‑SAS au fost efectuate pe
măsurătorile obţinute cu ajutorul eşantioanelor descrise
în secţiunea Construirea scalelor. Rezultatele susţin
interpretarea scalelor SAS‑T şi a caracteristicilor pe care le
reprezintă, care sunt relativ independente unele de altele şi
de scalele EMAS‑T referitoare la evaluarea socială. În plus,
rezultatele aduc dovezi repetate că bărbaţii şi femeile diferă
din perspectiva trăsăturilor măsurate de acest instrument.
II.5.2.1. Validitatea de construct şi multidimen-
sionalitatea scalelor SAS‑T
Pentru a examina multidimensionalitatea scalelor
SAS‑T şi relaţiile dintre subscalele acestora, au fost
efectuate trei seturi de analize factoriale.
În primul rând, a fost realizată o analiză factorială
prin metoda componentelor principale cu ajutorul rotaţiei
varimax asupra răspunsurilor oferite de studenţii din
primul studiu pilot. În analize au fost incluse răspunsurile
la cinci faţete ale anxietăţii ca trăsătură (anxietatea de
separare, anxietatea legată de auto‑dezvăluire către familie
sau prieteni, auto‑dezvăluirea către cunoştinţe, anxietatea
Proprietăţi psihometrice 141

în situaţii de evaluare socială şi anxietatea legată de
situaţiile ambigue). Analiza factorială a generat o soluţie
în şase factori, care a explicat 53,79% din varianţă. Cel
de‑al cincilea şi cel de‑al şaselea factor au constat în
itemi referitori la anxietate în situaţiile de destăinuire de
informaţii personale unor cunoştinţe, care au fost excluse
din forma finală. Primii patru factori sunt prezentaţi în
Tabelul II.9. Primul factor s‑a constituit din cei 15 itemi
referitori la anxietatea în situaţii de evaluare socială.
Saturaţiile semnificative au variat între 0,43 şi 0,79.
Cel de‑al doilea factor s‑a constituit din cei 15 itemi ai
anxietăţii de separare. Saturaţiile semnificative au variat
între 0,37 şi 0,74. Cel de‑al treilea factor s‑a constituit
din itemii factorului EMAS‑T care măsoară anxietatea în
situaţii nesigure şi ambigue. Saturaţiile au luat valori între
0,40 şi 0,73. Al patrulea factor s‑a constituit din itemii care
evaluează anxietatea în condiţii de destăinuire de informaţii
despre sine unor membri ai familiei sau prietenilor. Toţi
cei 15 itemi au încărcat semnificativ acest factor, cu valori
cuprinse între 0,40 şi 0,85. În ansamblu, această analiză
a datelor preliminare a oferit susţinere pentru validitatea
factorială a noului instrument cu factori clar identificabili
şi diferenţiabili, referitori la anxietatea de separare,
anxietatea legată de auto‑dezvăluire şi la anxietatea în
situaţii de evaluare socială .
O a doua analiză factorială a fost realizată asupra
răspunsurilor la itemi furnizate de cei 502 studenţi din
eşantionul de etalonare. Principalele rezultate ale acestei
analize sunt prezentate în Tabelul II.10. Cele trei faţete ale
trăsăturii incluse în această analiză au constat în faţetele
scalelor SAS‑T. Determinarea numărului de factori pe baza
graficului pantei (scree plot) a sugerat că trebuie păstraţi
patru factori. Primii doi factori au constat în itemii formulaţi
negativ (i.e. anxios) şi respectiv itemii formulaţi pozitiv
(i.e. non‑anxios) din subscala care evaluează anxietatea
atunci când destăinui informaţii despre sine unor membri ai
familiei sau unui prieten apropiat. Aceşti factori au explicat
22,56%, şi respectiv 9,08% din varianţă. Cel de‑al treilea
factor este constituit din cei 15 itemi referitori la anxietatea
de separare şi a explicat 8,12% din varianţă. Saturaţiile au
variat între 0,41 şi 0,71. Ultimul factor este format din 14
din cei 15 itemi ai anxietăţii în situaţii de evaluare socială,
iar acest factor a explicat 7,42% din varianţă. În concluzie,
s‑a arătat încă o dată că subscalele au încărcat factori
distincţi, cu menţiunea că itemii referitori la anxietatea
din situaţii de auto‑dezvăluire s‑au împărţit în doi factori
care au reflectat direcţia formulării itemilor. Acest rezultat
nu a fost văzut ca un neajuns al noilor noastre scale, din
moment ce şi în cazul scalelor EMAS au fost obţinute
rezultate similare.
În cele din urmă, o altă analiză factorială a fost
efectuată pe baza răspunsurilor la itemi date de adulţii din
SUA şi Canada din eşantionul nostru folosit la etalonare.
Au fost analizate răspunsurile la instrumentele de evaluare
a anxietăţii de separare ca trăsătură, a anxietăţii legate
de destăinuirea de informaţii despre sine familiei sau
prietenilor, a anxietăţii din situaţii de evaluare socială şi a
anxietăţii din situaţii ambigue. Rezultatele sunt prezentate
în Tabelul II.11. Analiza factorială iniţială a relevat 10
factori, care au explicat 67,26% din varianţă. Primul
factor este constituit dintr‑un amestec de itemi din scalele
de evaluare socială şi de ambiguitate. Acesta a explicat
24,21% din varianţă. Cel de‑al doilea factor este constituit
în întregime din cei 15 itemi ai scalei de separare, ale căror
saturaţii au variat între 0,40 şi 0,75. Acest factor a fost
răspunzător pentru 9,75% din varianţă.

Tabelul II.9
Analiza factorială a scalelor de evaluare a anxietăţii ca trăsătură EMAS‑SAS (SAS‑T)
în eşantionul preliminar I

Factorul 1 Factorul 2 Factorul 3 Factorul 4

Itemul Evaluare socială Separare Situaţii ambigue Auto-dezvăluire:
familie sau prieteni
Evaluare socială
Caut experienţe de felul acesta. 0,43 0,01 0,31 0,01
Sunt supărat(ă). 0,57 0,03 -0,02 0,01
Transpir. 0,48 -0,06 -0,17 0,10
Mă simt relaxat(ă). 0,72 0,03 0,14 0,06
Mă simt stânjenit(ă). 0,79 -0,01 0,05 0,01
Aştept cu nerăbdare aceste situaţii. 0,61 0,08 0,31 0,11
Am o stare de agitaţie în stomac. 0,67 0,06 -0,14 0,04
Mă simt confortabil. 0,51 0,05 0,13 -0,06
Mă simt încordat(ă). 0,77 0,01 -0,01 0,02
Îmi face plăcere sa fiu în aceste situaţii. 0,63 0,09 0,29 0,11
Inima îmi bate mai repede. 0,64 0,05 -0,27 0,03
Mă simt în siguranţă. 0,67 0,13 0,26 0,13
Mă simt îngrijorat(ă). 0,52 0,08 -0,21 0,05
Am încredere în mine. 0,55 0,11 0,34 -0,02
Sunt agitat(ă). 0,73 0,08 -0,05 0,10
Tabel continuat pe pagina următoare…
 142 EMAS-SAS

Tabelul II.9 (continuare)

Analiza factorială a scalelor de evaluare a anxietăţii ca trăsătură EMAS‑SAS (SAS‑T)
în eşantionul preliminar I
Factorul 1 Factorul 2 Factorul 3 Factorul 4
Itemul Evaluare socială Separare Situaţii ambigue Auto-dezvăluire:
familie sau prieteni
Separare
Caut experienţe de felul acesta. 0,09 0,46 0,17 -0,05
Sunt supărat(ă). 0,06 0,74 -0,10 0,02
Transpir. -0,10 0,40 -0,17 0,07
Mă simt relaxat(ă). 0,07 0,74 -0,06 0,07
Mă simt stânjenit(ă). 0,10 0,69 -0,07 0,12
Aştept cu nerăbdare aceste situaţii. 0,05 0,66 0,12 -0,02
Am o stare de agitaţie în stomac. 0,06 0,57 -0,17 0,10
Mă simt confortabil. 0,01 0,71 0,13 0,05
Mă simt încordat(ă). 0,07 0,66 -0,16 0,07
Îmi face plăcere sa fiu în aceste situaţii. -0,02 0,73 0,12 -0,04
Inima îmi bate mai repede. -0,01 0,51 -0,26 0,18
Mă simt în siguranţă. 0,07 0,73 0,10 0,17
Mă simt îngrijorat(ă). 0,19 0,37 -0,12 -0,08
Am încredere în mine. 0,08 0,66 0,22 0,13
Sunt agitat(ă). 0,08 0,60 -0,15 0,13

Situaţii ambigue
Caut experienţe de felul acesta. 0,15 0,01 0,65 0,06
Sunt supărat(ă). 0,05 0,06 0,52 0,02
Transpir. 0,07 -0,04 0,42 0,08
Mă simt relaxat(ă). 0,13 0,13 0,70 0,06
Mă simt stânjenit(ă). 0,21 0,07 0,58 0,10
Aştept cu nerăbdare aceste situaţii . 0,08 0,04 0,71 0,10
Am o stare de agitaţie în stomac. 0,23 0,17 0,40 0,01
Mă simt confortabil. 0,08 0,09 0,67 0,05
Mă simt încordat(ă). 0,17 0,14 0,61 0,03
Îmi face plăcere sa fiu în aceste situaţii. 0,08 0,12 0,73 0,07
Inima îmi bate mai repede. 0,13 0,09 0,44 -0,01
Mă simt în siguranţă. 0,22 0,18 0,70 0,14
Mă simt îngrijorat(ă). 0,09 0,13 0,41 -0,03
Am încredere în mine. 0,26 0,17 0,61 0,03
Sunt agitat(ă). 0,14 0,16 0,60 0,02

Auto-dezvăluire către membrii familiei şi prieteni

Caut experienţe de felul acesta. -0,06 -0,04 0,27 0,74
Sunt supărat(ă). -0,02 0,04 -0,04 0,61
Transpir. 0,01 0,01 -0,12 0,55
Mă simt relaxat(ă). 0,07 0,10 0,13 0,79
Mă simt stânjenit(ă). 0,08 0,04 0,06 0,70
Aştept cu nerăbdare aceste situaţii. -0,03 -0,06 0,27 0,73
Am o stare de agitaţie în stomac. 0,10 0,11 -0,02 0,60
Mă simt confortabil. 0,02 0,06 0,19 0,85
Mă simt încordat(ă). 0,09 0,14 0,01 0,75
Îmi face plăcere sa fiu în aceste situaţii. -0,04 0,01 0,33 0,76
Inima îmi bate mai repede. 0,13 0,15 -0,09 0,58
Mă simt în siguranţă. 0,04 0,12 0,23 0,79
Mă simt îngrijorat(ă). 0,11 0,06 -0,14 0,40
Am încredere în mine. 0,12 0,13 0,24 0,70
Sunt agitat(ă). 0,10 0,12 0,01 0,75

Notă. N = 315 studenţi. Acestea reprezintă rezultatele parţiale ale analizei factoriale prin metoda componentelor principale cu ajutorul rotaţiei varimax.
Scala de auto-dezvăluire către cunoştinţe a fost, de asemenea, inclusă în analiză şi au fost extraşi 6 factori care au explicat 53,79% din varianţă. Scala de
auto-dezvăluire către cunoştinţe s-a divizat în doi factori separaţi, care nu au fost uşor de interpretat. Doar acele subscale care au încărcat un singur factor
sunt incluse în acest tabel. Numerele îngroşate sunt cele a căror saturaţie a fost > 0,35.
Proprietăţi psihometrice 143

Tabelul II.10
Analiza factorială a scalelor de evaluare a anxietăţii ca trăsătură EMAS‑SAS (SAS‑T)
în eşantionul de studenţi

Factorul 1 Factorul 2 Factorul 3 Factorul 4

Itemul Auto-dezvăluireª Auto-dezvăluireª Separare Evaluare socială
(formulare (formulare
negativă) pozitivă)
Caut experienţe de felul acesta. 0,18 0,59 0,44 0,27
Sunt supărat(ă). 0,49 0,25 0,69 0,50
Transpir. 0,55 0,09 0,41 0,57
Mă simt relaxat(ă). 0,26 0,55 0,63 0,66
Mă simt stânjenit(ă). 0,54 0,27 0,71 0,76
Aştept cu nerăbdare aceste situaţii. 0,12 0,71 0,53 0,51
Am o stare de agitaţie în stomac. 0,60 0,09 0,60 0,61
Mă simt confortabil. 0,23 0,55 0,64 0,55
Mă simt încordat(ă). 0,58 0,22 0,68 0,72
Îmi face plăcere sa fiu în aceste situaţii. 0,16 0,72 0,58 0,55
Inima îmi bate mai repede. 0,66 0,06 0,56 0,55
Mă simt în siguranţă. 0,24 0,58 0,68 0,50
Mă simt îngrijorat(ă). 0,55 0,08 0,51 0,60
Am încredere în mine. 0,29 0,56 0,54 0,56
Sunt agitat(ă). 0,60 0,24 0,61 0,75

Valoarea proprie 13,54 5,45 4,87 4,54

Notă. N = 502. Saturaţiile > 0,35 sunt îngroşate. Analiza factorială iniţială a relevat 10 factori care au explicat 65,13% din varianţă, iar metoda scree plot a
indicat o soluţie potenţială compusă din patru factori (prezentată aici).
ª Auto-dezvăluirea către membrii familiei şi către prieteni.

Tabelul II.11
Analiza factorială a tuturor itemilor scalelor EMAS‑SAS
în eşantionul general format din adulţi

Factorul 1 Factorul 2 Factorul 3 Factorul 4

Itemul Evaluare socială/ Separare Auto-dezvăluire Evaluare socială/
Situaţii ambigue Situaţii ambigue
Evaluare socială/Situaţii ambigue
Caut experienţe de felul acesta. 0,09 0,05 -0,03 0,55
Sunt supărat(ă). 0,61 0,11 -0,03 0,12
Transpir. 0,67 0,05 0,07 -0,04
Mă simt relaxat(ă). 0,28 -0,12 0,15 0,33
Mă simt stânjenit(ă). 0,74 0,09 0,08 0,18
Aştept cu nerăbdare aceste situaţii. 0,12 -0,05 0,02 0,67
Am o stare de agitaţie în stomac. 0,65 -0,06 0,16 0,06
Mă simt confortabil. 0,14 -0,06 0,11 0,53
Mă simt încordat(ă). 0,73 -0,02 0,02 0,22
Îmi face plăcere sa fiu în aceste situaţii. 0,17 -0,14 0,01 0,73
Inima îmi bate mai repede. 0,74 -0,02 0,14 -0,04
Mă simt în siguranţă. 0,29 -0,02 0,06 0,56
Mă simt îngrijorat(ă). 0,72 -0,04 0,11 0,17
Am încredere în mine. 0,22 -0,06 0,07 0,54
Sunt agitat(ă). 0,76 0,02 0,11 0,16
Tabel continuat pe pagina următoare…
 144 EMAS-SAS

Tabelul II.11 (continuare)

Analiza factorială a tuturor itemilor scalelor EMAS‑SAS
în eşantionul general format din adulţi
Factorul 1 Factorul 2 Factorul 3 Factorul 4
Itemul Evaluare socială/ Separare Auto-dezvăluire Evaluare socială/
Situaţii ambigue Situaţii ambigue
Separare
Caut experienţe de felul acesta. -0,29 0,40 0,10 0,28
Sunt supărat(ă). 0,15 0,72 0,08 0,05
Transpir. 0,25 0,61 0,01 -0,09
Mă simt relaxat(ă). -0,08 0,62 0,11 0,30
Mă simt stânjenit(ă). 0,22 0,68 0,03 0,05
Aştept cu nerăbdare aceste situaţii. -0,32 0,44 0,20 0,33
Am o stare de agitaţie în stomac. 0,28 0,67 0,03 -0,12
Mă simt confortabil. -0,14 0,57 0,19 0,33
Mă simt încordat(ă). 0,21 0,73 0,07 -0,03
Îmi face plăcere sa fiu în aceste situaţii. -0,27 0,49 0,19 0,33
Inima îmi bate mai repede. 0,26 0,69 0,13 -0,12
Mă simt în siguranţă. -0,09 0,56 0,16 0,42
Mă simt îngrijorat(ă). 0,22 0,65 0,10 0,05
Am încredere în mine. -0,02 0,56 0,11 0,37
Sunt agitat(ă). 0,29 0,75 0,07 0,02

Auto-dezvăluire
Caut experienţe de felul acesta. -0,16 -0,06 0,66 0,18
Sunt supărat(ă). 0,25 0,20 0,64 -0,02
Transpir. 0,35 0,31 0,40 -0,08
Mă simt relaxat(ă). 0,08 0,06 0,71 0,21
Mă simt stânjenit(ă). 0,34 0,17 0,71 -0,01
Aştept cu nerăbdare aceste situaţii. -0,14 -0,03 0,75 0,17
Am o stare de agitaţie în stomac. 0,38 0,30 0,55 -0,03
Mă simt confortabil. 0,01 0,03 0,73 0,22
Mă simt încordat(ă). 0,37 0,20 0,65 -0,04
Îmi face plăcere sa fiu în aceste situaţii. -0,07 -0,04 0,73 0,19
Inima îmi bate mai repede. 0,46 0,33 0,53 -0,13
Mă simt în siguranţă. 0,05 0,07 0,74 0,20
Mă simt îngrijorat(ă). 0,34 0,29 0,60 -0,06
Am încredere în mine. 0,08 0,06 0,64 0,29
Sunt agitat(ă). 0,37 0,25 0,69 0,07

Evaluare socială/ Situaţii ambigue

Caut experienţe de felul acesta. -0,04 0,14 0,09 0,63
Sunt supărat(ă). 0,42 0,41 0,08 0,26
Transpir. 0,51 0,29 0,04 0,11
Mă simt relaxat(ă). 0,17 0,17 0,15 0,60
Mă simt stânjenit(ă). 0,47 0,30 0,13 0,29
Aştept cu nerăbdare aceste situaţii. -0,03 0,18 0,10 0,69
Am o stare de agitaţie în stomac. 0,54 0,39 0,17 0,07
Mă simt confortabil. 0,18 0,21 0,13 0,65
Mă simt încordat(ă). 0,52 0,32 0,15 0,23
Îmi face plăcere sa fiu în aceste situaţii. -0,02 0,15 0,07 0,67
Inima îmi bate mai repede. 0,58 0,30 0,09 -0,02
Mă simt în siguranţă. 0,12 0,22 0,14 0,61
Mă simt îngrijorat(ă). 0,46 0,30 0,15 0,21
Am încredere în mine. 0,14 0,19 0,14 0,61
Sunt agitat(ă). 0,49 0,39 0,17 0,19

Valoarea proprie 14,52 5,85 4,3 4,50

Notă. N = 328. Analiza iniţială prin metoda componentelor principale cu ajutorul rotaţiei varimax a relevat 10 factori cu valori proprii mai mari de 1 şi care
au explicat 67,26% din varianţă. Metoda scree plot a indicat o soluţie în patru factori. Această soluţie a explicat 49,18% din varianţă. Numerele îngroşate
sunt cele a căror saturaţie a fost > 0,40.
Proprietăţi psihometrice 145

Tablelul II.12
Intercorelaţiile dintre sub-scalele EMAS-SAS în eşantionul preliminar II

Scala 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

1. EMAS-T-ESa - 0,27** 0,48** 0,24* 0,17* 0,13* 0,13* 0,11 0,34** 0,42** 0,31** 0,12* 0,17* 0,20* -0,33* -0,44** 0,39** 0,50** -0,09
2. SAS-T Separare - 0,36** 0,24** 0,36** 0,25** 0,26** 0,21** 0,25** 0,24** 0,23** 0,10 0,18** 0,20** -0,21** -0,22** 0,39** 0,20** -0,11*
3. EMAS-T Ambiguitate - 0,43** 0,21** 0,15** 0,17** 0,10 0,35** 0,40** 0,29** 0,16** 0,15** 0,13* -0,28** -0,43** 0,34** 0,47** -0,14*
4. SAS-T-ADFb - - 0,18 0,21* 0,12 0,31** 0,22* 0,22* 0,14 -0,04 0,15 0,15 -0,18* 0,23* 0,12 -0,14
5. SAS-T-ADPc - 0,07 0,05 0,08 0,03 0,14 0,32** 0,17** 0,03 0,27** -0,19* -0,16** 0,19* 0,11 -0,08
6. EMAS-S - 0,92** 0,93** 0,39** 0,25** 0,18** 0,13** 0,27** 0,19** -0,15** -0,23** 0,35** 0,23** -0,11
7. EMAS-S Emoţional- - 0,71** 0,35** 0,24** 0,19** 0,13* 0,23** 0,19** -0,15** -0,19** 0,33** 0,23** -0,11
fiziologic
8. EMAS-S Cognitiv - 0,37** 0,22** 0,15** 0,11* 0,27** 0,17** -0,13* -0,24** 0,32** 0,20** -0,17**
9. Depresia ca stare - 0,68** 0,33** 0,21** 0,23** 0,19** -0,40** -0,57** 0,43** 0,41** -0,19**
10. Depresia ca trăsătură - 0,44** 0,30** 0,22** 0,29** -0,51** -0,66** 0,47** 0,42** -0,23**
11. Scala de evaluare a - 0,40** 0,33** 0,42** -0,45** -0,47** 0,44** 0,41** -0,29**
ascunderii informaţiilor
despre sine
12. PSPSd - 0,10 0,37** -0,37** -0,29** 0,24** 0,17** -0,07
13. ASIe Ataşament preocupat - 0,31** -0,31** -0,29** 0,52** 0,29** -0,29**
14. ASI Ataşament insecurizant - -0,56** -0,21** 0,33** 0,17** 0,17**
15. ASI Ataşament securizant - 0,48** -0,50** -0,42** 0,13*
16. Scala Rosenberg a stimei - -0,54** -0,55** 0,21**
de sine
17. ISSf Anxietatea de separare - 0,63** -0,22**
18. ISS Conştientizarea - -0,15**
relaţiilor interpersonale
19. BIDRg Dezirabilitate -
socială

Legendă. N = 322 studenţi. Intercorelaţia scalelor SAS-T-ADF şi SAS-T-ADP este nesemnificativă.

a
ES = Evaluare Socială. bADF = Autodezvăluire faţă de familie. cADP = Autodezvăluire faţă de prieteni. dScala de auto-evaluare a perfecţionismului.
e
Inventarul stilurilor de ataşament. fScala sensibilităţii interpersonale. gInventarul echilibrat al răspunsurilor dezirabile (varianta redusă).
*p < 0,05. **p < 0,01

Cel de‑al treilea factor este format din cei 15 itemi ai
scalei de anxietate legată de auto‑dezvăluire. Acest factor
a explicat 7,72% din varianţă, iar saturaţiile au luat valori
între 0,40 şi 0,75. Ultimul factor este un factor combinat
care s‑a format din majoritatea itemilor care au rămas din
scalele de evaluare socială şi de ambiguitate. Acesta a
explicat 7,50% din varianţă.
Pentru a clarifica în continuare pattern‑ul relaţiilor
dintre scorurile la SAS‑T, au fost calculate intercorelaţiile
dintre scalele SAS‑T şi instrumentele originale EMAS
administrate fiecărui eşantion. Rezultatele sunt prezentate
în Tabelul II.13 pentru eşantionul de studenţi utilizat la
etalonare şi în Tabelul II.14 pentru eşantionul de etalonare
format din adulţi. Intercorelaţiile dintre scalele SAS‑T
sunt prezentate în Tabelul II.15 pentru eşantioanele
clinice. Rezultatele au indicat faptul că intercorelaţiile
în cazul taţilor din eşantionul postpartum au variat între
0,13 şi 0,41, în timp ce intercorelaţiile în cazul mamelor
au luat valori între 0,31 şi 0,36. Intercorelaţiile pentru
întreg eşantionul psihiatric au variat între 0,31 şi 0,47. Cu
toate că pattern‑ul rezultatelor este similar pentru toate
eşantioanele, diferenţele observate între mamele şi taţii
din eşantionul postpartum vin, în continuare, în sprijinul

Tabelul II.13
Intercorelaţiile dintre scalele EMAS şi scalele EMAS‑SAS
pe eşantionul de studenţi

Scala 1 2 3 4 5
1. SAS-T Evaluare Socialăª - 0,23** 0,28*** 0,22*** 0,27***
2. SAS-T Separare -0,06 - 0,38*** 0,31*** 0,11
3. SAS-T Auto-dezvăluire către familie 0,13* 0,31** - 0,59*** 0,06
4. SAS-T Auto-dezvăluire către prieteni 0,17** 0,19** 0,59*** - 0,21***
5. EMAS-Stare (EMAS-S) 0,15* 0,22*** 0,18** 0,15* -
Notă. Rezultatele pentru bărbaţi (N = 251) se găsesc deasupra liniei diagonale punctate; rezultatele pentru femei sub diagonală. (În tabel, linia diagonală
punctată ar trebui să fie în locul liniuţelor, de la stânga sus spre dreapta jos.)
ª Această subscală a fost reprodusă după scalele EMAS originale.
*p < 0,05. **p < 0,01. ***p < 0,001.
 146 EMAS-SAS

Tabelul II.14
Corelaţiile dintre scalele EMAS, EMAS‑SAS, Indexul sensibilităţii la anxietate şi Chestionarul Penn State de evaluare
a îngrijorării în eşantionul general format din adulţi

Scalele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1. EMAS-SAS Trăsătură (SAS-T) Evaluare - 0,22** 0,46** 0,30** 0,33* 0,17* 0,14 0,17 0,30** 0,38**
socialăª
2. SAS-T Separare 0,30** - 0,48** 0,30** 0,47** 0,20** 0,19** 0,20** 0,39** 0,37**
3. EMAS Trăsătură (EMAS-T) Situaţii ambigue 0,45** 0,39** - 0,47** 0,23 0,18* 0,13 0,20** 0,47** 0,43**
4. SAS-T Autodezvăluire către familie b 0,49** 0,44** 0,48** - - 0,16 0,09 0,20 0,37** 0,28*
5. SAS-T Auto-dezvăluire către prieteni c 0,44** 0,39** 0,77** - - -0,05 -0,01 -0,09 0,34* 0,08
6. EMAS Stare (EMAS-S) 0,39** 0,29** 0,39** 0,40** 0,44** - 0,95** 0,96** 0,35** 0,26**
7. EMAS-S Emoţional-fiziologic 0,37** 0,26** 0,37** 0,38** 0,43** 0,94** - 0,82** 0,31** 0,25**
8. EMAS-S Cognitiv 0,37** 0,29** 0,36** 0,39** 0,43** 0,95** 0,80** - 0,35** 0,24**
9. Indexul sensibilităţii la anxietate 0,36** 0,40** 0,37** 0,36** 0,42** 0,46** 0,37** 0,48** - 0,52**
10. Chestionarul Penn State de evaluare a 0,46** 0,22** 0,34* 0,34* 0,34* 0,40** 0,35** 0,41** 0,43** -
îngrijorării
Notă. Rezultatele pentru femei (n= 178) se găsesc deasupra liniei diagonale punctate; rezultatele pentru bărbaţi (n = 150), sub diagonală. (În tabel, linia
diagonală punctată ar trebui să fie în locul liniuţelor, de la stânga sus spre dreapta jos.) Intercorelaţia dintre SAS-T Autodezvăluire către familie şi SAS-T
Auto-dezvăluire către prieteni este nesemnificativă.
ªAceastă subscală a fost reprodusă după scalele EMAS originale.
b
n = 58 bărbaţi, 83 femei.
c
n = 47 bărbaţi, 52 femei.
*p < 0,05. **p < 0,01. ***p < 0,001.

ideii că bărbaţii şi femeile răspund diferit la itemii scalelor asemenea, cu anxietatea legată de auto‑dezvăluire către
EMAS‑SAS. membrii familiei, în cazul femeilor (r = 0,28, p < 0,05)
şi în cazul bărbaţilor (r = 0,34, p < 0,05). Scala PSWQ
II.5.2.2. Validitatea concurentă corelează cu anxietatea legată de auto‑dezvăluirea către
Validitatea noilor noastre scale a fost evaluată în fiecare prieteni, în cazul bărbaţilor (r = 0,34, p < 0,05), dar nu şi în
eşantion, prin administrarea altor instrumente care, teoretic, cazul femeilor (r = 0,08, ns). Acest rezultat sugerează din
ar trebui să coreleze cu acestea. Relaţiile dintre scalele nou că bărbaţii şi femeile diferă în privinţa caracteristicilor
SAS‑T şi alte scale de anxietate au fost evaluate în cadrul măsurate de scalele EMAS‑SAS.
mai multor eşantioane. Rezultatele obţinute pe eşantionul De asemenea, au fost calculate corelaţiile între noul
de adulţi folosit la etalonare au arătat că îngrijorarea nostru instrument şi scorurile la Indexul sensibilităţii la
patologică, aşa cum a fost evaluată cu Chestionarul anxietate (Anxiety Sensitivity Index), care măsoară frica de
Penn State de evaluare a îngrijorării (Penn State Worry frică. Aceste rezultate obţinute pe eşantionul de etalonare
Questionnaire – PSWQ), corelează cu anxietatea de au arătat că, la femei, sensibilitatea la anxietate a corelat
separare în cazul femeilor (r = 0,37, p < 0,01) şi în cazul semnificativ cu anxietatea de separare (r = 0,39, p < 0,01),
bărbaţilor (r = 0,22, p < 0,01). Scala PSWQ corelează, de cu anxietatea legată de destăinuirea de informaţii despre
Tabelul II.15
Corelaţiile dintre scalele de evaluare a anxietăţii ca trăsătură EMAS‑SAS (SAS‑T)
în eşantionul psihiatric şi în cel postpartum

Scala SAS-T Separare Auto-dezvăluire Evaluare socialăª

Eşantionul postpartumb
Separare - 0,41** 0,22*
Auto-dezvăluire 0,36** - 0,13
Evaluare socială 0,31** 0,36** -
Eşantionul psihiatricc
Separare -
Auto-dezvăluire 0,32* -
Evaluare socială 0,31* 0,47** -

ª Această subscală a fost reprodusă după scalele EMAS originale. b Rezultatele pentru taţi (n = 91) sunt trecute deasupra
liniei diagonale punctate; rezultatele pentru mame (n = 94) se găsesc sub această linie. c Pe baza unui număr de subiecţi
care variază între 54 şi 63.
*p < 0,05. **p < 0,01.
Proprietăţi psihometrice 147

Tabelul II.16
Corelaţiile dintre scalele de distres şi scalele de evaluare a anxietăţii ca trăsătură EMAS‑SAS (SAS‑T)
în eşantionul psihiatric

Scala Scala SAS-T

Separare Auto-dezvăluire Evaluare socialăª
Scala Beck de anxietate
Total 0,52** 0,33* 0,21
Bărbaţi 0,21 0,30 0,27
Femei 0,76** 0,36 0,13

Scala Beck de depresie

Total 0,48** 0,48** 0,18
Bărbaţi 0,26 0,49** 0,38*
Femei 0,63** 0,51** 0,35*
EMAS Stare
Total 0,50** 0,62** 0,37**
Bărbaţi 0,48** 0,62** 0,24
Femei 0,50** 0,66** 0,12

ª Subscala de evaluare socială a fost reprodusă după scalele EMAS originale.

*p < 0,05. **p < 0,01.

Tabelul II.17
Corelaţiile dintre scalele de anxietate şi scalele de evaluare a anxietăţii ca trăsătură EMAS‑SAS (SAS‑T)
în eşantionul postpartum

Scala de anxietate Scala SAS-T

Separare Auto-dezvăluire Evaluare socialăª
Îngrijorare faţă de locul de muncă
Taţi -0,14 -0,10 -0,08
Mame -0,10 -0,10 0,11
Anxietate maternă/paternă de separare
Taţi 0,29** 0,17 0,16
Mame 0,23** 0,14 0,33*
Efecte percepute asupra copilului mic
Taţi 0,19 0,15 -0,09
Mame 0,32** 0,16 -0,03
Anxietate de separare
Taţi 0,54** 0,34** 0,14
Mame 0,51** 0,36** 0,21*
Anxietate socială
Taţi 0,45** 0,43** 0,41**
Mame 0,34** 0,46** 0,49**

ª Subscala de evaluare socială a fost reprodusă după scalele EMAS originale.

*p < 0,05. **p < 0,01.
 148
sine unui membru al familiei (r = 0,37, p < 0,01) şi cu
anxietatea legată de destăinuirea de informaţii despre sine
unui prieten (r = 0,34, p< 0,05).
Corelaţiile dintre noile noastre scale şi scalele
de anxietate au fost, de asemenea, evaluate în cazul
eşantionului format din pacienţi cu diagnostic psihiatric
trataţi ambulatoriu (vezi Tabelul II.16). Rezultatele obţinute
pe întregul eşantion au arătat că scorurile la Inventarul
Beck de anxietate (Beck Anxiety Inventory – BAI) au
corelat cu anxietatea de separare (r = 0,52, p < 0,01) şi cu
anxietatea legată de destăinuirea de informaţii despre sine
unui membru al familiei sau prietenilor (r = 0,33, p < 0,05).
Analizele separate în funcţie de gen au arătat că singura
corelaţie semnificativă a fost identificată între BAI şi
anxietatea de separare la femei (r = 0,76, p < 0,01), în parte
datorită dimensiunilor relativ reduse ale subeşantioanelor
formate din bărbaţi şi femei. De asemenea, rezultatele
au arătat că, pentru eşantionul total, anxietatea ca stare,
aşa cum a fost măsurată de scalele EMAS, a corelat cu
anxietatea de separare (r = 0,5, p < 0,01) şi cu anxietatea
legată de auto‑dezvăluire (r = 0,62, p < 0,01), măsurată
cu ajutorul scalei EMAS‑SAS. De asemenea, au fost
identificate corelaţii semnificative pentru bărbaţi şi femei,
când aceste două faţete ale anxietăţii ca trăsătură au fost
corelate cu anxietatea de separare şi cu anxietatea legată
de auto‑dezvăluire, coeficienţii de corelaţie r variind între
0,48 şi 0,62.
Au fost, totodată, calculate corelaţiile dintre scalele
SAS‑T şi alte instrumente de măsură a anxietăţii de separare
şi a anxietăţii sociale, care au fost administrate eşantionului
postpartum. Rezultatele sunt prezentate în Tabelul II.17.
Corelaţiile au fost calculate între scalele SAS‑T şi scalele
formate din cinci itemi care evaluează anxietatea de
separare şi anxietatea socială. Se poate observa că această
scurtă scală de anxietate socială a corelat în mod similar cu
toate scalele SAS‑T, atât în cazul mamelor, cât şi al taţilor.
În mod asemănător, scala de anxietate de separare a corelat
cu toate scalele SAS‑T, dar totuşi au fost identificate unele
dovezi în sprijinul validităţii de discriminare, constând în
aceea că cele mai puternice corelaţii implică scalele de
anxietate de separare. Această scurtă scală de anxietate de
separare a corelat cu scalele SAS‑T referitoare la anxietatea
de separare în cazul mamelor (r = 0,51, p < 0,01) şi în cazul
taţilor (r = 0,54, p < 0,01).
De asemenea, au fost calculate corelaţiile dintre noile
scale şi diferite subscale ale Scalei de anxietate maternă/
paternă de separare (Maternal/Paternal Separation
Anxiety Scale). Şi aceste rezultate sunt prezentate în Tabelul
II.17. Scorurile la Scala de anxietate maternă/paternă de
separare au corelat semnificativ cu noua noastră scală de
evaluare a anxietăţii de separare ca trăsătură, atât în cazul
mamelor, cât şi al taţilor, dar scala nu a corelat semnificativ
cu anxietatea legată de auto‑dezvăluire.
Corelaţiile cu scalele de depresie. Au fost calculate,
de asemenea, corelaţiile dintre faţetele anxietăţii ca
trăsătură şi scalele de depresie în cadrul a două eşantioane.
În eşantionul preliminar, anxietatea de separare din
EMAS-SAS
eşantionul total a corelat cu depresia ca stare (r = 0,25, p <
0,01) şi cu depresia ca trăsătură (r = 0,20, p < 0,01) aşa cum
a fost evaluată de Spielberger et al. (1996). În mod similar,
anxietatea legată de auto‑dezvăluire a corelat cu depresia
ca stare (r = 0,17, p < 0,01) şi cu depresia ca trăsătură (r
= 0,22, p < 0,01). În cele din urmă, anxietatea legată de
evaluare socială a corelat, de asemenea, cu depresia ca
stare (r = 0,37, p < 0,01) şi ca trăsătură (r = 0,32, p < 0,01).
Corelaţiile cu alte scale de evaluare a
non‑dezvăluirii. Relaţiile dintre faţetele anxietăţii ca
trăsătură şi instrumentele de măsură a non‑dezvăluirii au
fost evaluate cu ajutorul a două eşantioane. În eşantionul
nostru preliminar de studenţi, participanţii au completat
Scala de evaluare a evitării dezvăluirii de informaţii
despre propria persoană (Self‑concealment Scale), în plus
faţă de scalele de evaluare a faţetelor anxietăţii ca trăsătură.
După cum ne‑am aşteptat, analizele datelor din eşantionul
total au indicat că ascunderea informaţiilor despre sine
corelează cu anxietatea legată de destăinuirea de informaţii
despre sine unui membru al familiei sau unui prieten (r =
0,3. p < 0,01), cu anxietatea în situaţii de evaluare socială (r
= 0,28. p < 0,01) şi, într‑o mai mică măsură, cu anxietatea
de separare (r = 0,2. p < 0,01).
Participanţii din eşantionul postpartum au completat
nişte scale, printre care şi Scala de auto‑evaluare a
perfecţionismului (Perfectionsim Self‑Presentation Scale)
cu cele trei subscale care evaluează nevoia de a părea
perfect, nevoia de a evita să pari imperfect şi lipsa dorinţei
de a dezvălui altora propriile imperfecţiuni. Rezultatele
obţinute în cazul bărbaţilor şi al femeilor sunt prezentate
în Tabelul II.18. Cel mai pertinent factor pentru scopurile
noastre implică nedezvăluirea imperfecţiunilor. Se poate
observa că, la femei, acest factor a corelat cu anxietatea
legată de auto‑dezvăluire (r = 0,37, p < 0,01), cu anxietatea
de separare (r = 0,28, p < 0,01) şi cu anxietatea în
situaţii de evaluare socială (r = 0,32, p < 0,01). În cazul
bărbaţilor, factorul nedezvăluirea imperfecţiunilor a
corelat cu anxietatea de separare (r = 0,27, p < 0,01), dar
nu a corelat semnificativ cu celelalte aspecte ale anxietăţii
sociale, ilustrând, aşadar, potenţiala utilitate a realizării
unor analize separate pentru bărbaţi şi pentru femei. De
asemenea, în tabel se poate observa că anxietatea legată de
auto‑dezvăluire a corelat, atât în cazul bărbaţilor, cât şi în
cazul femeilor, cu nevoia de a părea perfect şi cu nevoia de
a evita să pari imperfect. În plus, anxietatea de separare a
mamelor şi a taţilor a corelat cu nevoia de a părea perfect.
Corelaţiile cu scalele de evaluare a dorului de casă.
Relaţiile dintre faţetele legate de trăsătură ale anxietăţii
sociale şi instrumentele de măsură a dorului de casă la
studenţii la nivel de universitate, au fost evaluate cu
ajutorul eşantionului normativ format din studenţi. După
cum ne‑am aşteptat, rezultatele obţinute în eşantionul total
au arătat că anxietatea de separare ca trăsătură s‑a asociat
cu dorul de casă, aşa cum a fost evaluat cu Inventarul
Dundee de relocare (Dundee Relocation Inventory) (r =
0,27, p < 0,01) şi cu Chestionarul de evaluare a dorului de
casă (Homesickness Questionnaire) (r = 0,27, p < 0,01).
Proprietăţi psihometrice 149

Tabelul II.18
Corelaţiile dintre scalele de personalitate şi scalele de evaluare a anxietăţii ca trăsătură EMAS‑SAS (SAS‑T)
în eşantionul postpartum

Scala de personalitate Scala SAS-T

Separare Auto-dezvăluire Evaluare socialăª
CISS Distragere
Taţi 0,18 0,09 0,22*
Mame 0,10 0,16 0,12
CISS Orientare pe emoţii
Taţi 0,32** 0,20 0,33**
Mame 0,22* 0,27** 0,28**
CISS Diversiune socială
Taţi 0,13 -0,11 0,08
Mame -0,03 -0,23* -0,17
CISS Orientare pe sarcină
b

Taţi -0,08 -0,04 -0,27**

Mame 0,05 -0,05 -0,13
DEQ Dependenţă
Taţi 0,33** 0,31** 0,26*
Mame 0,38** 0,20 0,28**
DEQ c Auto-critică
Taţi 0,13 0,10 0,27*
Mame -0,01 0,21* 0,30**
PSPS Evitarea imperfecţiunii
Taţi 0,38** 0,23* 0,32**
Mame 0,18 0,35** 0,35**
PSPSd Nevoia de a părea perfect
Taţi 0,40** 0,21* 0,14
Mame 0,21* 0,21* 0,23*
PSPS Non-dezvăluirea imperfecţiunilor
Taţi 0,27** 0,13 0,15
Mame 0,28** 0,37** 0,32**

ª Subscala de evaluare socială a fost reprodusă după scalele EMAS originale.

b
Coping Inventory for Stressful Situations (Inventarul de evaluare a mecanismelor de coping la situaţiile stresante).
c
Depressive Experience Questionnaire (Chestionarul experienţelor depresive).
d
Perfectionism Self-Presentation Scale (Scala de auto-evaluare a perfecţionismului)
*p < 0,05. **p < 0,01.

Corelaţiile cu alte măsurători relevante. Relaţiile
dintre faţetele anxietăţii sociale ca trăsătură şi alte
instrumente de măsurare a personalităţii sunt prezentate
în Tabelul II.18, care are la bază datele obţinute pe
eşantionul postpartum. Cercetările anterioare în domeniul
coping‑ului au sugerat că indivizii cu niveluri mai ridicate
ale strategiilor de coping orientate pe emoţii şi orientate
spre evitare şi cu niveluri scăzute ale strategiilor de coping
orientate pe sarcină descriu niveluri mai crescute ale
distresului (Endler & Parker, 1999). În cadrul eşantionului
postpartum au fost evaluate atât strategiile de coping,
cât şi anxietatea ca trăsătură. În conformitate cu studiile
anterioare, coping‑ul orientat pe emoţii a corelat cu diferite
dimensiuni ale anxietăţii ca trăsătură. În cazul proaspetelor
mămici, coping‑ul orientat pe emoţii a corelat cu anxietatea
de separare (r = 0,22, p < 0,05), cu anxietatea legată de
auto‑dezvăluire (r = 0,27, p < 0,01) şi cu anxietatea în
situaţii de evaluare socială (r = 0,28, p < 0,01). În cazul
taţilor, coping‑ul orientat pe emoţii a corelat cu anxietatea
de separare (r = 0,32, p < 0,01) şi cu anxietatea în
situaţii de evaluare socială (r = 0,33, p < 0,01). Relaţia
dintre coping‑ul orientat pe emoţii şi anxietatea legată
de auto‑dezvăluire a fost evidentă, dar nu a atins pragul
convenţional de semnificaţie statistică.
Participanţii din eşantionul postpartum au completat,
de asemenea, subscalele Chestionarului trăirilor depresive
(Depressive Experience Questionnaire ‑ DEQ), care
evaluează nivelul auto‑criticii şi dependenţa. Într‑un studiu
anterior, la care au participat proaspeţi părinţi, Hock şi
Lutz (1998) au arătat că anxietatea maternă de separare a
corelat atât cu nivelul auto‑criticii, cât şi cu dependenţa.
În eşantionul nostru, anxietatea de separare a corelat cu
dependenţa atât în cazul mamelor (r = 0,38, p < 0,01), cât şi
în cazul taţilor (r = 0,33, p < 0,01), în timp ce auto‑critica nu
a corelat cu anxietatea de separare. Examinarea Tabelului
II.18 arată că pattern‑ul rezultatelor a variat în funcţie
 150
de dimensiunea anxietăţii sociale ca trăsătură luată în
discuţie. Atât la mame, cât şi la taţi, anxietatea în situaţii de
evaluare socială a corelat cu auto‑critica şi cu dependenţa;
anxietatea legată de auto‑dezvăluire a mamelor a corelat
cu auto‑critica (r = 0,21, p < 0,05), în timp ce anxietatea
legată de auto‑dezvăluire a taţilor a corelat cu dependenţa
(r = 0,31, p < 0,01).
II.5.3. Distorsiunea datorată dezirabilităţii
sociale
Măsura în care noile noastre scale sunt contaminate
de distorsiunea dezirabilităţii sociale a fost investigată
prin administrarea subscalei referitoare la managementul
impresiei din Inventarul de evaluare a răspunsurilor
dezirabile (Balanced Inventory of Desirable Responding ‑
BIDR) celui de‑al doilea eşantion pilot format din studenţi.
Analizele scalei de management al impresiei au arătat că,
în general, a existat puţină suprapunere între aceasta şi
scalele EMAS. În mod specific, la bărbaţi, managementul
impresiei nu a corelat semnificativ cu evaluarea socială
sau cu anxietatea de separare, dar s‑a obţinut o corelaţie
negativă între managementul impresiei şi anxietatea legată
de auto‑dezvăluire (r = ‑0,18, p < 0,05). În cazul femeilor,
s‑a obţinut o corelaţie negativă între managementul
impresiei şi anxietatea în situaţii de evaluare socială (r =
‑0,24, p < 0,01). Între managementul impresiei şi scalele
de măsură a anxietăţii de separare (r = ‑0,15, p < 0,05)
şi a auto‑dezvăluirii (r = ‑0,14, p < 0,05) au fost obţinute
corelaţii mai mici. Astfel, cu toate că aceste aspecte necesită
investigaţii ulterioare, nu pare să existe dovezi clare care să
demonstreze existenţa distorsiunii răspunsurilor datorate
dezirabilităţii sociale.
II.5.4. Direcţii viitoare de cercetare în
investigarea validităţii
II.5.4.1. Funcţionarea interpersonală
O direcţie importantă pentru studiile viitoare constă
în examinarea rolului pe care subscalele SAS‑T îl joacă
în adaptarea interpersonală. Relativ puţine cercetări au
examinat rolul anxietăţii de separare în funcţionarea
interpersonală, dar numeroase studii au arătat că
auto‑dezvăluirea reprezintă o parte importantă a procesului
de comunicare şi că nivelul scăzut al auto‑dezvăluirii este un
factor care contribuie la o adaptare precară la viaţa maritală
şi afectează negativ intimitatea conjugală (Hendrick,
1981; Waring & Chelune, 1983). Prin extensie, ar trebui
ca indivizii cu niveluri crescute ale anxietăţii ca trăsătură
legate de auto‑dezvăluire să aibă relaţii problematice,
cărora să le lipsească intimitatea specifică indivizilor cu
niveluri scăzute ale anxietăţii legate de auto‑dezvăluire.
Dacă lucrurile stau aşa, noile noastre instrumente ar putea
fi utile terapeuţilor şi consilierilor care tratează probleme
de cuplu, care caută să identifice factorii subiacenţi
distresului marital. Un nivel adecvat al auto‑dezvăluirii
EMAS-SAS
poate constitui o ţintă a demersurilor terapeutice create în
scopul îmbunătăţirii funcţionării maritale (Waring, 1987).
II.5.4.2. Aplicaţii clinice
Un alt scop important al cercetărilor viitoare este de a
examina scorurile la subscalele SAS‑T obţinute de persoane
cu diferite diagnostice. Indivizii cu anumite diagnostice
ar trebui să aibă scoruri mai mari la una sau mai multe
subscale. De exemplu, în conformitate cu rezultatele
noastre, conform cărora dependenţa ca trăsătură şi
anxietatea de separare ca trăsătură corelează pozitiv, ne‑am
putea aştepta ca indivizii cu tulburare de personalitate
dependentă să înregistreze scoruri mai mari la subscala de
separare.
Un alt scop important este acela de a examina
relaţia dintre scalele SAS‑T şi instrumentele de evaluare
a progresului terapeutic la indivizii care beneficiază de
diverse forme de tratament. Anticipăm că scorurile mari la
instrumentele de măsură ale anxietăţii ca trăsătură legate
de auto‑dezvăluire se vor asocia cu mai puţine destăinuri
şi cu tendinţa de a se baza pe destăinuri mai puţin intime şi
personale, atunci când sunt solicitate. În general, nivelurile
crescute ale anxietăţii din situaţiile de auto‑dezvăluire
ar trebui să se asocieze cu un progres relativ scăzut, iar
anxietatea de separare ca trăsătură ar trebui să se asocieze
cu dificultăţi în încheierea tratamentului, odată ce s‑a
format o legătură de ataşament puternic cu terapeutul sau
medicul.
II.5.4.3. Profilurile respondenţilor
O caracteristică semnificativă a noilor scale este aceea
că ele pot fi combinate cu scalele EMAS pentru a examina
profilul individual al scorurilor la anxietatea ca trăsătură
şi la cele şapte dimensiuni ale acesteia. Considerăm că
este important să evaluăm scorurile la toate dimensiunile
identificate ale anxietăţii ca trăsătură, pentru a înţelege
mai bine complexitatea structurii de personalitate a unui
individ. Este probabil ca indivizii care suferă, de exemplu,
de o tulburare de anxietate generalizată, să înregistreze
creşteri la nivelul mai multor subscale şi este important
să identificăm aceşti indivizi care prezintă un pattern mai
circumscris al creşterilor înregistrate la scalele de evaluare
a anxietăţii ca trăsătură. Din păcate, în prezent, cercetările
noastre nu s‑au concentrat asupra utilizării profilurilor
în diagnosticare şi este evident faptul că cercetările care
să testeze validitatea şi utilitatea predictivă a profilelor
respondeţilor sunt esenţiale.
II.5.4.4. Consecinţele asupra sănătăţii şi tulburările
legate de stres
Un alt domeniu important pentru cercetările viitoare
este reprezentat de examinarea modului în care noile
dimensiuni ale anxietăţii ca trăsătură se relaţionează cu
nivelurile stresului şi cu efectele negative asupra sănătăţii.
O linie de studiu impresionantă adoptată de Pennebaker
Proprietăţi psihometrice
şi colaboratorii săi (Pennebaker, 1989; Pennebaker &
Beall, 1986; Pennebaker, Hughes & O´Heeron, 1987;
Pennebaker, Kiecolt‑Glaser & Glaser, 1988) a arătat că
abilitatea de a se angaja în auto‑dezvăluiri este un factor
care protejează indivizii de probleme de sănătate. Un studiu
recent realizat de Forbes şi Roger (1999) a arătat că teama
de auto‑dezvăluire a prezis un nivel mai precar al stării de
sănătate a femeilor. Ne‑am aştepta ca nivelurile crescute
ale anxietăţii ca trăsătură legate de auto‑dezvăluire să se
asocieze direct cu problemele de sănătate şi să prezinte o
asociere indirectă, în măsura în care această dimensiune
a anxietăţii ca trăsătură se asociază cu deficite la nivelul
căutării şi al acceptării suportului social. De asemenea,
nivelurile ridicate ale anxietăţii de separare ca trăsătură ar
trebui să se asocieze cu probleme de sănătate, în sensul
151
în care anxietatea de separare se asociază cu niveluri mai
crescute ale stresului real şi ale celui perceput.
II.5.4.5. Testarea modelului interacţionist
Noile scale de evaluarea a anxietăţii ca trăsătură
trebuie evaluate şi dintr‑o perspectivă interacţionistă.
Teoretic, indivizii cu niveluri ridicate ale anxietăţii de
separare ca trăsătură, care experienţiază sau urmează să
experienţieze o separare de o persoană semnificativă, ar
trebui să înregistreze niveluri crescute ale anxietăţii ca
stare. În mod similar, nivelurile anxietăţii ca stare ar trebui
să fie ridicate în cazul indivizilor cu niveluri crescute ale
anxietăţii ca trăsătură legate de auto‑dezvăluire, care se
confruntă cu o situaţie în care trebuie să dezvăluie unei alte
persoane aspecte despre propria persoană.
 BIBLIOGRAFIE
Ainsworth, M. D. S. (1984). Attachment. In N.S. Endler & J.
McV. Hunt (Eds.), Personality and the behavioral disorder
(2nd ed., pp. 559-602). New York: John Wiley & Sons.
Ainsworth, M. D .S., Blehar, M. C., Waters, E., & Wall, S. (1978).
Patterns of attachment: A psychological study of the strange
situation. Hillsdale, NJ: Erlbaum.
American Psychiatric Association. (1994). Diagnostic statistical
manual of mental disorders (4th ed.). Washington, DC:
Author.
Archer, J., Ireland, J., Amos, S., Broad, H., & Currid, L. (1998).
Derivation of a homesickness scale. British Journal of
Psychology, 89, 205-221.
Beck, A. T., Epstein, N., Brown, G., Steer, R. A. (1998). An
inventory for measuring clinical anxiety: Psychometric
properties. Journal of Consulting and Clinical Psychology,
56, 893-897.
Beck, A. T., & Steer, R. A. (1993). Beck Depression Inventory:
Manual (2nd ed.). San Antonio, TX: Psychological
Corporation.
Becker, T. E., Billings, R. S., Evelith, D. M., & Gilbert, N. W.
(1997). Validity of three attachment style scales: Exploratory
and confirmatory evidence. Educational and Psychological
Measurement, 57, 477-493.
Berman, W. H., & Sperling, M. B. (1994). The structure of
adult attachment. In M. B. Sperling & W. H. Berkman
(Eds.). Attachment in adults: Clinical and developmental
perspectives (pp. 1-28). New York: Guildford Press.
Bowlby, J. (1973). Attachment and loss: Vol. II Separation:
Anxiety and anger. London: Hogarth Press.
Bowlby, J. (1977). The making and breaking of affectional bonds;
I. Aetiology and psychopathology in the light of attachment
theory. British Journal of Psychiatry, 13. 201-210.
Bowlby, J. (1979). The making and breaking of affectional bonds.
New York: Tavistock/Routledge.
Bowlby, J. (1980). Attachment and loss, Vol. III. Loss: Sadness
and depression. New York: Basic Books.
Boyce, P., & Parker, G. (1989). Development of a scale to
measure interpersonal sensitivity. Australian and new
Zealand Journal of Psychiatry, 23, 341-351.
Bradley, R. H., Whiteside-Mansell, L., Brisby, J. A., & Caldwell,
B. M. (1997). Parents’ socioemotions investment in
children. Journal of marriage and the Family, 59, 77-90.
Buss, A.H. (1980) Self-consciousness and social anxiety. New
York: W. H. Freeman.
Costanza, R. S., Derlega, V. J., & Winstead, B. A. (1988).
Positive and negative focus of social support: Effects of
conversational topics on coping with stress among same-
sex friends. Journal of Experimental Social Psychology, 24,
182-193.
Davidson, B., Baldswick, J., & Halverson, C. (1983). Affective
self-disclosure and marital adjustment: A test of equity
theory. Journal of Marriage and the Family, 45, 93-102.
Derlega, V. J., Metts, S., Petronio, S., & Margulis, S. T., (1993).
Self-Disclosure. London: Sage.
Derlega, V. J., Wilson, & Chaikin, A. L. (1976). Friendship and
disclosure reciprocity. Journal of Pesonality and Social
Psychology, 34, 578-582.
Dindia, K., Fitzpatrick, M. A., & Kenny, D. A. (1997). Self-
disclosure in spouse and stranger interaction: A social
relations analysis. Human Communication Research, 23,
388-412.
Edwards, A. L. (1970). The measurement of personality traits by
scales and inventories. New York: Holt.
Endler, N. S. (1983). Interactionism: A personality model, but not
yet a theory. In M. M. Page (Ed.), Nebraska Symposium on
Motivation; Personality – Current theory and research (pp.
155-200). Lincoln: University of Nebraska Press.
Endler, N. S. (1993). Personality: An interactional perspective.
In P. J. Hetema & I. J. Deary, (Eds.), Foundations of
personality (pp. 251-268). Dordrecht, Netherlands: Kluwer
Academic Publishers.
Endler, N. S. (1997). Stress, anxiety and coping: The
multidimensional interaction model. Canadian Psychology,
38. 136-153.
Endler, N. S., Edwards, J. M., & Vitelli, R. (1991). Endler
Multidimensional Anxiety Scales (EMAS): Manual. Los
Angeles, CA, Western Psychological Services.
Endler, N. S., Edwards, J. M., Vitelli, R., & Parker, J. D.
A.(1989). Assessment of state and trait anxiety: Endler
Multidimensional Anxiety Scales. Anxiety Research: An
International Journal, 2, 1-14.
Endler, N. S., Flett, G. L., Macrodimitris, S. D., Corace, K. M.,
& Kocovski, N. L. (2002). Separation, self-disclosure, and
social evaluation anxiety as facets of trait social anxiety.
European Journal of Personality; 16, 236-269.
Endler, N. S., & Kocovski, N. L. (2000). Self-regulation and
distress in clinical psychology. In M. Boekaerts, P. R.
Pintrich, & M. Zeidner (eds.), Handbook of self-regulation
(pp. 569-599). San Diego, CA: Academic Press.
Endler, N. S., & Parker, J. D. A. (1999). Coping Inventory for
Stressful Situations (CIS): Manual. (2nd ed.). Toronto:
Multi-Health Systems.
Endler, N. S., Parker, J. D. A. (1999). Coping Inventory for
Stressful Situation (CISS): Manual. (2nd ed.). Toronto:
Multi-Health Systems.
Bibliografie
Endler, N. S., Parker, J. D. A., Bagby, R. M., & Cox, B. J. (1991).
Multidimensionality of state and trait anxiety: Factor
structure of the Endler Multidimensional Anxiety Scales,
Journal of Personality and Social Psychology, 75, 1198-
1212.
First, M. B., Spitzer, R. L., Gibbon, M. & Williams, J. B. W.
(1995). Structured Clinical Interview for DSM-IV Axis I
Disorders – Patient Edition (Version 2.0). New York: New
York State Psychiatric Institute.
Fisher, S. (1989). Homesickness, cognition, and health. Hillsdale,
NJ: Erlbaum.
Flett, G. L., Endler, N. S., & Rector, N. A. (2001). Separation
anxiety across the lifespan: A review of conceptual,
methodological, and empirical issues. Manuscript in
preparation.
Forbes, A., & Roger D. (1999). Stress, social support, and fear of
disclosure. British Journal of Health Psychology; 4, 165-
179.
Fraley, R. C., & Shaver, P. R. (1998). Airport separations: A
naturalistic of study of adult attachment dynamics in
separating couples. Journal of Personality and Social
Psychology; 75, 1198-1212.
Free, N. K., Winget, C. N., & Whitman, R. M., (1993). Separation
anxiety in panic disorder. American Journal of Psychiatry,
15. 595-599.
Gilbert, P. Allan, S., & Trent, D. (1996). A short measure of
social and separation anxiety. British Journal of Medical
Psychology, 69, 155-161.
Goodwin, R. (1990). Taboo topics among close friends: A factor-
analytic investigation. The Journal of Social Psychology,
13. 691-692.
Guldner, G. T. (1996). Long-distance romantic relationships:
Prevalence and separation-related symptoms in college
students. Journal of College Student Development, 37, 289-
296.
Hafner, R. J. (1981). Agoraphobia in men. Australian and New
Zealand Journal of Psychiatry, 15, 243-249.
Hansburg, H. G. (1980a). Adolescent separation anxiety: A
manual for the clinical interpretation of the Separation
Anxiety Test. Huntington, NY: Krieger.
Hansburg, H. G. (1980b). Adolescent separation anxiety: A
manual for the study of adolescent separation problems.
Huntington, NY: Krieger.
Hartman, L. M. (1983). A metacognitive model of social anxiety:
Implications for treatment. Clinical Psychology Review, 3,
435-456.
Hendrick, S. S. (1981). Self-disclosure and marital satisfaction.
Journal of Personality and Social Psychology, 4. 1150-
1159.
Hewitt, P. L., Flett, G. L., & Ediger, E. (1995). Perfectionistic
traits and perfectionistic self-presentation in eating disorder
attitudes, characteristics, and symptoms. International
Journal of Eating Disorders, 18, 327-336.
Hewitt, P. L., Flett, G. L., Habke, A. M., Parin, M., Lam, R.,
Ediger, E., & Stein, M. (2000). The Perfectionistic Self-
Presentation Scale: Development and Validation of an
Interpersonal perfectionism measure. Manuscript submitted
for publication.
Hock, E. & Lutz, W. J. (1998). Psychological meaning of
separation anxiety in mothers and fathers. Journal of Family
Psychology, 12, 41-55.
153
Hock, E., McBride, S., & Gnezda, M. T. (1989). Maternal
separation anxiety: mother-infant separation from the
maternal perspective. Child development, 6. 793-802.
Johnson, S. M., & Talitman, E. (1997). Predictors of success in
emotionally focused marital therapy. Journal of Marital and
Family Therapy., 23, 135-152.
Kincaid, J. P., Fishburne, R. P., Jr., Rogers, R. L., & Chissom,
B. S. (1975). Derivation of new readability formulas
(automated readability index, fog court and Flesch reading
ease formula) for Navy Enlisted personnel (Command
Research Brand Rep. No. 8-75). Millington, TN: Naval Air
Station, Chief of Naval Technical Training.
Kocovski, N. L. (1998). Self-regulation and social anxiety.
Unpublished master’s thesis, York University, Toronto,
Canada.
Kroger, J. (1986). Factor structure of the Hansburg Separation
Anxiety Test. Journal of Social and Clinical Psychology,
42, 605-611.
Larson, D. G., & Chastain, R. L. (1990). Self-concealment:
Conceptualization, measurement, and health implications.
Journal of Social and Clinical Psychology, 9, 439-455.
Leary, M. R., & Kowalski, R. M. (1995). Social anxiety. New
York: Guilford Press.
Lloyd, S. A. (1987). Conflict in premarital relationships:
Differential perceptions of males and females. Family
Relations, 36, 290-894.
Manicavasagar, V., & Silove, D. (1997). Is there an adult form
of separation anxiety disorder? A brief clinical report.
Australian and New Zealand Journal of Psychiatry, 31,
299-303.
Manicavasagar, V., Silove, D., Curtis, J., & Wagner, R. (2000).
Continuities of separation anxiety from early life into
adulthood. Journal of Anxiety Disorders, 14, 1-18.
Meyer, T. J., Miller, M. L., Metzger, R. L., & Borkovec, T. D.
(1990). Development and validation of the Penn State
Worry Questionnaire. Behavior Research and Therapy, 28,
487-495.
Mikulincer, M., & Nachson, O. (1991). Attachment styles and
patterns of self-disclosure. Journal of Personality and
Social Psychology, 61, 321-331.
Miller, L. C., Berg, J. H. & Archer, R. L. (1983). Openers:
Individuals who elicit intimate self-disclosure. Journal of
Personality and Social Psychology, 44, 1234-1244.
Ollendick, T. H., Lease, C. A., & Cooper, C. (1993). Separation
anxiety in young adults: A preliminary examination.
Journal of Anxiety Disorders, 7, 293-305.
Patterson, J. M., & McCubbin, H. I. (1984). Gender roles and
coping. Journal of Marriage and the Family, 46, 95-104.
Paulhus, D. L. (1998). Manual for the Balanced Inventory of
Desirable Responding. Toronto, Canada: Multi-Health
Systems.
Pennebaker, J. W. (1989). Confession, inhibition, and disease.
In L. Berkowitz (Ed.), Advances in experimental social
psychology (Vol. 22, pp. 211-244). New York: Academic
Press.
Pennebaker, J. W., & Beall, S. (1986). Cognitive, emotional,
and physiological components of confiding: Behavioral
inhibition and disease. Journal of Abnormal Psychology,
95, 274-281.
Pennebaker, J. W., Hughes, C. F., & O’Heeron, R. C. (1987). The
psychophysiology of confession: Linking inhibitory and
psychosomatic processes. Journal of personality and Social
Psychology, 52, 781-793.
 154
Pennebaker, J. W., Kiecolt-Glaser, J. K., & Glaser, R. (1988).
Disclosure of traumas and immune function: Health
implications of psychotherapy. Journal of consulting and
Clinical Psychology, 56, 239-245.
Pittman, J. F. Jr., Price-Bonham, S., McKenry, P. C. (1983).
Martial cohesion: A Path Model. Journal of Marriage and
the Family, 45, 521-531.
Reiss, S., Peterson, R. A., Gursky, D. M., & McNally, R. J. (1986).
Anxiety sensitivity, anxiety frequency, and the prediction of
fearfulness. Behavior Research and Therapy, 24, 341-345.
Rosenberg, M. J. (1965). When dissonance fails: On eliminating
evaluation apprehension from attitude measurement.
Journal of Personality and Social Psychology, 1, 28-42.
Santor, D. A., Zuroff, D. C., Mongrain, M., & Fielding, A.
(1997). Validating the McGill revision of the Depressive
Experiences Questionnaire. Journal of Personality
Assessment, 69, 164-182.
Schlenker, B. R., & Leary, M. R. (1982). Social Anxiety and self-
presentation: A conceptualization model. Psychological
Bulletin, 92, 641-669.
Shean, G. & Lease, C. (1991). The relationship between patterns
and agoraphobic fears among college students. Journal of
Psychology, 125, 271-278.
Shouldice, A., & Stevenson-Hinde, J. (1992). Coping with security
distress: The Separation Anxiety Test and attachment
classification at 4.5 years. Journal of Child Psychology and
Psychiatry, 27, 489-494.
Silove, D., Manicavasagar, V., O’Connell, D., & Blaszczynski,
A. (1993). Reported early separation anxiety symptoms
EMAS-SAS
in patients with panic and generalized anxiety disorders.
Australian and New Zealand Journal of Psychiatry, 27,
489-494.
Spielberger, C. D. (1983). Manual for the State-Trait Anxiety
Inventory. (Form V). Palo Alto. Palo Alto, CA: Consulting
Psychologists Press.
Spielberger, C. D., & Ritterband, L. M. (1996). Preliminary
manual for the State-Trait Depression Scale. Tampa, FL:
University of South Florida.
Steer, R. A., & Beck, A. T. (1997). Beck Anxiety Inventory. In C.
P. Zalaquett & R. J. Wood (Eds.), Evaluating stress: A book
of resources (pp. 23-40). Lanham, MD: Scarecrow Press.
Waring, E.M. (1987). Self-disclosure in cognitive marital therapy.
In V. J. Derlega & J. H. Berg (eds.), Self-disclosure: Theory,
research and therapy (pp. 283-301). New York: Plenum.
Waring, E. M., & Chelune, G. J. (1983). Marital intimacy and
self-disclosure. Journal of Clinical Psychology, 39, 183-
190.
Watson, D., & Friend, R. (1969). Measurement of social-
evaluative anxiety. Journal of Consulting and Clinical
Psychology, 33, 448-457.
Wright, J. C., Binney, V., & Smith, P. K. (1995). Security of
attachment in 8-12-year-olds: A revised version of the
Separation Anxiety Test, its psychometric properties and
clinical interpretation. Journal of Child Psychology and
Psychiatry, 36, 757-774.
Zimbardo, P. G. (1977). Shyness. New York: Jove.
 III

Studiul de adaptare şi standardizare a Scalelor Endler de

evaluare multidimensională a anxietăţii
(EMAS şi EMAS-SAS) pe populaţia României

Ştefania Miclea
Amalia Ciuca
Monica Albu
 EVALUARE MULTIDIMENSIONALĂ A ANXIETĂŢII
(EMAS ŞI EMAS-SAS) PE POPULAŢIA ROMÂNIEI

Ştefania MICLEA1, Amalia CIUCA1, Monica ALBU1, 2

1
S.C. Cognitrom S.R.L., Cluj-Napoca, România;
2
Departamentul de Cercetări Socio-umane, Institutul de Istorie „G. Bariţiu”,
Academia Română, Cluj-Napoca

III.1. OBIECTIVUL STUDIULUI analizate 931 de protocoale, dintre care 59 au aparţinut

Studiul de faţă are ca obiectiv principal
adaptarea şi standardizarea Scalelor Endler de Evaluare
Multidimensională a Anxietăţii (EMAS şi EMAS-SAS) pe
populaţia României. Scalele EMAS şi EMAS-SAS sunt
utilizate atât în scop diagnostic, pentru a evalua nivelul
anxietăţii ca stare şi ca trăsătură, cât şi în scop predictiv,
pentru a prezice nivelul stării de anxietate într-o situaţie
percepută ca stresantă de către subiect. În consecinţă, au
fost întreprinse o serie de studii de fidelitate şi validitate, pe
diverse categorii de participanţi, aparţinând unor diferite
grupuri de vârstă şi în diverse situaţii neutre şi de stres.
III.2. PARTICIPANŢI
La studiu au participat 959 de persoane, cu sau
fără simptomatologie anxioasă, care au completat Scalele
EMAS şi EMAS-SAS. Din totalul de 959 de chestionare
completate, 28 au fost excluse din analiza statistică finală
datorită nerespectării instrucţiunilor de completare a
protocolului sau din cauza datelor lipsă (date demografice
sau răspunsuri la itemi incomplete). În final, au fost
Tabel III.1
Datele demografice ale participanţilor
persoanelor cu simptomatologie anxioasă (lotul clinic),
iar 872 au constituit răspunsurile lotului non-clinic. În
lotul non-clinic, 86 de participanţi au reprezentat grupul
de pompieri, o categorie aparte de participanţi la studiu.
Participanţii au provenit din două zone geografice diferite
– Transilvania şi Banat –, judeţele de provenienţă fiind:
Alba, Arad, Cluj, Sălaj şi Timiş. Datele demografice ale
participanţilor la studiu, pe sexe şi grupe de vârstă, sunt
prezentate în Tabelul III.1.
III.3. PROCEDURA
Procedura de adaptare a scalelor EMAS-SAS şi
EMAS-SAS a constat în trei faze: (1) traducerea scalelor
din limba engleză în limba română şi retroversiunea
(retraducerea variantei obţinute în limba română în limba
engleză), (2) un studiu pilot, cu scopul de a verifica itemii
traduşi şi (3) determinarea caracteristicilor psihometrice
(fidelitate şi validitate) ale versiunii în limba română
(Miclea, Albu, Ciuca, 2009). Primele două faze ale
procesului de adaptare a scalelor EMAS şi EMAS-SAS în
limba română sunt descrise în Figura III.1. Ele au fost

Grupe de vârstă, Adolescenţi Adulţi Pompieri

pe sexe Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi

Lot
Clinic (N) 1 3 9 46
Vârsta medie, ani 18,00 17,33 45,33 48,35 -
(σ) (2,31) (8,56) (11,35)
Vârsta min.-max. (ani) 18 16-20 32-58 21-73
Non-clinic (N) 98 184 212 292 86
Vârsta medie, ani 16,38 16,45 36,10 36,69 31,35
(σ) (1,93) (1,86) (14,31) (12,56) (5,54)
Vârsta min.-max. (ani) 14-20 14-20 21-85 21-84 21-46
Legendă. σ = abaterea standard.
158 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

conforme recomandărilor generale privind procedeele de
traducere şi adaptare a scalelor.
Prima fază, cea a traducerii din limba engleză în
limba română şi retroversiunea, a fost finalizată într-o
săptămână. Traducătorul este o persoană care vorbeşte
fluent limba engleză, având însă limba română ca limbă
maternă. Traducerea a vizat găsirea în limba română a
echivalenţelor conceptuale ale cuvintelor sau frazelor,
nu traducerea cuvânt cu cuvânt (ad literam). S-a evitat
utilizarea termenilor tehnici sau prea ştiinţifici, precum şi
formulările academice. Având în vedere faptul că scalele
EMAS se pot administra şi adolescenţilor, s-a folosit un
limbaj uzual, colocvial.
Prima formă tradusă a scalelor EMAS a fost
supusă analizei, în cadrul unei discuţii panel, care a inclus
traducătorul şi alţi trei psihologi atestaţi. S-au sugerat
alternative pentru unele formulări neadecvate şi au fost
operate modificările necesare. În urma discuţiilor şi
analizei traducerilor, s-a convenit asupra primei versiuni a
scalelor EMAS în limba română.
Această versiune iniţială a făcut subiectul
retroversiunii (traducerea din limba română în limba
engleză) de către un alt traducător, care nu cunoştea scalele
EMAS originale. Similar cu traducerea iniţială, accentul
a căzut asupra echivalenţei culturale şi conceptuale în
limba română. Rezultatul retroversiunii a fost analizat de
către experţii implicaţi în studiu şi s-a stabilit versiunea
preliminară a scalelor EMAS. Aceasta a fost testată în cadrul
studiului pilot, în faza a doua a procesului de adaptare.
Studiul pilot a inclus 35 de participanţi, dintre care
30 au fost persoane cu sau fără simptomatologie anxioasă şi
5 psihologi. S-au verificat comprehensiunea instrucţiunilor,
a itemilor şi modalitatea de administrare. Au fost efectuate
câteva modificări, privitoare, cu precădere, la formularea
instrucţiunilor şi a unor propoziţii într-un limbaj mai
simplu şi mai clar, congruent cu limba vorbită.
În urma analizării tuturor problemelor apărute
în cadrul studiului pilot şi după introducerea tuturor
modificărilor necesare, a rezultat versiunea finală a scalelor
EMAS. Aceasta a fost utilizată pentru studiile de validare şi
standardizare în limba română.
Administrarea scalelor EMAS s-a făcut în licee,
universităţi, spitale de psihiatrie, la domiciliul sau la
locul de muncă al participanţilor, atât în zone urbane, cât
şi în zone rurale. În funcţie de situaţie, administrarea s-a
realizat individual sau în grup, fiecare participant dându-şi
consimţământul verbal înaintea completării chestionarelor.
Toţi operatorii (persoanele care au administrat
scalele EMAS) au fost instruiţi în legătură cu modalitatea
de administrare a testelor, pentru ca eventualele influenţe
în completarea răspunsurilor de către participanţi să fie
diminuate substanţial sau eliminate. Au fost respectate
instrucţiunile de administrare din manualul original EMAS
(Endler, Edwards, Vitelli, 1991).

Traducerea în limba română (un traducător

familiarizat cu terminologia)
Expresii neadecvate
ale traducerii
Discuţie panel (4 psihologi atestaţi)
Retraducerea expresiilor
neadectave
Expresii adecvate
ale traducerii
Versiunea tradusă, completă

Retroversiunea (un traducător care nu a participat la

traducerea în limba română, accentuând echivalenţa
conceptuală şi culturală a termenilor)

Studiu pilot (30 persoane cu şi fără tulburări de Itemi problematici

anxietate, 5 psihologi atestaţi)
Reformularea itemilor
Itemi adecvaţi problematici

Forma finală a versiunii scalelor EMAS

şi EMAS-SAS în limba română

Figura III.1
Procesul de traducere şi adaptare a scalelor EMAS şi EMAS-SAS
EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României 159

Aşa cum se poate observa, pentru anxietatea ca

III.4. DATE DE ETALONARE
Rezultatele sunt prezentate separat, pe grupe de
vârstă, în funcţie de sex şi apartenenţa la lotul clinic sau
non-clinic, întrucât s-au înregistrat diferenţe semnificative
între mediile variabilelor studiate. Pentru a investiga
diferenţele dintre sexe la scalele EMAS, s-au efectuat
comparaţii ale mediilor scorurilor între sexe pentru toate
grupele de vârstă, cu excepţia lotului clinic (unde numărul
scăzut de bărbaţi nu a permis efectuarea comparaţiei între
sexe). Rezultatele comparaţiilor pentru EMAS-S, EMAS-T
şi EMAS-P sunt prezentate în tabelele III.2, III.3 şi III.4.
Tabel III.2
Diferenţele între sexe, pentru toate grupele de vârstă, la EMAS-S
stare (EMAS-S) şi percepţia anxietăţii (EMAS-P) nu s-au
înregistrat niciun fel de diferenţe între femei şi bărbaţi.
S-au înregistrat diferenţe semnificative între sexe doar în
cazul anxietăţii ca trăsătură - EMAS-T (tabel III.3), femeile
manifestând nivele mai ridicate ale anxietăţii la majoritatea
sub-scalelor. Aceste rezultate sunt similare celor din alte
studii din literatura de specialitate (Kim et al., 2000;
Somers et al., 2006). Singura excepţie o constituie sub-
scala de rutine zilnice, la care bărbaţii tineri (21-30 de ani)
au obţinut scoruri mai ridicate decât femeile de aceeaşi
vârstă (t = 2,257, p < 0,05).

Sub-scala Grupul de Bărbaţi Femei

vârstă (ani) t
N m σ N m σ
EMAS-S-EF 14-20 96 15,08 5,42 181 15,74 6,02 0,893
21-30 93 14,94 5,27 101 14,88 6,46 0,064
31-50 75 14,43 6,44 140 15,07 5,97 0,734
51-85 43 16,26 7,69 48 16,08 7,29 0,110
EMAS-S-C 14-20 97 16,44 6,38 183 17,44 7,23 1,145
21-30 93 15,49 5,96 102 16,39 7,48 0,931
31-50 75 14,64 6,00 141 16,18 6,83 1,649
51-85 42 17,02 8,50 48 16,67 8,40 0,200
EMAS-S total 14-20 96 31,45 11,00 180 33,08 12,39 1,085
21-30 93 30,43 10,55 101 31,31 13,36 0,509
31-50 75 29,07 11,97 140 31,21 12,29 1,233
51-85 42 33,36 11,90 48 32,75 15,11 0,186
Legendă. m = media, σ = abaterea standard.

Tabel III.3
Diferenţele între sexe, pentru toate grupele de vârstă, la EMAS-T

Sub-scala Grupul de Bărbaţi Femei

vârstă (ani) t
N m σ N m σ
EMAS-T-ES 14-20 93 38,30 9,28 183 42,77 10,04 3,585***
21-30 93 40,34 8,27 102 44,87 11,14 3,242***
31-50 74 37,62 8,13 141 42,00 9,42 3,391***
51-85 43 39,53 8,15 47 41,23 9,08 0,931
EMAS-T-PF 14-20 96 44,54 9,54 182 50,24 10,71 4,373***
21-30 93 49,43 8,16 100 53,68 9,81 3,280***
31-50 75 46,08 9,31 140 52,39 10,01 4,513***
51-85 43 45,63 10,54 48 50,85 10,51 2,365*
EMAS-T-AM 14-20 96 37,03 9,34 182 39,90 10,46 2,250*
21-30 93 39,84 7,77 101 43,28 9,87 2,681**
31-50 75 38,97 8,34 137 42,37 9,89 2,525*
51-85 42 39,21 10,06 47 43,53 8,08 2,243*
EMAS-T-RZ 14-20 95 29,87 8,69 180 31,04 9,07 1,028
21-30 93 30,54 8,74 101 27,72 8,62 2,257*
31-50 75 30,01 9,19 140 29,50 10,20 0,364
51-85 41 30,54 10,19 47 32,04 10,23 0,690
Legendă. *p < 0,05. **p < 0,01. ***p < 0,001, m = media, σ = abaterea standard.
160 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

Există câteva diferenţe semnificative la EMAS-T,
observate între diferite grupe de vârstă, atât pentru bărbaţi,
cât şi pentru femei (tabel III.3). Astfel, pentru bărbaţi,
singura diferenţă între grupele de vârstă s-a constatat la
sub-scala de pericol fizic, la care bărbaţii tineri (21-30 de
ani) au obţinut cel mai ridicat scor comparativ cu toate
celelalte grupe de vârstă [F( 3, 303) = 4,733, p < 0,003]. În
cadrul grupului de sex feminin, la sub-scala de ambiguitate
[F(3, 463) = 3,578, p < 0,02], cel mai scăzut scor l-au
înregistrat adolescentele, iar la sub-scala de rutine zilnice,
femeile de 21-30 de ani au obţinut cele mai mici scoruri
[F(3, 464) = 3,541, p < 0,01], comparativ cu toate celelalte
grupe de vârstă.
Analizând mediile scorurilor la EMAS-T, se
constată că sub-scalele care măsoară anxietatea ca trăsătură
sunt, în ordinea descrescătoare a mediilor: pericolul
fizic, evaluarea socială, ambiguitatea şi rutinele zilnice,
ordine valabilă pentru toate grupele de vârstă. Cu alte
cuvinte, nivelul cel mai ridicat al anxietăţii ca trăsătură se
înregistrează în situaţii de pericol fizic, iar cel mai scăzut,
în situaţii cotidiene.
De asemenea, au fost înregistrate diferenţe similare
între sexe şi în cazul scalei EMAS-SAS-T, care evaluează
anxietatea ca trăsătură (tabel III.5). Aşa cum se poate
observa, acestea se înregistrează doar în cazul adolescenţilor
(t = 4,33. p < 0,0001 pentru anxietatea de separare; t =
3,358, p < 0,001 pentru auto-dezvăluirea către membrii
familiei; t = 3,324, p < 0,001 pentru auto-dezvăluirea către
prieteni; t = 3,168, p < 0,01 pentru anxietatea în situaţii de
evaluare socială) şi în cazul grupului de vârstă 31-50 de
ani, doar pentru evaluarea socială (t = 2,235, p < 0,01). De
fiecare dată, persoanele de sex feminin au obţinut scoruri
mai ridicate decât cele ale bărbaţilor de aceeaşi vârstă, iar
dintre grupele de vârstă ale femeilor, adolescentele prezintă
nivelele cele mai ridicate ale anxietăţii ca trăsătură. În cazul
sub-scalei ce măsoară anxietatea ca trăsătură în situaţii
de auto-dezvăluire faţă de membrii familiei, diferenţele
mediilor între grupul de adolescente şi celelalte grupe de
vârstă de sex feminin au fost semnificative statistic [F(3,
448) = 8,60. p < 0,001].
În ceea ce priveşte EMAS-SAS-P (tabel III.6), nu
există diferenţe între bărbaţi şi femei, cu o singură excepţie,
cea a percepţiei situaţiei ca fiind de separare, unde femeile
de 51-84 de ani au obţinut scoruri mai mari decât cele ale
bărbaţilor de aceeaşi vârstă (t = 2,534, p < 0,05), dar şi faţă
de femeile din celelalte grupe de vârstă [F(3, 396) = 3,334,
p < 0,05].

Tabel III.4
Diferenţele între sexe, pentru toate grupele de vârstă, la EMAS-P

Sub-scala Grupul de Bărbaţi Femei

vârstă (ani) t
N m σ N m σ
EMAS-P-ES 14-20 93 2,31 1,04 181 2,53 1,11 1,577
21-30 85 2,51 1,00 98 2,48 1,18 0,162
31-50 73 2,63 1,12 140 2,79 1,27 0,924
51-85 43 2,72 1,18 48 2,48 1,32 0,916
EMAS-P-PF 14-20 93 2,35 1,32 181 2,42 1,41 0,370
21-30 85 2,14 1,12 98 2,09 1,35 0,266
31-50 73 2,37 1,40 140 2,44 1,45 0,353
51-85 43 2,70 1,30 48 2,27 1,36 1,523
EMAS-P-AM 14-20 92 2,41 1,26 181 2,62 1,17 1,378
21-30 85 2,67 1,07 98 2,41 1,15 1,590
31-50 73 2,55 1,21 140 2,59 1,28 0,247
51-85 43 2,77 1,32 48 2,71 1,20 0,223
EMAS-P-RZ 14-20 92 2,65 1,35 181 2,93 1,43 1,540
21-30 85 2,78 1,30 98 3,11 1,46 1,633
31-50 73 3,12 1,41 139 2,86 1,42 1,305
51-84 43 2,70 1,35 48 2,63 1,45 0,246
EMAS-P-A 14-20 92 1,66 1,01 181 1,90 1,20 1,680
21-30 85 1,92 0,99 98 1,76 1,09 1,047
31-50 73 1,96 1,15 140 2,02 1,26 0,354
51-85 43 1,95 1,25 47 2,09 1,43 0,466
Legendă. m = media, σ = abaterea standard.
EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României 161

Tabel III.5
Diferenţele între sexe, pentru toate grupele de vârstă, la SAS-T

Sub-scala Grupul de Bărbaţi Femei

vârstă (ani) t
N m σ N m σ
14-20 95 45,51 9,69 177 50,76 9,47 4,330***
21-30 90 46,86 10,09 98 48,43 10,90 1,024
SAS-T-SE
31-50 68 46,90 7,24 128 47,84 9,39 0,777
51-85 38 47,66 9,83 41 48,78 8,69 0,538
14-20 96 44,33 9,86 179 48,85 11,97 3,358***
21-30 90 43,38 10,44 98 44,58 10,31 0,795
SAS-T-ADF
31-50 70 40,97 11,02 133 43,08 10,54 1,330
51-85 37 41,32 10,87 42 42,88 10,20 0,656
14-20 94 38,98 9,55 180 43,23 10,31 3,324***
21-30 88 40,15 9,19 96 40,85 10,23 0,491
SAS-T-ADP
31-50 68 39,18 8,82 135 41,22 9,24 1,511
51-85 37 40,11 9,05 40 40,30 5,47 0,111
14-20 77 41,26 9,79 142 45,77 10,19 3,168**
21-30 30 38,89 7,31 39 42,46 9,00 0,476
SAS-T-ES
31-50 53 38,89 8,13 126 42,56 10,84 2,235*
51-85 29 39,66 10,81 40 42,98 9,34 1,332
Legendă. *p < 0,05. **p < 0,01. ***p < 0,001. m = media σ = abaterea standard.

Tabel III.6
Diferenţele între sexe, pentru toate grupele de vârstă, la SAS-P

Sub-scala Grupul de Bărbaţi Femei

vârstă (ani) t
N m σ N m σ
14-20 81 2,54 1,42 153 2,94 1,57 1,908
21-30 72 2,43 1,20 86 2,64 1,42 1,003
SAS-P-SE
31-50 67 2,54 1,35 120 2,59 1,51 0,245
51-85 37 2,43 1,54 41 3,37 1,70 2,534*
14-20 81 2,27 1,08 153 2,44 1,22 1,031
21-30 72 2,42 1,08 86 2,33 1,13 0,513
SAS-P-AD
31-50 67 2,28 1,14 120 2,45 1,14 0,955
51-85 37 2,24 1,19 41 2,44 1,05 0,773
14-20 81 2,42 1,20 153 2,75 1,19 1,983
21-30 72 2,69 1,06 86 2,58 1,12 0,648
SAS-P-ES
31-50 68 2,78 1,20 120 2,84 1,17 0,347
51-85 37 2,65 1,09 41 2,63 1,44 0,050
14-20 81 1,77 1,11 153 1,90 1,24 0,830
21-30 72 2,14 1,21 86 1,86 1,24 1,420
SAS-P-A
31-50 67 1,85 1,10 120 2,16 1,30 1,710
51-85 37 1,59 0,86 41 2,02 1,35 1,690
Legendă. *p < 0,05. m = media, σ = abaterea standard.
162 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

III.5. CARACTERISTICI PSIHOMETRICE Mediile scorurilor subscalelor nu diferă semnificativ între

test şi retest. Chiar dacă nivelul anxietăţii ca stare poate
III.5.1. Fidelitatea varia în funcţie de natura situaţiei, iar scala EMAS-S
înregistrează aceste variaţii ale stării de anxietate, se
S-au întreprins studii de fidelitate a scalelor EMAS presupune că starea de anxietatea a unui individ este relativ
şi EMAS-SAS, ce au vizat stabilitatea în timp a rezultatelor stabilă în timp, în condiţii neutre.
(fidelitatea test-retest) şi consistenţa internă a subscalelor. Cei mai importanţi coeficienţi de fidelitate test-
retest sunt cei care rezultă din corelaţiile între măsurătorile
repetate ale anxietăţii ca trăsătură (EMAS-T). Toate
III.5.1.1. Fidelitatea test-retest
corelaţiile sunt semnificative din punct de vedere statistic,
Coeficienţii de fidelitate test-retest au fost calculaţi
cu două excepţii (anxietatea ca trăsătură în situaţii de
pe baza răspunsurilor la scale date de două eşantioane de
evaluare socială, măsurată la 4 săptămâni şi anxietatea
subiecţi diferite, la două săptămâni (N = 128), respectiv la
ca trăsătură în situaţii ambigue, măsurată la 2 săptămâni,
patru săptămâni (N = 71). Toate datele au fost obţinute în
ambele în cadrul lotului de bărbaţi), însă, şi în cazul
condiţii neutre, non-stresante, pe loturi non-clinice.
acestora, mediile scorurilor obţinute între test şi retest nu
Întrucât nu există scor total la scalele EMAS care
diferă semnificativ.
măsoară anxietatea ca trăsătură, precum şi percepţia
În ceea ce priveşte EMAS-P, corelaţiile efectuate
anxietăţii, s-au efectuat corelaţii test-retest pentru toate
între test şi retest la 4 săptămâni, în cazul lotului de
sub-scalele EMAS (tabel III.7) şi EMAS-SAS (tabel III.8).
bărbaţi, nu sunt semnificative decât pentru percepţia
Aşa cum se poate observa din tabelul III.7,
situaţiei ca fiind ameninţătoare (EMAS-P-A). În schimb, în
coeficienţii de corelaţie test-retest (faza de retestare la
cazul lotului de femei, situaţia se prezintă tocmai invers,
două săptămâni) pentru EMAS-S variază între 0,744 şi
respectiv toate corelaţiile sunt semnificative statistic, cu
0,760 la bărbaţi şi între 0,616 şi 0,704 la femei, rezultat
excepţia percepţiei situaţiei ca fiind ameninţătoare. O
ce demonstrează o stabilitate ridicată în timp a EMAS-S.
situaţie similară se întâlneşte şi în cazul subscalelor SAS-P
Tabel III.7
Coeficienţii de fidelitate test-retest ai subscalelor din EMAS, pentru lotul non-clinic

Intervalul Bărbaţi Femei

Sub-scala
de testare N r N r
2 săptămâni 34 0,760*** 90 0,616***
EMAS-S-EF
4 săptămâni 22 0,515* 45 0,406**
2 săptămâni 33 0,755*** 91 0,704***
EMAS-S-C
4 săptămâni 24 0,642*** 45 0,540***
2 săptămâni 33 0,744*** 89 0,695***
EMAS-S total
4 săptămâni 22 0,600** 44 0,517***
2 săptămâni 33 0,560*** 90 0,592***
EMAS-T-ES
4 săptămâni 23 0,376 46 0,672***
2 săptămâni 34 0,668*** 88 0,654***
EMAS-T-PF
4 săptămâni 24 0,520** 44 0,422**
2 săptămâni 33 0,296 87 0,517***
EMAS-T-AM
4 săptămâni 24 0,745*** 42 0,506***
2 săptămâni 32 0,373* 85 0,669***
EMAS-T-RZ
4 săptămâni 23 0,807*** 42 0,526***
2 săptămâni 33 0,666*** 93 0,619***
EMAS-P-ES
4 săptămâni 25 -0,080 45 0,424**
2 săptămâni 35 0,739*** 93 0,643***
EMAS-P-PF
4 săptămâni 25 0,185 45 0,415**
2 săptămâni 35 0,432** 93 0,411***
EMAS-P-AM
4 săptămâni 25 -0,009 45 0,370*
2 săptămâni 35 0,556*** 92 0,700***
EMAS-P-RZ
4 săptămâni 25 0,175 45 0,516***
2 săptămâni 35 0,753*** 93 0,653***
EMAS-P-A
4 săptămâni 25 0,554** 45 0,207
Legendă. *p < 0,05. **p < 0,01. ***p < 0,001.
EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României 163

Tabel III.8
Coeficienţii de fidelitate test-retest ai EMAS-SAS, pentru lotul non-clinic

Intervalul Bărbaţi Femei

Sub-scala
de testare N r N r
2 săptămâni 31 0,715*** 85 0,524***
SAS-T-SE
4 săptămâni 22 0,614** 42 0,401**
2 săptămâni 33 0,151 87 0,730***
SAS-T-ADF
4 săptămâni 24 0,642*** 44 0,692***
2 săptămâni 29 0,550** 84 0,683***
SAS-T-ADP
4 săptămâni 23 0,678*** 45 0,608***
2 săptămâni 30 0,741*** 90 0,651***
SAS-T-ES
4 săptămâni 23 0,655*** 46 0,675***
2 săptămâni 34 0,533*** 92 0,751***
SAS-P-SE
4 săptămâni 25 0,575** 46 0,423**
2 săptămâni 34 0,582*** 92 0,622***
SAS-P-AD
4 săptămâni 25 0,125 46 0,064
2 săptămâni 34 0,339* 92 0,465***
SAS-P-ES
4 săptămâni 25 0,363 46 0,329*
2 săptămâni 34 0,347* 92 0,807***
SAS-P-A
4 săptămâni 25 0,102 46 0,356*
Legendă. *p < 0,05. **p < 0,01. ***p < 0,001.

(tabel III.8), unde corelaţiile test-retest la 4 săptămâni, Coeficienţii alfa de consistenţă internă pentru EMAS-T
la bărbaţi, nu sunt semnificative, cu excepţia percepţiei au, de asemenea, valori crescute, variind între 0,846 şi
situaţiei ca fiind de separare, dar diferenţa mediilor între 0,919 pentru lotul clinic şi între 0,742 şi 0,908 pentru lotul
test şi retest nu este semnificativă. Acest rezultat arată că non-clinic.
bărbaţii şi femeile au percepţii destul de diferite în ceea ce Valori similare ale coeficienţilor de consistenţă internă
priveşte caracterul ameninţător al unei situaţii, iar aceste s-au obţinut şi pentru SAS-T, unde aceştia au variat între
percepţii sunt mai stabile în timp în cazul femeilor, nu însă 0,787 şi 0,920 pentru lotul clinic şi între 0,381 şi 0,900
şi în cazul bărbaţilor.
Tabel III.9
Referitor la scalele SAS-T, toate corelaţiile sunt Coeficienţii de consistenţă internă a ai subscalelor din
semnificative din punct de vedere statistic, cu o singură EMAS şi din EMAS-SAS pentru lotul clinic
excepţie (anxietatea ca trăsătură în situaţii de auto- Femei
Grupul
dezvăluire faţă de familie, măsurată la 2 săptămâni, Sub-scala
de vârstă N α
înregistrată în cadrul lotului de bărbaţi), însă, şi în acest 31-50 21 0,902
caz, media scorurilor obţinute între test şi retest nu diferă EMAS-S-EF
51-84 19 0,765
semnificativ (tabel III.8). 31-50 22 0,914
EMAS-S-C
51-84 20 0,943
III.5.1.2. Consistenţa internă 31-50 21 0,935
EMAS-S total
51-84 19 0,931
Au fost calculaţi coeficienţii de consistenţă internă
31-50 21 0,879
α Cronbach. Tabelele III.9 şi III.10 prezintă indicii de EMAS-T-ES
51-84 21 0,877
consistenţă internă ai EMAS-S, EMAS-T şi SAS-T pentru 31-50 22 0,856
grupele de vârstă 31-50 şi 51-84 de ani, pentru femei, în EMAS-T-PF
51-84 18 0,855
lotul clinic (grupe în care numărul de subiecţi a fost mai 31-50 22 0,857
EMAS-T-AM
mare) şi pentru toate grupele de vârstă în lotul non-clinic. 51-84 21 0,850
Aşa cum se poate observa, coeficienţii de fidelitate 31-50 21 0,919
EMAS-T-RZ
astfel obţinuţi la sub-scalele EMAS-S variază între 0,765 51-84 21 0,846
şi 0,943 pentru lotul clinic şi între 0,789 şi 0,927 pentru 31-50 21 0,865
SAS-T-SE
51-84 19 0,787
lotul non-clinic, fapt ce demonstrează o consistenţă foarte
31-50 21 0,920
crescută a EMAS-S. În ambele loturi, pentru toate grupele SAS-T-ADF
51-84 21 0,818
de vârstă, consistenţa internă totală a scalei EMAS-S este 31-50 21 0,903
mai ridicată decât cea a subscalelor acesteia (EMAS-S-EF SAS-T-ADP
51-84 21 0,793
şi EMAS-S-C). 31-50 12 0,908
SAS-T-ES
51-84 12 0,903
164 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

Tabel III.10
Coeficienţii de consistenţă internă α ai subscalelor din EMAS şi din EMAS-SAS pentru lotul non-clinic

Grupul de vârstă Bărbaţi Femei

Sub-scala
N α N α
14-20 96 0,789 181 0,831
21-30 93 0,837 101 0,888
EMAS-S-EF
31-50 75 0,912 140 0,851
51-84 43 0,914 48 0,896
14-20 97 0,858 183 0,865
21-30 93 0,892 102 0,910
EMAS-S-C
31-50 75 0,874 141 0,889
51-84 42 0,927 48 0,926
14-20 96 0,898 180 0,912
21-30 93 0,922 101 0,943
EMAS-S total
31-50 75 0,942 140 0,929
51-84 42 0,958 48 0,951
14-20 93 0,812 183 0,843
21-30 93 0,821 102 0,908
EMAS-T-ES
31-50 74 0,781 141 0,828
51-84 43 0,778 47 0,811
14-20 96 0,818 182 0,859
21-30 93 0,817 100 0,873
EMAS-T-PF
31-50 75 0,828 140 0,846
51-84 43 0,885 48 0,847
14-20 96 0,814 182 0,859
21-30 93 0,806 101 0,884
EMAS-T-AM
31-50 75 0,807 137 0,872
51-84 42 0,871 47 0,742
14-20 95 0,822 180 0,836
21-30 93 0,868 101 0,852
EMAS-T-RZ
31-50 75 0,856 140 0,880
51-84 41 0,863 47 0,833
14-20 95 0,810 177 0,812
21-30 90 0,890 98 0,890
SAS-T-SE
31-50 68 0,707 128 0,796
51-84 38 0,846 41 0,684
14-20 96 0,832 179 0,896
21-30 90 0,900 98 0,892
SAS-T-ADF
31-50 70 0,886 133 0,879
51-84 37 0,891 42 0,816
14-20 94 0,817 180 0,849
21-30 88 0,862 96 0,873
SAS-T-ADP
31-50 68 0,822 135 0,834
51-84 37 0,849 40 0,381
14-20 77 0,815 142 0,847
21-30 30 0,822 39 0,871
SAS-T-ES 31-50 53 0,811 126 0,877
51-84 29 0,898 40 0,791

pentru lotul non-clinic. Toate aceste rezultate demonstrează
o foarte bună consistenţă internă a scalelor EMAS şi EMAS-
SAS.
III.5.2. Validitatea
III.5.2.1. Validitatea de criteriu
Evaluarea validităţii de criteriu a scalelor EMAS
fost realizată prin: a) analiza corelaţiilor dintre scorurile
la EMAS şi la EMAS-SAS şi scorurile la alte instrumente
relevante de măsurare a anxietăţii sau a altor constructe
psihologice relaţionate cu anxietatea, b) verificarea
capacităţii scalelor de măsurare a anxietăţii ca trăsătură
(EMAS-T şi SAS-T) de a diferenţia între populaţia clinică şi
cea non-clinică, c) verificarea capacităţii scalei de evaluare
a anxietăţii ca stare (EMAS-S) de a discrimina între situaţii
stresante şi non-stresante.
a) Corelaţiile dintre scorurile la scalele EMAS
şi EMAS-SAS şi scorurile la alte instrumente
relevante de măsurare a anxietăţii
EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României 165

Tabel III.11
Coeficienţii de corelaţie între scorurile la EMAS şi EMAS-SAS şi scorurile la alte instrumente relevante,
pentru lotul clinic

Criteriu STAI EPQ

BDI
STAI-X1 STAI-X2 P-EPQ N-EPQ
Sub-scala
EMAS-S-EF 0,418** (52) 0,498*** (49) 0,321* (56) 0,036 (51) 0,513*** (51)
EMAS-S-C 0,455*** (54) 0,527*** (51) 0,482*** (58) 0,229 (53) 0,550*** (53)
EMAS-S total 0,470*** (52) 0,555*** (49) 0,453*** (56) 0,159 (51) 0,575*** (41)
EMAS-T-ES 0,303* (53) 0,535*** (50) 0,302* (57) - 0,173 (52) 0,568*** (52)
EMAS-T-PF 0,300* (51) 0,496*** (48) 0,196 (55) -0,470*** (50) 0,377*** (50)
EMAS-T-AM 0,552*** (52) 0,717*** (49) 0,417*** (56) 0,037 (51) 0,526*** (51)
EMAS-T-RZ 0,263 (52) 0,559*** (49) 0,393** (56) - 0,236 (51) 0,357** (51)
EMAS-P-ES 0,287* (54) 0,160 (51) 0,237 (58) 0,233 (53) 0,144 (53)
EMAS-P-PF 0,147 (54) 0,165 (51) 0,299* (58) - 0,012 (53) 0,030 (53)
EMAS-P-AM 0,294* (54) 0,272 (51) 0,135 (58) - 0,115 (53) 0,111 (53)
EMAS-P-RZ 0,031 (54) - 0,141 (51) - 0,235 (58) 0,029 (53) - 0,050 (53)
EMAS-P-A 0,315* (54) 0,204 (51) - 0,035 (58) - 0,049 (53) 0,181 (53)
SAS-T-SE 0,390** (51) 0,456*** (48) 0,137 (55) 0,042 (50) 0,417** (50)
SAS-T-ADF 0,553*** (53) 0,351* (50) - 0,021 (57) 0,032 (52) 0,360** (52)
SAS-T-ADP 0,268* (54) 0,224 (51) 0,023 (58) 0,031 (53) 0,303* (53)
SAS-T-ES 0,437* (24) 0,296 (22) 0,235 (28) 0,013 (24) 0,492* (24)
SAS-P-SE 0,111 (20) 0,173 (18) 0,070 (24) - 0,416 (20) 0,370 (20)
SAS-P-AD 0,250 (20) 0,398 (18) 0,335 (24) - 0,332 (20) 0,353 (20)
SAS-P-ES 0,132 (20) 0,104 (18) 0,292 (24) - 0,246 (20) 0,365 (20)
SAS-P-A 0,529* (20) 0,508* (18) 0,388 (24) - 0,309 (20) 0,663*** (20)
Legendă: *p < 0,05. **p < 0,01. ***p < 0,001. STAI-X1= STAI-Stare; STAI-X2= STAI-Trăsătură. Datele reprezintă coeficienţii de corelaţie liniară r.
Numărul subiecţilor este prezentat între paranteze.

Au fost calculate corelaţiile între scorurile la EMAS
şi EMAS-SAS şi cele la STAI (The Spielberger Trait-State
Anxiety Inventory – Inventarul Spielberger de Anxietate
Trăsătură-Stare), BDI (The Beck Depression Inventory
– Inventarul de Depresie Beck), scalele de Neuroticism
(N-EPQ) şi Psihoticism (P-EPQ) din EPQ (The Eysenck
Personality Questionnaire – Chestionarul de Personalitate
Eysenck) şi la scale din CP5F (Chestionarul de Personalitate
cu 5 Factori).
Aceste rezultate sunt prezentate în Tabelul III.11
pentru lotul clinic, respectiv în Tabelul III.12, pentru lotul
non-clinic. Toate datele au fost obţinute în condiţii non-
stresante.
Aşa cum era de aşteptat, scorurile la EMAS-S
(anxietatea ca stare) şi EMAS-T (anxietatea ca trăsătură)
au corelat semnificativ direct cu scorurile la STAI-X1 şi
STAI-X2, atât pentru lotul clinic, cât şi pentru lotul non-
clinic. În ambele grupuri, corelaţiile dintre subscala
cognitivă a EMAS-S şi STAI-X1 (anxietatea ca stare) au
fost mai crescute decât cele dintre subscala emoţional-
fiziologică şi STAI-X1, rezultat similar cu cel obţinut
de Endler, Edwards, and Vitelli (1991) în demersul de
elaborare a scalelor originale EMAS. De asemenea, s-au
obţinut corelaţii semnificative şi între sub-scalele SAS-T
(anxietatea ca trăsătură) şi STAI (ambele forme – anxietatea
ca stare şi ca trăsătură), în special în cazul lotului non-clinic,
ceea ce demonstrează că EMAS reprezintă un instrument
valid de măsurare a anxietăţii ca stare şi a diferitelor tipuri
de anxietate ca trăsătură.
În ceea ce priveşte corelaţiile dintre EMAS-S,
respectiv EMAS-T şi Inventarul de depresie Beck, acestea
au fost moderate, exceptând sub-scala de pericol fizic
(EMAS-T-PF): în cazul lotului clinic, corelaţia obţinută nu
a fost semnificativă la pragul de semnificaţie ales (r = 0,196,
p > 0,05), iar pentru lotul non-clinic aceasta a fost cea mai
scăzută (r = 0,123, p < 0,05). Construcţia Inventarului
de depresie Beck s-a bazat pe teoria cognitivă a depresiei
elaborată de către A.T. Beck (1976), care postulează că
o persoană cu depresie are convingeri negative despre
propria persoană, despre ceilalţi şi despre viitor. Cu toate
că anxietatea se asociază frecvent cu depresia, iar analiza
calitativă a itemilor BDI poate releva prezenţa unei
simptomatologii anxioase, acest inventar de depresie nu
este destinat evaluării nivelului de anxietate în situaţii de
pericol fizic.
Corelaţii semnificative s-au obţinut între toate
sub-scalele EMAS-S, EMAS-T şi SAS-T şi scala de
neuroticism a EPQ (N-EPQ), atât în lotul clinic, cât şi
în cel non-clinic. Persoanele care obţin scoruri ridicate
la scala de Neuroticism (N-EPQ) manifestă mai frecvent
simptomatologie anxioasă (la nivel cognitiv şi somatic) şi
sunt descrise ca fiind instabile emoţional. Astfel, corelaţiile
pozitive între scorurile la N-EPQ şi scorurile la EMAS
şi EMAS-SAS confirmă utilizarea acestora din urmă ca
instrumente valide de măsurare a anxietăţii.
166 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

Tabel III.12
Coeficienţii de corelaţie între scorurile la EMAS şi la EMAS-SAS şi alte instrumente relevante,
pentru lotul non-clinic

Criteriu STAI EPQ CP5F

BDI Dez.
Sub-scala STAI-X1 STAI-X2 P-EPQ N-EPQ Extr.a Stab. Em.a Auton.a
Soc.a
0,425*** 0,523*** 0,423*** 0,114* 0,517***
EMAS-S-EF - 0,134 - 0,172 - 0,266* - 0,014
(293) (292) (301) (299) (299)
0,523*** 0,561*** 0,471*** 0,158** 0,543***
EMAS-S-C - 0,080 - 0,117 - 0,183 - 0,068
(304) (294) (305) (303) (303)
0,493*** 0,565*** 0,464*** 0,146** 0,553***
EMAS-S total - 0,121 - 0,164 - 0,257* - 0,037
(291) (290) (299) (297) (297)
0,356*** 0,421*** 0,276*** 0,084 0,381***
EMAS-T-ES - 0,020 -0,279* - 0,227* - 0,169
(295) (292) (303) (301) (301)
EMAS-T-PF 0,131* 0,217*** 0,173** - 0,023 0,200*** 0,039 0,019 - 0,034 - 0,032
(296) (293) (304) (302) (302)
EMAS-T-AM 0,353*** 0,456*** 0,300*** 0,107 0,355*** - 0,164 - 0,060 - 0,159 - 0,086
(291) (289) (299) (297) (297)
0,441*** 0,450*** 0,250*** 0,228*** 0,437***
EMAS-T-RZ - 0,185 - 0,153 - 0,273* - 0,138
(291) (289) (299) (297) (297)
0,113 0,160** 0,156** - 0,072 0,160**
EMAS-P-ES - 0,027 - 0,028 - 0,102 0,242*
(297) (294) (304) (303) (303)
0,195** 0,240*** 0,123* 0,042 0,225***
EMAS-P-PF - 0,078 0,205 - 0,013 0,085
(297) (294) (304) (303) (303)
0,212*** 0,302*** 0,205*** 0,026 0,334***
EMAS-P-AM 0,065 0,143 0,162 0,092
(297) (294) (304) (303) (303)
- 0,100 - 0,026 0,016 -0,175** - 0,036
EMAS-P-RZ 0,088 0,087 0,026 0,160
(296) (293) (303) (302) (302)
0,25*** 0,259*** 0,187*** - 0,003 0,249***
EMAS-P-A 0,077 0,047 - 0,058 - 0,016
(296) (293) (303) (302) (302)
0,223*** 0,295*** 0,177** - 0,042 0,325***
SAS-T-SE - 0,032 - 0,036 - 0,219 - 0,015
(284) (280) (291) (289) (289)
0,217*** 0,318*** 0,190*** 0,151** 0,368***
SAS-T-ADF - 0,154 - 0,164 -0,444*** - 0,121
(295) (292) (303) (301) (301)
0,316*** 0,352*** 0,210*** 0,103 0,400***
SAS-T-ADP - 0,104 - 0,184 -0,351** - 0,062
(293) (290) (300) (298) (298)
0,332*** 0,422*** 0,234*** 0,022 0,420***
SAS-T-ES - 0,211 - 0,056 -0,353** - 0,163
(292) (289) (299) (298) (298)
0,114 0,131* 0,128* 0,046 0,145**
SAS-P-SE - 0,101 - 0,105 - 0,212 - 0,083
(276) (273) (283) (281) (281)
0,086 0,104 0,000 0,121* 0,105
SAS-P-AD - 0,048 0,043 - 0,117 - 0,062
(276) (273) (283) (281) (281)
0,087 0,175** 0,050 - 0,035 0,199***
SAS-P-ES - 0,074 0,086 - 0,145 0,075
(276) (273) (283) (281) (281)
0,235*** 0,236*** 0,162** 0,039 0,249***
SAS-P-A - 0,060 - 0,149 - 0,122 - 0,155
(276) (273) (283) (281) (281)

Legendă: *p < 0,05. **p < 0,01. ***p < 0,001, STAI-X1 = STAI-Stare, STAI-X2 = STAI-Trăsătură
a
CP5F a fost administrat doar lotului de pompieri (N = 86). Dez. Soc. = Dezirabilitate socială, Extr. = Extraversiune, Stab. Em. =Stabilitate emoţională,
Auton. = Autonomie.

Sub-scalele EMAS-S şi sub-scala care măsoară
anxietatea ca trăsătură în situaţii de rutină zilnică (EMAS-
T-RZ) corelează semnificativ şi cu scala de Psihoticism a
EPQ (P-EPQ), doar pentru lotul non-clinic (tabel III.12).
De asemenea, s-a înregistrat o corelaţie negativă între
scorurile la P-EPQ şi anxietatea ca trăsătură în situaţii
de pericol fizic, la lotul clinic. Acesta nu este un rezultat
neaşteptat, întrucât persoanele cu scoruri ridicate la scala
de Psihoticism pot manifesta tulburări de comportament,
pot avea dificultăţi în relaţii interpersonale datorită
capacităţii empatice reduse şi sunt adesea descrise ca
fiind insensibile, inadaptabile şi netemătoare. Toate aceste
rezultate demonstrează faptul că EMAS reprezintă o măsură
validă a anxietăţii ca stare şi ca trăsătură.
În cazul lotului de pompieri, scala Stabilitate
Emoţională a CP5F a corelat negativ cu mai multe
sub‑scale din EMAS şi din EMAS-SAS, un rezultat
concordant cu datele din literatură (Cattell et al.,
2003; Skinner et al., 2005; Bunevicius, 2008). Scala
Extraversiune a corelat semnificativ doar cu anxietatea
ca trăsătură în situaţii de evaluare socială (EMAS-T-ES),
ceea ce înseamnă că anxietatea ca trăsătură în situaţii de
evaluare socială creşte pe măsură ce scade extraversiunea.
EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României 167

Tabel III.13
Comparaţii între loturile clinic şi non-clinic de femei

Lot Grup vârstă Clinic Non-clinic

(ani) t
N m σ N m σ
Sub-scala
31-50 21 23,24 9,99 140 15,07 5,97 3,648***
EMAS-S-EF
51-84 19 24,32 7,62 48 16,08 7,29 4,115***
31-50 22 25,14 10,05 141 16,18 6,83 4,036***
EMAS-S-C
51-84 20 29,30 11,90 48 16,67 8,40 4,321***
31-50 21 47,81 18,17 140 31,21 12,29 4,049***
EMAS-S total
51-84 19 53,11 18,46 48 32,75 15,11 4,662***
31-50 21 51,67 10,80 141 42,00 9,42 4,305***
EMAS-T-ES
51-84 21 51,95 11,03 47 41,23 9,08 4,205***
31-50 22 57,82 9,67 140 52,39 1,01 2,373*
EMAS-T-PF
51-84 18 55,61 1,12 48 50,85 1,51 1,653
31-50 22 47,64 9,71 137 42,37 9,89 2,323*
EMAS-T-AM
51-84 21 53,19 9,81 47 43,53 8,08 4,260***
31-50 21 36,57 11,77 140 29,50 1,20 2,902**
EMAS-T-RZ
51-84 21 42,19 10,04 47 32,04 1,23 3,800***
31-50 21 2,71 1,23 140 2,79 1,27 0,266
EMAS-P-ES
51-84 21 2,52 1,25 48 2,48 1,32 0,131
31-50 21 2,48 1,63 140 2,44 1,45 0,097
EMAS-P-PF
51-84 21 2,62 1,60 48 2,27 1,36 0,926
31-50 21 2,52 1,47 140 2,59 1,28 0,226
EMAS-P-AM
51-84 21 2,57 1,03 48 2,71 1,20 0,454
31-50 21 2,81 1,50 139 2,86 1,42 0,139
EMAS-P-RZ
51-84 21 2,19 1,12 48 2,63 1,45 1,218
31-50 21 1,90 1,22 140 2,02 1,26 0,397
EMAS-P-A
51-84 21 2,19 1,50 47 2,09 1,43 0,277
31-50 21 54,43 10,09 128 47,84 9,39 2,950**
SAS-T-SE
51-84 19 56,37 8,89 41 48,78 8,69 3,113**
31-50 21 48,71 11,92 133 43,08 1,54 2,237*
SAS-T-ADF
51-84 21 47,00 9,85 42 42,88 1,20 1,528
31-50 21 45,00 11,22 135 41,22 9,24 1,691
SAS-T-ADP
51-84 21 45,05 9,45 40 40,30 5,47 2,124*
31-50 12 16,83 10,52 126 42,56 10,74 1,318
SAS-T-ES
51-84 12 5 ,50 11,78 40 42,98 9,34 2,302*
31-50 10 2,60 1,51 120 2,59 1,51 0,017
SAS-P-SE
51-84 9 2,78 1,20 41 3,37 1,70 1,224
31-50 10 1,30 0,67 120 2,45 1,14 4,840***
SAS-P-AD
51-84 9 2,56 1,24 41 2,44 1,05 0,292
31-50 10 2,30 0,48 120 2,84 1,17 2,903**
SAS-P-ES
51-84 9 2,89 1,27 41 2,63 1,44 0,488
31-50 10 1,40 0,70 120 2,16 1,30 3,020**
SAS-P-A
51-84 9 2,56 1,42 41 2,02 1,35 1,059
Legendă: *p < 0,05. **p < 0,01. ***p < 0,001.

În ceea ce priveşte scala Dezirabilitate socială nu s-au
înregistrat niciun fel de corelaţii semnificative. Un rezultat
neobişnuit îl constituie corelaţia pozitivă dintre scorurile
la scala Autonomie şi perceperea situaţiei ca fiind de
evaluare socială (EMAS-P-ES), la lotul de pompieri. Cu
alte cuvinte, pompierii cu un nivel ridicat de autonomie
au tendinţa de a percepe acest gen de situaţii ca fiind de
evaluare socială. Prezenţa comandantului companiei de
pompieri în momentul administrării testului (o prevedere
obligatorie a regulamentului de ordine interioară), precum
şi faptul că pompierii sunt obligaţi să urmeze întotdeauna
ordinele superiorilor se poate constitui într-o explicaţie
plauzibilă a acestui rezultat.
b) Comparaţii ale nivelelor anxietăţii între
loturile clinic şi non-clinic.
Scalele EMAS au fost administrate unor persoane cu
şi fără simptomatologie anxioasă. Lotul clinic a inclus 59
de pacienţi cu diferite tulburări de tip anxios. Comparaţiile
au fost făcute doar pe lotul de femei, deoarece numărul
de bărbaţi cu diagnostic de tulburare de anxietate era
insuficient pentru analiza statistică. Tabelul III.13 prezintă
diferenţele între loturile clinic şi non-clinic de femei.
Aşa cum era de aşteptat, femeile cu tulburări de
anxietate au obţinut scoruri mai ridicate decît femeile fără
simptomatologie anxioasă, la aproape toate sub-scalele
EMAS stare şi trăsătură, cu excepţia anxietăţii ca trăsătură
în situaţii de pericol fizic, pentru grupa de vârstă 51-84
168
ani. Singurele excepţii, în care lotul non-clinic a obţinut
scoruri mai mari decât cel clinic, sunt reprezentate de trei
sub-scale ale SAS-P (percepţia situaţiei ca fiind de auto-
dezvăluire – SAS-P-AD, de evaluare socială – SAS-P-ES şi
de ameninţare – SAS-P-A), datorate, probabil, numărului
foarte redus de persoane în lotul clinic (10 participanţi faţă
de 120 de femei în lotul non-clinic, pentru grupa de vârstă
31-50 de ani). Aceste rezultate demonstrează puterea
de discriminare a EMAS între populaţiile clinice şi non-
clinice.
c) Comparaţii ale nivelelor anxietăţii între situaţii
stresante şi non-stresante.
Modelul multidimensional al anxietăţii presupune
o creştere semnificativă a nivelului stării de anxietate
al indivizilor care au niveluri crescute la o dimensiune
specifică a anxietăţii ca trăsătură, atunci când indivizii
se confruntă cu o ameninţare situaţională congruentă.
Această abordare interacţionistă a fost utilizată pentru
a prezice modificările în starea de anxietate a indivizilor
în timpul unor situaţii considerate stresante: înaintea
examenului de licenţă şi imediat după reîntoarcerea în
unitate a pompierilor, după stinderea unui incendiu, care
nu s-a soldat cu victime. Tabelul III.14 prezintă rezultatele
comparării mediilor scorurilor la EMAS-S în condiţiile
stresante şi non-stresante pentru studenţii din an terminal,
care aşteptau să intre la examenul de licenţă.
Iniţial, EMAS-S a fost administrată la 29 de
studenţi care aşteptau să intre la susţinerea examenul de
licenţă (mvârstă= 28,86; σ = 7,05). După două săptămâni,
EMAS a fost din nou administrat, într-o situaţie neutră,
non-stresantă (la domiciliul participanţilor). Testul a fost
trimis via e-mail şi doar 13 participanţi au returnat testele
completate. Un protocol a fost anulat din cauza unor
Tabel III.14
Comparaţiile dintre scorurile la EMAS-S în situaţii stresante şi non-stresante ale studenţilor
Sub-scala Situaţia N m
stresantă
EMAS-S-EF 12
non-stresantă
stresantă
EMAS-S-C 12
non-stresantă
stresantă
EMAS-S total 12
non-stresantă
Toate diferenţele mediilor sunt semnificative la p < 0,001.
Tabel III.15
Coeficienţii de corelaţie liniară între scorurile EMAS-S în situaţia stresantă şi scorurile EMAS-T în situaţia non-
stresantă pentru lotul de studenţi (N = 12)
Subscale EMAS-S-EF
EMAS-T-ES 0,810***
EMAS-T-PF 0,532
EMAS-T-AM 0,468
EMAS-T-RZ 0,126
Legendă. *p < 0,05. **p < 0,01. ***p < 0,001.
EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României
răspunsuri lipsă, analiza statistică fiind efectuată pe acest
număr final de participanţi.
Scorurile la toate cele trei sub-scale ale EMAS au
fost semnificativ mai ridicate în situaţia stresantă decât în
cea neutră (p < 0,001) (tabel III.14).
Aşa cum se poate observa din tabelul III.15,
scorurile la sub-scalele EMAS-S în situaţia stresantă au
corelat semnificativ numai cu anxietatea în situaţii de
evaluare socială.
Nu s-au înregistrat niciun fel de corelaţii
semnificative între sub-scalele care măsoară anxietatea
ca trăsătură în situaţii incongruente cu cea în care a fost
efectuată evaluarea stării de anxietate şi nivelul de anxietate
în situaţia stresantă.
Acest rezultat confirmă ipoteza potrivit căreia
diemnsiunile EMAS-T sunt independente şi susţine
abordarea multidimensională a anxietăţii în predicţia
stării de anxietate. Cu alte cuvinte, s-a confirmat ipoteza
conform căreia o persoană cu un nivel ridicat al anxietăţii
ca trăsătură în stiuaţii de evaluare socială va manifesta un
nivel ridicat al stării de anxietate într-o situaţie de evaluare
socială.
În ceea ce priveşte lotul de pompieri (N = 86, mvârstă
= 31,55, σvârstă = 5,54, min-maxvârstă = 21-46), EMAS fost
administrată imediat după reîntoarcerea în unitate după
stingerea unui incendiu. Este de la sine înţeles motivul
pentru care nu a fost posibilă administrarea scalelor
înaintea acestei situaţii stresante (stingerea unui foc).
Când sunt în misiune, pompierii au la dispoziţie un minut
pentru a se îmbrăca, a pregăti echipamentul necesar şi a
urca în maşina de pompieri. EMAS-S a fost administrată
la întoarcerea în unitate. EMAS-T s-a administrat la un
interval de patru săptămâni, într-o zi obişnuită de lucru
în unitate, fără alarmă. În tabelul III.16 sunt prezentate
σ t
25,42 8,04
4,696
13,00 3,95
23,00 7,35
4,222
12,92 3,26
48,42 14,58
4,803
25,92 6,71
EMAS-S-C EMAS-S total
0,620* 0,748**
0,311 0,440
0,510 0,513
0,426 0,292
EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României
rezultatele comparării mediilor scorurilor la EMAS-S în
situaţia stresantă, respectiv non-stresantă, pentru lotul de
pompieri.
S-a constatat că pompierii au înregistrat nivele
mai crescute ale stării de anxietate atunci când au fost
confruntaţi cu situaţia stresantă (stingerea unui incendiu)
decât în condiţii normale (p < 0,001). Rezultatele testării
ipotezei diferenţiale sunt prezentate în tabelul III.17.
Contrar aşteptărilor, în sensul existenţei unei
corelaţii semnificative între starea de anxietate şi anxietatea
ca trăsătură în situaţii de pericol fizic, s-a obţinut o corelaţie
scăzută, negativă, între nivelul stării de anxietate imediat
după întoarcea de la stingerea incendiului şi anxietatea ca
trăsătură în situaţii de evaluare socială. Diferenţa majoră
în acest caz, în ceea ce priveşte modalitatea şi condiţiile
de testare, o constituie completarea EMAS după situaţia
stresantă, nu înainte acesteia. În plus, comandantul
companiei de pompieri a fost prezent în timpul administrării
testului şi îşi exprima aprecierea faţă de comportamentul şi
performanţa profesională a pompierilor. În acest context,
există posibilitatea ca răspunsurile pompierilor să fi fost
influenţate, situaţia să dobândească caracterul de evaluare
socială, iar subiecţii care au un nivel de anxietate mai ridicat
în situaţii de evaluare socială să fi denaturat răspunsurile la
sub-scala EMAS-S, nerecunoscând că au fost anxioşi.
III.5.2.2.Validitatea de construct
Principala caracteristică a scalelor EMAS o constituie
multidimensionalitatea. Starea de anxietate, măsurată cu
ajutorul EMAS-S are două dimensiuni conceptuale diferite:
activarea emoţional-fiziologică şi îngrijorarea la nivel
cognitiv. Pe de altă parte, anxietatea ca trăsătură, măsurată
cu ajutorul sub-scalelor EMAS-T, se descompune în patru
Tabel III.16
Comparaţiile dintre mediile scorurilor la EMAS-S în situaţii stresante şi non-stresante, pentru lotul de pompieri
Sub-scala Situaţia N m
stresantă
EMAS-S-EF 85
non-stresantă
stresantă
EMAS-S-C 85
non-stresantă
stresantă
EMAS-S total 84
non-stresantă
Toate diferenţele mediilor sunt semnificative la p < 0,001.
Tabel III.17
Coeficienţii de corelaţie liniară între scorurile EMAS-S în situaţia stresantă şi scorurile EMAS-T în situaţia non-
stresantă pentru lotul de pompieri (N = 85)
Subscale EMAS-S-EF
EMAS-T-ES - 0,229*
EMAS-T-PF - 0,066
EMAS-T-AM - 0,034
EMAS-T-RZ 0,073
Legendă. *p < 0,05.
169
dimensiuni independente, respectiv anxietatea în situaţii
de: evaluare socială, pericol fizic, ambiguitate şi rutine
zilnice. EMAS-SAS extinde faţetele multidimensionale
ale EMAS şi include alte trei noi dimensiuni: anxietatea
în situaţii de separare, auto-dezvăluirea către membrii
familiei şi de auto-dezvăluire faţă de prieteni.
a) Analiza intercorelaţiilor dintre subscalele EMAS
Intercorelaţiile dintre subscalele EMAS, anxietatea
ca stare (EMAS-S), anxietatea ca trăsătură (EMAS-T) şi
percepţia anxietăţii (EMAS-P) sunt prezentate în tabelul
III.18. Mărimea loturilor studiate variază din cauza unor
date lipsă în anumite protocoale.
Aşa cum se poate observa din tabelul III.18, în
cazul lotului non-clinic, toate corelaţiile dintre EMAS-S şi
EMAS-T, respectiv EMAS-P, sunt semnificative statistic la
p < 0,001, exceptând corelaţia dintre EMAS-S şi EMAS-
P-RZ (percepţia anxietăţii în situaţii de rutine zilnice).
Intercorelaţiile dintre sub-scalele EMAS-S şi EMAS-T au
variat între 0,155 şi 0,405, cele dintre EMAS-S şi EMAS-P
– între 0,049 şi 0,292, iar corelaţiile dintre EMAS-T şi
EMAS-P s-au încadrat în intervalul 0,003-0,209.
Pentru lotul clinic, toate corelaţiile obţinute între
dimensiunea emoţional-fiziologică a stării de anxietate
(EMAS-S-EF), dimensiunea cognitivă (EMAS-S-C) şi
scorul total la EMAS au fost semnificative statistic (p <
0,001). În ceea ce priveşte corelaţiile dintre EMAS-S şi
EMAS-T, anxietatea ca stare a corelat doar cu anxietatea
ca trăsătură în situaţii de evaluare socială (EMAS-T-ES)
şi în cele cu caracter ambiguu (EMAS-T-AM), însă nu
şi cu anxietatea ca trăsătură în situaţii de pericol fizic şi
în situaţii de rutină zilnică (EMAS-T-PF, EMAS-T-RZ).
σ t
15,89 5,00
7,111
11,82 2,45
12,68 3,32
4,763
1 ,87 1,62
28,67 7,73
6,761
22,68 3,63
EMAS-S-C EMAS-S Total
- 0,032 - 0,163
- 0,047 - 0,063
- 0,066 - 0,051
0,129 0,103
 Tabel III.18
170

Intercorelaţiile între subscalele EMAS, pentru ambele loturi de participanţi

Lot Clinic Non-clinic

EMAS-S- EMAS- EMAS-T- EMAS-T- EMAS-T- EMAS-T- EMAS-S- EMAS-T- EMAS-T- EMAS-T- EMAS-T-
EMAS-S EMAS-S-C EMAS-S
Sub-scala EF S-C ES PF AM RZ EF ES PF AM RZ

EMAS-S-EF r 1,000 0,682 *** 0,893 *** 1,000 0,808 *** 0,944 ***

N - 56 56 775 775

EMAS-S-C r - 1,000 0,938 *** 1,000 0,957 ***

N 56 56 56 775 775 775

EMAS-T-ES r 0,497 *** 0,382 ** 0,469 *** 1,000 0,482 *** 0,580 *** 0,201 0,358 *** 0,405 *** 0,403 *** 1,000 0,431 *** 0,572 *** 0,262 ***

N 55 56 55 54 54 55 769 773 767 770 766 765

EMAS-T-PF r 0,166 0,150 0,154 1,000 0,452 0,047 0,155 *** 0,193 *** 0,188 *** 1,000 0,477 *** - 0,069

N 52 54 52 52 53 771 774 769 767 766

EMAS-T-AM r 0,429 *** 0,329* 0,392 ** 1,000 0,399 ** 0,262 *** 0,306 *** 0,300 *** 1,000 0,311 ***

N 53 55 53 54 767 770 765 765

EMAS-T-RZ r 0,221 0,139 0,166 1,000 0,361 *** 0,343 *** 0,368 *** 1,000

N 53 55 53 766 770 765

EMAS-P-ES r 0,129 0,287* 0,249 - 0,025 0,064 0,218 - 0,347 * 0,147 *** 0,140 *** 0,151 *** - 0,004 0,113 ** 0,030 - 0,054

N 55 57 55 56 54 55 55 752 756 750 752 753 749 748

EMAS-P-PF r 0,200 0,159 0,212 0,024 0,022 0,163 0,135 0,167 *** 0,162 *** 0,174 *** - 0,003 0,022 0,114 ** 0,156 ***

N 55 57 55 56 54 55 55 752 756 750 752 753 749 748

EMAS-P-AM r 0,276* 0,356 ** 0,348 ** - 0,028 0,129 0,076 0,197 0,268 *** 0,281 *** 0,292 *** 0,052 0,083 ** 0,083 ** 0,102 **

N 55 57 55 56 54 55 55 751 755 749 751 752 748 747

EMAS-P-RZ r - 0,128 0,002 - 0,074 - 0,012 0,053 - 0,173 - 0,305 * - 0,049 - 0,053 - 0,057 0,040 0,129 *** - 0,048 - 0,209 ***

N 55 57 55 56 54 55 55 750 754 748 750 751 747 746

EMAS-P-A r 0,133 0,132 0,121 0,080 0,084 0,276 * 0,088 0,251 *** 0,231 *** 0,249 *** 0,104 ** 0,116 *** 0,132 *** 0,183 ***

N 55 57 55 56 54 55 55 750 754 748 750 751 747 746

Legendă. *p < 0,05; **p < 0,01. ***p < 0,001.
EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României
 Tabel III.19
Intercorelaţiile între subscalele EMAS-SAS, pentru ambele loturi

Lot Clinic Non-clinic

SAS-T- SAS-T- SAS-T- SAS-T-ES SAS-P- SAS-P- SAS-P- SAS-P-A SAS-T- SAS-T- SAS-T- SAS-T-ES SAS-P- SAS-P- SAS-P- SAS-P-ES
Sub-scala SE ADF ADP SE AD EP SE ADF ADP SE ADF ADP

SAS-T-SE r 1,000 0,343 ** 0,220 0,305 1,000 0,472 *** 0,355 *** 0,421 ***

N 53 54 26 725 719 518

SAS-T- r 1,000 0,700 *** 0,549 ** 1,000 0,611 *** 0,582 ***
ADF
EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

N 56 28 728 529

SAS-T-ADP r 1,000 0,608 *** 1,000 0,518 ***

N 28 524

SAS-T-ES r 1,000 1,000

SAS-P-SE r 0,341 -0,095 -0,078 0,022 1,000 0,419* 0,388 0,400 0,156 *** 0,126 *** 0,144 *** 0,121 ** 1,000 0,386 *** 0,310 *** 0,329 ***

N 22 24 24 22 24 24 24 639 647 641 500 657 657 657

SAS-P-AD r 0,026 0,008 0,193 0,392 1,000 0,641 *** 0,726 *** 0,104 ** 0,109 ** 0,121 ** 0,135 ** 1,000 0,331 *** 0,376 ***

N 22 24 24 22 24 24 639 647 641 500 657 657

SAS-P-ES r 0,299 0,342 0,450* 0,362 1,000 0,609 ** 0,243 *** 0,187 *** 0,125 *** 0,156 *** 1,000 0,335 ***

N 22 24 24 22 24 640 648 642 501 657

SAS-P-A r 0,274 0,330 0,497* 0,428* 1,000 0,166 *** 0,172 *** 0,179 *** 0,135 *** 1,000

N 22 24 24 22 639 647 641 500

Legendă. *p < 0,05. **p < 0,01. ***p < 0,001.
171
172
Valorile acestor intercorelaţii au variat între 0,139 şi
0,497. S-au obţinut reultate similare şi în cazul corelaţiilor
dintre EMAS-S şi EMAS-P, în sensul că doar subscalele
de percepţie a situaţiei ca fiind de evaluare socială şi de
ambiguitate au corelat semnificativ cu starea de anxietate.
Majoritatea valorilor corelaţiilor au fost nesemnificative.
Valorile coeficienţilor de corelaţie au variat între 0,002 şi
0,356.
În cazul subscalelor EMAS-SAS, toate corelaţiile
dintre sub-scalele SAS-T şi SAS-P au fost semnificative la
p < 0,001, pentru lotul non-clinic (tabel III.19). Pentru lotul
clinic, valorile intercorelaţiilor obţinute între subscalele
SAS-T, respectiv SAS-P au fost moderate, variind între
0,220 şi 0,700 pentru SAS-T şi de la 0,388 la 0,726 pentru
SAS-P.
De asemenea, s-au efectuat intercorelaţiile dintre
subscalele EMAS şi EMAS-SAS (tabel III.20).
Faptul că nu toate sub-scalele corelează liniar direct
între ele susţine modelul multidimensional al EMAS şi
demonstrează faptul că sub-scalele măsoară dimensiuni
independente ale anxietăţii.
b) Analiza corelaţiilor dintre fiecare item şi restul
scalei din care face parte
Corelaţiile dintre fiecare item şi restul scalei din care
acesta face parte au fost calculate pentru EMAS-S, EMAS-
T şi SAS-T. Dintre acestea, corelaţiile item-scala EMAS-S
au avut valorile cele mai ridicate, atât pentru dimensiunea
emoţinal-fiziologică, cât şi pentru dimensiunea cognitivă,
pentru ambele sexe (tabel III.21). Valorile coeficienţilor
de corelaţie au variat între 0,399 şi 0,77. indicând o
variabilitate moderată a rezultatelor.
Corelaţiile item-restul scalei EMAS-T au variat
destul de mult, atât pentru bărbaţi, cât şi pentu femei,
valorile fiind cuprinse în intervalul 0,069 – 0,713 (tabel
III.22 şi tabel III.23). Similar cu rezultatele obţinute de
autorii scalelor EMAS, itemii 1, 16, 31, 46 („Caut experienţe
de felul acesta.”) au înregistrat cele mai scăzute corelaţii cu
restul scalei din care fac parte. Cea mai scăzută valoare
s-a obţinut pentru sub-scala de evaluare socială (r = 0,069,
p > 0,05), urmată de subscala de pericol fizic (r = 0,173,
p = 0,002). Toate celelalte corelaţii au fost semnificative
statistic la p < 0,001.
Corelaţiile item-scala SAS-T sunt prezentate în
tabelul III.24. Aşa cum se poate observa, toate corelaţiie
item-restul scalei sunt semnificative statistic la p < 0,001,
exceptând itemul 1 („Caut experienţe de acest fel.”), al
sub-scalei ce măsoară anxietatea de separare (SAS-T-SE),
al cărui coeficient de corelaţie cu restul scalei este r = 0,117
(p = 0,013) în lotul de femei.
În ceea ce priveşte EMAS-P şi SAS-P, nu s-au
calculat indicii de corelaţie item-restul scalei, întrucât sub-
scalele aceastora sunt constituite din câte un singur item.
Rezultatele obţinute dovedesc faptul că itemii
fiecăreia dintre sub-scalele din EMAS-S, EMAS-T şi SAS-T
măsoară acelaşi construct.
EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României
c) Analiza factorială
S-a efectuat analiza factorială a itemilor scalei
EMAS-S, prin metoda componentelor principale şi rotaţia
factorilor extraşi prin metoda Varimax, asupra lotului non-
clinic.
Au fost prelucrate, pe sexe, răspunsurile date de 549
de persoane ( 227 bărbaţi şi 322 femei), cu vârste curinse
între 19 şi 85 de ani (mvârstă = 34,64 şi σ = 14,30) pentru
bărbaţi şi19 şi 84 de ani (mvârstă =34,93 şi σ = 13,06), pentru
femei.
În cazul bărbaţilor, au fost extraşi 4 factori, care
acoperă, împreună, 66,692 % din varianţa totală (F1 =
47,943 %; F2 = 7,094 %; F3 = 6,558 %; F4 = 5,097 %).
În cazul femeilor au fost extraşi 3 factori, care acoperă,
împreună, 58,825% din varianţa totală (F1 = 46,888%;
F2 = 6,873%; F3 = 5,064%). Saturaţiile itemilor în factorii
extraşi sunt prezentate în tabelul III.25.
Atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, primul
factor extras acoperă aproape jumătate din varianţa totală
şi majoritatea itemilor din scala EMAS-S au saturaţie mare
în acest factor, mai mare decât saturaţiile în ceilalţi factori
extraşi.
Pentru ambele sexe, itemii 1 (Îmi simt mâinile
umede) şi 4 (Mi-e greu să fiu atent/ă la activitatea pe care
o desfăşor) au cea mai mare saturaţie într-un alt factor
decât cel care acoperă cea mai mare parte din varianţa
totală, ceea ce poate însemna că aceşti itemi măsoară o
dimensiune diferită de cele măsurate de restul itemilor din
scală. De altfel, aceşti itemi au şi cele mai scăzute corelaţii
cu restul scalei din care fac parte (tabel III.21).
Rezultatele analizei factoriale sugerează că, în
folosirea scalei EMAS-S pe populaţia din românia, este
mai utilă interpretarea scorului total al scalei EMAS-S, şi
mai puţin a sub-scalelor acesteia (emoţional-fiziologică şi
cognitivă). Rezultate similare au fost obţinute şi de Endler
şi colab (1991) în construcţia scalelor EMAS originale,
însă sugestia autorilor a fost de a menţine distincţia dintre
sub-scala emoţional-fiziologică şi cea cognitivă, în ciuda
evidenţelor care arată că majoritatea itemilor EMAS-S au o
saturaţie mare într-un singur factor.
III.6. COMPARAŢII CU ALTE
POPULAŢII, PENTRU SCALA EMAS-S
Eşantioanele de adulţi din SUA şi Canada au fost
formate din 203 persoane din SUA, dintre care 103 bărbaţi
şi 100 femei (intervalul de vârstă 18-79 ani), respectiv 321
persoane din Canada (161 bărbaţi şi 160 femei), cu vârste
cuprinse între 16 şi 64 de ani.
Pentru a compara rezultatele obţinute în eşantionul
de adulţi din România cu cele din eşantioanele formate din
adulţi americani şi adulţi canadieni, s-a notat pentru fiecare
item al scalei EMAS-S factorul în care are cea mai mare
saturaţie (tabel III.26). În eşantioanele de adulţi din Canada
 Tabel III.20
Intercorelaţiile între subscalele EMAS-S, EMAS-T, EMAS-P şi SAS-T, respectiv
SAS-P, pentru ambele loturi

Lot Clinic Non-clinic

SAS-T- SAS-T- SAS-P- SAS-P- SAS-P- SAS-T- SAS-T- SAS-T- SAS-P- SAS-P- SAS-P-
SAS-T-SE SAS-T-ES SAS-P-A SAS-T-ES SAS-P-SE
Sub-scala ADF ADP SE AD ES SE ADF ADP ADF ADP -ES

EMAS-S- r 0,301 * 0,334 * 0,342 * 0,361 -0,121 0,295 0,230 0,406 0,148 *** 0,222 *** 0,270 *** 0,279 *** 0,118 ** 0,134 *** 0,155 *** 0,202 ***
EF N 54 54 55 26 22 22 22 22 728 737 730 529 648 648 649 648
r 0,343 * 0,225 0,226 0,384 * -0,228 0,107 0,107 0,319 0,175 *** 0,263 *** 0,286 *** 0,301 *** 0,147 *** 0,117 ** 0,173 *** 0,231 ***
EMAS-S-C
N 55 56 57 27 23 23 23 23 731 740 734 532 652 652 653 652
r 0,344 * 0,277 * 0,284 * 0,374 -0,173 0,171 0,151 0,343 0,171 *** 0,259 *** 0,296 *** 0,306 *** 0,145 *** 0,127 *** 0,178 *** 0,224 ***
EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

EMAS-S
Total N 54 54 55 26 22 22 22 22 726 735 728 527 646 646 647 646

EMAS-T- r 0,391 ** 0,486 *** 0,394 ** 0,867 *** -0,156 0,130 0,436 * 0,231 0,249 *** 0,391 *** 0,395 *** 0,698 *** 0,058 0,042 0,147 *** 0,067
ES N 54 56 56 27 23 23 23 23 727 737 730 528 648 648 649 648

EMAS-T- r 0,577 *** 0,366 ** 0,252 0,129 0,219 0,197 0,376 0,227 0,410 *** 0,347 *** 0,280 *** 0,365 *** 0,066 0,058 0,183 *** 0,085 *
PF N 52 54 54 28 24 24 24 24 729 738 731 531 649 649 650 648

EMAS-T- r 0,550 *** 0,447 *** 0,365 ** 0,563 ** -0,005 0,260 0,369 0,589 ** 0,301 *** 0,348 *** 0,412 *** 0,496 *** 0,047 0,054 0,131 *** 0,168 ***
AM N 53 54 55 26 22 22 22 22 725 734 728 526 647 647 648 647

EMAS-T- r -0,072 0,084 -0,010 0,214 0,055 0,254 0,203 0,534 ** 0,051 0,139 *** 0,306 *** 0,268 *** 0,122 ** 0,090 * 0,002 0,163 ***
RZ N 52 55 55 27 23 23 23 23 725 733 727 526 647 465 646 645

EMAS-P- r 0,184 0,138 0,062 0,099 0,222 0,402 0,485 * 0,147 0,209 *** 0,092 * 0,020 0,051 0,193 *** 0,208 *** 0,512 *** -,197 ***
ES N 54 56 57 27 24 24 24 24 712 722 722 524 644 644 644 644

EMAS-P- r 0,008 -0,166 -0,254 0,154 -0,161 0,415 * 0,366 0,048 0,070 0,016 00,065 0,031 0,362 *** 0,259 *** 0,185 *** 0,415 ***
PF N 54 56 57 27 24 24 24 24 712 722 715 524 644 644 644 644

EMAS-P- r 0,113 0,122 -0,052 0,246 0,109 0,753 *** 0,252 0,606 ** 0,140 *** 0,149 *** 0,132 *** 0,103 0,193 *** 0,286 *** 0,309 *** 0,238 ***
AM N 54 56 57 27 24 24 24 24 711 721 714 523 643 643 643 643

EMAS-P- r 0,084 0,164 0,040 0,139 0,179 0,253 0,381 0,117 0,063 0,068 0,032 0,027 -0,142 *** -0,040 0,079 * -0,075
RZ N 54 56 57 27 24 24 24 24 710 720 713 522 642 642 642 642
r 0,060 0,209 -0,163 0,150 -0,092 0,410 * 0,315 0,301 0,165 *** 0,121 *** 0,156 *** 0,134 ** 0,222 *** 0,277 *** 0,264 *** 0,564 ***
EMAS-P-A
N 54 56 57 27 24 24 24 24 711 720 713 522 642 642 642 642
Legendă. *p < 0,05. **p < 0,01. ***p < 0,001.
173
174 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

Tabel III.21
Coeficienţii de corelaţie liniară pentru fiecare item cu restul sub-scalei din care face parte din EMAS-S

Item EMAS-S-EF Bărbaţi Femei Item EMAS-S-C Bărbaţi Femei

(N=307) (N=470) (N=307) (N=474)
r p r p r p r p
1 0,399 0,000 0,414 0,000 2 0,598 0,000 0,594 0,000
3 0,503 0,000 0,536 0,000 4 0,404 0,000 0,476 0,000
5 0,628 0,000 0,634 0,000 7 0,665 0,000 0,683 0,000
6 0,695 0,000 0,612 0,000 8 0,598 0,000 0,599 0,000
9 0,536 0,000 0,459 0,000 10 0,663 0,000 0,633 0,000
11 0,572 0,000 0,522 0,000 12 0,637 0,000 0,691 0,000
14 0,654 0,000 0,638 0,000 13 0,766 0,000 0,770 0,000
16 0,633 0,000 0,607 0,000 15 0,733 0,000 0,703 0,000
17 0,527 0,000 0,577 0,000 18 0,593 0,000 0,511 0,000
20 0,625 0,000 0,648 0,000 19 0,556 0,000 0,626 0,000

Tabel III.22
Coeficienţii de corelaţie liniară pentru fiecare item cu restul scalei din care face parte din EMAS-T-ES şi EMAS-T-PF

Item EMAS-T-ES Bărbaţi Femei Item EMAS-T-PF Bărbaţi Femei

(N=303) (N=473) (N=307) (N=470)
r p r p r p r p
1 0,069 0,230 0,222 0,000 16 0,173 0,002 0,291 0,000
2 0,385 0,000 0,375 0,000 17 0,433 0,000 0,451 0,000
3 0,368 0,000 0,429 0,000 18 0,449 0,000 0,448 0,000
4 0,405 0,000 0,512 0,000 19 0,558 0,000 0,522 0,000
5 0,537 0,000 0,526 0,000 20 0,453 0,000 0,342 0,000
6 0,153 0,008 0,259 0,000 21 0,290 0,000 0,375 0,000
7 0,476 0,000 0,546 0,000 22 0,507 0,000 0,653 0,000
8 0,559 0,000 0,613 0,000 23 0,597 0,000 0,533 0,000
9 0,569 0,000 0,621 0,000 24 0,563 0,000 0,679 0,000
10 0,350 0,000 0,421 0,000 25 0,262 0,000 0,386 0,000
11 0,443 0,000 0,527 0,000 26 0,484 0,000 0,599 0,000
12 0,493 0,000 0,551 0,000 27 0,495 0,000 0,535 0,000
13 0,517 0,000 0,614 0,000 28 0,601 0,000 0,688 0,000
14 0,401 0,000 0,417 0,000 29 0,312 0,000 0,170 0,000
15 0,542 0,000 0,655 0,000 30 0,646 0,000 0,713 0,000

Tabel III.23
Coeficienţii de corelaţie liniară pentru fiecare item cu restul scalei din care face parte din EMAS-T-ES şi EMAS-T-PF

Item EMAS-T-AM Bărbaţi Femei Item EMAS-T-RZ Bărbaţi Femei

(N=306) (N=467) (N=304) (N=468)
r p r p r p r p
31 0,221 0,000 0,434 0,000 46 0,270 0,000 0,360 0,000
32 0,495 0,000 0,432 0,000 47 0,495 0,000 0,446 0,000
33 0,318 0,000 0,425 0,000 48 0,452 0,000 0,424 0,000
34 0,440 0,000 0,552 0,000 49 0,525 0,000 0,537 0,000
35 0,537 0,000 0,493 0,000 50 0,558 0,000 0,420 0,000
36 0,333 0,000 0,465 0,000 51 0,338 0,000 0,481 0,000
37 0,423 0,000 0,453 0,000 52 0,544 0,000 0,445 0,000
38 0,605 0,000 0,592 0,000 53 0,638 0,000 0,639 0,000
39 0,517 0,000 0,545 0,000 54 0,558 0,000 0,446 0,000
40 0,395 0,000 0,522 0,000 55 0,503 0,000 0,579 0,000
41 0,317 0,000 0,448 0,000 56 0,432 0,000 0,479 0,000
42 0,422 0,000 0,574 0,000 57 0,566 0,000 0,666 0,000
43 0,516 0,000 0,568 0,000 58 0,479 0,000 0,491 0,000
44 0,451 0,000 0,419 0,000 59 0,515 0,000 0,510 0,000
45 0,591 0,000 0,580 0,000 60 0,501 0,000 0,501 0,000
EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României 175

Tabel III.24
Coeficienţii de corelaţie liniară pentru fiecare item cu restul scalei din care face parte din SAS-T

Item Bărbaţi Femei Item Bărbaţi Femei Item Bărbaţi Femei

SAS-T-SE (N=291) (N=444) SAS-T-ADF (N=293) (N=452) SAS-T-ADP (N=287) (N=451)
r p r p r p r p r p r p
1 0,244 0,000 0,117 0,013 16 0,296 0,000 0,380 0,000 31 0,223 0,000 0,280 0,000
2 0,516 0,000 0,544 0,000 17 0,400 0,000 0,485 0,000 32 0,429 0,000 0,426 0,000
3 0,286 0,000 0,307 0,000 18 0,480 0,000 0,527 0,000 33 0,419 0,000 0,398 0,000
4 0,554 0,000 0,448 0,000 19 0,624 0,000 0,591 0,000 34 0,621 0,000 0,525 0,000
5 0,410 0,000 0,376 0,000 20 0,636 0,000 0,637 0,000 35 0,572 0,000 0,514 0,000
6 0,258 0,000 0,178 0,000 21 0,364 0,000 0,293 0,000 36 0,217 0,000 0,260 0,000
7 0,478 0,000 0,569 0,000 22 0,596 0,000 0,667 0,000 37 0,463 0,000 0,483 0,000
8 0,555 0,000 0,505 0,000 23 0,661 0,000 0,664 0,000 38 0,600 0,000 0,586 0,000
9 0,613 0,000 0,637 0,000 24 0,666 0,000 0,685 0,000 39 0,606 0,000 0,605 0,000
10 0,361 0,000 0,246 0,000 25 0,359 0,000 0,408 0,000 40 0,204 0,000 0,347 0,000
11 0,506 0,000 0,535 0,000 26 0,544 0,000 0,624 0,000 41 0,451 0,000 0,467 0,000
12 0,430 0,000 0,515 0,000 27 0,516 0,000 0,547 0,000 42 0,494 0,000 0,506 0,000
13 0,539 0,000 0,586 0,000 28 0,592 0,000 0,658 0,000 43 0,515 0,000 0,555 0,000
14 0,276 0,000 0,197 0,000 29 0,440 0,000 0,412 0,000 44 0,416 0,000 0,373 0,000
15 0,627 0,000 0,627 0,000 30 0,663 0,000 0,713 0,000 45 0,571 0,000 0,584 0,000

Tabel III.25
Saturaţiile itemilor în factorii extraşi pentru EMAS-S, pentru ambele sexe

Item Scala din care face parte Bărbaţi (N = 227) Femei (N = 322)
itemul F1 F2 F3 F4 F1 F2 F3
1 EMAS-S-EF 0,474 0,480 0,373 -0,102 0,457 0,588 0,145
2 EMAS-S-C 0,615 -0,019 0,427 -0,189 0,648 -0,049 0,132
3 EMAS-S-EF 0,563 0,511 -0,032 0,018 0,610 0,091 -0,028
4 EMAS-S-C 0,455 0,049 0,591 0,458 0,565 -0,174 0,585
5 EMAS-S-EF 0,741 -0,037 -0,016 0,193 0,715 -0,130 0,174
6 EMAS-S-EF 0,738 0,232 -0,232 -0,038 0,713 0,001 -0,091
7 EMAS-S-C 0,739 -0,355 -0,123 -0,111 0,803 -0,142 -0,021
8 EMAS-S-C 0,712 -0,175 0,388 0,232 0,676 -0,236 0,305
9 EMAS-S-EF 0,610 0,429 0,066 -0,229 0,527 0,484 0,008
10 EMAS-S-C 0,715 0,103 0,060 -0,406 0,681 -0,081 -0,343
11 EMAS-S-EF 0,701 0,176 0,077 0,027 0,600 -0,046 -0,295
12 EMAS-S-C 0,661 -0,199 -0,027 -0,449 0,766 -0,119 -0,254
13 EMAS-S-C 0,797 -0,333 0,108 -0,235 0,806 -0,264 -0,211
14 EMAS-S-EF 0,809 -0,274 -0,045 -0,072 0,800 -0,241 -0,129
15 EMAS-S-C 0,841 -0,138 -0,075 0,076 0,824 -0,154 -0,085
16 EMAS-S-EF 0,768 -0,114 -0,028 0,172 0,706 0,071 0,038
17 EMAS-S-EF 0,567 0,347 -0,446 0,178 0,608 0,503 -0,256
18 EMAS-S-C 0,740 0,185 -0,312 0,148 0,649 0,465 0,150
19 EMAS-S-C 0,691 -0,252 -0,140 0,253 0,693 -0,098 0,138
20 EMAS-S-EF 0,745 -0,105 -0,263 0,161 0,713 0,047 0,232
176 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

Tabelul III.26
Factorii în care itemii scalei EMAS-S au cea mai mare saturaţie, în eşantioanele de adulţi
din România, SUA şi Canada

Item Bărbaţi din Femei din Adulţi americani Adulţi americani Adulţi canadieni Adulţi canadieni
România România Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
F1 F2 F3 F4 F1 F2 F3 F1 F2 F3 F4 F5 F1 F2 F3 F4 F5 F1 F2 F3 F4 F1 F2 F3 F4
1 X X X X X X
2 X X X X X X
3 X X X X X X
4 X X X X X X
5 X X X X X X
6 X X X X X X
7 X X X X X X
8 X X X X X X
9 X X X X X X
10 X X X X X X
11 X X X X X X
12 X X X X X X
13 X X X X X X
14 X X X X X X
15 X X X X X X
16 X X X X X X
17 X X X X X X
18 X X X X X X
19 X X X X X X
20 X X X X X X

şi din SUA, rezultatele analizei factoriale diferă mult între
sexe, în sensul că itemii care au saturaţie mare în acelaşi
factor în cazul femeilor, au saturaţii mari în factori diferiţi
în cazul bărbaţilor.
Rezultatele analizei factoriale în eşantionul de
bărbaţi şi în cel de femei din România se aseamănă cu
cele obţinute în eşantionul format din femei din SUA,
prin faptul că majoritatea itemilor scalei au cea mai mare
saturaţie în primul factor extras.
generatoare de anxietate (de exemplu, forţele de poliţie,
forţe de intervenţie specială, echipaje medicale în situaţii
de urgenţă, sportivi de performanţă, pacienţi programaţi
pentru intervenţii chirurgicale etc.). De asemenea, scalele
EMAS pot fi utilizate pentru evaluarea anxietăţii ca stare
şi ca trăsătură în cazul persoanelor cu diagnostic de
tulburare anxioasă, precum şi pentru testarea eficacităţii
intervenţiilor psihoterapeutice, prin evaluarea modificărilor
în simptomatologia anxioasă.

III.7. CONCLUZII
III.8. COTAREA ŞI INTERPRETAREA
Scalele EMAS şi EMAS-SAS s-au dovedit a fi SCORURILOR LA SCALELE EMAS ŞI
instrumente cu un nivel ridicat de fidelitate şi validitate EMAS-SAS
în evaluarea anxietăţii ca stare şi ca trăsătură pe populaţia
din România. Acestea măsoară şase dimensiuni distincte
ale anxietăţii ca trăsătură: Evaluarea socială, Pericolul
fizic, Ambiguitatea, Rutinele zilnice, Separarea, Auto-
III.8.1. Cotarea
dezvăluirea, precum şi o dimensiune separată, a stării de
Versiunile în limba română ale scalelor EMAS şi
anxietate.
EMAS-SAS sunt disponibile doar în formatul care permite
În concordanţă cu modelul multidimensional al
o cotare manuală. Astfel, cotarea lor se realizează conform
anxietăţii, scalele EMAS şi EMAS-SAS sunt capabile să
instrucţiunilor descrise în capitolul I.2.3., respectiv II.2.2.
distingă între dimensiuni diferite ale anxietăţii ca trăsătură.
Înainte de cotare, foile de răspuns trebuie verificate
Implicaţii practice şi de cercetare sunt multiple, scalele
pentru a identifica răspunsurile nevalide, adică răspunsurile
EMAS dovedindu-şi utilitatea în special pe anumite
omise sau multiple (respondentul nu a dat niciun răspuns
populaţii, care se pot confrunta cu situaţii specifice
EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României
sau a marcat mai mult de un răspuns la o sub-scală din
EMAS sau din EMAS-SAS). În cazul în care la scala
EMAS-S sau la o sub-scală din EMAS-T ori din SAS-T cel
puţin jumătate dintre itemi nu sunt valizi, scala/sub-scala
respectivă nu poate fi cotată. Pentru a evita respingerea
protocoalelor, persoanele care administrează testul trebuie
să verifice foile de răspuns în momentul în care le primesc
de la respondenţi.
În situaţiile în care toate informaţiile demografice
necesare au fost completate şi mai puţin de 50% dintre
itemii scalei EMAS-S şi ai sub-scalelor din EMAS-T şi
din SAS-T sunt nevalizi, scalele pot fi cotate. Atunci când
între 10% şi 49% dintre răspunsurile la o scală/sub-scală
nu sunt valide, scala/sub-scala este cotată, dar rezultatele
vor fi interpretate cu precauţie şi raportul va include un
avertisment referitor la posibilitatea ca rezultatele obţinute
să nu fie valide. Pentru a calcula scorul brut total pentru
scala/sub-scala respectivă, în locul fiecărui răspuns
nevalid se trece media cotelor itemilor la care răspunsurile
subiectului sunt valide. Pentru itemii scalei EMAS-P nu se
realizează substituţia cu media. Atunci când nu sunt valizi,
aceşti itemi sunt consideraţi ca fiind omişi.
Utilizând formularele de răspuns cu auto-cotare şi
respectând instrucţiunile din manual, se va obţine câte un
scor brut pentru fiecare sub-scală din EMAS şi din EMAS-
SAS.
Aşa cum s-a prezentat deja în paragraful I.4.1.3.
(Simularea), există situaţii în care respondentul simulează
răspunsurile la itemi. Pentru a evita ca prezenţa acestor
distorsiuni în sensul dezirabilităţii pozitive sau negative
să ducă la interpretări eronate ale rezultatelor la scale,
se recomandă ca respondenţii să fie asiguraţi de
confidenţialitatea situaţiei de testare.
La cotare, pentru verificarea protocolului din punct de
vedere al dezirabilităţii, se vor utiliza tabelele cu centilele
corespunzătoare cotelor brute prezentate în Anexa D. Se
va selecta tabelul potrivit, în funcţie de sexul şi vârsta
subiectului, precum şi de sub-scala completată a EMAS-S şi
EMAS-T, respectiv SAS-T. Scorurile extrem de mari la sub-
scale trebuie întotdeauna considerate suspecte, în special
scorurile brute care depăşesc centilul 97. De asemenea,
scorurile brute extrem de mici trebuie evaluate cu atenţie,
în special dacă acestea se situează sub centilul 15.
III.8.2. Transformarea scorurilor brute în
cote T
Pentru interpretarea scorului brut obţinut de către un
subiect la o sub-scală din EMAS şi din EMAS-SAS, acesta
se transformă în cotă T, utilizând formula:
x-m
T = 50 + 10 σ profil.
unde:
T reprezintă cota T corespunzătoare scorului x;
177
m şi σ sunt media şi abaterea standard pentru scorurile
sub-scalei respective, corespunzătoare sexului subiectului
şi grupei de vârstă din care face parte.
Mediile şi abaterile standard ale scorurilor sub-scalelor
se găsesc în tabelele A1-A5 din Anexa A.
În Anexa B, pentru fiecare sub-scală din EMAS şi
EMAS-SAS, există câte un tabel care conţine cotele T
corespunzătoare tuturor scorurilor brute posibile, pe sexe
şi pe grupe de vârste.
Anexa C conţine tabele, întocmite pe sexe şi pe grupe
de vârstă, care indică, pentru fiecare scor brut posibil la
fiecare sub-scală din EMAS şi din EMAS-SAS, intervalul
de încredere al scorului real pentru probabilitatea P = 0,95.
III.8.3. Utilizarea cotelor T
Cotele T servesc la interpretarea scorurilor subiectului
la scalele EMAS şi EMAS-SAS, prin raportarea acestora la
rezultatele obţinute de persoanele aparţinând eşantionului
extras din populaţia din care subiectul face parte (având în
vedere sexul şi vârsta sa).
Cotele T mai mari decât 60 sunt considerate „mari”, iar
cele mai mici decât 40 sunt considerate „mici”.
Atunci când folosiţi tabelele de transformare a
scorurilor brute în cote T, selectaţi din Anexa B (tabelele
B1-B19) tabelul potrivit, în funcţie de sexul şi de vârsta
respondentului, precum şi de sub-scala completată de
acesta. Identificaţi cota T corespunzătoare scorului brut,
prin localizarea în tabel a coloanei potrivite cu cote
T. Urmaţi aceeaşi procedură pentru toate sub-scalele
completate de subiect.
Exemplu.
O persoană de sex feminin, cu vârsta de 35 de ani, a
obţinut un scor total brut de 47 la scala EMAS-S. Consultând
tabelele de conversie a scorurilor brute în cote T (tabelul
B3, din Anexa B), constatăm că, pentru grupa de vârstă 30-
51 de ani, sexul feminin, unui scor de 47 la scala EMAS-S
îi corespunde o cotă T de 62,85. Această valoare a cotei T
este mai mare decât 60, ceea ce înseamnă că persoana în
cauză are un nivel al anxietăţii ca stare mai crescut decât al
majorităţii femeilor de vârsta ei.
Scorurile brute obţinute la toate sub-scalele EMAS şi
EMAS-SAS pot fi transformate în cote T şi utilizându-se
formularele pentru trasarea profilului, disponibile pentru
fiecare sub-scală şi în funcţie de grupa de vârstă şi sexul
subiectului. Cotele T corespunzătoare scorurilor brute sunt
date în coloanele situate de ambele părţi ale formularului
178
III.8.4. Utilizarea intervalelor de încredere
ale scorurilor reale
Intervalele de încredere ale scorurilor reale permit
compararea persoanelor între ele. Se poate considera că
două persoane se deosebesc una de alta în ceea ce priveşte
variabila psihologică măsurată de o sub-scală, doar dacă
intervalele de încredere ale scorurilor reale corespunzătoare
cotelor brute ale acestor persoane la sub-scală sunt
disjuncte (nu au porţiuni comune). Atunci când intervalele
de încredere ale scorurilor reale pentru două persoane se
intersectează, există posibilitatea ca scorurile reale să se
afle în porţiunea comună, fiind egale sau chiar într-o relaţie
de ordine opusă celei în care se găsesc scorurile obţinute la
sub-scală de cele două persoane.
Selectaţi din Anexa C (tabelele C1-C10) tabelul potrivit,
în funcţie de sexul şi de vârsta respondentului, precum şi
de sub-scala completată de acesta. Identificaţi intervalul de
încredere corespunzător scorului brut, prin localizarea în
tabel a coloanei potrivite. Urmaţi aceeaşi procedură pentru
toate sub-scalele completate de subiect. Pentru sub-scalele
EMAS-P şi SAS-P nu s-au determinat intervale de încredere
ale scorurilor reale, întrucât în formula de calcul a limitelor
intervalului de încredere intervine coeficientul de fidelitate
al instrumentului de măsură, care nu s-a putut calcula
(coeficientul de stabilitate test-retest nu este relevant
în cazul acestor scale, scorurile lor fiind dependente de
situaţie, iar coeficientul de consistenţă internă nu poate fi
calculat pentru scalele compuse dintr-un singur item).
Exemplu.
O persoană de sex masculin, de 54 de ani, a obţinut un
scor brut de 22 la sub-scala EMAS-T-PF (pericol fizic). Un
alt bărbat, de 37 de ani, a obţinut la aceeaşi sub-scală un
scor de 32. Se poate afirma că primul bărbat are un nivel al
anxietăţii ca trăsătură în situaţii de pericol fizic mai mare
decât cel de-al doilea?
EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României
Din Anexa C, din tabelul construit pentru sub-scala
EMAS-T-PF (tabelul C5) şi pentru loturile de bărbaţi care
cuprind vârstele de 54 şi, respectiv de 37 ani, se citesc
intervalele de încredere ale scorurilor reale corespunzătoare
probabilităţii P = 0,95:
• pentru scorul 22: [15, 29];
• pentru scorul 32: [25, 39].
Intervalele au o porţiune comună: intervalul [25, 29].
Scorurile reale ale celor două persoane se pot afla în acest
interval, fiind posibil ca scorul real al primei persoane să
fie mai mare sau mai mic decât scorul real al celei de-a
doua persoane sau egal cu acesta. În consecinţă, nu se poate
afirma că bărbatul de 54 de ani are o anxietate ca trăsătură
mai scăzută în situaţii de pericol fizic decât bărbatul de 37
de ani, chiar dacă scorul brut obţinut de primul este mai
mic decât al celui de-al doilea bărbat.
III.8.5. Utilizarea profilurilor de răspuns
Formularul profil al scalelor EMAS şi EMAS-SAS
serveşte la reprezentarea grafică a scorurilor unui anumit
respondent la sub-scale. După obţinerea scorurilor
individuale la sub-scale, selectaţi formularul profil
corespunzător vârstei şi sexului fiecărui subiect şi încercuiţi
scorurile brute obţinute de acesta la fiecare sub-scală în
coloanele corespunzătoare. Trasaţi apoi o linie care să
unească pe rând toate scorurile brute încercuite.
Prin trasarea profilului se obţin informaţii suplimentare
faţă de raportarea scorurilor la etalon, în sensul posibilităţii
comparării profilurilor obţinute ca urmare a testării în
diferite situaţii. Astfel, se pot observa punctele maxime
şi minime ale profilurilor respondenţilor, cu alte cuvinte
nivelele cele mai crescute, respectiv cele mai scăzute
ale anxietăţii ca trăsătură, manifestate în diverse situaţii,
precum şi patternul modificărilor în starea de anxietate.
 bIBLIOGRAFIE
Endler, N. S., Edwards. J. M., Vitelli, R. (1991). Endler
Multidimensional Anxiety Scales (EMAS). Western
Psychological Services, Los Angeles. USA.
Kim, K.A., Moser, D.K., Garvin, B.J., Riegel, B.J., Doering, L.V.,
Jadack, R.A., McKinley, S., Schueler, A.L., Underman, L. &
McErlean, E. (2000). Differences between men and women
in anxiety early after acute myocardial infarction. American
Journal of Critical Care, vol. 9, no. 4, 245-253.
Miclea, Ş., Albu, M., Ciuca, A. (2009). The Romanian adaptation
of Endler Multidimensional Anxiety Scale (EMAS).
Cognition, Brain, Behavior, vol. XIII, no. 1, 59-77.
Somers, J.M., Goldner, E.M., Waraich, P., et al. (2006). Prevalence
and incidence studies of anxiety disorders: A systematic
review of the literature. Canadian Journal of Psychiatry,
51, 100–103.
Spielberger, C. D. (1975). Anxiety: State-trait process. In C. D.
Spielberger & I. G. Sarason (Eds.), Stress and anxiety (vol.
1, p. 115-143). New York: Wiley and Sons.
180 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

ANEXA A

Tabel A1
Mediile şi abaterile standard la scala EMAS-S

Scala Grupa Bărbaţi Femei

de vârstă N m σ N m σ
EMAS-S-EF 14-20 96 15,08 5,42 181 15,74 6,02
21-30 93 14,94 5,27 101 14,88 6,46
31-50 75 14,43 6,44 140 15,07 5,97
51-84 43 16,26 7,69 48 16,08 7,29
EMAS-S-C 14-20 97 16,44 6,38 183 17,44 7,23
21-30 93 15,49 5,96 102 16,39 7,48
31-50 75 14,64 6,00 141 16,18 6,83
51-84 42 17,02 8,50 48 16,67 8,40
EMAS-S 14-20 96 31,45 11,00 180 33,08 12,39
Total 21-30 93 30.43 10,55 101 31,31 13,36
31-50 75 29,07 11,97 140 31,21 12,29
51-84 42 33,36 11,90 48 32,75 15,11
Legendă. m = media, σ = abaterea standard.

Tabel A2
Mediile şi abaterile standard la scala EMAS-T

Scala Grupa Bărbaţi Femei

de vârstă N m σ N m σ
EMAS-T-ES 14-20 93 38,30 9,28 183 42,77 10,04
21-30 93 40.34 8,27 102 44,87 11,14
31-50 74 37,62 8,13 141 42,00 9,42
51-84 43 39,53 8,15 47 41,23 9,08
EMAS-T-PF 14-20 96 44,54 9,54 182 50,24 10,71
21-30 93 49,43 8,16 100 53,68 9,81
31-50 75 46,08 9,31 140 52,39 10,01
51-84 43 45,63 10.54 48 50,85 10,51
EMAS-T-AM 14-20 96 37,03 9,34 182 39,90 10,46
21-30 93 39,84 7,77 101 43,28 9,87
31-50 75 38,97 8,34 137 42,37 9,89
51-84 42 39,21 10,06 47 43,53 8.08
EMAS-T-RZ 14-20 95 29,87 8,69 180 31,04 9,07
21-30 93 30.54 8,74 101 27,72 8,62
31-50 75 30,01 9,19 140 29,50 10,20
51-84 41 30,54 10,19 47 32,04 10,23
Legendă. m = media, σ = abaterea standard.
Anexa A 181

Tabel A3
Mediile şi abaterile standard la scala EMAS-P

Scala Grupa Bărbaţi Femei

de vârstă N m σ N m σ
EMAS-P-ES 14-20 93 2,31 1,04 181 2,53 1,11
21-30 85 2,51 1,00 98 2,48 1,18
31-50 73 2,63 1,12 140 2,79 1,27
51-84 43 2,72 1,18 48 2,48 1,32
EMAS-P-PF 14-20 93 2,35 1,32 181 2,42 1,41
21-30 85 2,14 1,12 98 2,09 1,35
31-50 73 2,37 1,40 140 2,44 1,45
51-84 43 2,70 1,30 48 2,27 1,36
EMAS-P-AM 14-20 92 2,41 1,26 181 2,62 1,17
21-30 85 2,67 1,07 98 2,41 1,15
31-50 73 2,55 1,21 140 2,59 1,28
51-84 43 2,77 1,32 48 2,71 1,20
EMAS-P-RZ 14-20 92 2,65 1,35 181 2,93 1,43
21-30 85 2,78 1,30 98 3,11 1,46
31-50 73 3,12 1,41 139 2,86 1,42
51-84 43 2,70 1,35 48 2,63 1,45
EMAS-P-A 14-20 92 1,66 1,01 181 1,90 1,20
21-30 85 1,92 0,99 98 1,76 1,09
31-50 73 1,96 1,15 140 2,02 1,26
51-84 43 1,95 1,25 47 2,09 1,43
Legendă. m = media, σ = abaterea standard.

Tabel A4
Mediile şi abaterile standard la scala SAS-T

Scala Grupa Bărbaţi Femei

de vârstă N m σ N m σ
SAS-T-SE 14-20 95 45,51 9,69 177 50,76 9,47
21-30 90 46,86 10,09 98 48,43 10,90
31-50 68 46,90 7,24 128 47,84 9,39
51-84 38 47,66 9,83 41 48,78 8,69
SAS-T-ADF 14-20 96 44,33 9,86 179 48,85 11,97
21-30 90 43,38 10,44 98 44,58 10,31
31-50 70 40,97 11,02 133 43,08 10,54
51-84 37 41,32 10,87 42 42,88 10,20
SAS-T-ADP 14-20 94 38,98 9,55 180 43,23 10,31
21-30 88 40,15 9,19 96 40,85 10,23
31-50 68 39,18 8,82 135 41,22 9,24
51-84 37 40,11 9,05 40 40,30 5,47
SAS-T-ES 14-20 77 41,26 9,79 142 45,77 10,19
21-30 30 38,89 7,31 39 42,46 9,00
31-50 53 38,89 8,13 126 42,56 10,84
51-84 29 39,66 10,81 40 42,98 9,34
Legendă. m = media, σ = abaterea standard.
182 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

Tabel A5
Mediile şi abaterile standard la scala SAS-P

Scala Grupa Bărbaţi Femei

de vârstă N m σ N m σ
SAS-P-SE 14-20 81 2,54 1,42 153 2,94 1,57
21-30 72 2,43 1,20 86 2,64 1,42
31-50 67 2,54 1,35 120 2,59 1,51
51-84 37 2,43 1,54 41 3,37 1,70
SAS-P-AD 14-20 81 2,27 1,08 153 2,44 1,22
21-30 72 2,42 1,08 86 2,33 1,13
31-50 67 2,28 1,14 120 2,45 1,14
51-84 37 2,24 1,19 41 2,44 1,05
SAS-P-ES 14-20 81 2,42 1,20 153 2,75 1,19
21-30 72 2,69 1,06 86 2,58 1,12
31-50 68 2,78 1,20 120 2,84 1,17
51-84 37 2,65 1,09 41 2,63 1,44
SAS-P-A 14-20 81 1,77 1,11 153 1,90 1,24
21-30 72 2,14 1,21 86 1,86 1,24
31-50 67 1,85 1,10 120 2,16 1,30
51-84 37 1,59 0,86 41 2,02 1,35
Legendă. m = media, σ = abaterea standard.
Anexa B 183

ANEXA B
TRANSFORMAREA COTELOR BRUTE ÎN COTE T
PENTRU SCALELE EMAS

Tabel B1
Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-S-EF

Cota T
Scor brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
10 40,63 40,47 40,63 42,45 43,12 41,51 41,86 41,66
11 42,47 42,13 42,52 43,99 44,67 43,18 43,16 43,03
12 44,32 43,79 44,42 45,54 46,23 44,86 44,46 44,40
13 46,16 45,45 46,32 47,09 47,78 46,53 45,76 45,78
14 48,01 47,11 48,22 48,64 49,33 48,21 47,06 47,15
15 49,85 48,77 50,11 50,19 50,89 49,88 48,36 48,52
16 51,70 50,43 52,01 51,73 52,44 51,56 49,66 49,89
17 53,54 52,09 53,91 53,28 53,99 53,23 50,96 51,26
18 55,39 53,75 55,81 54,83 55,54 54,91 52,26 52,63
19 57,23 55,42 57,70 56,38 57,10 56,58 53,56 54,01
20 59,08 57,08 59,60 57,93 58,65 58,26 54,86 55,38
21 60,92 58,74 61,50 59,47 60,20 59,93 56,16 56,75
22 62,77 60,40 63,40 61,02 61,75 61,61 57,46 58,12
23 64,61 62,06 65,29 62,57 63,31 63,28 58,76 59,49
24 66,46 63,72 67,19 64,12 64,86 64,96 60,07 60,86
25 68,30 65,38 69,09 65,67 66,41 66,63 61,37 62,24
26 70,15 67,04 70,99 67,21 67,97 68,31 62,67 63,61
27 71,99 68,70 72,88 68,76 69,52 69,98 63,97 64,98
28 73,84 70,37 74,78 70,31 71,07 71,66 65,27 66,35
29 75,68 72,03 76,68 71,86 72,62 73,33 66,57 67,72
30 77,53 73,69 78,58 73,41 74,18 75,01 67,87 69,09
31 79,37 75,35 80,47 74,95 75,73 76,68 69,17 70,47
32 81,22 77,01 82,37 76,50 77,28 78,36 70,47 71,84
33 83,06 78,67 84,27 78,05 78,84 80,03 71,77 73,21
34 84,91 80,33 86,17 79,60 80,39 81,71 73,07 74,58
35 86,75 81,99 88,06 81,15 81,94 83,38 74,37 75,95
36 88,60 83,65 89,96 82,69 83,49 85,06 75,67 77,33
37 90,44 85,32 91,86 84,24 85,05 86,73 76,97 78,70
38 92,29 86,98 93,76 85,79 86,60 88,41 78,27 80,07
39 94,13 88,64 95,65 87,34 88,15 90,08 79,57 81,44
40 95,98 90,30 97,55 88,89 89,70 91,76 80,87 82,81
41 97,82 91,96 99,45 90,43 91,26 93,43 82,17 84,18
42 99,67 93,62 101,35 91,98 92,81 95,11 83,47 85,56
43 101,51 95,28 103,24 93,53 94,36 96,78 84,77 86,93
44 103,36 96,94 105,14 95,08 95,92 98,46 86,07 88,30
45 105,20 98,60 107,04 96,63 97,47 100,13 87,37 89,67
46 107,05 100,27 108,94 98,17 99,02 101,81 88,67 91,04
47 108,89 101,93 110,83 99,72 100,57 103,48 89,97 92,41
48 110,74 103,59 112,73 101,27 102,13 105,16 91,27 93,79
49 112,58 105,25 114,63 102,82 103,68 106,83 92,57 95,16
50 114,43 106,91 116,53 104,37 105,23 108,51 93,88 96,53
184 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

Tabel B2
Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-S-C

Cota T
Scor brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
10 39,91 39,71 4,79 41,46 42,27 4,95 41,74 42,06
11 41,47 41,09 42,47 42,79 43,93 42,42 42,92 43,25
12 43,04 42,48 44,14 44,13 45,60 43,88 44,09 44,44
13 44,61 43,86 45,82 45,47 47,27 45,34 45,27 45,63
14 46,18 45,24 47,50 46,80 48,93 46,81 46,45 46,82
15 47,74 46,63 49,18 48,14 50,60 48,27 47,62 48,01
16 49,31 48,01 50,86 49,48 52,27 49,74 48,80 49,20
17 50,88 49,39 52,53 50,82 53,93 51,20 49,98 50,39
18 52,45 50,77 54,21 52,15 55,60 52,66 51,15 51,58
19 54,01 52,16 55,89 53,49 57,27 54,13 52,33 52,77
20 55,58 53,54 57,57 54,83 58,93 55,59 53,51 53,96
21 57,15 54,92 59,24 56,16 60,60 57,06 54,68 55,15
22 58,71 56,31 60,92 57,50 62,27 58,52 55,86 56,35
23 60,28 57,69 62,60 58,84 63,93 59,99 57,04 57,54
24 61,85 59,07 64,28 60,17 65,60 61,45 58,21 58,73
25 63,42 60,46 65,96 61,51 67,27 62,91 59,39 59,92
26 64,98 61,84 67,63 62,85 68,93 64,38 60,56 61,11
27 66,55 63,22 69,31 64,18 70,60 65,84 61,74 62,30
28 68,12 64,61 70,99 65,52 72,27 67,31 62,92 63,49
29 69,69 65,99 72,67 66,86 73,93 68,77 64,09 64,68
30 71,25 67,37 74,35 68,20 75,60 70,23 65,27 65,87
31 72,82 68,76 76,02 69,53 77,27 71,70 66,45 67,06
32 74,39 70,14 77,70 70,87 78,93 73,16 67,62 68,25
33 75,96 71,52 79,38 72,21 80,60 74,63 68,80 69,44
34 77,52 72,90 81,06 73,54 82,27 76,09 69,98 70,63
35 79,09 74,29 82,73 74,88 83,93 77,55 71,15 71,82
36 80,66 75,67 84,41 76,22 85,60 79,02 72,33 73,01
37 82,23 77,05 86,09 77,55 87,27 80,48 73,51 74,20
38 83,79 78,44 87,77 78,89 88,93 81,95 74,68 75,39
39 85,36 79,82 89,45 80,23 90,60 83,41 75,86 76,58
40 86,93 81,20 91,12 81,56 92,27 84,88 77,04 77,77
41 88,50 82,59 92,80 82,90 93,93 86,34 78,21 78,96
42 90,06 83,97 94,48 84,24 95,60 87,80 79,39 80,15
43 91,63 85,35 96,16 85,57 97,27 89,27 80,56 81,35
44 93,20 86,74 97,84 86,91 98,93 90,73 81,74 82,54
45 94,76 88,12 99,51 88,25 100,60 92,20 82,92 83,73
46 96,33 89,50 101,19 89,59 102,27 93,66 84,09 84,92
47 97,90 90,89 102,87 90,92 103,93 95,12 85,27 86,11
48 99,47 92,27 104,55 92,26 105,60 96,59 86,45 87,30
49 101,03 93,65 106,22 93,60 107,27 98,05 87,62 88,49
50 102,60 95,03 107,90 94,93 108,93 99,52 88,80 89,68
Anexa B 185

Tabel B3
Transformarea cotelor brute în cote T pentru scala EMAS-S

Cota T
Scor brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
20 39,59 39,44 40,11 41,53 42,42 4,88 38,77 41,56
21 40,50 40,25 41,06 42,28 43,26 41,69 39,61 42,22
22 41,41 41,06 42,01 43,03 44,09 42,51 40,45 42,89
23 42,32 41,86 42,96 43,78 44,93 43,32 41,29 43,55
24 43,23 42,67 43,91 44,53 45,76 44,13 42,13 44,21
25 44,14 43,48 44,85 45,28 46,60 44,95 42,97 44,87
26 45,05 44,29 45,80 46,03 47,44 45,76 43,82 45,53
27 45,95 45,09 46,75 46,77 48,27 46,57 44,66 46,19
28 46,86 45,90 47,70 47,52 49,11 47,39 45,50 46,86
29 47,77 46,71 48,64 48,27 49,94 48,20 46,34 47,52
30 48,68 47,51 49,59 49,02 50,78 49,02 47,18 48,18
31 49,59 48,32 50,54 49,77 51,61 49,83 48,02 48,84
32 50,50 49,13 51,49 50,52 52,45 50,64 48,86 49,50
33 51,41 49,94 52,44 51,26 53,28 51,46 49,70 50,17
34 52,32 50,74 53,38 52,01 54,12 52,27 50,54 50,83
35 53,23 51,55 54,33 52,76 54,95 53,08 51,38 51,49
36 54,14 52,36 55,28 53,51 55,79 53,90 52,22 52,15
37 55,05 53,16 56,23 54,26 56,62 54,71 53,06 52,81
38 55,95 53,97 57,18 55,01 57,46 55,52 53,90 53,47
39 56,86 54,78 58,12 55,76 58,30 56,34 54,74 54,14
40 57,77 55,59 59,07 56,50 59,13 57,15 55,58 54,80
41 58,68 56,39 60,02 57,25 59,97 57,97 56,42 55,46
42 59,59 57,20 60,97 58,00 60,80 58,78 57,26 56,12
43 60,50 58,01 61,91 58,75 61,64 59,59 58,10 56,78
44 61,41 58,81 62,86 59,50 62,47 60,41 58,94 57,45
45 62,32 59,62 63,81 60,25 63,31 61,22 59,78 58,11
46 63,23 6,43 64,76 61,00 64,14 62,03 60,62 58,77
47 64,14 61,23 65,71 61,74 64,98 62,85 61,46 59,43
48 65,05 62,04 66,65 62,49 65,81 63,66 62,30 60,09
49 65,95 62,85 67,60 63,24 66,65 64,48 63,14 60,75
50 66,86 63,66 68,55 63,99 67,49 65,29 63,98 61,42
51 67,77 64,46 69,50 64,74 68,32 66,10 64,82 62,08
52 68,68 65,27 70,45 65,49 69,16 66,92 65,66 62,74
53 69,59 66,08 71,39 66,24 69,99 67,73 66,50 63,40
54 70,50 66,88 72,34 66,98 70,83 68,54 67,34 64,06
55 71,41 67,69 73,29 67,73 71,66 69,36 68,18 64,73
56 72,32 68,50 74,24 68,48 72,50 70,17 69,03 65,39
57 73,23 69,31 75,18 69,23 73,33 70,98 69,87 66,05
58 74,14 70,11 76,13 69,98 74,17 71,80 70,71 66,71
59 75,05 7,92 77,08 70,73 75,00 72,61 71,55 67,37
60 75,95 71,73 78,03 71,47 75,84 73,43 72,39 68,03
186 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

Tabel B3 (continuare)
Transformarea cotelor brute în cote T pentru scala EMAS-S-Total

Cota T
Scor brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
61 76,86 72,53 78,98 72,22 76,68 74,24 73,23 68,70
62 77,77 73,34 79,92 72,97 77,51 75,05 74,07 69,36
63 78,68 74,15 8,87 73,72 78,35 75,87 74,91 70,02
64 79,59 74,96 81,82 74,47 79,18 76,68 75,75 70,68
65 80,50 75,76 82,77 75,22 80,02 77,49 76,59 71,34
66 81,41 76,57 83,72 75,97 80,85 78,31 77,43 72,01
67 82,32 77,38 84,66 76,71 81,69 79,12 78,27 72,67
68 83,23 78,18 85,61 77,46 82,52 79,93 79,11 73,33
69 84,14 78,99 86,56 78,21 83,36 80,75 79,95 73,99
70 85,05 79,80 87,51 78,96 84,19 81,56 80,79 74,65
71 85,95 80,61 88,45 79,71 85,03 82,38 81,63 75,31
72 86,86 81,41 89,40 80,46 85,86 83,19 82,47 75,98
73 87,77 82,22 90,35 81,21 86,70 84,00 83,31 76,64
74 88,68 83,03 91,30 81,95 87,54 84,82 84,15 77,30
75 89,59 83,83 92,25 82,70 88,37 85,63 84,99 77,96
76 90,50 84,64 93,19 83,45 89,21 86,44 85,83 78,62
77 91,41 85,45 94,14 84,20 90,04 87,26 86,67 79,29
78 92,32 86,26 95,09 84,95 90,88 88,07 87,51 79,95
79 93,23 87,06 96,04 85,70 91,71 88,89 88,35 80,61
80 94,14 87,87 96,99 86,44 92,55 89,70 89,19 81,27
81 95,05 88,68 97,93 87,19 93,38 90,51 90,03 81,93
82 95,95 89,48 98,88 87,94 94,22 91,33 90,87 82,59
83 96,86 90,29 99,83 88,69 95,05 92,14 91,71 83,26
84 97,77 91,10 10,78 89,44 95,89 92,95 92,55 83,92
85 98,68 91,90 101,73 90,19 96,73 93,77 93,39 84,58
86 99,59 92,71 102,67 90,94 97,56 94,58 94,24 85,24
87 100,50 93,52 103,62 91,68 98,40 95,39 95,08 85,90
88 101,41 94,33 104,57 92,43 99,23 96,21 95,92 86,57
89 102,32 95,13 105,52 93,18 100,07 97,02 96,76 87,23
90 103,23 95,94 106,46 93,93 100,90 97,84 97,60 87,89
91 104,14 96,75 107,41 94,68 101,74 98,65 98,44 88,55
92 105,05 97,55 108,36 95,43 102,57 99,46 99,28 89,21
93 105,95 98,36 109,31 96,18 103,41 100,28 100,12 89,87
94 106,86 99,17 110,26 96,92 104,24 101,09 100,96 90,54
95 107,77 99,98 111,20 97,67 105,08 101,90 101,80 91,20
96 108,68 10,78 112,15 98,42 105,91 102,72 102,64 91,86
97 109,59 101,59 113,10 99,17 106,75 103,53 103,48 92,52
98 110,50 102,40 114,05 99,92 107,59 104,35 104,32 93,18
99 111,41 103,20 115,00 100,67 108,42 105,16 105,16 93,85
100 112,32 104,01 115,94 101,41 109,26 105,97 106,00 94,51
Anexa B 187

Tabel B4
Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-T-ES

Cota T
Scor brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
15 24,89 22,34 19,36 23,19 22,18 21,34 19,90 21,11
16 25,97 23,34 20,57 24,08 23,41 22,40 21,13 22,21
17 27,05 24,33 21,78 24,98 24,64 23,46 22,36 23,31
18 28,13 25,33 22,99 25,88 25,87 24,52 23,58 24,42
19 29,20 26,32 24,20 26,78 27,10 25,58 24,81 25,52
20 30,28 27,32 25,41 27,68 28,33 26,65 26,04 26,62
21 31,36 28,32 26,61 28,57 29,56 27,71 27,26 27,72
22 32,44 29,31 27,82 29,47 30,79 28,77 28,49 28,82
23 33,51 30,31 29,03 30,37 32,02 29,83 29,72 29,92
24 34,59 31,30 30,24 31,27 33,25 30,89 30,94 31,02
25 35,67 32,30 31,45 32,16 34,48 31,95 32,17 32,13
26 36,75 33,30 32,66 33,06 35,71 33,01 33,40 33,23
27 37,82 34,29 33,87 33,96 36,94 34,08 34,63 34,33
28 38,90 35,29 35,08 34,86 38,17 35,14 35,85 35,43
29 39,98 36,28 36,29 35,75 39,40 36,20 37,08 36,53
30 41,06 37,28 37,50 36,65 40,63 37,26 38,31 37,63
31 42,13 38,28 38,71 37,55 41,86 38,32 39,53 38,73
32 43,21 39,27 39,92 38,45 43,09 39,38 40,76 39,83
33 44,29 40,27 41,12 39,34 44,32 40,45 41,99 40,94
34 45,37 41,26 42,33 40,24 45,55 41,51 43,21 42,04
35 46,44 42,26 43,54 41,14 46,78 42,57 44,44 43,14
36 47,52 43,26 44,75 42,04 48,01 43,63 45,67 44,24
37 48,60 44,25 45,96 42,94 49,24 44,69 46,90 45,34
38 49,68 45,25 47,17 43,83 50,47 45,75 48,12 46,44
39 50,75 46,25 48,38 44,73 51,70 46,82 49,35 47,54
40 51,83 47,24 49,59 45,63 52,93 47,88 50,58 48,65
41 52,91 48,24 50,80 46,53 54,16 48,94 51,80 49,75
42 53,99 49,23 52,01 47,42 55,39 50,00 53,03 50,85
43 55,06 50,23 53,22 48,32 56,62 51,06 54,26 51,95
44 56,14 51,23 54,43 49,22 57,85 52,12 55,48 53,05
45 57,22 52,22 55,63 50,12 59,08 53,18 56,71 54,15
46 58,30 53,22 56,84 51,01 60,31 54,25 57,94 55,25
47 59,38 54,21 58,05 51,91 61,54 55,31 59,17 56,35
48 60,45 55,21 59,26 52,81 62,77 56,37 60,39 57,46
49 61,53 56,21 60,47 53,71 64,00 57,43 61,62 58,56
50 62,61 57,20 61,68 54,61 65,23 58,49 62,85 59,66
51 63,69 58,20 62,89 55,50 66,46 59,55 64,07 60,76
52 64,76 59,19 64,10 56,40 67,69 60,62 65,30 61,86
53 65,84 60,19 65,31 57,30 68,92 61,68 66,53 62,96
54 66,92 61,19 66,52 58,20 70,15 62,74 67,75 64,06
55 68,00 62,18 67,73 59,09 71,38 63,80 68,98 65,17
56 69,07 63,18 68,94 59,99 72,61 64,86 70,21 66,27
57 70,15 64,17 70,15 60,89 73,84 65,92 71,44 67,37
58 71,23 65,17 71,35 61,79 75,07 66,99 72,66 68,47
59 72,31 66,17 72,56 62,68 76,30 68,05 73,89 69,57
60 73,38 67,16 73,77 63,58 77,53 69,11 75,12 70,67
61 74,46 68,16 74,98 64,48 78,76 70,17 76,34 71,77
62 75,54 69,15 76,19 65,38 79,99 71,23 77,57 72,87
63 76,62 70,15 77,40 66,27 81,22 72,29 78,80 73,98
64 77,69 71,15 78,61 67,17 82,45 73,35 80,02 75,08
65 78,77 72,14 79,82 68,07 83,68 74,42 81,25 76,18
66 79,85 73,14 81,03 68,97 84,91 75,48 82,48 77,28
67 80,93 74,13 82,24 69,87 86,14 76,54 83,71 78,38
68 82,00 75,13 83,45 70,76 87,37 77,60 84,93 79,48
69 83,08 76,13 84,66 71,66 88,60 78,66 86,16 80,58
70 84,16 77,12 85,86 72,56 89,83 79,72 87,39 81,69
71 85,24 78,12 87,07 73,46 91,06 80,79 88,61 82,79
72 86,31 79,11 88,28 74,35 92,29 81,85 89,84 83,89
73 87,39 80,11 89,49 75,25 93,52 82,91 91,07 84,99
74 88,47 81,11 90,70 76,15 94,75 83,97 92,29 86,09
75 89,55 82,10 91,91 77,05 95,98 85,03 93,52 87,19
188 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

Tabel B5
Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-T-PF

Cota T
Scor brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
15 19,04 17,10 7,81 10,57 16,62 12,65 20,94 15,89
16 20,08 18,03 9,03 11,59 17,69 13,65 21,89 16,84
17 21,13 18,96 10,26 12,61 18,76 14,65 22,84 17,79
18 22,18 19,90 11,48 13,63 19,84 15,64 23,79 18,74
19 23,23 20,83 12,71 14,65 20,91 16,64 24,73 19,70
20 24,28 21,76 13,93 15,67 21,99 17,64 25,68 20,65
21 25,32 22,70 15,16 16,69 23,06 18,64 26,63 21,60
22 26,37 23,63 16,38 17,71 24,14 19,64 27,58 22,55
23 27,42 24,57 17,61 18,73 25,21 20,64 28,53 23,50
24 28,47 25,50 18,84 19,75 26,28 21,64 29,48 24,45
25 29,52 26,43 20,06 20,76 27,36 22,64 30,43 25,40
26 30,57 27,37 21,29 21,78 28,43 23,64 31,38 26,36
27 31,61 28,30 22,51 22,80 29,51 24,64 32,32 27,31
28 32,66 29,23 23,74 23,82 30,58 25,63 33,27 28,26
29 33,71 30,17 24,96 24,84 31,65 26,63 34,22 29,21
30 34,76 31,10 26,19 25,86 32,73 27,63 35,17 30,16
31 35,81 32,04 27,41 26,88 33,80 28,63 36,12 31,11
32 36,86 32,97 28,64 27,90 34,88 29,63 37,07 32,06
33 37,90 33,90 29,87 28,92 35,95 30,63 38,02 33,02
34 38,95 34,84 31,09 29,94 37,02 31,63 38,97 33,97
35 40,00 35,77 32,32 30,96 38,10 32,63 39,91 34,92
36 41,05 36,70 33,54 31,98 39,17 33,63 40,86 35,87
37 42,10 37,64 34,77 33,00 40,25 34,63 41,81 36,82
38 43,14 38,57 35,99 34,02 41,32 35,62 42,76 37,77
39 44,19 39,51 37,22 35,04 42,40 36,62 43,71 38,73
40 45,24 40,44 38,44 36,06 43,47 37,62 44,66 39,68
41 46,29 41,37 39,67 37,07 44,54 38,62 45,61 40,63
42 47,34 42,31 40,89 38,09 45,62 39,62 46,56 41,58
43 48,39 43,24 42,12 39,11 46,69 40,62 47,50 42,53
44 49,43 44,17 43,35 40,13 47,77 41,62 48,45 43,48
45 50,48 45,11 44,57 41,15 48,84 42,62 49,40 44,43
46 51,53 46,04 45,80 42,17 49,91 43,62 50,35 45,39
47 52,58 46,97 47,02 43,19 50,99 44,62 51,30 46,34
48 53,63 47,91 48,25 44,21 52,06 45,61 52,25 47,29
49 54,68 48,84 49,47 45,23 53,14 46,61 53,20 48,24
50 55,72 49,78 50,70 46,25 54,21 47,61 54,15 49,19
51 56,77 50,71 51,92 47,27 55,28 48,61 55,09 50,14
52 57,82 51,64 53,15 48,29 56,36 49,61 56,04 51,09
53 58,87 52,58 54,38 49,31 57,43 50,61 56,99 52,05
54 59,92 53,51 55,60 50,33 58,51 51,61 57,94 53,00
55 60,96 54,44 56,83 51,35 59,58 52,61 58,89 53,95
56 62,01 55,38 58,05 52,36 60,66 53,61 59,84 54,90
57 63,06 56,31 59,28 53,38 61,73 54,61 60,79 55,85
58 64,11 57,25 60,50 54,40 62,80 55,60 61,74 56,80
59 65,16 58,18 61,73 55,42 63,88 56,60 62,69 57,75
60 66,21 59,11 62,95 56,44 64,95 57,60 63,63 58,71
61 67,25 60,05 64,18 57,46 66,03 58,60 64,58 59,66
62 68,30 60,98 65,40 58,48 67,10 59,60 65,53 60,61
63 69,35 61,91 66,63 59,50 68,17 60,60 66,48 61,56
64 70,40 62,85 67,86 60,52 69,25 61,60 67,43 62,51
65 71,45 63,78 69,08 61,54 70,32 62,60 68,38 63,46
66 72,49 64,72 70,31 62,56 71,40 63,60 69,33 64,41
67 73,54 65,65 71,53 63,58 72,47 64,60 70,28 65,37
68 74,59 66,58 72,76 64,60 73,54 65,59 71,22 66,32
69 75,64 67,52 73,98 65,62 74,62 66,59 72,17 67,27
70 76,69 68,45 75,21 66,64 75,69 67,59 73,12 68,22
71 77,74 69,38 76,43 67,66 76,77 68,59 74,07 69,17
72 78,78 70,32 77,66 68,67 77,84 69,59 75,02 70,12
73 79,83 71,25 78,88 69,69 78,92 70,59 75,97 71,08
74 80,88 72,18 80,11 70,71 79,99 71,59 76,92 72,03
75 81,93 73,12 81,34 71,73 81,06 72,59 77,87 72,98
Anexa B 189

Tabel B6
Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-T-AM

Scor brut Cota T

14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
15 26,41 26,20 18,03 21,35 21,26 22,33 25,93 14,69
16 27,48 27,15 19,32 22,36 22,46 23,34 26,93 15,93
17 28,55 28,11 20,60 23,37 23,66 24,35 27,92 17,17
18 29,63 29,06 21,89 24,39 24,86 25,36 28,92 18,40
19 3,70 30,02 23,18 25,40 26,06 26,37 29,91 19,64
20 31,77 30,98 24,47 26,41 27,25 27,38 30,90 20,88
21 32,84 31,93 25,75 27,43 28,45 28,39 31,90 22,12
22 33,91 32,89 27,04 28,44 29,65 29,40 32,89 23,35
23 34,98 33,84 28,33 29,45 30,85 30,41 33,89 24,59
24 36,05 34,80 29,61 30,47 32,05 31,43 34,88 25,83
25 37,12 35,76 30,90 31,48 33,25 32,44 35,87 27,07
26 38,19 36,71 32,19 32,49 34,45 33,45 36,87 28,30
27 39,26 37,67 33,47 33,51 35,65 34,46 37,86 29,54
28 40,33 38,62 34,76 34,52 36,85 35,47 38,86 30.78
29 41,40 39,58 36,05 35,53 38,05 36,48 39,85 32,02
30 42,47 40,54 37,34 36,55 39,24 37,49 40,84 33,25
31 43,54 41,49 38,62 37,56 40,44 38,50 41,84 34,49
32 44,61 42,45 39,91 38,57 41,64 39,51 42,83 35,73
33 45,69 43,40 41,20 39,58 42,84 40,53 43,83 36,97
34 46,76 44,36 42,48 40,60 44,04 41,54 44,82 38,21
35 47,83 45,32 43,77 41,61 45,24 42,55 45,82 39,44
36 48,90 46,27 45,06 42,62 46,44 43,56 46,81 40,68
37 49,97 47,23 46,34 43,64 47,64 44,57 47,80 41,92
38 51,04 48,18 47,63 44,65 48,84 45,58 48,80 43,16
39 52,11 49,14 48,92 45,66 50,04 46,59 49,79 44,39
40 53,18 50,10 50,21 46,68 51,24 47,60 50.79 45,63
41 54,25 51,05 51,49 47,69 52,43 48,61 51,78 46,87
42 55,32 52,01 52,78 48,70 53,63 49,63 52,77 48,11
43 56,39 52,96 54,07 49,72 54,83 50,64 53,77 49,34
44 57,46 53,92 55,35 50,73 56,03 51,65 54,76 50,58
45 58,53 54,88 56,64 51,74 57,23 52,66 55,76 51,82
46 59,60 55,83 57,93 52,76 58,43 53,67 56,75 53,06
47 60,67 56,79 59,21 53,77 59,63 54,68 57,74 54,29
48 61,75 57,74 60,50 54,78 60,83 55,69 58,74 55,53
49 62,82 58,70 61,79 55,80 62,03 56,70 59,73 56,77
50 63,89 59,66 63,08 56,81 63,23 57,71 60,73 58,01
51 64,96 60,61 64,36 57,82 64,42 58,73 61,72 59,25
52 66,03 61,57 65,65 58,83 65,62 59,74 62,71 60,48
53 67,10 62,52 66,94 59,85 66,82 60,75 63,71 61,72
54 68,17 63,48 68,22 60,86 68,02 61,76 64,70 62,96
55 69,24 64,44 69,51 61,87 69,22 62,77 65,70 64,20
56 70,31 65,39 70,80 62,89 70,42 63,78 66,69 65,43
57 71,38 66,35 72,08 63,90 71,62 64,79 67,68 66,67
58 72,45 67,30 73,37 64,91 72,82 65,80 68,68 67,91
59 73,52 68,26 74,66 65,93 74,02 66,81 69,67 69,15
60 74,59 69,22 75,95 66,94 75,22 67,83 70,67 70,38
61 75,66 70,17 77,23 67,95 76,41 68,84 71,66 71,62
62 76,73 71,13 78,52 68,97 77,61 69,85 72,65 72,86
63 77,81 72,08 79,81 69,98 78,81 70,86 73,65 74,10
64 78,88 73,04 81,09 70,99 80,01 71,87 74,64 75,33
65 79,95 74,00 82,38 72,01 81,21 72,88 75,64 76,57
66 81,02 74,95 83,67 73,02 82,41 73,89 76,63 77,81
67 82,09 75,91 84,95 74,03 83,61 74,90 77,62 79,05
68 83,16 76,86 86,24 75,05 84,81 75,92 78,62 80,28
69 84,23 77,82 87,53 76,06 86,01 76,93 79,61 81,52
70 85,30 78,78 88,82 77,07 87,21 77,94 80,61 82,76
71 86,37 79,73 90,10 78,09 88,41 78,95 81,60 84,00
72 87,44 80,69 91,39 79,10 89,60 79,96 82,59 85,24
73 88,51 81,64 92,68 80,11 90,80 80,97 83,59 86,47
74 89,58 82,60 93,96 81,12 92,00 81,98 84,58 87,71
75 90,65 83,56 95,25 82,14 93,20 82,99 85,58 88,95
190 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

Tabel B7
Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-T-RZ

Cota T
Scor brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
15 32,89 32,32 32,22 35,24 33,67 35,78 34,75 33,34
16 34,04 33,42 33,36 36,40 34,76 36,76 35,73 34,32
17 35,19 34,52 34,51 37,56 35,84 37,75 36,71 35,30
18 36,34 35,62 35,65 38,72 36,93 38,73 37,69 36,28
19 37,49 36,73 36,80 39,88 38,02 39,71 38,68 37,25
20 38,64 37,83 37,94 41,04 39,11 40,69 39,66 38,23
21 39,79 38,93 39,08 42,20 40,20 41,67 40,64 39,21
22 40,94 40,03 40,23 43,36 41,28 42,65 41,62 40,19
23 42,09 41,14 41,37 44,52 42,37 43,63 42,60 41,16
24 43,25 42,24 42,52 45,68 43,46 44,61 43,58 42,14
25 44,40 43,34 43,66 46,84 44,55 45,59 44,56 43,12
26 45,55 44,44 44,81 48,00 45,64 46,57 45,54 44,10
27 46,70 45,55 45,95 49,16 46,72 47,55 46,53 45,07
28 47,85 46,65 47,09 50,32 47,81 48,53 47,51 46,05
29 49,00 47,75 48,24 51,48 48,90 49,51 48,49 47,03
30 50,15 48,85 49,38 52,65 49,99 50,49 49,47 48,01
31 51,30 49,96 50,53 53,81 51,08 51,47 50,45 48,98
32 52,45 51,06 51,67 54,97 52,17 52,45 51,43 49,96
33 53,60 52,16 52,81 56,13 53,25 53,43 52,41 50,94
34 54,75 53,26 53,96 57,29 54,34 54,41 53,40 51,92
35 55,90 54,37 55,10 58,45 55,43 55,39 54,38 52,89
36 57,05 55,47 56,25 59,61 56,52 56,37 55,36 53,87
37 58,20 56,57 57,39 60,77 57,61 57,35 56,34 54,85
38 59,36 57,67 58,54 61,93 58,69 58,33 57,32 55,83
39 60,51 58,78 59,68 63,09 59,78 59,31 58,30 56,80
40 61,66 59,88 60,82 64,25 60,87 60,29 59,28 57,78
41 62,81 60,98 61,97 65,41 61,96 61,27 60,26 58,76
42 63,96 62,08 63,11 66,57 63,05 62,25 61,25 59,74
43 65,11 63,19 64,26 67,73 64,13 63,24 62,23 60,71
44 66,26 64,29 65,40 68,89 65,22 64,22 63,21 61,69
45 67,41 65,39 66,54 70,05 66,31 65,20 64,19 62,67
46 68,56 66,49 67,69 71,21 67,40 66,18 65,17 63,65
47 69,71 67,60 68,83 72,37 68,49 67,16 66,15 64,62
48 70,86 68,70 69,98 73,53 69,58 68,14 67,13 65,60
49 72,01 69,80 71,12 74,69 70,66 69,12 68,12 66,58
50 73,16 70,90 72,27 75,85 71,75 70,10 69,10 67,56
51 74,32 72,01 73,41 77,01 72,84 71,08 70,08 68,53
52 75,47 73,11 74,55 78,17 73,93 72,06 71,06 69,51
53 76,62 74,21 75,70 79,33 75,02 73,04 72,04 70,49
54 77,77 75,31 76,84 80,49 76,10 74,02 73,02 71,47
55 78,92 76,42 77,99 81,65 77,19 75,00 74,00 72,44
56 80,07 77,52 79,13 82,81 78,28 75,98 74,99 73,42
57 81,22 78,62 80,27 83,97 79,37 76,96 75,97 74,40
58 82,37 79,72 81,42 85,13 80,46 77,94 76,95 75,38
59 83,52 80,83 82,56 86,29 81,55 78,92 77,93 76,35
60 84,67 81,93 83,71 87,45 82,63 79,90 78,91 77,33
61 85,82 83,03 84,85 88,61 83,72 80,88 79,89 78,31
62 86,97 84,13 86,00 89,77 84,81 81,86 80,87 79,29
63 88,12 85,24 87,14 90,93 85,90 82,84 81,85 80,26
64 89,28 86,34 88,28 92,09 86,99 83,82 82,84 81,24
65 90,43 87,44 89,43 93,25 88,07 84,80 83,82 82,22
66 91,58 88,54 90,57 94,41 89,16 85,78 84,80 83,20
67 92,73 89,65 91,72 95,57 90,25 86,76 85,78 84,17
68 93,88 90,75 92,86 96,73 91,34 87,75 86,76 85,15
69 95,03 91,85 94,00 97,89 92,43 88,73 87,74 86,13
70 96,18 92,95 95,15 99,05 93,51 89,71 88,72 87,11
71 97,33 94,06 96,29 100,21 94,60 90.69 89,71 88,08
72 98,48 95,16 97,44 101,37 95,69 91,67 90,69 89,06
73 99,63 96,26 98,58 102,53 96,78 92,65 91,67 90,04
74 100,78 97,36 99,73 103,69 97,87 93,63 92,65 91,02
75 101,93 98,47 100,87 104,85 98,96 94,61 93,63 91,99
Anexa B 191

Tabel B8
Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala SAS-T-SE

Cota T
Scor brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
15 18,51 12,24 18,42 19,33 5,94 15,03 16,78 11,13
16 19,55 13,29 19,42 20,25 7,32 16,09 17,79 12,28
17 20,58 14,35 20,41 21,17 8,70 17,16 18,81 13,43
18 21,61 15,41 21,40 22,08 10,08 18,22 19,83 14,58
19 22,64 16,46 22,39 23,00 11,46 19,29 20,84 15,73
20 23,67 17,52 23,38 23,92 12,85 20,35 21,86 16,88
21 24,71 18,57 24,37 24,83 14,23 21,42 22,88 18,03
22 25,74 19,63 25,36 25,75 15,61 22,48 23,90 19,18
23 26,77 20,69 26,35 26,67 16,99 23,55 24,91 20,33
24 27,80 21,74 27,34 27,59 18,37 24,61 25,93 21,48
25 28,83 22,80 28,33 28,50 19,75 25,68 26,95 22,64
26 29,87 23,85 29,33 29,42 21,13 26,74 27,97 23,79
27 30,90 24,91 30,32 30,34 22,51 27,81 28,98 24,94
28 31,93 25,97 31,31 31,26 23,90 28,87 30,00 26,09
29 32,96 27,02 32,30 32,17 25,28 29,94 31,02 27,24
30 33,99 28,08 33,29 33,09 26,66 31,00 32,03 28,39
31 35,03 29,13 34,28 34,01 28,04 32,07 33,05 29,54
32 36,06 30,19 35,27 34,93 29,42 33,13 34,07 30,69
33 37,09 31,25 36,26 35,84 30,80 34,20 35,09 31,84
34 38,12 32,30 37,25 36,76 32,18 35,26 36,10 32,99
35 39,15 33,36 38,25 37,68 33,56 36,33 37,12 34,14
36 40,19 34,41 39,24 38,60 34,94 37,39 38,14 35,29
37 41,22 35,47 40,23 39,51 36,33 38,46 39,16 36,44
38 42,25 36,53 41,22 40,43 37,71 39,52 40,17 37,59
39 43,28 37,58 42,21 41,35 39,09 40,59 41,19 38,75
40 44,31 38,64 43,20 42,27 40,47 41,65 42,21 39,90
41 45,35 39,69 44,19 43,18 41,85 42,72 43,22 41,05
42 46,38 40,75 45,18 44,10 43,23 43,78 44,24 42,20
43 47,41 41,81 46,17 45,02 44,61 44,85 45,26 43,35
44 48,44 42,86 47,17 45,94 45,99 45,91 46,28 44,50
45 49,47 43,92 48,16 46,85 47,38 46,98 47,29 45,65
46 50,51 44,97 49,15 47,77 48,76 48,04 48,31 46,80
47 51,54 46,03 50,14 48,69 50,14 49,11 49,33 47,95
48 52,57 47,09 51,13 49,61 51,52 50,17 50,35 49,10
49 53,60 48,14 52,12 50,52 52,90 51,24 51,36 50,25
50 54,63 49,20 53,11 51,44 54,28 52,30 52,38 51,40
51 55,67 50,25 54,10 52,36 55,66 53,37 53,40 52,55
52 56,70 51,31 55,09 53,28 57,04 54,43 54,42 53,71
53 57,73 52,37 56,09 54,19 58,43 55,50 55,43 54,86
54 58,76 53,42 57,08 55,11 59,81 56,56 56,45 56,01
55 59,79 54,48 58,07 56,03 61,19 57,63 57,47 57,16
56 60,83 55,53 59,06 56,94 62,57 58,69 58,48 58,31
57 61,86 56,59 60,05 57,86 63,95 59,76 59,50 59,46
58 62,89 57,65 61,04 58,78 65,33 60,82 60,52 60,61
59 63,92 58,70 62,03 59,70 66,71 61,88 61,54 61,76
60 64,95 59,76 63,02 60,61 68,09 62,95 62,55 62,91
61 65,99 60,81 64,01 61,53 69,48 64,01 63,57 64,06
62 67,02 61,87 65,00 62,45 70,86 65,08 64,59 65,21
63 68,05 62,93 66,00 63,37 72,24 66,14 65,61 66,36
64 69,08 63,98 66,99 64,28 73,62 67,21 66,62 67,51
65 70,11 65,04 67,98 65,20 75,00 68,27 67,64 68,67
66 71,15 66,09 68,97 66,12 76,38 69,34 68,66 69,82
67 72,18 67,15 69,96 67,04 77,76 70,40 69,67 70,97
68 73,21 68,20 70,95 67,95 79,14 71,47 70,69 72,12
69 74,24 69,26 71,94 68,87 80,52 72,53 71,71 73,27
70 75,27 70,32 72,93 69,79 81,91 73,60 72,73 74,42
71 76,31 71,37 73,92 70,71 83,29 74,66 73,74 75,57
72 77,34 72,43 74,92 71,62 84,67 75,73 74,76 76,72
73 78,37 73,48 75,91 72,54 86,05 76,79 75,78 77,87
74 79,40 74,54 76,90 73,46 87,43 77,86 76,80 79,02
75 80,43 75,60 77,89 74,38 88,81 78,92 77,81 80,17
192 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

Tabel B9
Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala SAS-T-ADF

Scor brut Cota T

14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
15 20,25 21,72 22,82 21,31 26,43 23,36 25,79 22,67
16 21,27 22,56 23,77 22,28 27,34 24,31 26,71 23,65
17 22,28 23,39 24,73 23,25 28,25 25,26 27,63 24,63
18 23,30 24,23 25,69 24,22 29,16 26,20 28,55 25,61
19 24,31 25,06 26,65 25,19 30,06 27,15 29,47 26,59
20 25,32 25,90 27,61 26,16 30,97 28,10 30,39 27,57
21 26,34 26,73 28,56 27,13 31,88 29,05 31,31 28,55
22 27,35 27,57 29,52 28,10 32,79 30,00 32,23 29,53
23 28,37 28,40 30,48 29,07 33,69 30,95 33,15 30,51
24 29,38 29,24 31,44 30,04 34,60 31,90 34,07 31,49
25 30,40 30,08 32,39 31,01 35,51 32,85 34,99 32,47
26 31,41 30,91 33,35 31,98 36,42 33,80 35,91 33,45
27 32,42 31,75 34,31 32,95 37,32 34,74 36,83 34,43
28 33,44 32,58 35,27 33,92 38,23 35,69 37,75 35,41
29 34,45 33,42 36,23 34,89 39,14 36,64 38,67 36,39
30 35,47 34,25 37,18 35,86 40,05 37,59 39,59 37,37
31 36,48 35,09 38,14 36,83 40,95 38,54 40,51 38,35
32 37,49 35,92 39,10 37,80 41,86 39,49 41,43 39,33
33 38,51 36,76 40,06 38,77 42,77 40,44 42,35 40,31
34 39,52 37,59 41,02 39,74 43,68 41,39 43,27 41,29
35 40,54 38,43 41,97 40,71 44,58 42,33 44,19 42,27
36 41,55 39,26 42,93 41,68 45,49 43,28 45,11 43,25
37 42,57 40,10 43,89 42,65 46,40 44,23 46,03 44,24
38 43,58 40,94 44,85 43,62 47,30 45,18 46,95 45,22
39 44,59 41,77 45,80 44,59 48,21 46,13 47,87 46,20
40 45,61 42,61 46,76 45,56 49,12 47,08 48,79 47,18
41 46,62 43,44 47,72 46,53 50,03 48,03 49,71 48,16
42 47,64 44,28 48,68 47,50 50,93 48,98 50,63 49,14
43 48,65 45,11 49,64 48,47 51,84 49,92 51,55 50,12
44 49,67 45,95 50,59 49,44 52,75 50,87 52,47 51,10
45 50,68 46,78 51,55 50,41 53,66 51,82 53,39 52,08
46 51,69 47,62 52,51 51,38 54,56 52,77 54,31 53,06
47 52,71 48,45 53,47 52,35 55,47 53,72 55,23 54,04
48 53,72 49,29 54,43 53,32 56,38 54,67 56,15 55,02
49 54,74 50,13 55,38 54,29 57,29 55,62 57,07 56,00
50 55,75 50,96 56,34 55,26 58,19 56,57 57,99 56,98
51 56,76 51,80 57,30 56,23 59,10 57,51 58,91 57,96
52 57,78 52,63 58,26 57,20 60,01 58,46 59,83 58,94
53 58,79 53,47 59,21 58,17 60,92 59,41 60,75 59,92
54 59,81 54,30 60,17 59,14 61,82 60,36 61,67 60,90
55 60,82 55,14 61,13 60,11 62,73 61,31 62,59 61,88
56 61,84 55,97 62,09 61,08 63,64 62,26 63,51 62,86
57 62,85 56,81 63,05 62,05 64,55 63,21 64,43 63,84
58 63,86 57,64 64,00 63,02 65,45 64,16 65,34 64,82
59 64,88 58,48 64,96 63,99 66,36 65,10 66,26 65,80
60 65,89 59,31 65,92 64,96 67,27 66,05 67,18 66,78
61 66,91 60,15 66,88 65,93 68,18 67,00 68,10 67,76
62 67,92 60,99 67,84 66,90 69,08 67,95 69,02 68,75
63 68,94 61,82 68,79 67,87 69,99 68,90 69,94 69,73
64 69,95 62,66 69,75 68,84 70,90 69,85 70,86 70,71
65 70,96 63,49 70,71 69,81 71,81 70,80 71,78 71,69
66 71,98 64,33 71,67 70,78 72,71 71,75 72,70 72,67
67 72,99 65,16 72,62 71,75 73,62 72,69 73,62 73,65
68 74,01 66,00 73,58 72,72 74,53 73,64 74,54 74,63
69 75,02 66,83 74,54 73,69 75,44 74,59 75,46 75,61
70 76,03 67,67 75,50 74,66 76,34 75,54 76,38 76,59
71 77,05 68,50 76,46 75,63 77,25 76,49 77,30 77,57
72 78,06 69,34 77,41 76,60 78,16 77,44 78,22 78,55
73 79,08 70,18 78,37 77,57 79,07 78,39 79,14 79,53
74 80,09 71,01 79,33 78,54 79,97 79,34 80,06 80,51
75 81,11 71,85 80,29 79,51 80,88 80,28 80,98 81,49
Anexa B 193

Tabel B10
Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala SAS-T-ADP

Scor brut Cota T

14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
15 24,89 22,62 22,63 24,73 22,59 21,62 22,25 3,75
16 25,94 23,59 23,72 25,71 23,72 22,71 23,36 5,58
17 26,98 24,56 24,81 26,69 24,85 23,79 24,46 7,40
18 28,03 25,53 25,90 27,66 25,99 24,87 25,57 9,23
19 29,08 26,50 26,99 28,64 27,12 25,95 26,67 11,06
20 30,13 27,47 28,07 29,62 28,25 27,03 27,78 12,89
21 31,17 28,44 29,16 30,60 29,39 28,12 28,88 14,72
22 32,22 29,41 30,25 31,57 30,52 29,20 29,99 16,54
23 33,27 30,38 31,34 32,55 31,66 30,28 31,09 18,37
24 34,31 31,35 32,43 33,53 32,79 31,36 32,20 20,20
25 35,36 32,32 33,51 34,51 33,92 32,45 33,30 22,03
26 36,41 33,29 34,60 35,48 35,06 33,53 34,41 23,86
27 37,46 34,26 35,69 36,46 36,19 34,61 35,51 25,69
28 38,50 35,23 36,78 37,44 37,32 35,69 36,62 27,51
29 39,55 36,20 37,87 38,42 38,46 36,77 37,72 29,34
30 40,60 37,17 38,96 39,39 39,59 37,86 38,83 31,17
31 41,64 38,14 40,04 40,37 40,73 38,94 39,93 33,00
32 42,69 39,11 41,13 41,35 41,86 40,02 41,04 34,83
33 43,74 40,08 42,22 42,33 42,99 41,10 42,14 36,65
34 44,79 41,05 43,31 43,30 44,13 42,19 43,25 38,48
35 45,83 42,02 44,40 44,28 45,26 43,27 44,35 40,31
36 46,88 42,99 45,48 45,26 46,39 44,35 45,46 42,14
37 47,93 43,96 46,57 46,24 47,53 45,43 46,56 43,97
38 48,97 44,93 47,66 47,21 48,66 46,52 47,67 45,80
39 50,02 45,90 48,75 48,19 49,80 47,60 48,77 47,62
40 51,07 46,87 49,84 49,17 50,93 48,68 49,88 49,45
41 52,12 47,84 50,92 50,15 52,06 49,76 50,98 51,28
42 53,16 48,81 52,01 51,12 53,20 50,84 52,09 53,11
43 54,21 49,78 53,10 52,10 54,33 51,93 53,19 54,94
44 55,26 50,75 54,19 53,08 55,46 53,01 54,30 56,76
45 56,30 51,72 55,28 54,06 56,60 54,09 55,40 58,59
46 57,35 52,69 56,37 55,03 57,73 55,17 56,51 60,42
47 58,40 53,66 57,45 56,01 58,87 56,26 57,61 62,25
48 59,45 54,63 58,54 56,99 60,00 57,34 58,72 64,08
49 60,49 55,60 59,63 57,97 61,13 58,42 59,82 65,90
50 61,54 56,57 60,72 58,94 62,27 59,50 60,93 67,73
51 62,59 57,54 61,81 59,92 63,40 60,58 62,03 69,56
52 63,63 58,51 62,89 60,90 64,54 61,67 63,14 71,39
53 64,68 59,48 63,98 61,88 65,67 62,75 64,24 73,22
54 65,73 60,45 65,07 62,85 66,80 63,83 65,35 75,05
55 66,77 61,42 66,16 63,83 67,94 64,91 66,45 76,87
56 67,82 62,39 67,25 64,81 69,07 66,00 67,56 78,70
57 68,87 63,36 68,34 65,79 70,20 67,08 68,66 80,53
58 69,92 64,33 69,42 66,76 71,34 68,16 69,77 82,36
59 70,96 65,30 70,51 67,74 72,47 69,24 70,87 84,19
60 72,01 66,27 71,60 68,72 73,61 70,32 71,98 86,01
61 73,06 67,24 72,69 69,70 74,74 71,41 73,08 87,84
62 74,10 68,21 73,78 70,67 75,87 72,49 74,19 89,67
63 75,15 69,18 74,86 71,65 77,01 73,57 75,29 91,50
64 76,20 70,15 75,95 72,63 78,14 74,65 76,40 93,33
65 77,25 71,12 77,04 73,61 79,27 75,74 77,50 95,16
66 78,29 72,09 78,13 74,58 80,41 76,82 78,61 96,98
67 79,34 73,06 79,22 75,56 81,54 77,90 79,71 98,81
68 80,39 74,03 80,30 76,54 82,68 78,98 80,82 100,64
69 81,43 75,00 81,39 77,52 83,81 80,06 81,92 102,47
70 82,48 75,97 82,48 78,49 84,94 81,15 83,03 104,30
71 83,53 76,94 83,57 79,47 86,08 82,23 84,13 106,12
72 84,58 77,90 84,66 80,45 87,21 83,31 85,24 107,95
73 85,62 78,87 85,75 81,43 88,34 84,39 86,34 109,78
74 86,67 79,84 86,83 82,40 89,48 85,48 87,45 111,61
75 87,72 80,81 87,92 83,38 90,61 86,56 88,55 113,44
194 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

Tabel B11
Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-P-ES

Cota T
Scor
brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
1 37,40 36,22 34,90 37,46 35,45 35,91 35,42 38,79
2 47,02 45,23 44,90 45,93 44,38 43,78 43,90 46,36
3 56,63 54,23 54,90 54,41 53,30 51,65 52,37 53,94
4 66,25 63,24 64,90 62,88 62,23 59,53 6.85 61,52
5 75,87 72,25 74,90 71,36 71,16 67,40 69,32 69,09

Tabel B12
Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-P-PF

Cota T
Scor
brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
1 39,77 39,93 39,82 41,93 40,21 40,07 36,92 40,66
2 47,35 47,02 48,75 49,33 47,36 46,97 44,62 48,01
3 54,92 54,11 57,68 56,74 54,50 53,86 52,31 55,37
4 62,50 61,21 66,61 64,15 61,64 60,76 60,00 62,72
5 70,08 68,30 75,54 71,56 68,79 67,66 67,69 70,07

Tabel B13
Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-P-AM

Cota T
Scor
brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
1 38,81 36,15 34,39 37,74 37,19 37,58 36,59 35,75
2 46,75 44,70 43,74 46,43 45,45 45,39 44,17 44,08
3 54,68 53,25 53,08 55,13 53,72 53,20 51,74 52,42
4 62,62 61,79 62,43 63,83 61,98 61,02 59,32 60,75
5 70,56 70,34 71,78 72,52 70,25 68,83 66,89 69,08

Tabel B14
Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-P-RZ

Cota T
Scor
14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
brut
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
1 37,78 36,50 36,31 35,55 34,96 36,90 37,41 38,76
2 45,19 43,50 44,00 42,40 42,06 43,94 44,81 45,66
3 52,59 50,49 51,69 49,25 49,15 50,99 52,22 52,55
4 60,00 57,48 59,38 56,10 56,24 58,03 59,63 59,45
5 67,41 64,48 67,08 62,95 63,33 65,07 67,04 66,34

Tabel B15
Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala EMAS-P-A

Cota T
Scor
brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
1 43,47 42,50 40,71 43,03 41,65 41,90 42,40 42,38
2 53,37 50,83 50,81 52,20 50,35 49,84 50,40 49,37
3 63,27 59,17 60,91 61,38 59,04 57,78 58,40 56,36
4 73,17 67,50 71,01 70,55 67,74 65,71 66,40 63,36
5 83,07 75,83 81,11 79,72 76,43 73,65 74,40 70,35
Anexa B 195

Tabel B16
Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala SAS-P-SE

Cota T
Scor
brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
1 39,15 37,64 38,08 38,45 38,59 39,47 40,71 36,06
2 46,20 44,01 46,42 45,49 46,00 46,09 47,21 41,94
3 53,24 50,38 54,75 52,54 53,41 52,72 53,70 47,82
4 60,28 56,75 63,08 59,58 60,81 59,34 60,19 53,71
5 67,32 63,12 71,42 66,62 68,22 65,96 66,69 59,59

Tabel B17
Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala SAS-P-AD

Cota T
Scor
brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
1 38,24 38,20 36,85 38,23 38,77 37,28 39,58 36,29
2 47,50 46,39 46,11 47,08 47,54 46,05 47,98 45,81
3 56,76 54,59 55,37 55,93 56,32 54,82 56,39 55,33
4 66,02 62,79 64,63 64,78 65,09 63,60 64,79 64,86
5 75,28 70,98 73,89 73,63 73,86 72,37 73,19 74,38

Tabel B18
Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala SAS-P-ES

Cota T
Scor
brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
1 38,17 35,29 34,06 35,89 35,17 34,27 34,86 38,68
2 46,50 43,70 43,49 44,82 43,50 42,82 44,04 45,63
3 54,83 52,10 52,92 53,75 51,83 51,37 53,21 52,57
4 63,17 60,50 62,36 62,68 60,17 59,91 62,39 59,51
5 71,50 68,91 71,79 71,61 68,50 68,46 71,56 66,46

Tabel B19
Transformarea cotelor brute în cote T pentru sub-scala SAS-P-A

Cota T
Scor
brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
1 43,06 42,74 40,58 43,06 42,27 41,08 43,14 42,44
2 52,07 50,81 48,84 51,13 51,36 48,77 54,77 49,85
3 61,08 58,87 57,11 59,19 60,45 56,46 66,40 57,26
4 70,09 66,94 65,37 67,26 69,55 64,15 78,02 64,67
5 79,10 75,00 73,64 75,32 78,64 71,85 89,65 72,07
196 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

ANEXA C
INTERVALELE DE ÎNCREDERE ALE SCORURILOR REALE LA SCALELE EMAS şi EMAS-SAS
PENTRU PROBABILITATEA P = 0,95

Tabel C1
Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru sub-scala EMAS-S-EF

Interval de încredere
Scor brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
10 [10, 14] [10, 14] [10, 14] [10, 14] [10, 13] [10, 14] [10, 14] [10, 14]
11 [10, 15] [10, 15] [10, 15] [10, 15] [10, 14] [10, 15] [10, 15] [10, 15]
12 [10, 16] [10, 16] [10, 16] [10, 16] [10, 15] [10, 16] [10, 16] [10, 16]
13 [10, 17] [10, 17] [10, 17] [10, 17] [10, 16] [10, 17] [10, 17] [10, 17]
14 [10, 18] [10, 18] [10, 18] [10, 18] [11, 17] [10, 18] [10, 18] [10, 18]
15 [11, 19] [11, 19] [11, 19] [11, 19] [12, 18] [11, 19] [11, 19] [11, 19]
16 [12, 20] [12, 20] [12, 20] [12, 20] [13, 19] [12, 20] [12, 20] [12, 20]
17 [13, 21] [13, 21] [13, 21] [13, 21] [14, 20] [13, 21] [13, 21] [13, 21]
18 [14, 22] [14, 22] [14, 22] [14, 22] [15, 21] [14, 22] [14, 22] [14, 22]
19 [15, 23] [15, 23] [15, 23] [15, 23] [16, 22] [15, 23] [15, 23] [15, 23]
20 [16, 24] [16, 24] [16, 24] [16, 24] [17, 23] [16, 24] [16, 24] [16, 24]
21 [17, 25] [17, 25] [17, 25] [17, 25] [18, 24] [17, 25] [17, 25] [17, 25]
22 [18, 26] [18, 26] [18, 26] [18, 26] [19, 25] [18, 26] [18, 26] [18, 26]
23 [19, 27] [19, 27] [19, 27] [19, 27] [20, 26] [19, 27] [19, 27] [19, 27]
24 [20, 28] [20, 28] [20, 28] [20, 28] [21, 27] [20, 28] [20, 28] [20, 28]
25 [21, 29] [21, 29] [21, 29] [21, 29] [22, 28] [21, 29] [21, 29] [21, 29]
26 [22, 30] [22, 30] [22, 30] [22, 30] [23, 29] [22, 30] [22, 30] [22, 30]
27 [23, 31] [23, 31] [23, 31] [23, 31] [24, 30] [23, 31] [23, 31] [23, 31]
28 [24, 32] [24, 32] [24, 32] [24, 32] [25, 31] [24, 32] [24, 32] [24, 32]
29 [25, 33] [25, 33] [25, 33] [25, 33] [26, 32] [25, 33] [25, 33] [25, 33]
30 [26, 34] [26, 34] [26, 34] [26, 34] [27, 33] [26, 34] [26, 34] [26, 34]
31 [27, 35] [27, 35] [27, 35] [27, 35] [28, 34] [27, 35] [27, 35] [27, 35]
32 [28, 36] [28, 36] [28, 36] [28, 36] [29, 35] [28, 36] [28, 36] [28, 36]
33 [29, 37] [29, 37] [29, 37] [29, 37] [30, 36] [29, 37] [29, 37] [29, 37]
34 [30, 38] [30, 38] [30, 38] [30, 38] [31, 37] [30, 38] [30, 38] [30, 38]
35 [31, 39] [31, 39] [31, 39] [31, 39] [32, 38] [31, 39] [31, 39] [31, 39]
36 [32, 40] [32, 40] [32, 40] [32, 40] [33, 39] [32, 40] [32, 40] [32, 40]
37 [33, 41] [33, 41] [33, 41] [33, 41] [34, 40] [33, 41] [33, 41] [33, 41]
38 [34, 42] [34, 42] [34, 42] [34, 42] [35, 41] [34, 42] [34, 42] [34, 42]
39 [35, 43] [35, 43] [35, 43] [35, 43] [36, 42] [35, 43] [35, 43] [35, 43]
40 [36, 44] [36, 44] [36, 44] [36, 44] [37, 43] [36, 44] [36, 44] [36, 44]
41 [37, 45] [37, 45] [37, 45] [37, 45] [38, 44] [37, 45] [37, 45] [37, 45]
42 [38, 46] [38, 46] [38, 46] [38, 46] [39, 45] [38, 46] [38, 46] [38, 46]
43 [39, 47] [39, 47] [39, 47] [39, 47] [40, 46] [39, 47] [39, 47] [39, 47]
44 [40, 48] [40, 48] [40, 48] [40, 48] [41, 47] [40, 48] [40, 48] [40, 48]
45 [41, 49] [41, 49] [41, 49] [41, 49] [42, 48] [41, 49] [41, 49] [41, 49]
46 [42, 50] [42, 50] [42, 50] [42, 50] [43, 49] [42, 50] [42, 50] [42, 50]
47 [43, 50] [43, 50] [43, 50] [43, 50] [44, 50] [43, 50] [43, 50] [43, 50]
48 [44, 50] [44, 50] [44, 50] [44, 50] [45, 50] [44, 50] [44, 50] [44, 50]
49 [45, 50] [45, 50] [45, 50] [45, 50] [46, 50] [45, 50] [45, 50] [45, 50]
50 [46, 50] [46, 50] [46, 50] [46, 50] [47, 50] [46, 50] [46, 50] [46, 50]
Anexa C 197

Tabel C2
Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru sub-scala EMAS-S-C

Interval de încredere
Scor brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
10 [10, 14] [10, 15] [10, 13] [10, 14] [10, 14] [10, 14] [10, 14] [10, 14]
11 [10, 15] [10, 16] [10, 14] [10, 15] [10, 15] [10, 15] [10, 15] [10, 15]
12 [10, 16] [10, 17] [10, 15] [10, 16] [10, 16] [10, 16] [10, 16] [10, 16]
13 [10, 17] [10, 18] [10, 16] [10, 17] [10, 17] [10, 17] [10, 17] [10, 17]
14 [10, 18] [10, 19] [11, 17] [10, 18] [10, 18] [10, 18] [10, 18] [10, 18]
15 [11, 19] [10, 20] [12, 18] [11, 19] [11, 19] [11, 19] [11, 19] [11, 19]
16 [12, 20] [11, 21] [13, 19] [12, 20] [12, 20] [12, 20] [12, 20] [12, 20]
17 [13, 21] [12, 22] [14, 20] [13, 21] [13, 21] [13, 21] [13, 21] [13, 21]
18 [14, 22] [13, 23] [15, 21] [14, 22] [14, 22] [14, 22] [14, 22] [14, 22]
19 [15, 23] [14, 24] [16, 22] [15, 23] [15, 23] [15, 23] [15, 23] [15, 23]
20 [16, 24] [15, 25] [17, 23] [16, 24] [16, 24] [16, 24] [16, 24] [16, 24]
21 [17, 25] [16, 26] [18, 24] [17, 25] [17, 25] [17, 25] [17, 25] [17, 25]
22 [18, 26] [17, 27] [19, 25] [18, 26] [18, 26] [18, 26] [18, 26] [18, 26]
23 [19, 27] [18, 28] [20, 26] [19, 27] [19, 27] [19, 27] [19, 27] [19, 27]
24 [20, 28] [19, 29] [21, 27] [20, 28] [20, 28] [20, 28] [20, 28] [20, 28]
25 [21, 29] [20, 30] [22, 28] [21, 29] [21, 29] [21, 29] [21, 29] [21, 29]
26 [22, 30] [21, 31] [23, 29] [22, 30] [22, 30] [22, 30] [22, 30] [22, 30]
27 [23, 31] [22, 32] [24, 30] [23, 31] [23, 31] [23, 31] [23, 31] [23, 31]
28 [24, 32] [23, 33] [25, 31] [24, 32] [24, 32] [24, 32] [24, 32] [24, 32]
29 [25, 33] [24, 34] [26, 32] [25, 33] [25, 33] [25, 33] [25, 33] [25, 33]
30 [26, 34] [25, 35] [27, 33] [26, 34] [26, 34] [26, 34] [26, 34] [26, 34]
31 [27, 35] [26, 36] [28, 34] [27, 35] [27, 35] [27, 35] [27, 35] [27, 35]
32 [28, 36] [27, 37] [29, 35] [28, 36] [28, 36] [28, 36] [28, 36] [28, 36]
33 [29, 37] [28, 38] [30, 36] [29, 37] [29, 37] [29, 37] [29, 37] [29, 37]
34 [30, 38] [29, 39] [31, 37] [30, 38] [30, 38] [30, 38] [30, 38] [30, 38]
35 [31, 39] [30, 40] [32, 38] [31, 39] [31, 39] [31, 39] [31, 39] [31, 39]
36 [32, 40] [31, 41] [33, 39] [32, 40] [32, 40] [32, 40] [32, 40] [32, 40]
37 [33, 41] [32, 42] [34, 40] [33, 41] [33, 41] [33, 41] [33, 41] [33, 41]
38 [34, 42] [33, 43] [35, 41] [34, 42] [34, 42] [34, 42] [34, 42] [34, 42]
39 [35, 43] [34, 44] [36, 42] [35, 43] [35, 43] [35, 43] [35, 43] [35, 43]
40 [36, 44] [35, 45] [37, 43] [36, 44] [36, 44] [36, 44] [36, 44] [36, 44]
41 [37, 45] [36, 46] [38, 44] [37, 45] [37, 45] [37, 45] [37, 45] [37, 45]
42 [38, 46] [37, 47] [39, 45] [38, 46] [38, 46] [38, 46] [38, 46] [38, 46]
43 [39, 47] [38, 48] [40, 46] [39, 47] [39, 47] [39, 47] [39, 47] [39, 47]
44 [40, 48] [39, 49] [41, 47] [40, 48] [40, 48] [40, 48] [40, 48] [40, 48]
45 [41, 49] [40, 50] [42, 48] [41, 49] [41, 49] [41, 49] [41, 49] [41, 49]
46 [42, 50] [41, 50] [43, 49] [42, 50] [42, 50] [42, 50] [42, 50] [42, 50]
47 [43, 50] [42, 50] [44, 50] [43, 50] [43, 50] [43, 50] [43, 50] [43, 50]
48 [44, 50] [43, 50] [45, 50] [44, 50] [44, 50] [44, 50] [44, 50] [44, 50]
49 [45, 50] [44, 50] [46, 50] [45, 50] [45, 50] [45, 50] [45, 50] [45, 50]
50 [46, 50] [45, 50] [47, 50] [46, 50] [46, 50] [46, 50] [46, 50] [46, 50]
198 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

Tabel C3
Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru scala EMAS-S total
Interval de încredere
Scor brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
20 [20, 26] [20, 27] [20, 25] [20, 26] [20, 25] [20, 26] [20, 24] [20, 26]
21 [20, 27] [20, 28] [20, 26] [20, 27] [20, 26] [20, 27] [20, 25] [20, 27]
22 [20, 28] [20, 29] [20, 27] [20, 28] [20, 27] [20, 28] [20, 26] [20, 28]
23 [20, 29] [20, 30] [20, 28] [20, 29] [20, 28] [20, 29] [20, 27] [20, 29]
24 [20, 30] [20, 31] [20, 29] [20, 30] [20, 29] [20, 30] [20, 28] [20, 30]
25 [20, 31] [20, 32] [20, 30] [20, 31] [20, 30] [20, 31] [21, 29] [20, 31]
26 [20, 32] [20, 33] [21, 31] [20, 32] [21, 31] [20, 32] [22, 30] [20, 32]
27 [21, 33] [20, 34] [22, 32] [21, 33] [22, 32] [21, 33] [23, 31] [21, 33]
28 [22, 34] [21, 35] [23, 33] [22, 34] [23, 33] [22, 34] [24, 32] [22, 34]
29 [23, 35] [22, 36] [24, 34] [23, 35] [24, 34] [23, 35] [25, 33] [23, 35]
30 [24, 36] [23, 37] [25, 35] [24, 36] [25, 35] [24, 36] [26, 34] [24, 36]
31 [25, 37] [24, 38] [26, 36] [25, 37] [26, 36] [25, 37] [27, 35] [25, 37]
32 [26, 38] [25, 39] [27, 37] [26, 38] [27, 37] [26, 38] [28, 36] [26, 38]
33 [27, 39] [26, 40] [28, 38] [27, 39] [28, 38] [27, 39] [29, 37] [27, 39]
34 [28, 40] [27, 41] [29, 39] [28, 40] [29, 39] [28, 40] [30, 38] [28, 40]
35 [29, 41] [28, 42] [30, 40] [29, 41] [30, 40] [29, 41] [31, 39] [29, 41]
36 [30, 42] [29, 43] [31, 41] [30, 42] [31, 41] [30, 42] [32, 40] [30, 42]
37 [31, 43] [30, 44] [32, 42] [31, 43] [32, 42] [31, 43] [33, 41] [31, 43]
38 [32, 44] [31, 45] [33, 43] [32, 44] [33, 43] [32, 44] [34, 42] [32, 44]
39 [33, 45] [32, 46] [34, 44] [33, 45] [34, 44] [33, 45] [35, 43] [33, 45]
40 [34, 46] [33, 47] [35, 45] [34, 46] [35, 45] [34, 46] [36, 44] [34, 46]
41 [35, 47] [34, 48] [36, 46] [35, 47] [36, 46] [35, 47] [37, 45] [35, 47]
42 [36, 48] [35, 49] [37, 47] [36, 48] [37, 47] [36, 48] [38, 46] [36, 48]
43 [37, 49] [36, 50] [38, 48] [37, 49] [38, 48] [37, 49] [39, 47] [37, 49]
44 [38, 50] [37, 51] [39, 49] [38, 50] [39, 49] [38, 50] [40, 48] [38, 50]
45 [39, 51] [38, 52] [40, 50] [39, 51] [40, 50] [39, 51] [41, 49] [39, 51]
46 [40, 52] [39, 53] [41, 51] [40, 52] [41, 51] [40, 52] [42, 50] [40, 52]
47 [41, 53] [40, 54] [42, 52] [41, 53] [42, 52] [41, 53] [43, 51] [41, 53]
48 [42, 54] [41, 55] [43, 53] [42, 54] [43, 53] [42, 54] [44, 52] [42, 54]
49 [43, 55] [42, 56] [44, 54] [43, 55] [44, 54] [43, 55] [45, 53] [43, 55]
50 [44, 56] [43, 57] [45, 55] [44, 56] [45, 55] [44, 56] [46, 54] [44, 56]
51 [45, 57] [44, 58] [46, 56] [45, 57] [46, 56] [45, 57] [47, 55] [45, 57]
52 [46, 58] [45, 59] [47, 57] [46, 58] [47, 57] [46, 58] [48, 56] [46, 58]
53 [47, 59] [46, 60] [48, 58] [47, 59] [48, 58] [47, 59] [49, 57] [47, 59]
54 [48, 60] [47, 61] [49, 59] [48, 60] [49, 59] [48, 60] [50, 58] [48, 60]
55 [49, 61] [48, 62] [50, 60] [49, 61] [50, 60] [49, 61] [51, 59] [49, 61]
56 [50, 62] [49, 63] [51, 61] [50, 62] [51, 61] [50, 62] [52, 60] [50, 62]
57 [51, 63] [50, 64] [52, 62] [51, 63] [52, 62] [51, 63] [53, 61] [51, 63]
58 [52, 64] [51, 65] [53, 63] [52, 64] [53, 63] [52, 64] [54, 62] [52, 64]
59 [53, 65] [52, 66] [54, 64] [53, 65] [54, 64] [53, 65] [55, 63] [53, 65]
60 [54, 66] [53, 67] [55, 65] [54, 66] [55, 65] [54, 66] [56, 64] [54, 66]
Anexa C 199

Tabel C3 (continuare)
Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru scala EMAS-S total
Interval de încredere
Scor brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
61 [55, 67] [54, 68] [56, 66] [55, 67] [56, 66] [55, 67] [57, 65] [55, 67]
62 [56, 68] [55, 69] [57, 67] [56, 68] [57, 67] [56, 68] [58, 66] [56, 68]
63 [57, 69] [56, 70] [58, 68] [57, 69] [58, 68] [57, 69] [59, 67] [57, 69]
64 [58, 70] [57, 71] [59, 69] [58, 70] [59, 69] [58, 70] [60, 68] [58, 70]
65 [59, 71] [58, 72] [60, 70] [59, 71] [60, 70] [59, 71] [61, 69] [59, 71]
66 [60, 72] [59, 73] [61, 71] [60, 72] [61, 71] [60, 72] [62, 70] [60, 72]
67 [61, 73] [60, 74] [62, 72] [61, 73] [62, 72] [61, 73] [63, 71] [61, 73]
68 [62, 74] [61, 75] [63, 73] [62, 74] [63, 73] [62, 74] [64, 72] [62, 74]
69 [63, 75] [62, 76] [64, 74] [63, 75] [64, 74] [63, 75] [65, 73] [63, 75]
70 [64, 76] [63, 77] [65, 75] [64, 76] [65, 75] [64, 76] [66, 74] [64, 76]
71 [65, 77] [64, 78] [66, 76] [65, 77] [66, 76] [65, 77] [67, 75] [65, 77]
72 [66, 78] [65, 79] [67, 77] [66, 78] [67, 77] [66, 78] [68, 76] [66, 78]
73 [67, 79] [66, 80] [68, 78] [67, 79] [68, 78] [67, 79] [69, 77] [67, 79]
74 [68, 80] [67, 81] [69, 79] [68, 80] [69, 79] [68, 80] [70, 78] [68, 80]
75 [69, 81] [68, 82] [70, 80] [69, 81] [70, 80] [69, 81] [71, 79] [69, 81]
76 [70, 82] [69, 83] [71, 81] [70, 82] [71, 81] [70, 82] [72, 80] [70, 82]
77 [71, 83] [70, 84] [72, 82] [71, 83] [72, 82] [71, 83] [73, 81] [71, 83]
78 [72, 84] [71, 85] [73, 83] [72, 84] [73, 83] [72, 84] [74, 82] [72, 84]
79 [73, 85] [72, 86] [74, 84] [73, 85] [74, 84] [73, 85] [75, 83] [73, 85]
80 [74, 86] [73, 87] [75, 85] [74, 86] [75, 85] [74, 86] [76, 84] [74, 86]
81 [75, 87] [74, 88] [76, 86] [75, 87] [76, 86] [75, 87] [77, 85] [75, 87]
82 [76, 88] [75, 89] [77, 87] [76, 88] [77, 87] [76, 88] [78, 86] [76, 88]
83 [77, 89] [76, 90] [78, 88] [77, 89] [78, 88] [77, 89] [79, 87] [77, 89]
84 [78, 90] [77, 91] [79, 89] [78, 90] [79, 89] [78, 90] [80, 88] [78, 90]
85 [79, 91] [78, 92] [80, 90] [79, 91] [80, 90] [79, 91] [81, 89] [79, 91]
86 [80, 92] [79, 93] [81, 91] [80, 92] [81, 91] [80, 92] [82, 90] [80, 92]
87 [81, 93] [80, 94] [82, 92] [81, 93] [82, 92] [81, 93] [83, 91] [81, 93]
88 [82, 94] [81, 95] [83, 93] [82, 94] [83, 93] [82, 94] [84, 92] [82, 94]
89 [83, 95] [82, 96] [84, 94] [83, 95] [84, 94] [83, 95] [85, 93] [83, 95]
90 [84, 96] [83, 97] [85, 95] [84, 96] [85, 95] [84, 96] [86, 94] [84, 96]
91 [85, 97] [84, 98] [86, 96] [85, 97] [86, 96] [85, 97] [87, 95] [85, 97]
92 [86, 98] [85, 99] [87, 97] [86, 98] [87, 97] [86, 98] [88, 96] [86, 98]
93 [87, 99] [86,100] [88, 98] [87, 99] [88, 98] [87, 99] [89, 97] [87, 99]
94 [88,100] [87,100] [89, 99] [88,100] [89, 99] [88,100] [90, 98] [88,100]
95 [89,100] [88,100] [90,100] [89,100] [90,100] [89,100] [91, 99] [89,100]
96 [90,100] [89,100] [91,100] [90,100] [91,100] [90,100] [92,100] [90,100]
97 [91,100] [90,100] [92,100] [91,100] [92,100] [91,100] [93,100] [91,100]
98 [92,100] [91,100] [93,100] [92,100] [93,100] [92,100] [94,100] [92,100]
99 [93,100] [92,100] [94,100] [93,100] [94,100] [93,100] [95,100] [93,100]
100 [94,100] [93,100] [95,100] [94,100] [95,100] [94,100] [96,100] [94,100]
200 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

Tabel C4
Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru scala EMAS-T-ES
Interval de încredere
Scor brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
15 [15, 22] [15, 22] [15, 21] [15, 21] [15, 22] [15, 22] [15, 22] [15, 22]
16 [15, 23] [15, 23] [15, 22] [15, 22] [15, 23] [15, 23] [15, 23] [15, 23]
17 [15, 24] [15, 24] [15, 23] [15, 23] [15, 24] [15, 24] [15, 24] [15, 24]
18 [15, 25] [15, 25] [15, 24] [15, 24] [15, 25] [15, 25] [15, 25] [15, 25]
19 [15, 26] [15, 26] [15, 25] [15, 25] [15, 26] [15, 26] [15, 26] [15, 26]
20 [15, 27] [15, 27] [15, 26] [15, 26] [15, 27] [15, 27] [15, 27] [15, 27]
21 [15, 28] [15, 28] [15, 27] [15, 27] [15, 28] [15, 28] [15, 28] [15, 28]
22 [15, 29] [15, 29] [16, 28] [16, 28] [15, 29] [15, 29] [15, 29] [15, 29]
23 [16, 30] [16, 30] [17, 29] [17, 29] [16, 30] [16, 30] [16, 30] [16, 30]
24 [17, 31] [17, 31] [18, 30] [18, 30] [17, 31] [17, 31] [17, 31] [17, 31]
25 [18, 32] [18, 32] [19, 31] [19, 31] [18, 32] [18, 32] [18, 32] [18, 32]
26 [19, 33] [19, 33] [20, 32] [20, 32] [19, 33] [19, 33] [19, 33] [19, 33]
27 [20, 34] [20, 34] [21, 33] [21, 33] [20, 34] [20, 34] [20, 34] [20, 34]
28 [21, 35] [21, 35] [22, 34] [22, 34] [21, 35] [21, 35] [21, 35] [21, 35]
29 [22, 36] [22, 36] [23, 35] [23, 35] [22, 36] [22, 36] [22, 36] [22, 36]
30 [23, 37] [23, 37] [24, 36] [24, 36] [23, 37] [23, 37] [23, 37] [23, 37]
31 [24, 38] [24, 38] [25, 37] [25, 37] [24, 38] [24, 38] [24, 38] [24, 38]
32 [25, 39] [25, 39] [26, 38] [26, 38] [25, 39] [25, 39] [25, 39] [25, 39]
33 [26, 40] [26, 40] [27, 39] [27, 39] [26, 40] [26, 40] [26, 40] [26, 40]
34 [27, 41] [27, 41] [28, 40] [28, 40] [27, 41] [27, 41] [27, 41] [27, 41]
35 [28, 42] [28, 42] [29, 41] [29, 41] [28, 42] [28, 42] [28, 42] [28, 42]
36 [29, 43] [29, 43] [30, 42] [30, 42] [29, 43] [29, 43] [29, 43] [29, 43]
37 [30, 44] [30, 44] [31, 43] [31, 43] [30, 44] [30, 44] [30, 44] [30, 44]
38 [31, 45] [31, 45] [32, 44] [32, 44] [31, 45] [31, 45] [31, 45] [31, 45]
39 [32, 46] [32, 46] [33, 45] [33, 45] [32, 46] [32, 46] [32, 46] [32, 46]
40 [33, 47] [33, 47] [34, 46] [34, 46] [33, 47] [33, 47] [33, 47] [33, 47]
41 [34, 48] [34, 48] [35, 47] [35, 47] [34, 48] [34, 48] [34, 48] [34, 48]
42 [35, 49] [35, 49] [36, 48] [36, 48] [35, 49] [35, 49] [35, 49] [35, 49]
43 [36, 50] [36, 50] [37, 49] [37, 49] [36, 50] [36, 50] [36, 50] [36, 50]
44 [37, 51] [37, 51] [38, 50] [38, 50] [37, 51] [37, 51] [37, 51] [37, 51]
45 [38, 52] [38, 52] [39, 51] [39, 51] [38, 52] [38, 52] [38, 52] [38, 52]
46 [39, 53] [39, 53] [40, 52] [40, 52] [39, 53] [39, 53] [39, 53] [39, 53]
47 [40, 54] [40, 54] [41, 53] [41, 53] [40, 54] [40, 54] [40, 54] [40, 54]
48 [41, 55] [41, 55] [42, 54] [42, 54] [41, 55] [41, 55] [41, 55] [41, 55]
49 [42, 56] [42, 56] [43, 55] [43, 55] [42, 56] [42, 56] [42, 56] [42, 56]
50 [43, 57] [43, 57] [44, 56] [44, 56] [43, 57] [43, 57] [43, 57] [43, 57]
51 [44, 58] [44, 58] [45, 57] [45, 57] [44, 58] [44, 58] [44, 58] [44, 58]
52 [45, 59] [45, 59] [46, 58] [46, 58] [45, 59] [45, 59] [45, 59] [45, 59]
53 [46, 60] [46, 60] [47, 59] [47, 59] [46, 60] [46, 60] [46, 60] [46, 60]
54 [47, 61] [47, 61] [48, 60] [48, 60] [47, 61] [47, 61] [47, 61] [47, 61]
55 [48, 62] [48, 62] [49, 61] [49, 61] [48, 62] [48, 62] [48, 62] [48, 62]
56 [49, 63] [49, 63] [50, 62] [50, 62] [49, 63] [49, 63] [49, 63] [49, 63]
57 [50, 64] [50, 64] [51, 63] [51, 63] [50, 64] [50, 64] [50, 64] [50, 64]
58 [51, 65] [51, 65] [52, 64] [52, 64] [51, 65] [51, 65] [51, 65] [51, 65]
59 [52, 66] [52, 66] [53, 65] [53, 65] [52, 66] [52, 66] [52, 66] [52, 66]
60 [53, 67] [53, 67] [54, 66] [54, 66] [53, 67] [53, 67] [53, 67] [53, 67]
61 [54, 68] [54, 68] [55, 67] [55, 67] [54, 68] [54, 68] [54, 68] [54, 68]
62 [55, 69] [55, 69] [56, 68] [56, 68] [55, 69] [55, 69] [55, 69] [55, 69]
63 [56, 70] [56, 70] [57, 69] [57, 69] [56, 70] [56, 70] [56, 70] [56, 70]
64 [57, 71] [57, 71] [58, 70] [58, 70] [57, 71] [57, 71] [57, 71] [57, 71]
65 [58, 72] [58, 72] [59, 71] [59, 71] [58, 72] [58, 72] [58, 72] [58, 72]
66 [59, 73] [59, 73] [60, 72] [60, 72] [59, 73] [59, 73] [59, 73] [59, 73]
67 [60, 74] [60, 74] [61, 73] [61, 73] [60, 74] [60, 74] [60, 74] [60, 74]
68 [61, 75] [61, 75] [62, 74] [62, 74] [61, 75] [61, 75] [61, 75] [61, 75]
69 [62, 75] [62, 75] [63, 75] [63, 75] [62, 75] [62, 75] [62, 75] [62, 75]
70 [63, 75] [63, 75] [64, 75] [64, 75] [63, 75] [63, 75] [63, 75] [63, 75]
71 [64, 75] [64, 75] [65, 75] [65, 75] [64, 75] [64, 75] [64, 75] [64, 75]
72 [65, 75] [65, 75] [66, 75] [66, 75] [65, 75] [65, 75] [65, 75] [65, 75]
73 [66, 75] [66, 75] [67, 75] [67, 75] [66, 75] [66, 75] [66, 75] [66, 75]
74 [67, 75] [67, 75] [68, 75] [68, 75] [67, 75] [67, 75] [67, 75] [67, 75]
75 [68, 75] [68, 75] [69, 75] [69, 75] [68, 75] [68, 75] [68, 75] [68, 75]
Anexa C 201

Tabel C5
Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru scala EMAS-T-PF
Interval de încredere
Scor brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
15 [15, 22] [15, 22] [15, 21] [15, 21] [15, 22] [15, 22] [15, 22] [15, 23]
16 [15, 23] [15, 23] [15, 22] [15, 22] [15, 23] [15, 23] [15, 23] [15, 24]
17 [15, 24] [15, 24] [15, 23] [15, 23] [15, 24] [15, 24] [15, 24] [15, 25]
18 [15, 25] [15, 25] [15, 24] [15, 24] [15, 25] [15, 25] [15, 25] [15, 26]
19 [15, 26] [15, 26] [15, 25] [15, 25] [15, 26] [15, 26] [15, 26] [15, 27]
20 [15, 27] [15, 27] [15, 26] [15, 26] [15, 27] [15, 27] [15, 27] [15, 28]
21 [15, 28] [15, 28] [15, 27] [15, 27] [15, 28] [15, 28] [15, 28] [15, 29]
22 [15, 29] [15, 29] [16, 28] [16, 28] [15, 29] [15, 29] [15, 29] [15, 30]
23 [16, 30] [16, 30] [17, 29] [17, 29] [16, 30] [16, 30] [16, 30] [15, 31]
24 [17, 31] [17, 31] [18, 30] [18, 30] [17, 31] [17, 31] [17, 31] [16, 32]
25 [18, 32] [18, 32] [19, 31] [19, 31] [18, 32] [18, 32] [18, 32] [17, 33]
26 [19, 33] [19, 33] [20, 32] [20, 32] [19, 33] [19, 33] [19, 33] [18, 34]
27 [20, 34] [20, 34] [21, 33] [21, 33] [20, 34] [20, 34] [20, 34] [19, 35]
28 [21, 35] [21, 35] [22, 34] [22, 34] [21, 35] [21, 35] [21, 35] [20, 36]
29 [22, 36] [22, 36] [23, 35] [23, 35] [22, 36] [22, 36] [22, 36] [21, 37]
30 [23, 37] [23, 37] [24, 36] [24, 36] [23, 37] [23, 37] [23, 37] [22, 38]
31 [24, 38] [24, 38] [25, 37] [25, 37] [24, 38] [24, 38] [24, 38] [23, 39]
32 [25, 39] [25, 39] [26, 38] [26, 38] [25, 39] [25, 39] [25, 39] [24, 40]
33 [26, 40] [26, 40] [27, 39] [27, 39] [26, 40] [26, 40] [26, 40] [25, 41]
34 [27, 41] [27, 41] [28, 40] [28, 40] [27, 41] [27, 41] [27, 41] [26, 42]
35 [28, 42] [28, 42] [29, 41] [29, 41] [28, 42] [28, 42] [28, 42] [27, 43]
36 [29, 43] [29, 43] [30, 42] [30, 42] [29, 43] [29, 43] [29, 43] [28, 44]
37 [30, 44] [30, 44] [31, 43] [31, 43] [30, 44] [30, 44] [30, 44] [29, 45]
38 [31, 45] [31, 45] [32, 44] [32, 44] [31, 45] [31, 45] [31, 45] [30, 46]
39 [32, 46] [32, 46] [33, 45] [33, 45] [32, 46] [32, 46] [32, 46] [31, 47]
40 [33, 47] [33, 47] [34, 46] [34, 46] [33, 47] [33, 47] [33, 47] [32, 48]
41 [34, 48] [34, 48] [35, 47] [35, 47] [34, 48] [34, 48] [34, 48] [33, 49]
42 [35, 49] [35, 49] [36, 48] [36, 48] [35, 49] [35, 49] [35, 49] [34, 50]
43 [36, 50] [36, 50] [37, 49] [37, 49] [36, 50] [36, 50] [36, 50] [35, 51]
44 [37, 51] [37, 51] [38, 50] [38, 50] [37, 51] [37, 51] [37, 51] [36, 52]
45 [38, 52] [38, 52] [39, 51] [39, 51] [38, 52] [38, 52] [38, 52] [37, 53]
46 [39, 53] [39, 53] [40, 52] [40, 52] [39, 53] [39, 53] [39, 53] [38, 54]
47 [40, 54] [40, 54] [41, 53] [41, 53] [40, 54] [40, 54] [40, 54] [39, 55]
48 [41, 55] [41, 55] [42, 54] [42, 54] [41, 55] [41, 55] [41, 55] [40, 56]
49 [42, 56] [42, 56] [43, 55] [43, 55] [42, 56] [42, 56] [42, 56] [41, 57]
50 [43, 57] [43, 57] [44, 56] [44, 56] [43, 57] [43, 57] [43, 57] [42, 58]
51 [44, 58] [44, 58] [45, 57] [45, 57] [44, 58] [44, 58] [44, 58] [43, 59]
52 [45, 59] [45, 59] [46, 58] [46, 58] [45, 59] [45, 59] [45, 59] [44, 60]
53 [46, 60] [46, 60] [47, 59] [47, 59] [46, 60] [46, 60] [46, 60] [45, 61]
54 [47, 61] [47, 61] [48, 60] [48, 60] [47, 61] [47, 61] [47, 61] [46, 62]
55 [48, 62] [48, 62] [49, 61] [49, 61] [48, 62] [48, 62] [48, 62] [47, 63]
56 [49, 63] [49, 63] [50, 62] [50, 62] [49, 63] [49, 63] [49, 63] [48, 64]
57 [50, 64] [50, 64] [51, 63] [51, 63] [50, 64] [50, 64] [50, 64] [49, 65]
58 [51, 65] [51, 65] [52, 64] [52, 64] [51, 65] [51, 65] [51, 65] [50, 66]
59 [52, 66] [52, 66] [53, 65] [53, 65] [52, 66] [52, 66] [52, 66] [51, 67]
60 [53, 67] [53, 67] [54, 66] [54, 66] [53, 67] [53, 67] [53, 67] [52, 68]
61 [54, 68] [54, 68] [55, 67] [55, 67] [54, 68] [54, 68] [54, 68] [53, 69]
62 [55, 69] [55, 69] [56, 68] [56, 68] [55, 69] [55, 69] [55, 69] [54, 70]
63 [56, 70] [56, 70] [57, 69] [57, 69] [56, 70] [56, 70] [56, 70] [55, 71]
64 [57, 71] [57, 71] [58, 70] [58, 70] [57, 71] [57, 71] [57, 71] [56, 72]
65 [58, 72] [58, 72] [59, 71] [59, 71] [58, 72] [58, 72] [58, 72] [57, 73]
66 [59, 73] [59, 73] [60, 72] [60, 72] [59, 73] [59, 73] [59, 73] [58, 74]
67 [60, 74] [60, 74] [61, 73] [61, 73] [60, 74] [60, 74] [60, 74] [59, 75]
68 [61, 75] [61, 75] [62, 74] [62, 74] [61, 75] [61, 75] [61, 75] [60, 75]
69 [62, 75] [62, 75] [63, 75] [63, 75] [62, 75] [62, 75] [62, 75] [61, 75]
70 [63, 75] [63, 75] [64, 75] [64, 75] [63, 75] [63, 75] [63, 75] [62, 75]
71 [64, 75] [64, 75] [65, 75] [65, 75] [64, 75] [64, 75] [64, 75] [63, 75]
72 [65, 75] [65, 75] [66, 75] [66, 75] [65, 75] [65, 75] [65, 75] [64, 75]
73 [66, 75] [66, 75] [67, 75] [67, 75] [66, 75] [66, 75] [66, 75] [65, 75]
74 [67, 75] [67, 75] [68, 75] [68, 75] [67, 75] [67, 75] [67, 75] [66, 75]
75 [68, 75] [68, 75] [69, 75] [69, 75] [68, 75] [68, 75] [68, 75] [67, 75]
202 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

Tabel C6
Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru scala EMAS-T-AM

Interval de încredere
Scor brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
15 [15, 22] [15, 22] [15, 21] [15, 21] [15, 22] [15, 21] [15, 22] [15, 23]
16 [15, 23] [15, 23] [15, 22] [15, 22] [15, 23] [15, 22] [15, 23] [15, 24]
17 [15, 24] [15, 24] [15, 23] [15, 23] [15, 24] [15, 23] [15, 24] [15, 25]
18 [15, 25] [15, 25] [15, 24] [15, 24] [15, 25] [15, 24] [15, 25] [15, 26]
19 [15, 26] [15, 26] [15, 25] [15, 25] [15, 26] [15, 25] [15, 26] [15, 27]
20 [15, 27] [15, 27] [15, 26] [15, 26] [15, 27] [15, 26] [15, 27] [15, 28]
21 [15, 28] [15, 28] [15, 27] [15, 27] [15, 28] [15, 27] [15, 28] [15, 29]
22 [15, 29] [15, 29] [16, 28] [16, 28] [15, 29] [16, 28] [15, 29] [15, 30]
23 [16, 30] [16, 30] [17, 29] [17, 29] [16, 30] [17, 29] [16, 30] [15, 31]
24 [17, 31] [17, 31] [18, 30] [18, 30] [17, 31] [18, 30] [17, 31] [16, 32]
25 [18, 32] [18, 32] [19, 31] [19, 31] [18, 32] [19, 31] [18, 32] [17, 33]
26 [19, 33] [19, 33] [20, 32] [20, 32] [19, 33] [20, 32] [19, 33] [18, 34]
27 [20, 34] [20, 34] [21, 33] [21, 33] [20, 34] [21, 33] [20, 34] [19, 35]
28 [21, 35] [21, 35] [22, 34] [22, 34] [21, 35] [22, 34] [21, 35] [20, 36]
29 [22, 36] [22, 36] [23, 35] [23, 35] [22, 36] [23, 35] [22, 36] [21, 37]
30 [23, 37] [23, 37] [24, 36] [24, 36] [23, 37] [24, 36] [23, 37] [22, 38]
31 [24, 38] [24, 38] [25, 37] [25, 37] [24, 38] [25, 37] [24, 38] [23, 39]
32 [25, 39] [25, 39] [26, 38] [26, 38] [25, 39] [26, 38] [25, 39] [24, 40]
33 [26, 40] [26, 40] [27, 39] [27, 39] [26, 40] [27, 39] [26, 40] [25, 41]
34 [27, 41] [27, 41] [28, 40] [28, 40] [27, 41] [28, 40] [27, 41] [26, 42]
35 [28, 42] [28, 42] [29, 41] [29, 41] [28, 42] [29, 41] [28, 42] [27, 43]
36 [29, 43] [29, 43] [30, 42] [30, 42] [29, 43] [30, 42] [29, 43] [28, 44]
37 [30, 44] [30, 44] [31, 43] [31, 43] [30, 44] [31, 43] [30, 44] [29, 45]
38 [31, 45] [31, 45] [32, 44] [32, 44] [31, 45] [32, 44] [31, 45] [30, 46]
39 [32, 46] [32, 46] [33, 45] [33, 45] [32, 46] [33, 45] [32, 46] [31, 47]
40 [33, 47] [33, 47] [34, 46] [34, 46] [33, 47] [34, 46] [33, 47] [32, 48]
41 [34, 48] [34, 48] [35, 47] [35, 47] [34, 48] [35, 47] [34, 48] [33, 49]
42 [35, 49] [35, 49] [36, 48] [36, 48] [35, 49] [36, 48] [35, 49] [34, 50]
43 [36, 50] [36, 50] [37, 49] [37, 49] [36, 50] [37, 49] [36, 50] [35, 51]
44 [37, 51] [37, 51] [38, 50] [38, 50] [37, 51] [38, 50] [37, 51] [36, 52]
45 [38, 52] [38, 52] [39, 51] [39, 51] [38, 52] [39, 51] [38, 52] [37, 53]
46 [39, 53] [39, 53] [40, 52] [40, 52] [39, 53] [40, 52] [39, 53] [38, 54]
47 [40, 54] [40, 54] [41, 53] [41, 53] [40, 54] [41, 53] [40, 54] [39, 55]
48 [41, 55] [41, 55] [42, 54] [42, 54] [41, 55] [42, 54] [41, 55] [40, 56]
49 [42, 56] [42, 56] [43, 55] [43, 55] [42, 56] [43, 55] [42, 56] [41, 57]
50 [43, 57] [43, 57] [44, 56] [44, 56] [43, 57] [44, 56] [43, 57] [42, 58]
51 [44, 58] [44, 58] [45, 57] [45, 57] [44, 58] [45, 57] [44, 58] [43, 59]
52 [45, 59] [45, 59] [46, 58] [46, 58] [45, 59] [46, 58] [45, 59] [44, 60]
53 [46, 60] [46, 60] [47, 59] [47, 59] [46, 60] [47, 59] [46, 60] [45, 61]
54 [47, 61] [47, 61] [48, 60] [48, 60] [47, 61] [48, 60] [47, 61] [46, 62]
55 [48, 62] [48, 62] [49, 61] [49, 61] [48, 62] [49, 61] [48, 62] [47, 63]
56 [49, 63] [49, 63] [50, 62] [50, 62] [49, 63] [50, 62] [49, 63] [48, 64]
57 [50, 64] [50, 64] [51, 63] [51, 63] [50, 64] [51, 63] [50, 64] [49, 65]
58 [51, 65] [51, 65] [52, 64] [52, 64] [51, 65] [52, 64] [51, 65] [50, 66]
59 [52, 66] [52, 66] [53, 65] [53, 65] [52, 66] [53, 65] [52, 66] [51, 67]
60 [53, 67] [53, 67] [54, 66] [54, 66] [53, 67] [54, 66] [53, 67] [52, 68]
61 [54, 68] [54, 68] [55, 67] [55, 67] [54, 68] [55, 67] [54, 68] [53, 69]
62 [55, 69] [55, 69] [56, 68] [56, 68] [55, 69] [56, 68] [55, 69] [54, 70]
63 [56, 70] [56, 70] [57, 69] [57, 69] [56, 70] [57, 69] [56, 70] [55, 71]
64 [57, 71] [57, 71] [58, 70] [58, 70] [57, 71] [58, 70] [57, 71] [56, 72]
65 [58, 72] [58, 72] [59, 71] [59, 71] [58, 72] [59, 71] [58, 72] [57, 73]
66 [59, 73] [59, 73] [60, 72] [60, 72] [59, 73] [60, 72] [59, 73] [58, 74]
67 [60, 74] [60, 74] [61, 73] [61, 73] [60, 74] [61, 73] [60, 74] [59, 75]
68 [61, 75] [61, 75] [62, 74] [62, 74] [61, 75] [62, 74] [61, 75] [60, 75]
69 [62, 75] [62, 75] [63, 75] [63, 75] [62, 75] [63, 75] [62, 75] [61, 75]
70 [63, 75] [63, 75] [64, 75] [64, 75] [63, 75] [64, 75] [63, 75] [62, 75]
71 [64, 75] [64, 75] [65, 75] [65, 75] [64, 75] [65, 75] [64, 75] [63, 75]
72 [65, 75] [65, 75] [66, 75] [66, 75] [65, 75] [66, 75] [65, 75] [64, 75]
73 [66, 75] [66, 75] [67, 75] [67, 75] [66, 75] [67, 75] [66, 75] [65, 75]
74 [67, 75] [67, 75] [68, 75] [68, 75] [67, 75] [68, 75] [67, 75] [66, 75]
75 [68, 75] [68, 75] [69, 75] [69, 75] [68, 75] [69, 75] [68, 75] [67, 75]
Anexa C 203

Tabel C7
Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru scala EMAS-T-RZ
Interval de încredere
Scor brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
15 [15, 22] [15, 22] [15, 21] [15, 21] [15, 21] [15, 21] [15, 22] [15, 23]
16 [15, 23] [15, 23] [15, 22] [15, 22] [15, 22] [15, 22] [15, 23] [15, 24]
17 [15, 24] [15, 24] [15, 23] [15, 23] [15, 23] [15, 23] [15, 24] [15, 25]
18 [15, 25] [15, 25] [15, 24] [15, 24] [15, 24] [15, 24] [15, 25] [15, 26]
19 [15, 26] [15, 26] [15, 25] [15, 25] [15, 25] [15, 25] [15, 26] [15, 27]
20 [15, 27] [15, 27] [15, 26] [15, 26] [15, 26] [15, 26] [15, 27] [15, 28]
21 [15, 28] [15, 28] [15, 27] [15, 27] [15, 27] [15, 27] [15, 28] [15, 29]
22 [15, 29] [15, 29] [16, 28] [16, 28] [16, 28] [16, 28] [15, 29] [15, 30]
23 [16, 30] [16, 30] [17, 29] [17, 29] [17, 29] [17, 29] [16, 30] [15, 31]
24 [17, 31] [17, 31] [18, 30] [18, 30] [18, 30] [18, 30] [17, 31] [16, 32]
25 [18, 32] [18, 32] [19, 31] [19, 31] [19, 31] [19, 31] [18, 32] [17, 33]
26 [19, 33] [19, 33] [20, 32] [20, 32] [20, 32] [20, 32] [19, 33] [18, 34]
27 [20, 34] [20, 34] [21, 33] [21, 33] [21, 33] [21, 33] [20, 34] [19, 35]
28 [21, 35] [21, 35] [22, 34] [22, 34] [22, 34] [22, 34] [21, 35] [20, 36]
29 [22, 36] [22, 36] [23, 35] [23, 35] [23, 35] [23, 35] [22, 36] [21, 37]
30 [23, 37] [23, 37] [24, 36] [24, 36] [24, 36] [24, 36] [23, 37] [22, 38]
31 [24, 38] [24, 38] [25, 37] [25, 37] [25, 37] [25, 37] [24, 38] [23, 39]
32 [25, 39] [25, 39] [26, 38] [26, 38] [26, 38] [26, 38] [25, 39] [24, 40]
33 [26, 40] [26, 40] [27, 39] [27, 39] [27, 39] [27, 39] [26, 40] [25, 41]
34 [27, 41] [27, 41] [28, 40] [28, 40] [28, 40] [28, 40] [27, 41] [26, 42]
35 [28, 42] [28, 42] [29, 41] [29, 41] [29, 41] [29, 41] [28, 42] [27, 43]
36 [29, 43] [29, 43] [30, 42] [30, 42] [30, 42] [30, 42] [29, 43] [28, 44]
37 [30, 44] [30, 44] [31, 43] [31, 43] [31, 43] [31, 43] [30, 44] [29, 45]
38 [31, 45] [31, 45] [32, 44] [32, 44] [32, 44] [32, 44] [31, 45] [30, 46]
39 [32, 46] [32, 46] [33, 45] [33, 45] [33, 45] [33, 45] [32, 46] [31, 47]
40 [33, 47] [33, 47] [34, 46] [34, 46] [34, 46] [34, 46] [33, 47] [32, 48]
41 [34, 48] [34, 48] [35, 47] [35, 47] [35, 47] [35, 47] [34, 48] [33, 49]
42 [35, 49] [35, 49] [36, 48] [36, 48] [36, 48] [36, 48] [35, 49] [34, 50]
43 [36, 50] [36, 50] [37, 49] [37, 49] [37, 49] [37, 49] [36, 50] [35, 51]
44 [37, 51] [37, 51] [38, 50] [38, 50] [38, 50] [38, 50] [37, 51] [36, 52]
45 [38, 52] [38, 52] [39, 51] [39, 51] [39, 51] [39, 51] [38, 52] [37, 53]
46 [39, 53] [39, 53] [40, 52] [40, 52] [40, 52] [40, 52] [39, 53] [38, 54]
47 [40, 54] [40, 54] [41, 53] [41, 53] [41, 53] [41, 53] [40, 54] [39, 55]
48 [41, 55] [41, 55] [42, 54] [42, 54] [42, 54] [42, 54] [41, 55] [40, 56]
49 [42, 56] [42, 56] [43, 55] [43, 55] [43, 55] [43, 55] [42, 56] [41, 57]
50 [43, 57] [43, 57] [44, 56] [44, 56] [44, 56] [44, 56] [43, 57] [42, 58]
51 [44, 58] [44, 58] [45, 57] [45, 57] [45, 57] [45, 57] [44, 58] [43, 59]
52 [45, 59] [45, 59] [46, 58] [46, 58] [46, 58] [46, 58] [45, 59] [44, 60]
53 [46, 60] [46, 60] [47, 59] [47, 59] [47, 59] [47, 59] [46, 60] [45, 61]
54 [47, 61] [47, 61] [48, 60] [48, 60] [48, 60] [48, 60] [47, 61] [46, 62]
55 [48, 62] [48, 62] [49, 61] [49, 61] [49, 61] [49, 61] [48, 62] [47, 63]
56 [49, 63] [49, 63] [50, 62] [50, 62] [50, 62] [50, 62] [49, 63] [48, 64]
57 [50, 64] [50, 64] [51, 63] [51, 63] [51, 63] [51, 63] [50, 64] [49, 65]
58 [51, 65] [51, 65] [52, 64] [52, 64] [52, 64] [52, 64] [51, 65] [50, 66]
59 [52, 66] [52, 66] [53, 65] [53, 65] [53, 65] [53, 65] [52, 66] [51, 67]
60 [53, 67] [53, 67] [54, 66] [54, 66] [54, 66] [54, 66] [53, 67] [52, 68]
61 [54, 68] [54, 68] [55, 67] [55, 67] [55, 67] [55, 67] [54, 68] [53, 69]
62 [55, 69] [55, 69] [56, 68] [56, 68] [56, 68] [56, 68] [55, 69] [54, 70]
63 [56, 70] [56, 70] [57, 69] [57, 69] [57, 69] [57, 69] [56, 70] [55, 71]
64 [57, 71] [57, 71] [58, 70] [58, 70] [58, 70] [58, 70] [57, 71] [56, 72]
65 [58, 72] [58, 72] [59, 71] [59, 71] [59, 71] [59, 71] [58, 72] [57, 73]
66 [59, 73] [59, 73] [60, 72] [60, 72] [60, 72] [60, 72] [59, 73] [58, 74]
67 [60, 74] [60, 74] [61, 73] [61, 73] [61, 73] [61, 73] [60, 74] [59, 75]
68 [61, 75] [61, 75] [62, 74] [62, 74] [62, 74] [62, 74] [61, 75] [60, 75]
69 [62, 75] [62, 75] [63, 75] [63, 75] [63, 75] [63, 75] [62, 75] [61, 75]
70 [63, 75] [63, 75] [64, 75] [64, 75] [64, 75] [64, 75] [63, 75] [62, 75]
71 [64, 75] [64, 75] [65, 75] [65, 75] [65, 75] [65, 75] [64, 75] [63, 75]
72 [65, 75] [65, 75] [66, 75] [66, 75] [66, 75] [66, 75] [65, 75] [64, 75]
73 [66, 75] [66, 75] [67, 75] [67, 75] [67, 75] [67, 75] [66, 75] [65, 75]
74 [67, 75] [67, 75] [68, 75] [68, 75] [68, 75] [68, 75] [67, 75] [66, 75]
75 [68, 75] [68, 75] [69, 75] [69, 75] [69, 75] [69, 75] [68, 75] [67, 75]
204 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

Tabel C8
Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru scala SAS-T-SE
Interval de încredere
Scor brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
15 [15, 23] [15, 23] [15, 21] [15, 22] [15, 22] [15, 23] [15, 22] [15, 24]
16 [15, 24] [15, 24] [15, 22] [15, 23] [15, 23] [15, 24] [15, 23] [15, 25]
17 [15, 25] [15, 25] [15, 23] [15, 24] [15, 24] [15, 25] [15, 24] [15, 26]
18 [15, 26] [15, 26] [15, 24] [15, 25] [15, 25] [15, 26] [15, 25] [15, 27]
19 [15, 27] [15, 27] [15, 25] [15, 26] [15, 26] [15, 27] [15, 26] [15, 28]
20 [15, 28] [15, 28] [15, 26] [15, 27] [15, 27] [15, 28] [15, 27] [15, 29]
21 [15, 29] [15, 29] [15, 27] [15, 28] [15, 28] [15, 29] [15, 28] [15, 30]
22 [15, 30] [15, 30] [16, 28] [15, 29] [15, 29] [15, 30] [15, 29] [15, 31]
23 [15, 31] [15, 31] [17, 29] [16, 30] [16, 30] [15, 31] [16, 30] [15, 32]
24 [16, 32] [16, 32] [18, 30] [17, 31] [17, 31] [16, 32] [17, 31] [15, 33]
25 [17, 33] [17, 33] [19, 31] [18, 32] [18, 32] [17, 33] [18, 32] [16, 34]
26 [18, 34] [18, 34] [20, 32] [19, 33] [19, 33] [18, 34] [19, 33] [17, 35]
27 [19, 35] [19, 35] [21, 33] [20, 34] [20, 34] [19, 35] [20, 34] [18, 36]
28 [20, 36] [20, 36] [22, 34] [21, 35] [21, 35] [20, 36] [21, 35] [19, 37]
29 [21, 37] [21, 37] [23, 35] [22, 36] [22, 36] [21, 37] [22, 36] [20, 38]
30 [22, 38] [22, 38] [24, 36] [23, 37] [23, 37] [22, 38] [23, 37] [21, 39]
31 [23, 39] [23, 39] [25, 37] [24, 38] [24, 38] [23, 39] [24, 38] [22, 40]
32 [24, 40] [24, 40] [26, 38] [25, 39] [25, 39] [24, 40] [25, 39] [23, 41]
33 [25, 41] [25, 41] [27, 39] [26, 40] [26, 40] [25, 41] [26, 40] [24, 42]
34 [26, 42] [26, 42] [28, 40] [27, 41] [27, 41] [26, 42] [27, 41] [25, 43]
35 [27, 43] [27, 43] [29, 41] [28, 42] [28, 42] [27, 43] [28, 42] [26, 44]
36 [28, 44] [28, 44] [30, 42] [29, 43] [29, 43] [28, 44] [29, 43] [27, 45]
37 [29, 45] [29, 45] [31, 43] [30, 44] [30, 44] [29, 45] [30, 44] [28, 46]
38 [30, 46] [30, 46] [32, 44] [31, 45] [31, 45] [30, 46] [31, 45] [29, 47]
39 [31, 47] [31, 47] [33, 45] [32, 46] [32, 46] [31, 47] [32, 46] [30, 48]
40 [32, 48] [32, 48] [34, 46] [33, 47] [33, 47] [32, 48] [33, 47] [31, 49]
41 [33, 49] [33, 49] [35, 47] [34, 48] [34, 48] [33, 49] [34, 48] [32, 50]
42 [34, 50] [34, 50] [36, 48] [35, 49] [35, 49] [34, 50] [35, 49] [33, 51]
43 [35, 51] [35, 51] [37, 49] [36, 50] [36, 50] [35, 51] [36, 50] [34, 52]
44 [36, 52] [36, 52] [38, 50] [37, 51] [37, 51] [36, 52] [37, 51] [35, 53]
45 [37, 53] [37, 53] [39, 51] [38, 52] [38, 52] [37, 53] [38, 52] [36, 54]
46 [38, 54] [38, 54] [40, 52] [39, 53] [39, 53] [38, 54] [39, 53] [37, 55]
47 [39, 55] [39, 55] [41, 53] [40, 54] [40, 54] [39, 55] [40, 54] [38, 56]
48 [40, 56] [40, 56] [42, 54] [41, 55] [41, 55] [40, 56] [41, 55] [39, 57]
49 [41, 57] [41, 57] [43, 55] [42, 56] [42, 56] [41, 57] [42, 56] [40, 58]
50 [42, 58] [42, 58] [44, 56] [43, 57] [43, 57] [42, 58] [43, 57] [41, 59]
51 [43, 59] [43, 59] [45, 57] [44, 58] [44, 58] [43, 59] [44, 58] [42, 60]
52 [44, 60] [44, 60] [46, 58] [45, 59] [45, 59] [44, 60] [45, 59] [43, 61]
53 [45, 61] [45, 61] [47, 59] [46, 60] [46, 60] [45, 61] [46, 60] [44, 62]
54 [46, 62] [46, 62] [48, 60] [47, 61] [47, 61] [46, 62] [47, 61] [45, 63]
55 [47, 63] [47, 63] [49, 61] [48, 62] [48, 62] [47, 63] [48, 62] [46, 64]
56 [48, 64] [48, 64] [50, 62] [49, 63] [49, 63] [48, 64] [49, 63] [47, 65]
57 [49, 65] [49, 65] [51, 63] [50, 64] [50, 64] [49, 65] [50, 64] [48, 66]
58 [50, 66] [50, 66] [52, 64] [51, 65] [51, 65] [50, 66] [51, 65] [49, 67]
59 [51, 67] [51, 67] [53, 65] [52, 66] [52, 66] [51, 67] [52, 66] [50, 68]
60 [52, 68] [52, 68] [54, 66] [53, 67] [53, 67] [52, 68] [53, 67] [51, 69]
61 [53, 69] [53, 69] [55, 67] [54, 68] [54, 68] [53, 69] [54, 68] [52, 70]
62 [54, 70] [54, 70] [56, 68] [55, 69] [55, 69] [54, 70] [55, 69] [53, 71]
63 [55, 71] [55, 71] [57, 69] [56, 70] [56, 70] [55, 71] [56, 70] [54, 72]
64 [56, 72] [56, 72] [58, 70] [57, 71] [57, 71] [56, 72] [57, 71] [55, 73]
65 [57, 73] [57, 73] [59, 71] [58, 72] [58, 72] [57, 73] [58, 72] [56, 74]
66 [58, 74] [58, 74] [60, 72] [59, 73] [59, 73] [58, 74] [59, 73] [57, 75]
67 [59, 75] [59, 75] [61, 73] [60, 74] [60, 74] [59, 75] [60, 74] [58, 75]
68 [60, 75] [60, 75] [62, 74] [61, 75] [61, 75] [60, 75] [61, 75] [59, 75]
69 [61, 75] [61, 75] [63, 75] [62, 75] [62, 75] [61, 75] [62, 75] [60, 75]
70 [62, 75] [62, 75] [64, 75] [63, 75] [63, 75] [62, 75] [63, 75] [61, 75]
71 [63, 75] [63, 75] [65, 75] [64, 75] [64, 75] [63, 75] [64, 75] [62, 75]
72 [64, 75] [64, 75] [66, 75] [65, 75] [65, 75] [64, 75] [65, 75] [63, 75]
73 [65, 75] [65, 75] [67, 75] [66, 75] [66, 75] [65, 75] [66, 75] [64, 75]
74 [66, 75] [66, 75] [68, 75] [67, 75] [67, 75] [66, 75] [67, 75] [65, 75]
75 [67, 75] [67, 75] [69, 75] [68, 75] [68, 75] [67, 75] [68, 75] [66, 75]
Anexa C 205

Tabel C9
Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru scala SAS-T-ADF
Interval de încredere
Scor
brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
15 [15, 22] [15, 22] [15, 21] [15, 21] [15, 22] [15, 22] [15, 22] [15, 23]
16 [15, 23] [15, 23] [15, 22] [15, 22] [15, 23] [15, 23] [15, 23] [15, 24]
17 [15, 24] [15, 24] [15, 23] [15, 23] [15, 24] [15, 24] [15, 24] [15, 25]
18 [15, 25] [15, 25] [15, 24] [15, 24] [15, 25] [15, 25] [15, 25] [15, 26]
19 [15, 26] [15, 26] [15, 25] [15, 25] [15, 26] [15, 26] [15, 26] [15, 27]
20 [15, 27] [15, 27] [15, 26] [15, 26] [15, 27] [15, 27] [15, 27] [15, 28]
21 [15, 28] [15, 28] [15, 27] [15, 27] [15, 28] [15, 28] [15, 28] [15, 29]
22 [15, 29] [15, 29] [16, 28] [16, 28] [15, 29] [15, 29] [15, 29] [15, 30]
23 [16, 30] [16, 30] [17, 29] [17, 29] [16, 30] [16, 30] [16, 30] [15, 31]
24 [17, 31] [17, 31] [18, 30] [18, 30] [17, 31] [17, 31] [17, 31] [16, 32]
25 [18, 32] [18, 32] [19, 31] [19, 31] [18, 32] [18, 32] [18, 32] [17, 33]
26 [19, 33] [19, 33] [20, 32] [20, 32] [19, 33] [19, 33] [19, 33] [18, 34]
27 [20, 34] [20, 34] [21, 33] [21, 33] [20, 34] [20, 34] [20, 34] [19, 35]
28 [21, 35] [21, 35] [22, 34] [22, 34] [21, 35] [21, 35] [21, 35] [20, 36]
29 [22, 36] [22, 36] [23, 35] [23, 35] [22, 36] [22, 36] [22, 36] [21, 37]
30 [23, 37] [23, 37] [24, 36] [24, 36] [23, 37] [23, 37] [23, 37] [22, 38]
31 [24, 38] [24, 38] [25, 37] [25, 37] [24, 38] [24, 38] [24, 38] [23, 39]
32 [25, 39] [25, 39] [26, 38] [26, 38] [25, 39] [25, 39] [25, 39] [24, 40]
33 [26, 40] [26, 40] [27, 39] [27, 39] [26, 40] [26, 40] [26, 40] [25, 41]
34 [27, 41] [27, 41] [28, 40] [28, 40] [27, 41] [27, 41] [27, 41] [26, 42]
35 [28, 42] [28, 42] [29, 41] [29, 41] [28, 42] [28, 42] [28, 42] [27, 43]
36 [29, 43] [29, 43] [30, 42] [30, 42] [29, 43] [29, 43] [29, 43] [28, 44]
37 [30, 44] [30, 44] [31, 43] [31, 43] [30, 44] [30, 44] [30, 44] [29, 45]
38 [31, 45] [31, 45] [32, 44] [32, 44] [31, 45] [31, 45] [31, 45] [30, 46]
39 [32, 46] [32, 46] [33, 45] [33, 45] [32, 46] [32, 46] [32, 46] [31, 47]
40 [33, 47] [33, 47] [34, 46] [34, 46] [33, 47] [33, 47] [33, 47] [32, 48]
41 [34, 48] [34, 48] [35, 47] [35, 47] [34, 48] [34, 48] [34, 48] [33, 49]
42 [35, 49] [35, 49] [36, 48] [36, 48] [35, 49] [35, 49] [35, 49] [34, 50]
43 [36, 50] [36, 50] [37, 49] [37, 49] [36, 50] [36, 50] [36, 50] [35, 51]
44 [37, 51] [37, 51] [38, 50] [38, 50] [37, 51] [37, 51] [37, 51] [36, 52]
45 [38, 52] [38, 52] [39, 51] [39, 51] [38, 52] [38, 52] [38, 52] [37, 53]
46 [39, 53] [39, 53] [40, 52] [40, 52] [39, 53] [39, 53] [39, 53] [38, 54]
47 [40, 54] [40, 54] [41, 53] [41, 53] [40, 54] [40, 54] [40, 54] [39, 55]
48 [41, 55] [41, 55] [42, 54] [42, 54] [41, 55] [41, 55] [41, 55] [40, 56]
49 [42, 56] [42, 56] [43, 55] [43, 55] [42, 56] [42, 56] [42, 56] [41, 57]
50 [43, 57] [43, 57] [44, 56] [44, 56] [43, 57] [43, 57] [43, 57] [42, 58]
51 [44, 58] [44, 58] [45, 57] [45, 57] [44, 58] [44, 58] [44, 58] [43, 59]
52 [45, 59] [45, 59] [46, 58] [46, 58] [45, 59] [45, 59] [45, 59] [44, 60]
53 [46, 60] [46, 60] [47, 59] [47, 59] [46, 60] [46, 60] [46, 60] [45, 61]
54 [47, 61] [47, 61] [48, 60] [48, 60] [47, 61] [47, 61] [47, 61] [46, 62]
55 [48, 62] [48, 62] [49, 61] [49, 61] [48, 62] [48, 62] [48, 62] [47, 63]
56 [49, 63] [49, 63] [50, 62] [50, 62] [49, 63] [49, 63] [49, 63] [48, 64]
57 [50, 64] [50, 64] [51, 63] [51, 63] [50, 64] [50, 64] [50, 64] [49, 65]
58 [51, 65] [51, 65] [52, 64] [52, 64] [51, 65] [51, 65] [51, 65] [50, 66]
59 [52, 66] [52, 66] [53, 65] [53, 65] [52, 66] [52, 66] [52, 66] [51, 67]
60 [53, 67] [53, 67] [54, 66] [54, 66] [53, 67] [53, 67] [53, 67] [52, 68]
61 [54, 68] [54, 68] [55, 67] [55, 67] [54, 68] [54, 68] [54, 68] [53, 69]
62 [55, 69] [55, 69] [56, 68] [56, 68] [55, 69] [55, 69] [55, 69] [54, 70]
63 [56, 70] [56, 70] [57, 69] [57, 69] [56, 70] [56, 70] [56, 70] [55, 71]
64 [57, 71] [57, 71] [58, 70] [58, 70] [57, 71] [57, 71] [57, 71] [56, 72]
65 [58, 72] [58, 72] [59, 71] [59, 71] [58, 72] [58, 72] [58, 72] [57, 73]
66 [59, 73] [59, 73] [60, 72] [60, 72] [59, 73] [59, 73] [59, 73] [58, 74]
67 [60, 74] [60, 74] [61, 73] [61, 73] [60, 74] [60, 74] [60, 74] [59, 75]
68 [61, 75] [61, 75] [62, 74] [62, 74] [61, 75] [61, 75] [61, 75] [60, 75]
69 [62, 75] [62, 75] [63, 75] [63, 75] [62, 75] [62, 75] [62, 75] [61, 75]
70 [63, 75] [63, 75] [64, 75] [64, 75] [63, 75] [63, 75] [63, 75] [62, 75]
71 [64, 75] [64, 75] [65, 75] [65, 75] [64, 75] [64, 75] [64, 75] [63, 75]
72 [65, 75] [65, 75] [66, 75] [66, 75] [65, 75] [65, 75] [65, 75] [64, 75]
73 [66, 75] [66, 75] [67, 75] [67, 75] [66, 75] [66, 75] [66, 75] [65, 75]
74 [67, 75] [67, 75] [68, 75] [68, 75] [67, 75] [67, 75] [67, 75] [66, 75]
75 [68, 75] [68, 75] [69, 75] [69, 75] [68, 75] [68, 75] [68, 75] [67, 75]
206 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

Tabel C10
Intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru scala SAS-T-ADP

Interval de încredere
Scor brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
15 [15, 23] [15, 22] [15, 21] [15, 22] [15, 22] [15, 22] [15, 21] [15, 23]
16 [15, 24] [15, 23] [15, 22] [15, 23] [15, 23] [15, 23] [15, 22] [15, 24]
17 [15, 25] [15, 24] [15, 23] [15, 24] [15, 24] [15, 24] [15, 23] [15, 25]
18 [15, 26] [15, 25] [15, 24] [15, 25] [15, 25] [15, 25] [15, 24] [15, 26]
19 [15, 27] [15, 26] [15, 25] [15, 26] [15, 26] [15, 26] [15, 25] [15, 27]
20 [15, 28] [15, 27] [15, 26] [15, 27] [15, 27] [15, 27] [15, 26] [15, 28]
21 [15, 29] [15, 28] [15, 27] [15, 28] [15, 28] [15, 28] [15, 27] [15, 29]
22 [15, 30] [15, 29] [16, 28] [15, 29] [15, 29] [15, 29] [16, 28] [15, 30]
23 [15, 31] [16, 30] [17, 29] [16, 30] [16, 30] [16, 30] [17, 29] [15, 31]
24 [16, 32] [17, 31] [18, 30] [17, 31] [17, 31] [17, 31] [18, 30] [16, 32]
25 [17, 33] [18, 32] [19, 31] [18, 32] [18, 32] [18, 32] [19, 31] [17, 33]
26 [18, 34] [19, 33] [20, 32] [19, 33] [19, 33] [19, 33] [20, 32] [18, 34]
27 [19, 35] [20, 34] [21, 33] [20, 34] [20, 34] [20, 34] [21, 33] [19, 35]
28 [20, 36] [21, 35] [22, 34] [21, 35] [21, 35] [21, 35] [22, 34] [20, 36]
29 [21, 37] [22, 36] [23, 35] [22, 36] [22, 36] [22, 36] [23, 35] [21, 37]
30 [22, 38] [23, 37] [24, 36] [23, 37] [23, 37] [23, 37] [24, 36] [22, 38]
31 [23, 39] [24, 38] [25, 37] [24, 38] [24, 38] [24, 38] [25, 37] [23, 39]
32 [24, 40] [25, 39] [26, 38] [25, 39] [25, 39] [25, 39] [26, 38] [24, 40]
33 [25, 41] [26, 40] [27, 39] [26, 40] [26, 40] [26, 40] [27, 39] [25, 41]
34 [26, 42] [27, 41] [28, 40] [27, 41] [27, 41] [27, 41] [28, 40] [26, 42]
35 [27, 43] [28, 42] [29, 41] [28, 42] [28, 42] [28, 42] [29, 41] [27, 43]
36 [28, 44] [29, 43] [30, 42] [29, 43] [29, 43] [29, 43] [30, 42] [28, 44]
37 [29, 45] [30, 44] [31, 43] [30, 44] [30, 44] [30, 44] [31, 43] [29, 45]
38 [30, 46] [31, 45] [32, 44] [31, 45] [31, 45] [31, 45] [32, 44] [30, 46]
39 [31, 47] [32, 46] [33, 45] [32, 46] [32, 46] [32, 46] [33, 45] [31, 47]
40 [32, 48] [33, 47] [34, 46] [33, 47] [33, 47] [33, 47] [34, 46] [32, 48]
41 [33, 49] [34, 48] [35, 47] [34, 48] [34, 48] [34, 48] [35, 47] [33, 49]
42 [34, 50] [35, 49] [36, 48] [35, 49] [35, 49] [35, 49] [36, 48] [34, 50]
43 [35, 51] [36, 50] [37, 49] [36, 50] [36, 50] [36, 50] [37, 49] [35, 51]
44 [36, 52] [37, 51] [38, 50] [37, 51] [37, 51] [37, 51] [38, 50] [36, 52]
45 [37, 53] [38, 52] [39, 51] [38, 52] [38, 52] [38, 52] [39, 51] [37, 53]
46 [38, 54] [39, 53] [40, 52] [39, 53] [39, 53] [39, 53] [40, 52] [38, 54]
47 [39, 55] [40, 54] [41, 53] [40, 54] [40, 54] [40, 54] [41, 53] [39, 55]
48 [40, 56] [41, 55] [42, 54] [41, 55] [41, 55] [41, 55] [42, 54] [40, 56]
49 [41, 57] [42, 56] [43, 55] [42, 56] [42, 56] [42, 56] [43, 55] [41, 57]
50 [42, 58] [43, 57] [44, 56] [43, 57] [43, 57] [43, 57] [44, 56] [42, 58]
51 [43, 59] [44, 58] [45, 57] [44, 58] [44, 58] [44, 58] [45, 57] [43, 59]
52 [44, 60] [45, 59] [46, 58] [45, 59] [45, 59] [45, 59] [46, 58] [44, 60]
53 [45, 61] [46, 60] [47, 59] [46, 60] [46, 60] [46, 60] [47, 59] [45, 61]
54 [46, 62] [47, 61] [48, 60] [47, 61] [47, 61] [47, 61] [48, 60] [46, 62]
55 [47, 63] [48, 62] [49, 61] [48, 62] [48, 62] [48, 62] [49, 61] [47, 63]
56 [48, 64] [49, 63] [50, 62] [49, 63] [49, 63] [49, 63] [50, 62] [48, 64]
57 [49, 65] [50, 64] [51, 63] [50, 64] [50, 64] [50, 64] [51, 63] [49, 65]
58 [50, 66] [51, 65] [52, 64] [51, 65] [51, 65] [51, 65] [52, 64] [50, 66]
59 [51, 67] [52, 66] [53, 65] [52, 66] [52, 66] [52, 66] [53, 65] [51, 67]
60 [52, 68] [53, 67] [54, 66] [53, 67] [53, 67] [53, 67] [54, 66] [52, 68]
61 [53, 69] [54, 68] [55, 67] [54, 68] [54, 68] [54, 68] [55, 67] [53, 69]
62 [54, 70] [55, 69] [56, 68] [55, 69] [55, 69] [55, 69] [56, 68] [54, 70]
63 [55, 71] [56, 70] [57, 69] [56, 70] [56, 70] [56, 70] [57, 69] [55, 71]
64 [56, 72] [57, 71] [58, 70] [57, 71] [57, 71] [57, 71] [58, 70] [56, 72]
65 [57, 73] [58, 72] [59, 71] [58, 72] [58, 72] [58, 72] [59, 71] [57, 73]
66 [58, 74] [59, 73] [60, 72] [59, 73] [59, 73] [59, 73] [60, 72] [58, 74]
67 [59, 75] [60, 74] [61, 73] [60, 74] [60, 74] [60, 74] [61, 73] [59, 75]
68 [60, 75] [61, 75] [62, 74] [61, 75] [61, 75] [61, 75] [62, 74] [60, 75]
69 [61, 75] [62, 75] [63, 75] [62, 75] [62, 75] [62, 75] [63, 75] [61, 75]
70 [62, 75] [63, 75] [64, 75] [63, 75] [63, 75] [63, 75] [64, 75] [62, 75]
71 [63, 75] [64, 75] [65, 75] [64, 75] [64, 75] [64, 75] [65, 75] [63, 75]
72 [64, 75] [65, 75] [66, 75] [65, 75] [65, 75] [65, 75] [66, 75] [64, 75]
73 [65, 75] [66, 75] [67, 75] [66, 75] [66, 75] [66, 75] [67, 75] [65, 75]
74 [66, 75] [67, 75] [68, 75] [67, 75] [67, 75] [67, 75] [68, 75] [66, 75]
75 [67, 75] [68, 75] [69, 75] [68, 75] [68, 75] [68, 75] [69, 75] [67, 75]
Anexa D 207

ANEXA D
CENTILELE CORESPUNZĂTOARE COTELOR BRUTE
PENTRU SCALELE EMAS ŞI EMAS-SAS

Tabel D1
Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-S-EF

Centile
Scor
14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
brut
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
10 21 18 17 24 30 27 25 20
11 33 29 28 41 49 41 37 41
12 39 40 40 54 57 50 39 45
13 46 47 48 61 65 55 51 56
14 57 56 57 68 69 60 58 56
15 68 61 69 72 72 65 60 60
16 74 68 73 72 74 67 69 64
17 77 72 79 74 78 70 69 70
18 81 74 81 79 81 75 72 72
19 81 77 83 82 82 76 72 79
20 84 80 87 85 85 82 79 79
21 84 82 90 85 89 85 81 79
22 85 84 92 86 90 89 83 81
23 88 85 93 88 92 90 83 81
24 91 88 93 89 93 90 83 81
25 94 90 93 90 93 93 90 87
26 95 91 94 92 94 94 90 89
27 95 93 96 94 94 95 90 91
28 96 94 97 95 94 95 90 91
29 96 96 97 97 94 96 90 91
30 96 97 98 97 96 97 90 91
31 99 98 98 97 97 98 93 93
32 100 98 98 98 97 98 95 93
33 100 99 98 98 97 98 95 93
34 100 99 98 98 97 99 97 97
35 100 99 98 98 97 99 97 97
36 100 99 98 98 97 99 97 100
37 100 99 98 99 98 99 97 100
38 100 100 98 99 98 100 97 100
39 100 100 98 99 98 100 97 100
40 100 100 100 99 98 100 97 100
41 100 100 100 99 98 100 97 100
42 100 100 100 100 100 100 97 100
43 100 100 100 100 100 100 100 100
44 100 100 100 100 100 100 100 100
45 100 100 100 100 100 100 100 100
46 100 100 100 100 100 100 100 100
47 100 100 100 100 100 100 100 100
48 100 100 100 100 100 100 100 100
49 100 100 100 100 100 100 100 100
50 100 100 100 100 100 100 100 100
208 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

Tabel D2
Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-S-C

Centile
Scor
14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
brut
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
10 14 12 18 18 32 23 31 31
11 24 18 26 27 45 32 40 37
12 35 27 37 38 50 43 40 47
13 43 37 46 48 60 50 45 54
14 51 44 55 58 68 53 54 56
15 57 51 66 64 73 58 59 62
16 62 59 73 68 73 63 64 64
17 68 62 75 71 74 69 66 66
18 70 67 77 74 78 70 66 68
19 72 72 79 76 80 73 66 70
20 75 74 82 77 82 76 73 70
21 79 76 87 79 85 78 78 75
22 83 79 90 80 88 81 78 79
23 84 83 90 83 90 83 81 81
24 88 85 91 85 93 85 81 85
25 89 86 92 88 93 86 85 85
26 90 88 92 90 93 87 85 87
27 92 89 93 91 93 93 85 87
28 92 91 94 92 93 95 88 89
29 93 92 96 93 94 95 90 91
30 95 92 96 93 96 95 90 91
31 97 93 96 94 97 95 90 91
32 97 94 96 95 98 97 90 93
33 97 94 96 95 100 97 90 93
34 97 95 97 95 100 97 92 93
35 99 95 97 95 100 97 92 93
36 99 97 98 96 100 99 92 95
37 99 97 100 96 100 99 92 97
38 100 97 100 97 100 99 100 97
39 100 98 100 99 100 99 100 97
40 100 98 100 99 100 99 100 97
41 100 98 100 99 100 99 100 97
42 100 100 100 99 100 100 100 97
43 100 100 100 100 100 100 100 97
44 100 100 100 100 100 100 100 100
45 100 100 100 100 100 100 100 100
46 100 100 100 100 100 100 100 100
47 100 100 100 100 100 100 100 100
48 100 100 100 100 100 100 100 100
49 100 100 100 100 100 100 100 100
50 100 100 100 100 100 100 100 100
Anexa D 209

Tabel D3
Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-S total

Centile
Scor
14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
brut
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
20 10 6 8 12 22 17 19 20
21 15 10 16 20 34 26 28 29
22 18 16 21 23 44 34 31 33
23 22 25 26 32 45 38 40 35
24 30 31 34 38 49 41 40 45
25 36 36 38 45 54 45 47 52
26 40 41 41 54 62 48 50 56
27 46 43 49 59 65 52 50 56
28 53 47 51 64 66 55 52 58
29 58 50 57 65 70 57 54 58
30 65 52 64 66 73 60 61 60
31 66 55 67 66 74 62 61 60
32 68 58 73 67 74 65 61 62
33 70 61 74 71 76 67 61 66
34 72 64 77 72 76 70 64 66
35 72 66 80 75 76 70 66 66
36 74 71 80 77 78 70 69 68
37 75 73 82 78 80 72 71 72
38 76 75 86 80 80 74 71 72
39 77 77 86 83 81 75 71 72
40 79 77 86 84 82 78 73 72
41 81 80 89 85 84 79 78 77
42 81 82 90 85 86 80 78 77
43 83 83 90 85 88 82 78 77
44 86 85 91 85 88 85 78 77
45 89 85 91 85 88 87 78 77
46 90 86 91 85 90 89 81 81
47 90 86 91 87 90 90 81 81
48 91 87 91 87 90 90 83 83
49 91 88 92 87 93 91 85 85
50 92 88 92 87 94 91 90 85
51 93 89 93 88 94 91 90 85
52 93 90 93 88 94 92 90 85
53 93 91 94 89 94 93 90 87
54 93 91 94 90 94 95 90 89
55 95 91 95 91 96 95 90 89
56 95 92 95 92 96 95 90 89
57 97 92 96 93 96 95 90 89
58 97 93 96 93 96 96 90 89
59 97 95 97 94 96 96 90 89
60 97 95 97 95 96 96 90 91
210 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

Tabel D3
Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-S total (continuare)

Centile
Scor
14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
brut
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
61 97 96 98 96 97 96 90 93
62 97 97 98 96 97 96 90 93
63 97 97 98 96 97 97 90 93
64 97 97 98 96 97 97 90 93
65 97 97 98 97 97 98 90 93
66 97 98 98 97 97 99 90 95
67 99 98 98 97 98 99 90 95
68 99 98 98 97 98 99 90 95
69 100 98 98 98 98 99 92 95
70 100 98 98 98 98 99 95 95
71 100 98 98 98 98 99 95 97
72 100 98 98 98 98 99 97 100
73 100 98 98 98 100 99 97 100
74 100 98 98 98 100 99 97 100
75 100 99 98 98 100 99 97 100
76 100 99 98 99 100 99 97 100
77 100 100 100 99 100 99 100 100
78 100 100 100 100 100 99 100 100
79 100 100 100 100 100 99 100 100
80 100 100 100 100 100 100 100 100
81 100 100 100 100 100 100 100 100
82 100 100 100 100 100 100 100 100
83 100 100 100 100 100 100 100 100
84 100 100 100 100 100 100 100 100
85 100 100 100 100 100 100 100 100
86 100 100 100 100 100 100 100 100
87 100 100 100 100 100 100 100 100
88 100 100 100 100 100 100 100 100
89 100 100 100 100 100 100 100 100
90 100 100 100 100 100 100 100 100
91 100 100 100 100 100 100 100 100
92 100 100 100 100 100 100 100 100
93 100 100 100 100 100 100 100 100
94 100 100 100 100 100 100 100 100
95 100 100 100 100 100 100 100 100
96 100 100 100 100 100 100 100 100
97 100 100 100 100 100 100 100 100
98 100 100 100 100 100 100 100 100
99 100 100 100 100 100 100 100 100
100 100 100 100 100 100 100 100 100
Anexa D 211

Tabel D4
Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-T-ES
Centile
Scor
brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
15 0 0 0 0 0 0 0 0
16 0 0 0 0 0 0 0 0
17 0 0 0 0 0 0 0 0
18 0 0 0 0 0 0 0 0
19 0 0 0 0 1 0 0 0
20 0 0 0 0 1 0 0 0
21 0 0 1 0 1 0 0 0
22 1 1 1 1 1 0 0 2
23 1 2 3 1 2 0 0 2
24 3 3 5 2 4 4 2 4
25 5 4 6 2 9 5 4 4
26 10 4 7 3 9 5 4 4
27 14 7 9 5 13 7 4 6
28 17 9 9 7 14 9 7 8
29 19 11 9 9 16 12 11 12
30 21 14 16 10 21 13 14 14
31 25 16 18 12 27 14 16 17
32 29 18 20 14 29 17 20 19
33 33 19 23 15 32 19 25 19
34 34 21 23 18 33 21 25 21
35 38 22 25 21 37 21 32 23
36 44 24 28 23 41 22 34 25
37 49 26 30 26 48 28 34 29
38 53 29 34 29 52 35 44 36
39 57 32 39 33 55 38 51 38
40 61 37 43 35 56 42 53 40
41 67 41 47 35 66 46 62 51
42 69 48 54 40 73 49 69 55
43 73 53 65 46 78 56 72 61
44 76 56 72 50 82 58 74 72
45 81 60 74 54 86 64 76 74
46 84 62 79 58 87 69 81 74
47 89 69 82 62 87 73 86 74
48 89 73 82 64 89 78 88 76
49 89 79 83 66 93 79 93 83
50 89 82 87 70 95 83 95 87
51 90 83 91 73 95 83 95 87
52 91 84 94 73 95 86 95 91
53 93 86 95 77 97 89 95 93
54 94 87 97 79 98 92 95 93
55 95 88 98 80 98 92 97 95
56 95 89 100 83 98 94 97 97
57 95 90 100 86 98 95 97 97
58 95 92 100 89 100 96 97 97
59 96 94 100 89 100 97 97 97
60 96 95 100 91 100 97 97 97
61 97 96 100 94 100 97 97 97
62 98 96 100 94 100 97 97 97
63 98 97 100 95 100 98 97 97
64 98 99 100 97 100 98 97 97
65 98 100 100 97 100 98 100 97
66 98 100 100 98 100 99 100 97
67 100 100 100 98 100 100 100 97
68 100 100 100 98 100 100 100 100
69 100 100 100 98 100 100 100 100
70 100 100 100 98 100 100 100 100
71 100 100 100 98 100 100 100 100
72 100 100 100 98 100 100 100 100
73 100 100 100 99 100 100 100 100
74 100 100 100 99 100 100 100 100
75 100 100 100 100 100 100 100 100
212 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

Tabel D5
Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-T-PF
Centile
Scor
brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
15 1 0 0 0 0 0 0 0
16 1 0 0 0 0 0 0 0
17 1 0 0 0 0 0 0 0
18 1 0 0 0 0 0 0 0
19 1 0 0 0 0 0 0 0
20 2 0 0 0 0 0 0 0
21 2 0 0 0 0 0 0 0
22 2 0 0 0 0 0 0 0
23 2 0 0 0 0 0 0 0
24 2 1 0 0 0 0 0 0
25 3 1 0 0 0 0 0 0
26 3 2 0 0 0 1 2 0
27 4 2 0 0 2 1 2 0
28 4 3 0 1 2 1 2 0
29 5 3 0 2 2 2 2 0
30 6 4 0 2 4 3 7 2
31 9 4 0 2 9 3 9 4
32 13 6 2 2 10 3 9 4
33 14 7 3 2 12 3 11 4
34 16 8 5 3 12 4 14 8
35 17 9 5 4 13 5 16 8
36 19 10 5 4 14 6 16 10
37 21 11 5 5 17 6 18 10
38 22 13 7 6 20 8 18 12
39 30 14 9 8 22 9 32 14
40 31 18 12 8 26 12 37 14
41 33 19 14 9 28 13 37 16
42 35 21 17 10 32 15 39 20
43 42 26 25 14 40 17 48 31
44 45 29 30 22 44 21 53 35
45 49 33 33 27 49 22 58 35
46 52 36 36 29 54 27 58 35
47 59 42 43 30 60 29 62 41
48 66 44 45 31 62 32 65 41
49 71 47 48 35 64 39 67 43
50 75 51 51 37 64 45 69 47
51 79 53 61 38 70 47 72 50
52 82 57 67 40 73 51 76 52
53 84 61 73 45 76 55 81 54
54 84 63 75 49 80 58 81 58
55 86 67 78 53 82 61 81 66
56 87 69 81 57 90 63 83 68
57 89 71 87 61 93 66 86 72
58 92 74 89 67 93 67 88 77
59 94 78 89 70 93 70 90 83
60 95 79 90 73 93 75 90 83
61 97 82 92 77 96 78 90 83
62 100 85 92 81 96 82 90 83
63 100 88 94 83 97 85 90 83
64 100 87 94 87 97 87 95 87
65 100 91 95 92 97 91 95 89
66 100 95 95 92 97 94 97 91
67 100 97 98 93 98 95 97 93
68 100 97 98 94 98 96 97 95
69 100 98 98 96 98 97 97 97
70 100 99 98 97 98 97 97 97
71 100 99 100 98 100 99 97 100
72 100 99 100 98 100 99 97 100
73 100 99 100 99 100 100 97 100
74 100 100 100 99 100 100 100 100
75 100 100 100 100 100 100 100 100
Anexa D 213

Tabel D6
Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-T-AM
Scor Centile
brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
15 1 0 0 0 0 0 0 0
16 1 0 0 0 0 0 0 0
17 1 0 0 0 0 0 0 0
18 1 0 0 0 0 0 0 0
19 1 1 0 0 0 1 0 0
20 2 3 1 0 1 1 0 0
21 4 4 1 1 1 1 2 0
22 6 4 2 1 1 1 2 0
23 6 6 2 2 2 2 2 0
24 9 6 4 2 4 3 4 0
25 12 8 6 3 5 4 7 2
26 14 9 7 4 5 7 7 2
27 16 12 7 5 13 7 9 4
28 20 15 8 6 13 9 11 4
29 22 18 10 8 16 10 19 4
30 27 21 12 12 18 12 23 6
31 32 24 15 13 21 13 31 6
32 37 28 19 13 24 16 31 6
33 38 28 20 15 28 18 31 6
34 39 30 22 18 28 20 33 10
35 40 33 24 19 30 23 33 12
36 42 34 28 21 32 28 38 12
37 49 38 33 26 37 31 47 17
38 54 40 38 30 41 32 47 27
39 58 45 44 34 45 35 50 36
40 64 48 50 35 53 39 52 36
41 68 53 52 40 60 44 54 38
42 70 57 59 42 65 50 61 42
43 72 64 65 49 74 54 64 51
44 78 68 72 60 77 58 71 55
45 82 74 81 66 82 60 76 61
46 86 75 84 70 86 66 83 68
47 87 78 86 75 90 69 85 74
48 88 80 89 77 92 76 88 74
49 90 84 90 77 93 78 90 78
50 91 86 93 78 93 81 90 83
51 92 87 94 79 93 83 92 85
52 94 90 95 82 94 87 95 89
53 96 91 96 83 94 89 95 93
54 96 92 97 84 94 90 95 95
55 97 92 97 87 94 90 95 95
56 99 94 98 88 97 92 95 95
57 99 95 98 89 98 93 95 95
58 99 95 98 90 98 93 95 95
59 99 96 100 93 98 94 95 95
60 99 97 100 94 98 94 97 97
61 100 97 100 97 98 96 97 97
62 100 97 100 97 100 97 97 97
63 100 97 100 98 100 97 97 97
64 100 98 100 98 100 97 97 97
65 100 98 100 99 100 97 97 97
66 100 98 100 99 100 99 97 97
67 100 99 100 99 100 100 97 97
68 100 99 100 100 100 100 97 97
69 100 99 100 100 100 100 97 100
70 100 99 100 100 100 100 97 100
71 100 99 100 100 100 100 97 100
72 100 99 100 100 100 100 100 100
73 100 99 100 100 100 100 100 100
74 100 100 100 100 100 100 100 100
75 100 100 100 100 100 100 100 100
214 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

Tabel D7
Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-T-RZ
Scor Centile
brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
15 2 1 0 4 1 6 4 2
16 3 5 1 6 4 10 4 2
17 3 7 4 11 8 14 9 6
18 6 8 7 13 9 17 12 6
19 10 10 9 17 12 17 14 6
20 14 11 11 21 13 22 17 6
21 18 16 17 26 17 25 19 10
22 22 20 20 31 21 30 22 14
23 29 22 26 35 28 33 31 23
24 34 27 30 38 29 40 31 25
25 37 28 37 47 38 41 34 36
26 41 32 39 50 40 46 41 40
27 45 36 41 54 46 48 43 46
28 49 42 47 57 49 50 48 48
29 53 45 50 60 53 52 53 48
30 57 48 51 65 58 56 53 51
31 63 55 54 71 61 59 56 55
32 63 59 57 75 62 62 63 59
33 67 61 66 80 68 64 63 61
34 68 63 68 80 70 67 65 61
35 70 68 73 84 70 70 68 66
36 72 71 73 85 73 72 68 66
37 77 75 74 86 74 75 70 68
38 80 78 76 86 81 76 70 70
39 81 81 76 86 85 77 78 70
40 85 86 80 90 86 82 80 70
41 86 87 82 90 88 85 85 72
42 87 89 84 91 88 87 87 76
43 91 90 88 93 90 90 90 83
44 94 91 94 94 96 92 92 87
45 95 93 97 97 97 95 95 91
46 97 95 98 98 97 95 97 93
47 98 96 100 99 97 96 97 95
48 100 97 100 99 97 96 97 95
49 100 98 100 99 97 97 97 95
50 100 98 100 99 97 98 97 95
51 100 98 100 99 97 99 97 95
52 100 98 100 99 97 99 97 95
53 100 98 100 99 97 99 97 95
54 100 98 100 100 97 99 97 97
55 100 98 100 100 98 99 97 97
56 100 99 100 100 98 99 97 100
57 100 99 100 100 100 99 97 100
58 100 99 100 100 100 99 97 100
59 100 100 100 100 100 99 97 100
60 100 100 100 100 100 99 100 100
61 100 100 100 100 100 99 100 100
62 100 100 100 100 100 100 100 100
63 100 100 100 100 100 100 100 100
64 100 100 100 100 100 100 100 100
65 100 100 100 100 100 100 100 100
66 100 100 100 100 100 100 100 100
67 100 100 100 100 100 100 100 100
68 100 100 100 100 100 100 100 100
69 100 100 100 100 100 100 100 100
70 100 100 100 100 100 100 100 100
71 100 100 100 100 100 100 100 100
72 100 100 100 100 100 100 100 100
73 100 100 100 100 100 100 100 100
74 100 100 100 100 100 100 100 100
75 100 100 100 100 100 100 100 100
Anexa D 215

Tabel D8
Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala SAS-T-SE
Scor Centile
brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
15 0 0 0 0 0 0 0 0
16 0 0 0 0 0 0 0 0
17 0 0 1 0 0 0 0 0
18 0 0 1 0 0 0 0 0
19 0 0 1 0 0 0 0 0
20 1 0 1 0 0 0 0 0
21 1 0 1 0 0 0 0 0
22 1 0 1 0 0 0 0 0
23 1 0 2 0 0 0 0 0
24 1 0 4 0 0 0 0 0
25 1 0 4 0 0 0 0 0
26 1 0 4 2 0 0 0 0
27 3 0 5 2 0 1 0 0
28 6 1 5 3 0 1 0 0
29 6 2 5 4 0 1 0 2
30 6 2 6 4 1 2 2 2
31 8 3 6 6 1 2 2 2
32 9 4 6 6 1 2 2 2
33 10 4 6 6 2 3 2 4
34 11 4 11 8 2 3 5 4
35 13 5 12 10 2 5 5 4
36 18 5 13 12 5 9 7 4
37 21 6 15 13 7 10 13 4
38 21 9 16 17 8 14 15 12
39 22 10 17 21 10 18 21 12
40 25 11 21 23 14 22 26 14
41 29 14 26 28 22 26 31 19
42 34 16 32 31 26 30 34 22
43 43 19 34 35 36 36 42 26
44 51 27 41 38 42 44 42 31
45 56 31 45 44 55 50 47 34
46 62 35 51 49 57 54 55 46
47 64 40 54 53 60 55 65 48
48 65 45 60 56 61 57 71 51
49 69 47 63 57 63 59 71 51
50 70 51 63 61 66 63 71 61
51 72 54 65 62 69 64 71 65
52 75 57 66 66 77 65 71 65
53 80 62 68 69 82 71 73 68
54 80 65 72 70 86 74 73 80
55 80 67 74 72 88 75 76 85
56 81 67 80 74 89 78 78 85
57 83 73 82 75 94 80 81 85
58 85 75 87 80 94 83 81 87
59 88 80 91 82 95 87 84 87
60 92 82 92 84 97 89 84 90
61 94 87 97 87 97 92 84 90
62 96 88 97 88 97 93 89 90
63 100 91 98 88 98 95 89 92
64 100 93 98 89 98 95 92 92
65 100 94 98 91 98 96 94 92
66 100 95 98 92 98 96 94 95
67 100 96 98 95 100 97 97 100
68 100 97 98 96 100 99 97 100
69 100 98 98 96 100 99 100 100
70 100 98 100 96 100 99 100 100
71 100 99 100 98 100 99 100 100
72 100 99 100 98 100 100 100 100
73 100 99 100 100 100 100 100 100
74 100 99 100 100 100 100 100 100
75 100 100 100 100 100 100 100 100
216 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

Tabel D9
Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala SAS-T-ADF

Centile
Scor
brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
15 0 0 0 0 0 0 0 0
16 0 0 0 0 0 0 0 0
17 0 0 0 0 0 0 0 0
18 0 1 0 1 0 0 2 0
19 0 1 0 1 1 0 2 0
20 0 1 0 1 2 0 5 0
21 1 1 1 1 4 0 5 0
22 1 1 1 1 4 0 5 2
23 1 1 3 1 4 2 8 2
24 1 1 4 3 8 3 8 2
25 1 1 4 3 10 3 8 4
26 2 2 4 3 10 5 8 4
27 4 3 7 4 12 7 10 4
28 4 5 10 4 15 7 10 7
29 4 6 11 6 17 9 10 9
30 6 6 14 6 21 12 18 9
31 8 6 15 7 22 12 18 11
32 9 8 15 9 24 15 21 16
33 11 9 15 14 24 21 24 16
34 14 11 18 17 27 23 24 19
35 19 14 22 19 28 27 24 23
36 27 15 24 23 31 30 24 26
37 28 18 26 26 34 32 24 28
38 30 21 33 29 37 33 29 31
39 32 22 34 33 42 37 40 31
40 36 24 36 35 44 39 43 40
41 41 25 38 37 48 42 54 40
42 45 29 42 41 52 45 54 45
43 49 30 47 45 60 48 56 54
44 51 34 53 53 68 58 64 61
45 53 40 60 58 71 60 67 69
46 58 45 64 64 75 64 70 69
47 66 49 68 65 75 67 75 71
48 68 53 72 66 75 70 81 73
49 69 57 75 67 78 75 86 76
50 75 58 80 70 82 75 86 78
51 78 59 80 72 84 79 86 81
52 80 62 80 77 84 83 89 85
53 83 64 84 79 87 84 89 90
54 85 65 86 82 87 85 89 92
55 85 68 88 86 88 86 89 95
56 87 69 90 86 91 88 94 95
57 90 72 90 88 92 89 94 95
58 90 74 90 89 95 92 94 95
59 91 78 93 90 95 93 94 95
60 93 81 93 91 95 96 94 95
61 96 84 94 91 95 96 94 95
62 96 86 95 93 95 96 97 95
63 96 87 96 95 95 97 97 95
64 96 88 97 95 97 98 97 95
65 97 89 97 95 98 98 97 97
66 97 91 97 99 98 98 97 97
67 97 93 97 100 98 98 97 97
68 97 95 98 100 100 98 97 97
69 99 96 100 100 100 98 97 97
70 99 97 100 100 100 98 100 97
71 100 98 100 100 100 99 100 97
72 100 99 100 100 100 99 100 97
73 100 99 100 100 100 99 100 97
74 100 99 100 100 100 99 100 97
75 100 100 100 100 100 100 100 100
Anexa D 217

Tabel D10
Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala SAS-T-ADP
Scor Centile
brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
15 0 0 1 0 0 0 0 0
16 0 0 1 0 0 0 0 0
17 1 0 1 0 0 0 0 0
18 1 0 1 0 1 0 0 0
19 1 0 1 0 1 0 0 0
20 1 0 1 0 1 1 0 0
21 3 0 1 1 2 1 2 0
22 5 0 1 2 4 1 2 0
23 6 1 2 3 4 3 2 0
24 9 2 4 6 4 5 2 0
25 10 4 4 7 4 5 5 0
26 10 6 6 9 4 6 5 0
27 14 7 9 11 8 9 5 2
28 19 10 12 15 11 9 8 2
29 23 12 15 16 14 11 10 2
30 24 13 15 18 17 14 10 2
31 25 15 20 19 22 16 10 7
32 25 18 22 20 23 18 16 10
33 26 20 26 21 29 18 21 10
34 28 21 28 25 32 20 24 15
35 31 23 29 29 35 25 29 25
36 35 25 33 34 36 27 35 25
37 38 27 36 36 39 30 43 25
38 41 28 39 40 41 34 51 30
39 44 32 40 42 47 36 54 42
40 48 33 45 47 52 43 56 50
41 55 39 47 50 60 47 59 55
42 59 44 55 52 66 54 64 62
43 66 49 63 59 69 56 70 72
44 74 53 67 65 75 61 73 80
45 75 60 73 74 80 68 81 85
46 83 66 78 77 82 75 81 90
47 84 71 81 78 82 79 81 92
48 87 73 87 79 82 80 83 92
49 89 75 87 81 88 84 83 92
50 90 78 89 81 89 88 83 97
51 90 80 90 83 91 90 89 100
52 91 82 90 88 92 92 89 100
53 92 83 94 88 92 92 89 100
54 96 86 95 90 94 94 91 100
55 96 88 96 92 97 95 91 100
56 97 90 97 92 98 95 91 100
57 98 90 97 93 98 95 94 100
58 98 91 97 95 98 95 97 100
59 98 93 97 96 100 95 97 100
60 98 93 97 96 100 97 97 100
61 98 95 97 99 100 97 97 100
62 98 95 97 99 100 97 100 100
63 98 95 98 99 100 97 100 100
64 100 96 98 99 100 98 100 100
65 100 97 98 99 100 99 100 100
66 100 98 100 99 100 99 100 100
67 100 99 100 99 100 100 100 100
68 100 100 100 99 100 100 100 100
69 100 100 100 99 100 100 100 100
70 100 100 100 99 100 100 100 100
71 100 100 100 99 100 100 100 100
72 100 100 100 99 100 100 100 100
73 100 100 100 99 100 100 100 100
74 100 100 100 100 100 100 100 100
75 100 100 100 100 100 100 100 100
218 EMAS şi EMAS-SAS pe populaţia României

Tabel D11
Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-P-ES

Scor Centile
brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
1 25 21 15 23 16 17 18 31
2 58 47 50 54 46 42 41 52
3 87 84 88 81 82 77 74 79
4 97 93 95 92 91 84 93 89
5 100 100 100 100 100 100 100 100

Tabel D12
Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-P-PF

Scor Centile
brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
1 35 38 41 51 39 40 25 41
2 58 55 57 66 57 55 41 62
3 80 76 89 81 76 73 72 77
4 90 87 97 91 89 87 90 91
5 100 100 100 100 100 100 100 100

Tabel D13
Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-P-AM

Scor brut Centile

14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
1 30 20 15 26 27 25 20 20
2 54 45 44 53 45 48 44 39
3 83 79 76 85 78 76 72 77
4 90 92 96 93 94 90 86 91
5 100 100 100 100 100 100 100 100

Tabel D14
Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-P-RZ

Centile
Scor brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
1 28 21 21 20 19 23 23 31
2 44 41 43 34 32 44 48 52
3 73 64 69 58 57 61 72 68
4 88 79 88 75 78 84 86 85
5 100 100 100 100 100 100 100 100

Tabel D15
Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala EMAS-P-A

Centile
Scor brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
1 60 54 44 57 49 52 51 55
2 81 74 70 80 68 65 74 66
3 94 86 94 90 90 85 86 80
4 96 95 98 95 95 94 93 89
5 100 100 100 100 100 100 100 100
Anexa D 219

Tabel D16
Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala SAS-P-SE

Centile
Scor brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
1 30 28 27 31 32 35 43 26
2 55 42 54 47 47 52 56 34
3 75 61 80 70 76 72 73 43
4 84 73 94 86 89 80 83 58
5 100 100 100 100 100 100 100 100

Tabel D17
Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala SAS-P-AD

Centile
Scor brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
1 32 28 22 29 32 25 35 19
2 54 54 55 57 56 50 59 53
3 88 77 84 86 85 85 86 87
4 97 94 95 95 97 94 94 95
5 100 100 100 100 100 100 100 100

Tabel D18
Centilele corespunzătoare cotelor brute pentru sub-scala SAS-P-ES

Centile
Scor brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
1 28 16 13 20 16 14 16 29
2 54 45 41 46 41 37 43 53
3 81 72 80 77 75 75 81 68
4 93 91 94 96 89 88 94 85
5 100 100 100 100 100 100 100 100

Tabel D19
Centilele corespunzătoare cotelor brutepentru sub-scala SAS-P-A

Centile
Scor brut 14-20 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-85 de ani
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
1 56 53 40 58 50 44 59 51
2 80 76 65 75 77 65 86 73
3 91 87 87 86 91 83 94 82
4 95 92 93 94 95 91 100 90
5 100 100 100 100 100 100 100 100
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE YOUNG - FORMA
SCURTĂ 3 (YSQ-S3)
Copyright © Daniel David

INTRODUCERE
J. Young (2003) introduce termenul de scheme dezadaptative timpurii şi le defineşte ca
fiind teme largi cu privire la sine şi propriile relaţii cu ceilalţi ce se dezvoltă în copilărie, se
elaborează pe parcursul vieţii şi sunt disfuncţionale într-o anumită măsură.
Caracteristicile acestor scheme dezadaptative timpurii sunt următoarele:
ƒ Se dezvoltă în copilărie, ca rezultat al interacţiunii dintre temperamentul înnăscut
şi experienţele negative de zi cu zi ce apar în relaţia copilului cu persoanele
apropiate;
ƒ Sunt responsabile pentru generarea unui distres emoţional puternic, conduc la
consecinţe defavorabile persoanei sau celor din jurul său;
ƒ Împiedică dezvoltarea autonomiei, exprimării proprii, acceptării şi a bunei
interrelaţionări;
ƒ Sunt convingeri bazale, pattern-uri adânc înrădăcinate, teme centrale ale sinelui
şi auto-perpetuate;
ƒ Sunt activate de evenimentele cotidiene congruente cu scheme sau de o stare
biologică.
Pentru evaluarea acestor scheme, Young şi colaboratorii săi (Young şi Brown, 1990,
2001, apud Young, 2003) au dezvoltat Chestionarul Schemelor. Primele forme ale
chestionarului sunt YSQ – L2 (Chestionarul Schemelor Cognitive Young, forma lungă 2) şi
YSQ- S2 (Chestionarul Schemelor Cognitive Young, forma scurtă 2). YSQ – L2 are 205 itemi
şi măsoară 16 dintre schemele cognitive dezadaptative: Emotional deprivation (ED),
Abandonment/Instability (AB), Distrust/Abuse (MA), Social Isolation (SI), Deficiency/Shame
(DS), Approval Seeking/Recognition Seeking (AS), Failure (FA), Dependence/Incompetence
(DI), Vulnerability to harm and illness (SS), Emotional Inhibition (EI), Unrealistic standards
(US), Entitlement/Grandiosity (ET), Insufficient Self-Control (IS). Este de preferat a fi folosită
cu scop clinic, deoarece pune în evidenţă fiecare schemă şi oferă mai multe informaţii utile.
Forma scurtă YSQ- S2 este compusă din 75 de itemi distribuiţi pe subscale: Ed, Ab,
Ma, Si, Ds, Fa, Di, Vh, Em, Sb, Ss, Ei, Us, Et, Is. Este frecvent folosită în cercetare deoarece
poate fi completată într-un timp mai scurt.
Recent, Young şi Brown (2001) au revizuit ambele forme ale chestionarului
schemelor cognitive, rezultând YSQ – L3 şi YSQ – S3. YSQ – L3 are 232 itemi şi măsoară
toate cele optsprezece scheme dezadaptative. YSQ - S3 are 114 itemi şi măsoară 18 scheme
cognitive disfuncţionale.

1
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________

CE MĂSOARĂ TESTUL?
Au fost identificate optsprezece scheme dezadaptative grupate în cinci categorii sau
domenii.
I. SEPARARE ŞI RESPINGERE – se referă la convingerea, presupunerea că nu vor fi
satisfăcute nevoile de securitate, siguranţă, îngrijire, empatie, acceptare şi respect. Acest
prim domeniu este compus din cinci scheme:
1. Deprivare Emoţională (Emotional Deprivation - ED) – ceilalţi nu ne oferă dragostea,
protecţia şi înţelegerea de care avem nevoie. Există trei forme majore de deprivare
emoţională: a) deprivarea de îngrijire (absenţa atenţiei, afecţiunii şi căldurii sufleteşti). b)
deprivarea de înţelegere (absenţa empatiei) c) deprivarea de protecţie (absenţa
direcţionării, îndrumării, ghidării)
2. Abandon / Instabilitate (Abandonment/Instability - AB) – sentimentul că cei apropiaţi
nu vor putea să ne ofere susţinerea emoţională de care avem nevoie, pentru că aceştia la
rândul lor, sunt instabili emoţional, nu sunt prezenţi când avem nevoie de ei sau ne vor
părăsi pentru altcineva.
3. Neîncredere / Abuz (Distrust/Abuse - MA) – convingerea că, într-un final, ceilalţi ne vor
răni intenţionat, că ne înşeală, abuzează de noi, ne fac să suferim, ne umilesc sau ne
mint.
4. Izolare socială / Înstrăinare (Social Isolation - SI) – senzaţia de izolare socială, că
suntem diferiţi de alţii şi că nu putem face parte dintr-un grup.
5. Defect / Ruşine ( Deficiency/Shame - DS) – sentimentul că suntem fără valoare, că
suntem răi, nedoriţi, inferiori sau incapabili în anumite aspecte importante ale vieţii, iar
dacă ceilalţi vor vedea acest lucru, nu ne vor mai fi iubi. Persoanele care interiorizează
această schemă sunt sensibile la critică, sunt foarte conştiente de ele însele, se compară
cu ceilalţi, nu se simt în siguranţă în prezenţa celorlalţi, au sentimentul de ruşine legat de
propriul “handicap”.

II. AUTONOMIE ŞI PERFORMANŢĂ - al doilea domeniu este cel al slabei autonomii şi

performanţei scăzute şi se referă la perceperea propriei incapacităţi de a supravieţui şi
funcţiona independent. Acestui domeniu îi aparţin următoarele scheme:
6. Eşec (Failure - FA) – convingerea că nu eşti capabil să faci ceva bine, că inevitabil vei
greşi, vei eşua în domenii importante ale vieţii (şcoală, carieră, sport), că eşti prost, că ai
un statut social scăzut, şi mai puţin succes decât ceilalţi de aceeaşi vârstă.
7. Dependenţă / Incompetenţă (Dependence/Incompetence - DI) – convingerea că
suntem incapabili să ne îndeplinim bine responsabilităţile zilnice fără un sprijin
considerabil din partea celorlalţi. Apare senzaţia constantă de neputinţă.
8. Vulnerabilitate la rău şi boală (Vulnerability to harm and illness - VH) – frica
exagerată de catastrofe iminente ce ni se pot întâmpla oricând şi pe care nu le putem
preveni. Această frică poate apărea în legătură cu diferite boli (infarct miocardic), cu

2
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________
diferite probleme emoţionale grave (teama de a nu înnebuni) sau alte catastrofe externe
(prăbuşirea avionului).
9. Protecţionism / Ego infantil (Enmeshment/Underdeveloped Self - EM) – o relaţie
emoţională şi de apropiere exagerată faţă de persoane relevante (deseori părinţi), relaţie
care împiedică dezvoltarea propriei identităţi individuale şi sociale. Persoana are
convingerea că nu va putea trăi fără cealaltă, nu va putea fi fericită dacă nu va avea
sprijinul acesteia.

III. DEFICIENŢA LIMITELOR - al treilea domeniu conţine scheme cu privire la limite defectuoase
şi constă în incapacitatea de a stabili sau stabilirea inexactă a limitelor interne, a
responsabilităţilor faţă de ceilalţi, a scopurilor pe termen lung. Apar dificultăţi în respectarea
drepturilor celorlalţi, în stabilirea şi atingerea unor scopuri personale realiste. Din acest
domeniu fac parte două scheme:
10. Revendicare / Grandomanie (Entitlement/Grandiosity - ET) – convingerea că suntem
superiori altor oameni, deci revendicăm drepturi şi privilegii speciale. Regula reciprocităţii
nu funcţionează în acest caz. Revendicăm dreptul de a face ce vrem, indiferent dacă
ceea ce dorim este ancorat în realitate sau nu, indiferent care sunt consecinţele pentru
celălalt. Un sentiment exagerat al superiorităţii, care se manifestă cu scopul de a obţine
control şi putere.
11. Autocontrol / Auto-disciplină insuficientă (Insufficient Self-Control - IS) – dificultatea
de a se controla, disciplina în obţinerea scopurilor, control insuficient al emoţiilor şi
impulsurilor, toleranţă scăzută la frustrare, dorinţa excesivă de menţinere a confortului, de
evitarea a situaţiilor neplăcute.
IV. DEPENDENŢA DE ALŢII - al patrulea domeniu este caracterizat prin focalizarea
excesivă pe satisfacerea dorinţelor, nevoilor altora în detrimentul satisfacerii propriilor dorinţe
şi nevoi, cu scopul obţinerii dragostei şi aprobării celor din jur. Schemele componente ale
acestui domeniu sunt:
12. Subjugarea (Subjugation - SB) – controlul excesiv asupra celorlalţi. Are două forme
principale: subjugarea nevoilor (propriile preferinţe, decizii şi dorinţe sunt reprimate,
ignorate) şi subjugarea emoţiilor (exprimarea emoţiilor, în special a furiei este reprimată).
13. Auto-sacrificiul (Self-Sacrifice -SS) – fixarea excesivă, asupra satisfacerii nevoilor
zilnice ale celorlalţi în detrimentul satisfacerii propriile nevoi, pentru a evita sentimentul de
a fi egoist, pentru a menţine relaţia cu persoana pe care crede că trebuie să o ajute.
14. Căutarea Aprobării / Recunoaşterii (Approval Seeking/Recognition Seeking - AS) –
căutarea exagerată a aprobării, recunoaşterii sau atenţiei celorlalţi, fapt ce împiedică
dezvoltarea identităţii de sine. Stima de sine este dependentă în principal, de reacţia
celorlalţi.
V. HIPERVIGILENŢĂ ŞI INHIBIŢIE - al cincilea domeniu este reprezentat de
hipervigilenţă şi inhibiţie. Sentimentele, impulsurile, alegerile spontane nu sunt exprimate

3
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________
iar persoana nu crede că are dreptul de a fi fericită, relaxată. Sănătatea, relaţiile apropiate au,
prin urmare, de suferit. Schemele celui de al cincilea domeniu sunt:
15. Negativism / Pasivitate (Negativity/Passivity - NP) – aspectele negative ale vieţii sunt
exagerat conturate, subliniate, maximizate, în timp ce evenimentele sau aspectele
pozitive, optimiste, plăcute sunt minimalizate.
16. Inhibiţie Emoţională (Emotional Inhibition - EI) – inhibarea acţiunilor, sentimentelor,
comunicării spontane pentru a evita dezaprobarea celorlalţi, sentimentul de ruşine şi de
pierdere a controlului asupra propriilor impulsuri. Cele mai întâlnite forme de inhibiţie
sunt: a) inhibarea furiei şi agresivităţii, b) inhibarea impulsurilor pozitive, c) dificultate în
exprimarea vulnerabilităţii sau în comunicarea propriilor sentimente, d) excesiva invocare
a raţionalităţii şi eliminarea emoţionalului.
17. Standarde Nerealiste / Hipercriticism (Unrealistic Standards/Hypercriticism - US) –
convingerea că trebuie să atingem nişte standarde interiorizate de comportament şi
performanţă foarte ridicate, cu scopul de a evita critica. Aceste standarde nerealiste pot
apărea sub forma perfecţionismului, atenţiei deosebite la detalii, reguli rigide de tipul
“trebuie”, nemulţumirea că nu a realizat cât de mult ar fi vrut/ar fi trebuit să realizeze.
18. Penalizarea (Punishment - PU) – convingerea că oamenii ar trebui aspru criticaţi şi
pedepsiţi pentru greşelile lor. Implică tendinţa de a se înfuria, de a fi intolerant, punitiv şi
nerăbdător cu acei oameni (inclusiv cu propria persoană) ce nu ne satisfac propriile
noastre expectanţe sau standarde. Greşelile sunt uitate cu greutate, şi nu se ţine seama
de natura failibilă a omului.

DESCRIEREA ITEMILOR
Cei 114 itemi sunt astfel repartizaţi pe subscale după cum urmează:
1. Deprivare Emoţională (ED): 1,25, 49, 73, 96;
2. Abandon/Instabilitate (AB): 2, 26, 50, 74, 97;
3. Neîncredere/Abuz (MA): 3, 27, 51, 75, 98;
4. Izolare Socială/Înstrăinare (SI): 4, 28, 52, 76, 99;
5. Defect/Ruşine (DS): 5, 29, 53, 77, 100;
6. Eşec (FA): 9, 33, 57, 81, 103;
7. Dependenţă/Incompetenţă (DI): 10,34, 58, 82, 104;
8. Vulnerabilitate la rău şi boală (VH): 11, 35, 59, 83, 105;
9. Protecţionism/Ego infantil (EM): 12, 36, 60, 84, 106;
10. Revendicare/Grandomanie (ET): 20, 44, 68, 92, 113;
11. Autocontrol/Auto-disciplină insuficientă (IS): 21, 45, 69, 93, 114
12. Subjugare (SB): 13, 37, 61, 85, 107;
13. Auto-sacrificiu (SS): 17, 41, 65, 89, 110;
14. Căutarea Aprobării/Recunoaşterii (AS): 16, 14, 22, 30, 38, 46, 54, 62, 70, 78, 86, 94, 101,
108;
15. Negativism/Pasivitate (NP): 7, 15, 23, 31, 39, 47, 55, 63, 71, 79, 87;

4
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________
16. Inhibiţie Emoţională (EI): 18, 42, 66, 90, 111;
17. Standarde nerealiste/Hipercriticism (US): 19, 43, 67,91, 112;
18. Penalizare (PU): 8, 16, 24, 32, 40, 48, 56, 64, 72, 80, 88, 95, 102, 109.

ADMINISTRAREA ŞI COTAREA
• Administrarea
În scop clinic, clientul/pacientul este rugat să completeze acest chestionar ca şi temă
de casă, după prima sau a doua întâlnire. În scop de cercetare, instrumentul poate fi
administrat atât individual, cât şi colectiv. Respondenţii vor evalua fiecare item pe o scală
Lickert de 6 puncte unde: 1 = total neadevărat în ceea ce mă priveşte, 2 = de cele mai multe
ori neadevărat în ceea ce mă priveşte, 3 = mai degrabă fals decât adevărat, 4 = mai degrabă
adevărat decât fals, 5 = de cele mai multe ori adevărat în ce mă priveşte, 6 = mă descrie
perfect). Durata medie de completare a chestionarului este de 25 de minute.
Unele persoane pot rememora traume puternice atunci când completează
chestionarul şi, datorită interferenţei emoţionale, durata completării poate fi mai lungă.
Psihologul poate să ceară acestor persoane să completeze un număr de întrebări pe
săptămână. Alţii vor evita să-şi administreze chestionarul, vor lăsa întrebări fără răspuns,
deoarece încearcă să evite expunerea la schemele dezadaptative proprii. Dacă aceste
persoane vor continua să evite completarea chestionarului, psihologul nu va insista, ci va
discuta motivele pentru care nu fac acest lucru (evită completarea chestionarului).
• Cotarea răspunsurilor
Itemii sunt grupaţi în funcţie de scheme. Pe foaia de cotare, după fiecare item, apare
un cod de două litere indicând schema măsurată. De obicei, nu se înregistrează scorul total
sau media scorului pentru fiecare schemă, ci se reţin itemii cu scorurile cele mai mari (5 sau
6). Scorurile mari indică/oferă informaţii relevante despre convingerile, schemele persoanei.
Psihologul/Terapeutul poate revedea rezultatele împreună cu clientul, punând întrebări despre
itemii la care s-au înregistrat scoruri ridicate. Se va discuta despre schemele evidenţiate prin
obţinerea de scoruri ridicate la anumiţi itemi apoi îl va învăţa numele fiecărei scheme înalt
cotate şi semnificaţia ei.

Fidelitate chestionarului
Pentru stabilirea fidelităţii scalei, au fost incluşi în studiu, 160 de subiecţi, tineri şi
maturi. Administrarea instrumentului s-a făcut atât colectiv cât şi individual.
Chestionarul are o fidelitate foarte bună, obţinându-se un α Cronbach = .96. Au fost
de asemenea calculaţi coeficienţii α Cronbach pentru subscale (între .68 - .90) aceştia
susţinând o bună fidelitate a subscalelor (Tabel 1).

5
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________
Tabel 1 Coeficienţii α Cronbach pentru subscale
Subscale Coeficeint α Cronbach
Deprivare emoţională (ED) .86
Abandon (AB) .83
Neîncredere /Abuz (MA) .84
Izolare Socială / Înstrăinare (SI) .80
Defect / Ruşine (DS) .85
Eşec (FA) .88
Dependenţă / Incompetenţă (DI) .81
Protecţionism / Ego infantil (EM) .68
Vulnerabilitate la rău şi boală (VH) .84
Subjugare (SB) .76
Auto-sacrificiu (SS) .82
Inhibiţie Emoţională (EI) .71
Standarde nerealiste / Hipercriticism (US) .75
Revendicare / Grandomanie (ET) .76
Autocontrol / Auto-disciplină insuficientă (IS) .68
Căutarea Aprobării / Recunoaşterii (AS) .88
Negativism / Pasivitate (NP) .90
Penalizare (PU) .86

FIDELITATE ŞU VALIDITATE
Validitatea chestionarului
La validarea pe populaţia românească a chestionarului au participat 160 de subiecţi;
108 femei şi 52 bărbaţi, cu vârsta medie de 30 de ani. În acest proces s-au folosit
chestionarele STAI-X1 şi STAI-X2 pentru măsurarea anxietăţii, SPIN şi ATQ. După
întocmirea etalonului pentru YSQ – S3 au fost eliminaţi subiecţii care au obţinut scoruri medii,
pentru fiecare subscală. S-au realizat apoi comparaţii între subiecţii ce au înregistrat scoruri
mici şi subiecţii cu scoruri mari atât pentru nivelul anxietăţii ca stare cât şi ca trăsătură.
Pentru anxietatea ca stare, nu se obţin diferenţe semnificative între cele două grupuri,
excepţie făcând schemele Us (t=2.55, p= .014) şi Pu (t=2.31, p=.025). Persoanele ce îşi
fixează standarde foarte înalte, uneori nerealiste, fiind foarte critice cu ele însele (m2, s.d.2)
înregistrează o stare de anxietate mai ridicată decât persoanele opuse lor (m2=48,
s.d.2=2.98; m1=46.06, s.d.1 = 2.64). De asemenea, starea de anxietate creşte şi atunci când
suntem intoleranţi faţă de propriile greşeli dar şi faţă de greşelile celor din jur (m2= 48.07,
s.d.= 3.90; m1= 45.95, s.d.=2.77).
Spre deosebire de anxietatea ca stare, nivelul anxietăţii ca trăsătură este puternic
influenţat de tăria credinţei în aproape toate schemele cognitive dezadaptative descrise de
Young. Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos.

6
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________
Tabel 2 Rezultate privind anxietatea ca trăsătură
Scheme t p m s.d.
Ed 2.03 .046 m1 = 47.94 s.d.1= 6.08
m2 = 50.91 s.d.2= 6.28
Ab 2.81 .007 m1 = 47.67 s.d.1= 5.38
m2 = 51.77 s.d.2= 6.26
Ma 2.59 .012 m1 = 47.26 s.d.1= 5.46
m2 = 50.95 s.d.2= 6.10
Si 1.98 .050 m1 = 47.82 s.d.1= 5.56
m2 = 50.75 s.d.2= 5.90
Ds 3.32 .002 m1 = 47.71 s.d.1= 5.15
m2 = 51.90 s.d.2= 6.54
Fa 3.05 .004 m1 = 47.14 s.d.1= 4.93
m2 = 52.10 s.d.2= 7.30
Ei 2.28 .026 m1 = 46.53 s.d.1= 4.41
m2 = 49.90 s.d.2= 7.08
As 3.27 .002 m1 = 46.52 s.d.1= 4.73
m2 = 51.18 s.d.2= 6.30
Np 3.47 .001 m1 = 45.88 s.d.1= 5.97
m2 = 52.30 s.d.2= 6.88
Pu 2.14 .036 m1 = 47.13 s.d.1= 5.67
m2 = 50.50 s.d.2= 7.08
Vh 4.33 .000 m1 = 46.24 s.d.1= 5.18
m2 = 52.64 s.d.2= 7.03
Em 2.28 .026 m1 = 47.12 s.d.1= 5.24
m2 = 50.74 s.d.2= 6.92
Ss 2.42 .019 m1 = 47.14 s.d.1= 4.68
m2 = 50.84 s.d.2= 6.51

* m1 şi s.d.1 reprezintă media şi abaterea standard eşantionului ce înregistrează scoruri

scăzute la chestionarul schemelor, iar m2 şi s.d.2 reprezintă media şi abaterea standard
eşantionului ce înregistrează scoruri ridicate la chestionarul schemelor
Credinţa în schemele cognitive dezadaptative diferenţiază prin urmare persoanele
anxioase de cele non-anxioase. Expectanţa că nu vor fi satisfăcute nevoile de securitate,
siguranţă, îngrijire, empatie, acceptare şi respect va conduce la dezvoltarea anxietăţii ca
trăsătură. De asemenea, schema ce se referă la frica exagerată de catastrofe iminente ce pot
să ni se întâmple oricând şi nu le putem preveni creşte nivelul de anxietate. Convingerea că
cel puţin una dintre persoanele implicate într-o relaţie nu va putea trăi fără cealaltă, nu va
putea fi fericită dacă nu va avea sprijinul acesteia susţine o frică perpetuă de a fi respins.
Blamarea de sine, convingerea că nu este capabil să facă ceva bine, că inevitabil va greşi, va
eşua în autorealizare va fi însoţită tot timpul de anxietate de performanţă. Aceasta poate fi
însă întreţinută şi de căutarea exagerată a aprobării, recunoaşterii sau atenţiei celorlalţi.
Atunci când sentimentele, impulsurile, alegerile spontane sunt împiedicate a se exprima,
persoana nu-şi rezervă dreptul de a fi relaxat, trăind o continuă stare de anxietate.
Al doilea instrument utilizat în validarea chestionarului YSQ-S3 este Inventarul de
Fobie Socială (SPIN – Social Phobia Inventory), adaptat pe populaţia românească de Chereji
(2003). SPIN conţine 17 itemi evaluaţi pe o scală de la 0 la 4. Ei măsoară frica, evitarea şi
disconfortul fiziologic. Corelaţia test-retest variază între .78 - .89 iar α Cronbach între .82 -
.94. Subscalele YSQ-S3 dovedesc o bună validitate predictivă. Utilizând analiza de regresie

7
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________
lineară simplă, putem concluziona că dezvoltarea unei fobii sociale poate fi prezisă în procent
de 28% pe baza subscalei Sb (p=.000), 24% pe baza subscalei Vh (p=.000) şi Np (p=.000);
22% din varianţa fobiei sociale ar putea fi explicată de Ma (p=.000), 20% de Em (p=.000);
scorul obţinut la subscala Fa (p=.000) poate prezice apariţia unei fobii sociale în procent de
19%, iar scorurile subscalelor Si (p=.000), Ds (p=.000) şi Di (p=.000) în procent de 17%; 13%
din varianţa fobiei sociale ar putea fi prezisă scorul subscalelor Ed (p=.000), Ab (p=.000)şi
respectiv As (p=.000); procente mai mici sunt înregistrate pentru Is (p=.001) – 9%, Ei (p=.009)
şi Pu (p=.009) – 5%, Et (p=.026)- 3%.
Al treilea instrument utilizat pentru validare a fost ATQ – The Automatic Thoughts
Questionnaire, elaborat de Hollan şi Kendel, în 1980. ATQ este un chestionar format din 30
de itemi în care subiectul este solicitat să marcheze pe o scală de la 1 la 5 cât de frecvent
experienţiază o serie de gânduri negative. ATQ are o consistenţă internă bună, α Cronbach
este de .96 şi de asemenea o bună validitate (corelează puternic cu BDI şi MMPI-D). Se obţin
corelaţii semnificative între subscalele YSQ-S3 şi ATQ (Chestionarul gândurilor automate).
Cu cât credinţa în schemele dezadaptative este mai mare, cu atât frecvenţa gândurilor
automate este mai mare. Coeficienţii de corelaţie sunt prezentaţi în tabelul de mai jos.

Tabel 3 Coeficienţi de corelaţie YSQ-S3 – ATQ

Ed Ab Ma Si Ds Di Ei Us
ATQ 44* 51* 54* 70* 74* 49* 33* 18**
Et Is As Np Pu Vh Em Sb
ATQ 43* 45* 28** 63* 34* 55* 43* 49*
* p< 0.01
** p < 0.05
În concluzie, YAQ-S3 are o bună validitate pe populaţia românească; poate discrimina între
scoruri mici şi socruri mari la anxietate, poate prezice fobia socială şi corelează puternic cu
ATQ.
ETALONAREA CHESTIONARULUI
Pe baza rezultatelor obţinute s-au întocmit următoarele etaloane pentru subscalele
YSQ-S3 (N=160).
Ed Ab Ma Si Fa
Scăzut 0-5 0-6 0-8 0-6 0-5
Mediu 5-7 6-8 8-11 6-8 5-8
Ridicat 7-12 8-12 11-15 8-11 8-10
Foarte 12-30 12-30 15-30 11-30 10-30
ridicat
m=9,43, m=9,97, m=11,97, m=9,35, m=8,73,
s.d=5,37 s.d=5,23 s.d=5,49 s.d=4,57 s.d=4,27
Ds Ei US Et Di
Scăzut 0-5 0-8 0-13 0-11 0-6
Mediu 5-7 8-10 13-17 11-14 6-8
Ridicat 7-30 10-14 17-20 14-19 8-11
Foarte 14-30 20-30 19-30 11-30
ridicat
m=7, s.d=3,55 m=11,38, m=16,56, m=14,97, m=8,93,
s.d=4,73 s.d=5,28 s.d=5,52 s.d=4,28

8
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________
Is Vh Em Sb
Scăzut 0-9 0-5 0-6 0-6
Mediu 9-12 5-6 6-9 6-8
Ridicat 12-17 6-10 9-12 8-11
Foarte 17-30 10-30 12-30 11-30
ridicat
m=12,76, m=8,19, m=9,76, m=9,03,
s.d=4,57 s.d=4,58 s.d=4,57 s.d=4,04
SS AS Np Pu
Scăzut 0-14 0-26 0-16 0-29
Mediu 14-18 26-35 16-21 29-36
Ridicat 18-22 35-43 21-31 36-46
Foarte 22-30 43-84 31-66 46-84
ridicat
m=18,14, m=36,23, m=24,76, m=37,76,
s.d=5,32 s.d=13,24 s.d=11,19 s.d=11,92

9
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Anastasi, A. (1988). Psychological testing, New York, Macmillan Publishing Company.
2. Chereji, S (2003). Cogniţie şi fobie socială, Lucrare de licenţă nepublicată, Oradea.
3. Pitariu, H & Albu, M. (1996). Psihologia personalului I. Măsurarea şi interpretarea
diferenţelor individuale, Cluj Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană.
4. Radu, I & colab. (1993). Metodologie psihologică şi analiza datelor, Cluj Napoca, Editura
Sincron.
5. Trif, S. (2006). The Romanian Version of Young Schema Questionnaire – Short Form
(YSQ-S3). Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, vol.6, no.2.
6. Young, E.J., Klosko, S. J. & Weishaar, E. M. (2003). Schema Therapy. A Practitioner’s
Guide, New York, The Guiford Press.

10
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________
YSQ-S3

Instrucţiuni: lista de mai jos cuprinde afirmaţii folosite de o persoana pentru a se descrie pe
sine. Vă rugăm citiţi cu atenţie fiecare afirmaţie şi decideţi cât de bine vă descrie pe dvs..
Când nu sunteţi sigur/ă, răspundeţi în funcţie de ceea ce simţiţi şi nu în funcţie de ceea ce
credeţi că este adevărat. Alegeţi valoarea dintre 1 şi 6 care credeţi că vă descrie cel mai bine
si scrieţi numărul în locul din faţa afirmaţiei.

1 – total neadevărat în ceea ce mă priveşte

2 – de cele mai multe ori neadevărat în ceea ce mă priveşte
3 - mai degrabă fals decât adevărat în ceea ce mă priveşte
4 – mai degrabă adevărat decât fals în ceea ce mă priveşte
5 – de cele mai multe ori adevărat în ceea ce mă priveşte
6 – mă descrie perfect

1___ În general nu am avut pe cineva care să se îngrijească de mine, căreia (căruia) să-i
împărtăşesc din viaţa mea, sau căreia (căruia) să-i pese mult de tot ceea ce se întâmpla cu
mine.
2___ M-am agăţat de cei apropiaţi mie pentru că m-am temut că mă vor părăsi.
3__ Simt că oamenii vor profita de mine.
4___ Nu-mi găsesc locul nicăieri.
5___ Nici o femeie/bărbat pe care o/îl doresc nu mă poate iubi odată ce îmi va vedea
defectele.
6___Este important pentru mine să fiu plăcut(ă) de aproape toată lumea pe care o ştiu.
7___Chiar si când lucrurile par să meargă bine, eu cred că este doar temporar.
8___Dacă fac o greşeală, merit să fiu pedepsit(ă).
9___ Aproape orice din activităţile mele de la şcoala sau la serviciu nu este atât de bine făcut
ca a celorlalţi.
10___ Nu mă simt capabil(ă) să mă descurc singur(ă) în fiecare zi a vieţii mele.
11___Nu pot scăpa de sentimentul ca ceva rău este pe cale sa se întâmple.
12___Nu am fost în stare sa mă despart de părinţii mei în felul in care o fac ceilalţi de vârsta
mea.
13___Cred că dacă fac ceea ce cred, dau numai de necazuri.
14___Mă schimb in funcţie de oamenii cu care sunt pentru ca ei să mă placă mai mult.
15___Dacă uneori se întâmpla ceva bun, mi-e teama că ceva rău va urma.
16___Dacă nu fac tot ce pot, pot sa mă aştept să pierd.
17___Sunt genul care de obicei sfârşeşte prin a avea grija de cei apropiaţi mie.
18___Sunt prea conştiincios (conştiincioasă) să arăt sentimente pozitive faţă de ceilalţi
(afecţiune, preocupare).
19___Trebuie să fiu cel mai bun în tot ce fac; nu accept sa fiu al doilea dintre cei mai buni.
20___Am probleme când trebuie sa accept „nu” ca răspuns când vreau ceva de la ceilalţi.
21___Nu mă pot motiva să îndeplinesc sarcini plictisitoare şi de rutina.
22___Încerc sa mă adaptez.
23___Nu poţi fi totdeauna atent; ceva rău va apărea întotdeauna.
24___Nu există nici o scuză dacă fac o greşeală.
25___ În general oamenii nu au fost lângă mine ca să îmi ofere căldură, sprijin şi dragoste.
26___ Am atâta nevoie de ceilalţi încât mă îngrijorez că îi voi pierde.
27__ Simt că nu trebuie să las garda jos în prezenţa altor oameni pentru că altfel mă vor răni
intenţionat.
28___ Sunt fundamental diferit(ă) de ceilalţi oameni.
29___ Nici unul din cei pe care îi doresc eu nu va putea sa stea lângă mine odată ce mă va
cunoaşte cu adevărat.
30___Stima mea se bazează mai ales pe felul cum mă vad ceilalţi.
31___Oricât de mult aş munci, mi-e teama că aş putea să fiu falit(ă) financiar.
32___Oamenii care nu-şi cunosc limitele îndeajuns ar trebui pedepsiţi în vreun fel.
33___Sunt incompetent(ă) când este vorba de realizări.
34___Mă gândesc la mine ca şi la o persoană dependentă când este vorba de viaţa de zi cu
zi.

11
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________
35___Simt că un dezastru (natural, chimic, medical sau criminal) se poate întâmpla în orice
moment.
36___Părinţii mei şi cu mine tindem să ne implicăm în viaţa şi problemele celuilalt.
37___Simt că nu am altă posibilitate decât să îndeplinesc dorinţele altora, altfel mă vor
respinge.
38___Să am bani şi să ştiu lume bună mă face sa fiu mai valoros(valoroasă).
39___Mă îngrijorez de faptul că o decizie greşită poate duce la dezastru.
40___In general nu accept scuzele altora. Ei nu sunt doritori să accepte responsabilităţi şi să
suporte consecinţele.
41___Sunt o persoană bună deoarece mă gândesc la alţii mai mult decât la mine.
42___Mi se pare jenant să-mi exprim sentimentele altora.
43___Încerc să fac tot ce pot; nu mă mulţumesc cu suficient.
44___Sunt deosebit(ă) şi nu trebuie să accept restricţii puse de ceilalţi.
45___Daca nu îmi pot atinge un scop devin repede frustrat(ă) şi renunţ.
46___Petrec mult timp pentru aspectul fizic, pentru ca oamenii sa mă valorifice.
47___Sunt obsedat(ă) des de deciziile minore deoarece consecinţele unei greşeli par
serioase.
48___Dacă nu îmi fac treaba ar trebui să sufăr consecinţele.
49___ Foarte mult timp din viaţa mea nu am simţit că sunt special(ă) pentru cineva.
50___ Mă tem că oamenii de care mă simt apropiat(ă) mă vor părăsi sau abandona.
51__ Este doar o problemă de timp ca cineva să ajungă să mă trădeze (să mă înşele).
52___ Locul meu nu e aici; sunt singuratic(ă).
53___ Nu merit dragostea, atenţia şi respectul celorlalţi.
54___Realizările sunt mai valoroase pentru mine dacă oamenii le observă.
55___Mă simt mai bine pretinzând că lucrurile nu-mi vor merge bine, ca să nu mă simt rău
dacă lucrurile nu merg bine.
56___Mă gândesc des la greşelile pe care le fac şi sunt furios(ă) pe mine.
57___ Majoritatea celorlalţi sunt mai capabili decât mine în domeniile profesionale şi în
realizări.
58___ Sunt mai puţin capabil decât majoritatea oamenilor.
59___Mă tem ca o sa fiu atacat(ă).
60___Este foarte greu pentru mine şi părinţii mei să păstram detalii intime despre celalalt fără
să ne simţim vinovaţi şi înşelaţi.
61___In relaţii, las pe cealaltă persoana sa aibă un cuvânt de spus.
62___Sunt atât de preocupat(ă) să mă adaptez, încât uneori uit cine sunt eu.
63___Mă concentrez mai ales asupra evenimentelor şi situaţiilor de viată negative.
64___Când oamenii fac ceva rău am probleme să aplic expresia: „Iartă si uita”.
65___Sunt atât de ocupat(ă) să mă ocup de oamenii de care îmi pasă, încât am puţin timp
pentru mine.
66___Mi se pare greu să arăt căldura şi spontaneitate.
67___Trebuie sa-mi îndeplinesc toate responsabilităţile.
68___Detest să fiu constrâns sau reţinut din ceea ce vreau eu sa fac.
69___Nu sacrific satisfacţia imediată pentru obţinerea unui scop îndepărtat.
70___Mi se pare greu să-mi fixez propriile scopuri fără să mă gândesc cum ceilalţi vor
răspunde alegerilor mele.
71___Tind să fiu pesimist(ă).
72___Port pică chiar dacă persoana s-a scuzat.
73___ În cea mai mare parte a timpului nu am avut pe cineva care să mă asculte într-adevăr,
care să mă înţeleagă, sau care să investească în mine sentimente adevărate.
74___ Când simt că cineva la care ţin se îndepărtează de mine, devin disperat(ă).
75___ Sunt destul de suspicios (suspicioasă) în privinţa motivelor altora.
76___ Mă simt străin(ă) de ceilalţi oameni.
77___ Simt că nu pot fi iubit(ă).
78___Când mă uit la deciziile din viaţa mea îmi dau seama că le-am făcut pe majoritatea cu
gândul la aprobarea de către ceilalţi.
79___Oamenii apropiaţi mie, mă consideră îngrijorat(ă).
80___Mă supăr când cred că cineva a renunţat prea repede.
81___ Nu sunt atât de talentat cum sunt ceilalţi la munca.
82___Judecata mea nu poate fi bună in toate situaţiile de zi cu zi.
83___Mă tem ca o sa-mi pierd toţi banii şi o sa devin un(o) nevoiaş(ă).

12
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________
84___Simt des că daca părinţii mei trăiesc prin mine, nu mai am viaţa mea pe cont propriu.
85___Întotdeauna îi las pe ceilalţi să ia decizii pentru mine, deci nu ştiu ce vreau pentru mine.
86___Chiar dacă nu îmi place cineva tot vrea ca el(ea) să mă placă.
87___Dacă oamenii se entuziasmează de ceva, mă simt inconfortabil şi simt că i-aş avertiza
că ceva merge greşit.
88___Mă enervez când oamenii se scuză şi îi învinuiesc pe ceilalţi pentru problemele lor.
89___Întotdeauna am fost genul care a ascultat problemele altora.
90___Mă controlez atât de mult că oamenii cred ca nu am emoţii.
91___Simt ca este o presiune constantă asupra mea să îndeplinesc şi să realizez diferite
lucruri.
92___Simt că nu trebuie să urmez regulile normale şi convenţiile pe care ceilalţi le fac.
93___Nu mă pot forţa să fac lucruri care nu îmi plac, chiar când ştiu că este pentru binele
meu.
94___Când nu primesc multă atenţie din partea altora mă simt puţin important(ă).
95___Nu contează de ce fac o greşeala; când fac ceva greşit trebuie sa plătesc.
96___ Rar am avut o persoană care să mă sfătuiască sau care să mă îndrume când nu am
ştiut ce să fac.
97__ Câteodată sunt atât de îngrijorat(ă) că oamenii mă părăsesc încât îi îndepărtez eu de
mine.
98___ De obicei sunt vigilent(ă) faţă de motivele pe care oamenii le au.
99___ Întotdeauna mă simt înafara grupului.
100___ Am prea multe defecte de neacceptat în foarte multe aspecte pentru a mă lăsa
cunoscut(ă) altora.
101___ Caut recunoaştere şi admiraţie atunci când îmi spun părerea la o întâlnire sau
întrunire. .
102___Mă lupt cu mine însumi (însămi) pentru lucrurile în care am eşuat.
103___ Nu sunt atât de inteligent(ă) ca şi ceilalţi când este vorba de scoală sau serviciu.
104___Nu am încredere in capacitatea mea de a rezolva toate problemele care apar.
105___Mă tem ca am o boala grava, deşi nu a fost diagnosticat nimic grav de către doctor.
106___Simt des că nu am o identitate separată de a părinţilor mei sau de a partenerului
(partenerei) meu (mele).
107___Am o mulţime de probleme când cer sa-mi fie respectate drepturile şi să-mi fie luate în
seamă sentimentele.
108___Complimente şi recompensări multe mă fac sa mă simt valoros (valoroasă).
109___Sunt o persoană rea care merită să fie pedepsită.
110___Ceilalţi oameni mă cunosc ca făcând prea mult pentru alţii şi nu destul pentru mine.
111___Oamenii mă vad inflexibil(ă) din punct de vedere emoţional.
112___Nu pot să-mi cer scuze pentru greşelile mele.
113___Simt că ceea ce am de oferit are mai mare valoare decât contribuţiile altora.
114___Rar am fost în stare să mă bazez pe propriile mele hotărâri.

13
CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE
______________________________________________________________
YSQ-S3 – FIŞA DE COTARE

Deprivare Emoţională (ED)

1 _____ 25 _____ 49 _____ 73 _____ 96 _____ Total_____

Abandon (AB)
2 _____ 26 _____ 50 _____ 74 _____ 97 _____ Total ____

Neîncredere / Abuz (MA)

3 _____ 27 _____ 51 _____ 75 _____ 98 _____ Total ____

Izolare Socială / Înstrăinare (SI)

4 _____ 28 _____ 52 _____ 76 _____ 99 _____ Total ____

Defect / Ruşine (DS)

5 _____ 29 _____ 53 _____ 77 _____ 100 _____Total ____

Eşec (FA)
9 _____ 33 _____ 57 _____ 81 _____ 103 _____Total____

Dependenţă / Incompetenţă (DI)

10 _____ 34 _____ 58 _____ 82 _____ 104 _____Total ____

Vulnerabilitate la rău şi boală (VH)

11 _____ 35 _____ 59 _____ 83 _____ 105 _____Total ____

Protecţionism / Ego infantil (EM)

12 _____ 36 _____ 60 _____ 84 _____ 106 _____Total____

Subjugarea (SB)
13 _____ 37 _____ 61 _____ 85 _____ 107 _____Total ____

Auto-sacrificiu (SS)
17 _____ 41 _____ 65 _____ 89 _____ 110 _____Total ____

Inhibiţie emoţională (EI)

18 _____ 42 _____ 66 _____ 90 _____ 111 _____Total____

Standarde Nerealiste / Hipercriticism (US)

19 _____ 43 _____ 67 _____ 91 _____ 112 _____Total____

Revendicare / Grandomanie (ET)

20 _____ 44 _____ 68 _____ 92 _____ 113 _____Total ___

Autocontrol / auto-disciplină insuficientă (IS)

21 _____ 45 _____ 69 _____ 93 _____ 114 _____Total____

Căutarea aprobării / Recunoaşterii (AS)

6 _____ 14 _____ 22 _____ 30 _____ 38 _____46 _____
54 _____ 62 _____ 70 _____ 78 _____ 86 _____94 _____
101 _____ 108 _____ Total _____

Negativism / Pasivitate (NP)

7 _____ 15 _____ 23 _____ 31 _____ 39 _____47_____
55 _____ 63 _____ 71 _____ 79 _____ 87 _____ Total _____

Penalizarea (PU)
8 _____ 16 _____ 24 _____ 32 _____ 40 _____48 _____
56 _____ 64 _____ 72 _____ 80 _____ 88 _____95 _____
102 _____ 109 _____ Total _____

14
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCŢIONALE, FORMA A

SCALA DE ATITUDINI DISFUNCŢIONALE, FORMA A

(DYSFUNCTIONAL ATTITUDES SCALE, FORM A)
Copyright © Daniel David (pentru versiunea în limba română)

INTRODUCERE
Depresia clinică este o condiţie diferită de stările de tristeţe care survin uneori în viaţa
fiecăruia dintre noi. Conform DSM IV-R (2000), persoanele afectate de depresie clinică se
simt triste şi fără speranţă săptămâni de-a rândul. De cele mai multe ori, acestea îşi pierd
interesul în lucrurile care înainte le făceau plăcere şi au probleme cu somnul şi alimentaţia.
Totodată, le vine greu să depună efortul de a găsi soluţii la problemele pe care le au, iar
uneori nu se pot concentra suficient nici măcar pentru activităţile cotidiene. De regulă,
persoanele deprimate petrec multe ore gândindu-se la sinucidere, moarte sau la faptul că le-
ar fi mai bine dacă nu ar mai exista. Aceste simptome sunt asemănătoare cu cele întâlnite la
persoanele care trec prin situaţii de doliu, însă în cazul depresiei clinice fie lipsesc
evenimentele de pierdere, fie manifestările durează cu mult mai mult decât ar fi normal în
astfel de situaţii. Manifestările menţionate produc dificultăţi majore de adaptare, tulburarea
depresivă majoră constituind şi una dintre cauzele importante de deces, în asociere cu ideaţia
suicidară.
Printre cele mai eficiente metode de tratament în tulburarea depresivă majoră se
numără intervenţiile cognitiv-comportamentale. Elementul central care diferenţiază abordările
cognitiv-comportamentale de celelalte abordări psihoterapeutice este conceptualizarea
cognitivă a problemelor psihice. Conceptualizarea cognitivă oferă cadrul de interpretare şi
explicare a modului în care au apărut şi s-au menţinut problemele pacientului. Terapiile
cognitiv-comportamentale pleacă de la asumpţia că emoţiile şi problemele emoţionale ale
oamenilor provin din modul în care aceştia interpretează şi gândesc asupra situaţiilor de viaţă
(Ellis, 1994; Beck, 1995).
Perspectiva lui Aaron Beck asupra depresiei (Beck, 1967; Beck, Rush, Emery şi
Shaw, 1979) porneşte de la asumpţia că depresivii au scheme de sine biasate negativ, care
filtrează informaţia pozitivă în avantajul aspectelor negative. O schemă cognitivă este o
structură de cunoştinţe care interacţionează cu informaţiile noi, orientând selectiv atenţia,
expectanţele, interpretările şi reactualizarea din memorie (Williams,Watts, MacLeod şi
Mathews, 1997). Aspectele relevante asociate cu sinele se structurează o dată cu experienţa
personală; în timp, anumite elemente centrale sunt interrelaţionate cu un număr mare de
informaţii, devenind astfel mai accesibile. Astfel, ele ajung să ghideze modul în care sunt
interpretate situaţiile ambigue, precum şi codarea şi reactualizarea din memorie a informaţiei
încărcate emoţional (Williams şi colab., 1997). În timp ce schemele se prezintă ca structuri
cognitive existente în mintea persoanei, credinţele centrale (i.e., „core beliefs”) sunt
conţinuturile specifice ale schemelor respective (Beck, 1964).

1
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCŢIONALE, FORMA A

În cadrul teoriei cognitive asupra depresiei (Beck şi colab., 1979) schemele de tip
depresiv şi credinţele centrale constituie structuri latente, care pot fi activate de evenimentele
de viaţă stresante. O dată activate, aceste structuri cognitive susţin generarea de gânduri
automate. Modelul cognitiv al lui A. Beck postulează faptul că depresivii gândesc mai negativ
despre sine, lume şi viitor decât persoanele neafectate de această tulburare. Această
perspectivă negativă asupra vieţii – exprimată în sintagma „triadă cognitivă negativă” stă în
spatele simptomelor specifice tulburării depresive majore (Beck, 1967, 1976, 1987). O dată
activate, schemele disfuncţionale produc erori sistematice în gândire. Câteva dintre
distorsiunile tipice în cazul persoanelor cu depresie sunt:
(1) Gândirea de tip „ totul sau nimic” – tendinţa de a gândi în termeni extremi sau
absolutişti.
(2) Inferenţa arbitrară - tendinţa de a trage concluzii negative în absenţa unor date care
să le susţină.
(3) Abstractizarea selectivă - tendinţa de a se focaliza pe detalii negative fără a acorda
importanţă unor aspecte semnificative ale unei situaţii/probleme.
(4) Maximizare / Minimizare – tendinţa de a exagera importanţa evenimentelor negative
şi de a minimiza semnificaţia evenimentelor pozitive.
(5) Etichetarea şi generalizarea excesivă - tendinţa de a trage concluzii negative globale
pe baza unui singur exemplu/fapt sau a unui incident/caz izolat, ignorând aspectele
care ar putea sugera o concluzie alternativă.

Atitudinile disfuncţionale reflectă conţinutul schemelor cognitive stabile (Beck, Brown,

Steer, şi Weissman, 1991). O serie de studii anterioare (Dent şi Teasdale, 1988; Marton,
Churchard şi Kutcher, 1993; Weich, Churchill şi Lewis, 2003) au demonstrat că atitudinile
disfuncţionale se asociază cu prezenţa simptomatologiei de tip depresiv.

CE MĂSOARĂ SCALA?
Scala de atitudini disfuncţionale (DAS - Weissman, 1979; Weissman şi Beck, 1978)
este un instrument care permite evaluarea atitudinilor ce pot constitui o predispoziţie pentru
instalarea depresiei.
Forma iniţială a scalei avea 100 de itemi, transformată ulterior în două forme paralele
a 40 de itemi fiecare (DAS-A şi DAS-B). Utilizând un lot clinic cu tulburări de anxietate şi
afective de 2.023 de subiecţi, Beck, Brown, Steer şi Weissman (1991) au arătat că structura
factorială a formei originale includea nouă factori principali: (1) vulnerabilitate, (2) aprobare,
(3) perfecţionism, (4) nevoia de a-i mulţumi pe ceilalţi, (5) evitarea slăbiciunilor, (6) controlul
emoţiilor, (7) dezaprobarea, (8) cerinţele absolutiste şi (9) nevoia de a-i impresiona pe ceilalţi.
Analizele factoriale efectuate pe cele două forme paralele relevă structuri diferite, în
funcţie de populaţia ţintă. Astfel, Cane, Olinger, Gotlib şi Kuiper (1986) au analizat forma A a
DAS folosind un grup nonclinic de 664 de studenţi şi au găsit doi factori pe care i-au numit
„evaluarea performanţelor” (peformance evaluation) şi „aprobare din partea celorlalţi”

2
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCŢIONALE, FORMA A

(approval by others). Un an mai devreme, în 1985, Oliver şi Baumgart au administrat ambele

forme ale DAS unui grup de 275 de persoane format din personal medical şi soţii/soţiile
acestora şi au constatat o lipsă de echivalenţă factorială între cele două forme ale scalei. În
1984, Parker, Bradshaw şi Blignault au aplicat ambele forme ale scalei pe două grupe (117 şi
126 subiecţi) de pacienţi ai unor medici de familie şi au identificat patru factori: „stimă de sine
externalizată” (externalized self-esteem), „stimă de sine anaclitică ” (anaclitic self-esteem),
„incertitudine” (tentativeness) şi „nevoia de aprobare” (need for approval). Rezultatele
obţinute utilizând loturi de persoane în vârstă indică faptul că tendinţele identificate la
persoanele tinere nu persistă la această grupă de vârstă. Mai mult, structurii factoriale
obţinute pe loturile de vârstnici îi lipseşte consistenţa, fiind relevaţi în aceeaşi măsură unul,
doi sau chiar trei factori (Floyd, Scogin şi Chaplin, 2004).

DESCRIEREA ITEMILOR
Cei 40 de itemi ai scalei sunt formulaţi ca afirmaţii care stau, în general, la baza
gândirii idiosincratice tipic depresive. Răspunsul la fiecare item oferă informaţii referitoare la
atitudinile disfuncţionale ale persoanei, care funcţionează ca scheme prin intermediul cărora
persoana îşi construieşte realitatea (Weissman şi Beck, 1978).
Spre exemplu, itemul 4 - „Dacă nu reuşesc să fac totul bine de fiecare dată, nu voi fi
respectat de ceilalţi” reflectă o atitudine disfuncţională şi este evaluat pe o scală Lickert de la
1-7, unde:
1 = sunt cu totul de acord
2 = sunt în mare măsură de acord
3 = sunt întrucâtva de acord
4 = sunt neutru
5 = sunt întrucâtva în dezacord
6 = sunt în mare măsură în dezacord
7 = sunt în dezacord total

Scala DAS-A, indică măsura în care atitudinile disfuncţionale sunt considerate ca fiind
proprii gândirii subiectului: cu cât scorul total este mai mare, cu atât nivelul atitudinilor
disfuncţionale este mai mare.

ADMINISTRARE ŞI COTARE
Scala se administrează în varianta creion-hârtie, atât individual, cât şi în grup. În
cazul administrării în grup, este indicat ca grupurile să nu fie mai mari de 15 persoane. Se
recomandă administrarea individuală ori de câte ori este posibil. Când grupul este mai mare
de 15 persoane, numărul examinatorilor trebuie să crească, păstrându-se raportul de un
examinator la maximum 15 persoane evaluate.

3
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCŢIONALE, FORMA A

Materiale necesare
ƒ Scala cu instrucţiunile de completare;
ƒ Foaia de răspuns;
ƒ Instrument de scris.

Condiţii de administrare
ƒ Mediu securizant şi ferit de zgomote;
ƒ Persoana examinată să fie motivată pentru completarea scalei şi odihnită;
ƒ Mobilier şi iluminare adecvate, care să permită subiectului examinat
completarea în condiţii bune a foii de răspuns;
ƒ În cazul aplicării în grup, sala trebuie să fie suficient de mare pentru a oferi
confort persoanelor examinate.

Instrucţiuni de aplicare
Scala se administrează fără limită de timp.
După ce materialele şi condiţiile necesare pentru administrarea scalei sunt asigurate,
persoanei examinate i se spune:
Acest chestionar cuprinde o serie de atitudini şi convingeri pe care unele
persoane le au în diverse situaţii. Citiţi cu atenţie fiecare afirmaţie şi decideţi în ce
măsură sunteţi sau nu de acord cu ea. Utilizaţi pentru fiecare afirmaţie, din scala
prezentată mai jos, cifra care corespunde în cea mai mare măsură modului în care
gândiţi. Alegeţi un singur răspuns pentru fiecare afirmaţie în parte. Deoarece oamenii
sunt diferiţi, nu există răspunsuri corecte sau greşite. Pentru a vă asigura că o anumită
atitudine vă caracterizează, aveţi în vedere modul în care gândiţi în cea mai mare parte
a timpului (în general).

Cotarea răspunsurilor
Fiecare item al DAS-A este cotat pe o scală Lickert de la 1 la 7.
Variantele de răspuns sunt:
1 = sunt cu totul de acord
2 = sunt în mare măsură de acord
3 = sunt întrucâtva de acord
4 = sunt neutru
5 = sunt întrucâtva în dezacord
6 = sunt în mare măsură în dezacord
7 = sunt în dezacord total
În funcţie de conţinut, itemii sunt cotaţi direct sau invers.
Următorii itemi sunt cotaţi ca fiind adaptativi dacă răspunsul merge spre aprobare sau
acord total (itemi cotaţi direct):

4
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCŢIONALE, FORMA A

Forma A: itemii
2 29
6 30
12 35
17 37
24 40

Ceilalţi itemi ai scalei sunt cotaţi în direcţia inversă:

7 = sunt cu totul de acord
6 = sunt în mare măsură de acord
5 = sunt întrucâtva de acord
4 = sunt neutru
3 = sunt întrucâtva în dezacord
2 = sunt în mare măsură în dezacord
1 = sunt în dezacord total

Itemii care au fost omişi se cotează cu zero. Dacă subiectul omite să dea răspunsuri
la un număr mare de itemi, atunci testul nu se ia în considerare. Scorul maxim posibil este
280 (7x40 itemi), iar scorul minim posibil este 40 (1x40 itemi). Cu cât scorul total este mai
mare, cu atât nivelul atitudinilor disfuncţionale este mai mare.

FIDELITATE ŞI VALIDITATE
Fidelitate
Fidelitatea unui test psihologic se referă la acordul sau stabilitatea aşteptată a
măsurilor analoge. Dacă un instrument este fidel, atunci rezultatele obţinute în condiţii
similare prezintă o anumită stabilitate în timp (Dempster şi Brainerd, 1995).
Fidelitatea unui instrument de măsurare este cel mai adesea exprimată pe baza
consistenţei interne şi a stabilităţii în timp a rezultatelor (Anastasi, 1988).
Consistenţa internă a unei scale se referă la măsura în care toţi itemii scalei măsoară
aceeaşi variabilă. Stabilitatea rezultatelor testării ne indică în ce măsură la aplicări diferite în
timp un subiect obţine rezultate similare la un test sau scală.
Într-un studiu pe populaţie de limbă engleză, Weissman şi Beck (1978) găsesc un
coeficient de fidelitate (Alfa Cronbach) de 0.89 pentru ambele forme şi o corelaţie de 0.81
între DAS-A şi DAS-B.
Fidelitatea DAS-A a fost estimată prin calculul coeficientului de consistenţă internă
Alfa Cronbach. Eşantionul utilizat a fost de 682 subiecţi, valoarea Alfa obţinută fiind de .86
(Tabelul 1). Această valoare indică o consistenţă internă bună, ceea ce exprimă faptul că
itemii testului evaluează acelaşi construct descris de Beck (1976)– atitudinile disfuncţionale
asociate cu depresia.

5
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCŢIONALE, FORMA A

Tabelul 1. Statistici descriptive şi indicii Alfa Cronbach de consistenţă internă pentru scorurile
la DAS-A

DAS-A Adults (vârsta cuprinsă între 15-73 ani, m=34.42 )

Femei Bărbaţi Subiecţi lipsă Total
date sex
Scor total M 131.32 136.50 93.87 125.92
A.S. 24.11 24.16 27.09 28.87
N 398 163 121 682
α .81 .79 .84 .86

Validitate
Validitatea este o caracteristică a unui test (sau scală) care arată măsura în care
acesta măsoară ceea ce se spune că măsoară. Altfel spus, validitatea se referă la măsura în
care inferenţele pe care le facem pornind de la rezultatele obţinute la un test sunt corecte
(Messick, 1995).
Validitatea de conţinut se referă la examinarea sistematică a itemilor testului/scalei
pentru a vedea dacă ei acoperă un eşantion reprezentativ al domeniului pe care dorim să îl
măsurăm. În elaborarea celor două forme ale DAS (A şi B) s-a pornit de la formularea a 100
de itemi pornind de la teoria lui A. Beck asupra depresiei şi a distorsiunilor cognitive
subiacente (Beck, 1967; Beck şi colab, 1979). Scala a fost astfel concepută încât itemii săi să
acopere diferitele categorii de atitudini disfuncţionale. Spre exemplu, un item de tipul „Dacă o
persoană pe care o iubesc nu mă iubeşte, înseamnă că sunt un nimeni” se referă la
etichetare şi generalizare excesivă. Ulterior unor studii de analiză factorială, cei 100 de itemi
au stat la baza elaborării celor două forme paralele, A şi B.

Validitatea de construct se referă la măsura în care testul/scala reflectă constructul pe

care îl măsoară. În cazul testelor utilizate pentru măsurare, validarea relativă la criteriu este o
componentă a validării relative la constructul măsurat (Albu, 1998). Ea apreciază „gradul în
care rezultatele furnizate de test corelează cu rezultatele altui instrument de evaluare despre
care se presupune că măsoară acelaşi construct sau unul similar” (Haynes, apud Silva,
1993).
Într-un studiu efectuat pe populaţie românească (Macavei, 2006 – lucrare
nepublicată) s-a încercat determinarea măsurii în care atitudinile disfuncţionale (măsurate cu
DAS-A) se asociază cu anumite emoţii şi cogniţii specifice, conform modului teoretic propus
de Aaron Beck (Beck, 1967; Beck şi colab, 1979). Asumpţia de bază a modelului amintit este
că la baza problemelor de tip emoţional şi comportamental stau distorsiunile cognitive
(atitudinile şi schemele dezadaptative). Atunci când cineva deţine credinţe adaptative despre
sine, lume şi viitor va trăi emoţii pozitive sau negative, însă nu va trăi emoţii invalidante.
Astfel, dacă asumpţiile modelului sunt corecte, ne aşteptăm să găsim:

6
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCŢIONALE, FORMA A

1. o asociere pozitivă între atitudinile disfuncţionale şi anxietate şi depresie ca sindrom

(manifestări de ordin emoţional, comportamental, fiziologic, cognitiv);
2. o asociere pozitivă între atitudinile disfuncţionale şi emoţiile negative;
3. o asociere pozitivă între atitudinile disfuncţionale măsurate cu DAS-A şi alte credinţe
dezadaptative;
4. o asociere negativă între atitudinile disfuncţionale şi acceptarea necondiţionată a
propriei persoane;

La studiu au participat în total 701 subiecţi; o parte dintre aceştia au fost studenţi
recompensaţi pentru participare prin recunoaşterea unor activităţi de profil prevăzute în
curricula şcolară. Ceilalţi subiecţi au fost incluşi în studiu pe bază de voluntariat, în urma unor
anunţuri publice. Pentru participarea persoanelor cu vârste sub 18 ani s-a cerut acordul unui
părinte sau tutore legal. Datele statistice oferite mai jos reflectă şi faptul că unii dintre
participanţii la studiu au omis sau refuzat să ofere informaţii complete vizând nivelul
educaţional, vârsta, statutul marital etc.

Tabelul 2. Date statistice privind subiecţii incluşi în studiu

Nivel educaţional N = 701 100 %

Şcoală primară = 22 (3.1 %)

Şcoală profesională = 28 (4.0 %)
Liceu = 222 (31.7 %)
Şcoală postliceală = 60 (8.6 %)
Facultate = 346 (49.3 %)
Studii postuniveristare = 19 (2.7 %)
Altceva = 4 (0.6 %)

Vârsta N = 695 Sex N = 574

Date lipsă N=6 Date lipsă N=127
M= 34.42 Min.= 15 Bărbaţi = 169
Max.= 73 Femei = 405

Statut marital N = 567

Date lipsă N=134
Căsătorit = 326
Necăsătorit = 241

Instrumentele utilizate au fost:

Scala de atitudini disfuncţionale – DAS-A (Dysfunctional Attitudes Scale – form A -
Weissman, 1979; Weissman şi Beck, 1978) este un instrument de 40 de itemi care permite
evaluarea prezenţei atitudinilor/credinţelor disfuncţionale associate simptomatologiei de tip
depresiv.
Inventarul de depresie Beck – BDI (Beck Depression Inventory - Beck, Rush, Shaw,
şi Emery, 1979) conţine 21 de itemi şi a fost utilizat pentru identificarea prezenţei

7
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCŢIONALE, FORMA A

simptomatologiei de tip depresiv, exprimată prin emoţii, comportamente, credinţe şi

manifestări fiziologice specifice.
Scala de atitudini şi convingeri 2 – ABS2 (Attitudes and Beliefs Scale 2 -DiGiuseppe,
Leaf, Exner, şi Robin, 1988) este formată din 72 de itemi şi este un instrument valid pentru
identificarea prezenţei credinţelor iraţionale şi raţionale centrale teoriei raţional-emotive şi
comportamentale. Varianta în limba română a scalei prezintă proprietăţi psihometrice bune
(Macavei, 2002).
Chestionarul de acceptare necondiţionată a propriei persoane – USAQ
(Unconditional Self-Acceptance Questionnaire - Chamberlain şi Haaga, 2001) este format din
20 de itemi şi măsoară acceptarea necondiţionată a propriei persoane, ca factor protectiv
care previne declanşarea anumitor forme de psihopatologie la contactul cu situaţiile negative
de viaţă.
Profilul distresului emoţional – PDE (Profile of Emotional Distress- Opriş şi Macavei,
2005) este un instrument de 26 de itemi care măsoară prezenţa emoţiilor negative funcţionale
şi disfuncţionale (ca anxietatea, îngrijorarea, deprimarea, tristeţea); utilizează principiul de
construcţie al Profilului dispoziţiilor afective, forma scurtă (DiLorenzo, Bovbjerg, Montgomery,
Valdimarsdottir, şi Jacobsen, 1999) şi se bazează pe teoria lui Albert Ellis asupra distresului
emoţional (Ellis, 1994). Instrumentul are proprietăţi psihometrice bune (Opriş şi Macavei, sub
tipar).
Profilul dispoziţiilor afective – forma scurtă – POMS-SV (Profile of Mood States—
Short Version - Shacham 1983) este un instrument de 47 de itemi care măsoară emoţiile
positive şi negative.
Chestionarul gândurilor automate –ATQ (Automatic Thoughts Questionnaire - Hollon
şi Kendall, 1980) conţine 30 de itemi care reflectă gândirea e tip depresiv.
State and Trait Anxiety Inventory – STAI-X1 şi STAI-X2 (Inventarul de anxietate ca
stare şi trăsătură - Spielberger, 1983). ) este alcătuit din 2 scale de autoevaluare a câte 20 de
itemi fiecare pentru măsurarea a două aspecte distincte privind anxietatea. Starea de
anxietate (A-stare) şi anxietatea ca trăsătură (A-trăsătură).

Procedura de lucru a implicat în prima fază solicitarea consimţământului de

participare la studiu, după care subiecţii au fost completat individual câte un pachet conţinând
instrumentele menţionate anterior, fără limită de timp.
Rezultatele arată că prezenţa atitudinilor disfuncţionale se asociază pozitiv cu alte
distorsiuni cognitive (ex. gânduri automate negative, credinţele iraţionale), cu emoţii negative,
cu anxietate şi depresie. De asemenea, există o asociere negativă între atitudinile
disfuncţionale pe de o parte şi acceptarea necondiţionată a propriei persoane şi emoţiile
pozitive pe de altă parte.

8
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCŢIONALE, FORMA A

Tabelul 3. Corelaţii (r-Person) între scorurile la DAS-A şi scorurile la alte instrumente de

evaluare a cogniţiilor şi emoţiilor funcţionale/disfuncţionale.

DAS-A
1 PDE – scor total (N= 539) .26
2 PDE – tristeţe (N= 555) .21
3 PDE – deprimare (N = 555) .27
4 PDE – anxietate (N= 554) .25
5 PDE – îngrijorare (N= 558) .19
6 PDE – emoţii negative funcţionale (N= 551) .22
7 PDE – emoţii negative disfuncţionale (N= 548) .28
8 BDI (N= 230) .50
9 USAQ (N= 234) -.69
10 ATQ (N= 231) .52
11 ABS2 – IB (N= 220) .77
12 POMS-VS – scor total (N= 215) .47
13 POMS-VS – emoţii negative (N= 220) .45
14 POMS-VS – emoţii pozitive (N= 230) -.36
15 STAI X1 .45
16 STAI X2 .55
* toate corelaţiile sunt semnificative la p<.05

Pentru a evalua capacitatea DAS-A de a discrimina între persoane cu un nivel ridicat

şi scăzut al emoţiilor negative, au fost create grupe extreme prin adăugarea şi scăderea 1
A.S. la şi de la medie. În tabelul 4, grupul „mediu” include scorurile aflate între cele două
extreme.

Tabelul 4. Statistică descriptivă pentru scalele utilizate la crearea grupelor extreme

Instrument m A.S. N Grupul Grupul

cu cu
scoruri scoruri
scăzute ridicate
PDE- scor total 49.80 18.77 782 < 31 > 69
PDE – scala de depresie 12.71 6.28 811 <6 > 19
POMS-VS scor total 50.05 29.61 224 < 20 > 80

Pentru toate modalităţile de evaluare a emoţiilor negative, diferenţele între grupele

extreme au fost semnificative (tabelul 5). Luând în considerare numărul relativ mic de
subiecţi, rezultatele obţinute reprezintă un argument în plus pentru validitatea versiunii în
limba română a DAS-A.

9
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCŢIONALE, FORMA A

Tabelul 5. Comparaţii între grupe extreme la DAS-A.

DAS-A
Grupul m A.S. N F
PDE- scor total Ridicat 144.03 24.01 60 F(2,536) =
PDE – scala de 11.27,
depresie Mediu 132.23 23.93 422
p<.05
Scăzut 123.14 24.67 57
(toate
grupele)
PDE- scor total Ridicat 146.02 22.86 60 F(2, 552) =
PDE – scala de 10.37,
depresie Mediu 131.01 24.21 460
p<.05
Scăzut 132.03 23.32 35 (toate
grupele)
PDE- scor total Ridicat 139.49 25.95 35 F(2, 212)=
17.36,
Mediu 109.97 31.34 151
p<.05
Scăzut 98.17 31.02 29 (toate
grupele)

În concluzie, datele disponibile până în acest moment sugerează că varianta în limba

română a DAS-A are proprietăţi psihometrice bune, asemănătoare variantei originale, în
limba engleză. Datorită limitelor studiilor existente până în acest moment, până la investigaţii
viitoare, se impune prudenţă în utilizarea DAS-A, varianta în limba română.

ETALONARE

Cotele sau clasele stabilite asupra grupului de referinţă constituie etalonul sau tabelul
de norme. Cotele brute capătă semnificaţie numai dacă sunt raportate la etalon. Pentru
construcţia etaloanelor am utilizat 701 subiecţi.
Etalonul a fost construit pe cinci clase normalizate. Prima clasă include 6.7% din
subiecţi, cei cu cel mai scăzut nivel de acceptare necondiţionată a propriei persoane. A doua
clasă, în sens ascendent al acceptării necondiţionate, include următorii 24.2% dintre subiecţi,
a treia clasă include următorii 38.2%, a patra clasă include următorii 24.2%, iar a cincea clasă
include ultimii 6.7% dintre subiecţi, cei cu cel mai înalt nivel de acceptare necondiţionată a
propriei persoane.
Întrucât nu există diferenţe semnificative în funcţie de sex (t = 2.30, p > .05).,
etaloanele sunt valabile atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi

10
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCŢIONALE, FORMA A

DAS-A (N= 682)

Clase Descriere Scoruri
I Nivel foarte scăzut al atitudinilor disfuncţionale ≤ 79
II Nivel scăzut al atitudinilor disfuncţionale 80-112
III Nivel mediu al atitudinilor disfuncţionale 113-142
IV Nivel ridicat al atitudinilor disfuncţionale 143-169
V Nivel foarte ridicat al atitudinilor disfuncţionale ≥ 170

11
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCŢIONALE, FORMA A

BIBLIOGRAFIE

Albu, M. (1998). Construirea şi utilizarea testelor psihologice. Cluj-Napoca: Editura Clusium.

Anastasi, A. (1988). Psychological Testing. 6th edition. New York: Macmillan.
APsyA (2000). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (fourth edition revised).
American Psychiatric Association: Washington.
Beck, A.T. (1964). Thinking and depression: Theory and therapy. Archives of General
Psychiatry, 10, 561-571.
Beck, A.T. (1967). Depression: Causes and treatment. Philadelphia: University of
Pennsylvania Press.
Beck, A.T. (1976). Cognitive therapy and the emotional disorders. New York, NY: Penguin
Books.
Beck, A.T. (1976). Cognitive therapy for emotional disorders. International New York:
University Press.
Beck, A.T. (1987). Cognitive models of depression. The Journal of Cognitive Psychotherapy:
An International Quarterly, 1, 5-37.
Beck, A.T., Brown, G., Steer, R.A., şi Weissman, A.N. (1991). Factor Analysis of the
Dysfunctional Attitude Scale in a Clinical Population. Psychological Assessment: A
Journal of Consulting and Clinical Psychology, 3, 478-483.
Beck, J.S. (1995). Cognitive therapy: Basics and beyond. New York: Guilford Press.
Beck, J.S. (1995). Cognitive therapy: Basics and beyond. New York: Guilford Press.
Beck, A.T., Rush, A.J., Shaw, B.F., şi Emery, G. (1979). Cognitive therapy of
depression. New York: Guilford Press.
Cane, D.B.,Olinger, L.J.,Gotlib , I.H., şi Kuiper, N. A. (1986). Factor structure of the
Dysfunctional Attitude Scale in a student population. Journal of Clinical Psychology,
42, 307-309.
Chamberlain, J.M., şi Haaga, D.A.F. (2001). Unconditional self-acceptance and psychological
health. Journal of Rational-Emotive & Cognitive-Behavior Therapy, 19, 163-176.
David, D. (2006). Metodologia cercetării clinice. Fundamente. Iaşi: Editura Polirom.
Dempster, F.N., şi Brainerd, C.J. (1995). Inference and inhibition in cognition. San Diego, CA:
Academic Press.
Dent, J., şi Teasdale, J.D. (1988). Negative cognition and the persistence of depression.
Journal of Abnormal Psychology, 97, 29-34.
DiGiuseppe, R., Leaf, R., Exner, T. şi Robin, M.W. (1988). The development of a measure of
rational/irrational thinking. Paper presented at the World Congress of Behavior
Therapy, Edinburgh, Scotland.
DiLorenzo, T., Bovbjerg, D., Montgomery, G., Valdimarsdottir, H., şi Jacobsen, P. (1999) The
application of a shortened version of the profile of mood states in a sample of breast
cancer chemotherapy patients. British Journal of Health Psychology, 4, 315–325.
Ellis, A. (1994). Reason and emotion in psychotherapy. New York: Carol Publishing Group.

12
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCŢIONALE, FORMA A

Floyd, M., Scogin, F., şi Chaplin, W.F. (2004). The Dysfunctional Attitudes Scale: factor
structure, reliability, and validity with older adults. Aging &Mental Health, 8, 153 –160.
Hollon, S.D., şi Kendall, P.C. (1980). Cognitive self-statements in depression: Development of
an automatic thoughts questionnaire. Cognitive Therapy and Research, 4, 383-395.
Lazarus, R.S. (1991). Emotion and adaptation. Oxford University Press: New York.
Macavei, B. (2002). A Romania adaptation of the Attitudes and Beliefs Scale 2. Romanian
Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, 2, 105-122.
Marton, P., Churchard, M., şi Kutcher, S. (1993). Cognitive Distortion in Depressed
Adolescents. Journal of Psychiatric Neuroscience, 18, 103-107.
Messick, S. (1995). Validity of Psychological Assessment. American Psychologist, 50, 741-
749.
Oliver, J.M., şi Baumgart, E.P. (1985). The Dysfunctional Attitude Scale: Psychometric
properties and relation to depression in an unselected adult population. Cognitive
Therapy and Research, 9, 161-167.
Opriş, D., şi Macavei, B. (2005). The distinction between functional and dysfunctional
negative emotions; An empirical analysis. Journal of Cognitive and Behavioral
Psychotherapies, 5, 181-195.
Opriş, D., şi Macavei, B. (2007). The Profile of Emotional Distress; Norms for the Romanian
Population. Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, in press.
Parker, G., Bradshaw, G., şi Blignault, I. (1984). Dysfunctional attitudes: Measurement,
significant constructs and links with depression. Acta Psychiatrica Scandinavica, 70,
90-96.
Shacham, N. (1983) A shortened version of the profile of mood states. Journal of Personality
Assessment, 47, 305–306.
Silva, F. (1993). Psychometric Foundations and Behavioral Assessment. Sage Publications.
Spielberger, C.D. (1983). Manual for the State-Trait Anxiety Inventory (STAI). PaloAlto, CA:
Consulting Psychologists Press.
Weich, S., Churchill, R., şi Lewis, G. (2003). Dysfunctional attitudes and the common mental
disorders in primary care. Journal of Affective Disorders, 75, 269-278.
Weissman, A.N. (1979). The Dysfunctional Attitude Scale: A validation study. Dissertation
Abstracts International, 40, 1389B-1390B. (University Microfilms No. 79-19, 533).
Weissman, A.N., şi Beck, A.T. (1978, November). Development and validation of the
Dysfunctional Attitude Scale : A preliminary investigation. Paper presented at the
meeting of the Association for the Advancement of Behavior Therapy, Chicago.
Williams, J.M.G., Watts, F.N., MacLeod, C., şi Mathews, A. (1997). Cognitive Psychology and
Emotional Disorders. Chichester, England: Wiley.

13
 SCALA DE ATITUDINI DISFUNCŢIONALE, FORMA A

SCALA DE ATITUDINI DISFUNCŢIONALE, FORMA A (DYSFUNCTIONAL

ATTITUDES SCALE, FORM A)

Nume şi prenume:
___________________________________________Data:_____________

Instrucţiuni:
Acest chestionar cuprinde o serie de atitudini şi convingeri pe care unele
persoane le au în diverse situaţii. Citiţi cu atenţie fiecare afirmaţie şi decideţi în ce
măsură sunteţi sau nu de acord cu ea. Utilizaţi pentru fiecare afirmaţie, din scala
prezentată mai jos, cifra care corespunde în cea mai mare măsură modului în care
gândiţi. Alegeţi un singur răspuns pentru fiecare afirmaţie în parte. Deoarece oamenii
sunt diferiţi, nu există răspunsuri corecte sau greşite. Pentru a vă asigura că o anumită
atitudine vă caracterizează, aveţi în vedere modul în care gândiţi în cea mai mare parte
a timpului (în general).

1 2 3 4 5 6 7
Sunt în Sunt Sunt în
Sunt cu Sunt Sunt în
mare Sunt întrucâtva mare
totul de întrucâtva dezacord
măsură de neutru în măsură în
acord de acord total
acord dezacord dezacord

Nr. Afirmaţii Răspuns

01 Este dificil să fii fericit/ă dacă nu eşti prezentabil/ă, inteligent/ă, bogat/ă, şi creativ/ă.

Fericirea depinde în mai mare măsură de atitudinea mea faţă de mine, decât de ce
02
simt alţii faţă de mine.

03 Oamenii mă vor aprecia probabil în mai mică măsură, dacă voi comite o greşeală.

04 Dacă nu reuşesc să fac totul bine de fiecare dată, nu voi fi respectat de ceilalţi.

Chiar şi asumarea unui risc minor este un lucru nesăbuit, deoarece pierderile pe care
05
le antrenează pot fi dezastruoase.

Poţi câştiga respectul altei persoane, chiar dacă nu eşti deosebit de talentat într-un
06
domeniu oarecare.

Nu pot fi fericit/ă decât dacă sunt admirat/ă de majoritatea persoanelor pe care le

07
cunosc.

08 A cere ajutorul cuiva este un semn de slăbiciune.

09 Dacă nu mă descurc la fel de bine ca alţii, înseamnă că sunt o persoană inferioară.

10 Dacă eşuez la locul de muncă, înseamnă că sunt un ratat.

11 Dacă nu poţi face un lucru ca lumea, atunci nici nu merită să te apuci de el.

12 Este în regulă să fac greşeli, deoarece pot învăţa din ele.

Dacă cineva nu este de acord cu mine, asta înseamnă probabil că nu mă

13
simpatizează.

14 Dacă eşuez parţial, este la fel de rău ca şi când aş fi un om ratat.

15 Dacă alţii află cum eşti în realitate, te vor aprecia în mai mică măsură.

16 Dacă o persoană pe care o iubesc nu mă iubeşte, înseamnă că sunt un nimeni.

14
SCALA DE ATITUDINI DISFUNCŢIONALE, FORMA A

17 O activitate îţi poate oferi plăcere indiferent de rezultatul ei.

18 Înainte de a se apuca de ceva, omul trebuie să ştie că are sorţi de izbândă.

Valoarea mea ca persoană depinde în mare măsură de părerea celorlalţi despre

19
mine.

20 Dacă nu îmi fixez aspiraţii înalte, voi deveni o persoană „de mâna a doua”.

Pentru a fi o persoană valoroasă, trebuie să fiu cu adevărat excepţional/ă în cel puţin

21
un domeniu important.

22 Oamenii care au idei bune sunt mai valoroşi decât ceilalţi.

23 Dacă fac o greşeală este normal să fiu supărat.

24 Părerea mea despre mine este mai importantă decât ceea ce cred alţii despre mine.

Dacă vreau să fiu o persoană bună, morală şi valoroasă, trebuie să ajut pe oricine are
25
nevoie de ajutor.

26 Dacă pun o întrebare las impresia că sunt o persoană inferioară.

27 Este groaznic să fii dezaprobat de persoanele importante pentru tine.

28 Dacă nu ai pe cine să te sprijini, eşti condamnat la tristeţe.

29 Pot realiza lucruri importante chiar dacă nu mă hărţuiesc ca pe un sclav.

30 Este posibil ca cineva să fie dojenit fără ca asta să îl supere.

31 Nu pot avea încredere ceilalţi, deoarece m-ar putea trata cu cruzime.

32 Nu poţi fi fericit, dacă ceilalţi nu te plac.

33 Este mai bine să renunţi la propriul tău interes, pentru a face pe plac celor din jur.

34 Fericirea mea depinde în mai mare măsură de alţii decât de mine.

35 Nu am nevoie de aprobarea celorlalţi pentru a fi fericit.

36 Dacă eviţi problemele, acestea dispar de la sine.

37 Pot fi fericit, chiar dacă pierd multe din părţile bune ale vieţii.

38 Este foarte important ce cred alţii despre mine.

39 Izolarea de ceilalţi duce la nefericire.

40 Pot fi fericit, chiar dacă nimeni nu mă iubeşte.

15
PROFILUL DISTRESULUI EMOŢIONAL (PDE)

PROFILUL DISTRESULUI EMOŢIONAL (PDE)

Copyright © Daniel David (pentru versiunea în limba română)

INTRODUCERE
Ceea ce experienţiem ca mulţumire, tristeţe, îngrijorare, bucurie, furie, frică sau regret
rezultă din combinaţia inedită dintre felul în care gândim, modul în care ne comportăm şi
modificările biofiziologice care au loc în corpul nostru atunci când ne confruntăm cu o situaţie
de viaţă. Emoţiile reprezintă aşadar variabile dependente sau etichete cu care noi descriem o
suită de modificări survenite la mai multe nivele (David, Holdevici, Szamoskozi, şi Băban,
2000). În procesul apariţiei unei emoţii, intensitatea acesteia va fi determinată de nivelul
activării fiziologice, pe când calitatea ei (ex., faptul că o numim „frică” şi nu „tristeţe”) va
rezulta din specificul componentelor cognitive implicate (Singer şi Schachter, 1962; David şi
colab., 2000).
Deşi la nivelul simţului comun afectivitatea este resimţită ca un conglomerat de trăiri
aflate într-o complexă interacţiune, cercetătorii au arătat că întreaga varietate de emoţii
resimţite se reduce la câteva dimensiuni de bază. Astfel, în urma mai multor studii, Watson şi
Tellegen (1985) au concluzionat că afectul are o structură ce cuprinde două dimensiuni
necorelate între ele: emoţiile pozitive şi emoţiile negative. Emoţiile pozitive sunt indicate de
măsura în care o persoană experienţiază plăcere şi mulţumire, în timp ce emoţiile negative
sunt indicate de gradul de neplăcere experienţiată (distresul psihologic).
Pe baza unei vaste experienţe clinice, Albert Ellis (1962, 1994) a formulat modelul
binar al distresului (David, Schnur şi Belloiu, 2002), împărţind pentru prima dată emoţiile
negative în două categorii – emoţii negative funcţionale şi emoţii negative disfuncţionale.
Funcţionalitatea sau disfuncţionalitatea unei emoţii negative este dată de: 1) experienţa
subiectivă asociată emoţiei, (2) credinţele asociate şi (3) consecinţele comportamentale ale
emoţiei respective (Ellis şi DiGiuseppe, 1993). Această categorizare se bazează pe
diferenţele calitative care există între emoţii cu aceeaşi valenţă – diferenţă dată în principal de
credinţele subiacente acestora - şi nu pe variaţiile în intensitate (Ellis 1994; Ellis şi Harper,
1975). Altfel spus, o intensitate mai mare a „tristeţei” nu se numeşte „deprimare”, diferenţa
dintre cele două trăiri emoţionale fiind dată de credinţele specifice care le determină (ex.,
credinţe raţionale pentru emoţiile negative funcţionale şi credinţe iraţionale pentru emoţiile
negative disfuncţionale).
Diferenţele la nivel subiectiv între emoţiile negative funcţionale şi emoţiile negative
disfuncţionale au fost investigate în mai multe studii; rezultatele indică existenţa unor
diferenţe cantitative şi calitative între cele două tipuri de emoţii (Kassinove, Eckhardt şi
Endes, 1993; David, Schnur şi Birk, 2004; Opriş şi Macavei, 2005).
Profilul Distresului Emoţional (PDE) este un instrument elaborat pentru a servi la
evaluarea dimensiunii subiective a emoţiilor negative funcţionale şi disfuncţionale.

1
PROFILUL DISTRESULUI EMOŢIONAL (PDE)

CE MĂSOARĂ SCALA?
Profilul Distresului Emoţional (PDE) este o scală cu 26 de itemi care măsoară emoţiile
negative disfuncţionale şi emoţiile negative funcţionale din categoriile „frică” şi
„tristeţe/deprimare”.
Scala permite atât calcularea unui scor general de distres, cât şi a scorurilor separate
pentru „frică funcţională”, „frică disfuncţională”, „tristeţe/deprimare funcţională” şi
„tristeţe/deprimare disfuncţională”.
Scala a fost concepută în 2005 (Opriş şi Macavei, 2005) pornind de la itemii Profilului
Distresului Emoţional, varianta scurtă (Profile of Mood Disorders, Short Version - DiLorenzo,
Bovbjerg, Montgomery, Valdimarsdottir, şi Jacobsen, 1999). Acestor itemi li s-au adăugat
cuvinte care descriu emoţii identificate cu ajutorul unui dicţionar de sinonime. Cei 26 de itemi
care formează varianta finală a scalei au rezultat în urma unei validări cu experţi şi a mai
multor studii experimentale menite să stabilească relevanţa lor şi subscalele în care se
încadrează.
Eficienţa instrumentului este sporită de faptul că permite atât estimarea unei valori
globale a distresului, cât şi calcularea unor scoruri separate pentru emoţiile negative
funcţionale şi disfuncţionale, precum şi pentru „frică funcţională”, „frică disfuncţională”,
„tristeţe/deprimare funcţională” şi „tristeţe/deprimare disfuncţională”. Comparativ cu alte scale,
PDE conţine un număr relativ mic de itemi formulaţi într-un limbaj accesibil, fiind uşor de
administrat şi cotat.

DESCRIEREA ITEMILOR
PDE conţine 26 de adjective care descriu emoţii negative (Anexă). Cei 26 de itemi se
grupează în şase subscale:
(1) 6 itemi reprezintă emoţii negative funcţionale din categoria „tristeţe/deprimare”.
(2) 8 itemi reprezintă emoţii negative disfuncţionale din categoria „tristeţe/deprimare”.
(3) 6 itemi reprezintă emoţii negative funcţionale din categoria „frică”.
(4) 6 itemi reprezintă emoţii negative disfuncţionale din categoria „frică”.
(5) 12 itemi reprezintă emoţii negative funcţionale (categoriile „tristeţe/deprimare” şi
„frică”).
(6) 14 itemi reprezintă emoţii negative disfuncţionale (categoriile „tristeţe/deprimare” şi
„frică”).

2
 PROFILUL DISTRESULUI EMOŢIONAL (PDE)

Tabelul 1. Distribuţia itemilor PDE pe subscale.

Tristeţe/Deprimare Frică
Funcţionale Disfuncţionale Funcţionale Disfuncţionale
trist item 2 nefolositor item 5 preocupat item 10 anxios item 8

mâhnit item 15 deprimat item 12 îngrijorat item 6 îngrozit item 16

amărât item 7 deznădăjduit item 26 neliniştit item 24 panicat item 20
melancolic item 3 fără speranţă item 4 încordat item 14 înspăimântat item 11
necăjit item 13 depresiv item 9 alarmat item 19 înfricoşat item 25
supărat item 21 distrus item 22 tensionat item 1 nervos item 17
îndurerat item 18
disperat item 23

Posibilităţile de răspuns ale subiecţilor la fiecare din cei 26 de itemi sunt:

DELOC FOARTE MEDIU MULT FOARTE
PUŢIN MULT

Nici itemii scalei şi nici variantele de răspuns nu sunt numerotate, eliminând astfel
posibilitatea de biasare a răspunsurilor ca urmare a valorii numerice ataşate.

ADMINISTRARE ŞI COTARE
Scala se administrează în varianta creion-hârtie, atât individual (şi în varianta
autoadministrare), cât şi în grup. Se preferă administrarea individuală, ori de câte ori este
posibil. În cazul administrării în grup, este indicat ca grupurile să nu fie mai mari de 15
persoane. Când grupul este mai mare de 15 persoane, numărul examinatorilor trebuie să
crească, păstrându-se raportul de un examinator la maximum 15 persoane evaluate.
Materiale necesare
ƒ Scala cu instrucţiunile de completare şi itemii;
ƒ Instrument de scris.

Condiţii de administrare
ƒ Mediu securizant şi ferit de zgomote;
ƒ Persoana examinată să fie motivată pentru completarea scalei şi odihnită;
ƒ Mobilier şi iluminare adecvate, care să permită subiectului examinat
completarea în condiţii bune a scalei;
ƒ În cazul aplicării în grup, sala trebuie să fie suficient de mare pentru a oferi
confort persoanelor examinate.

Instrucţiuni de aplicare
Scala se administrează fără limită de timp.

3
PROFILUL DISTRESULUI EMOŢIONAL (PDE)

După ce materialele şi condiţiile necesare pentru administrarea scalei sunt asigurate,

persoanei examinate i se spune:
Mai jos vă prezentăm o listă de cuvinte care descriu emoţiile pe care oamenii le
au în diverse situaţii. Citiţi cu atenţie fiecare cuvânt, apoi încercuiţi varianta/marcaţi
varianta care corespunde cel mai bine întrebării: CUM V-AŢI SIMŢIT ÎN ULTIMELE
DOUĂ SĂPTĂMÂNI?
Această instrucţiune apare şi pe lista cu itemii, subiectul putând să o recitească ori de
câte ori doreşte pe parcursul evaluării.
În plus, persoana examinată este încurajată să întrebe examinatorul dacă nu înţelege
sensul vreunui item. Examinatorul va răspunde la astfel de întrebări prin înşirarea listei de
adjective din categoria în care se găseşte itemul cu probleme (a se vedea Tabelul 1). Spre
exemplu, dacă subiectul întreabă „Ce înseamnă anxios?”, examinatorul va răspunde „Acest
cuvânt are un sens apropiat de al cuvintelor „îngrozit”, „panicat”, înspăimântat”, „înfricoşat”,
„nervos””. Printr-un astfel de răspuns standard, se încearcă (1) evitarea răspunsurilor la
întâmplare, (2) evitarea lipsei răspunsurilor la mai mulţi itemi, precum şi (3) evitarea sugerării
unor răspunsuri în funcţie de expectanţele şi/sau cunoştinţele examinatorului (ex. „Anxios
înseamnă înfricoşat, panicat, preocupat, supărat”).
Subiecţii sunt rugaţi să îşi evalueze emoţiile pe o scală cu cinci variante (deloc, foarte
puţin, mediu, mult, foarte mult) şi să coloreze cerculeţul din dreptul variantei de răspuns
alese, încercând să nu omită nici unul din cei 26 de itemi.
Ex. Răspunsul subiectului la itemul „Tensionat (ă)” este „Foarte puţin”.

DELOC FOARTE MEDIU MULT FOARTE

PUŢIN MULT

Tensionat
(ă)

Pentru a corespunde cerinţelor diferitelor situaţii şi studii, instrucţiunile se pot referi la

diverse intervale de timp (de la „două săptămâni”, cum apare în instrucţiunile standard, la „în
acest moment” sau „în cursul săptămânii trecute”).
PDE este recomandat atât pentru evaluarea distresului în cazul subiecţilor adulţi fără
psihopatologie, cât şi în cazul subiecţilor adulţi cu diferite forme de psihopatologie (excepţie
condiţiile medicale care afectează capacitatea de introspecţie asupra propriilor stări
emoţionale).

Cotarea răspunsurilor
Cotarea pentru cei 26 de itemi se face direct, însumând răspunsurile la fiecare item,
alocându-se de la 1 la 5 puncte după cum urmează: Deloc = 1, Foarte puţin = 2, Mediu = 3,
Mult = 4, Foarte mult = 5.

4
PROFILUL DISTRESULUI EMOŢIONAL (PDE)

Pe lângă scorul global de distres – obţinut prin însumarea scorurilor la cei 26 de

itemi, se mai pot calcula scoruri pe cele 6 subscale, prin însumarea scorurilor la itemii care le
compun (a se vedea Tabelul 1).

FIDELITATE ŞI VALIDITATE
Fidelitate
Fidelitatea unui test psihologic se referă la acordul sau stabilitatea aşteptată a
măsurilor analoge. Dacă un instrument este fidel, atunci rezultatele obţinute în condiţii
similare prezintă o anumită stabilitate în timp (Dempster şi Brainerd, 1995).
Fidelitatea unui instrument de măsurare este cel mai adesea exprimată pe baza
consistenţei interne şi a stabilităţii în timp a rezultatelor (Anastasi, 1988).
Consistenţa internă a unei scale se referă la măsura în care toţi itemii scalei măsoară
aceeaşi variabilă. Stabilitatea rezultatelor testării ne indică în ce măsură la aplicări diferite în
timp un subiect obţine rezultate similare la un test sau scală.
Fidelitatea PDE a fost estimată prin calculul coeficientului de consistenţă internă Alfa
Cronbach. Eşantionul utilizat a fost de 745 subiecţi, valorile Alfa pentru scorurile globale şi
scorurile pe scale fiind cuprinse între .75 şi .94 (Tabelul 2). Aceste valori indică o foarte bună
consistenţă internă, ceea ce exprimă faptul că itemii testului evaluează acelaşi construct –
distresul emoţional. Cei mai mici indici de consistenţă internă se înregistrează în cazul scalei
de „frică” (între .75 şi .81), fiind totuşi suficient de mari pentru a indica o fidelitate acceptabilă.

Tabelul 2. Statistici descriptive şi indicii Alfa de consistenţă internă pentru scalele PDE

Scala PDE Adulţi (vârsta cuprinsă între 15-73; m=32.81)

Femei Bărbaţi Lipsă date Total
sex
Scor total M 51.37 48.87 49.11 50.59
S.D. 17.60 15.49 10-06 16.94
N 482 212 9 703
α .94 .93 .85 .94
Tristeţe/Deprimare M 12.64 11.81 11.50 12.37
funcţional
S.D. 4.96 4.48 3.39 4.81
N 496 223 12 731
α .87 .83 .60 .85
Tristeţe/Deprimare M 13.03 12.65 14.00 12.93
disfuncţional
S.D. 5.90 5.30 4.91 5.70
N 494 222 12 728
α .88 .86 .79 .87

5
PROFILUL DISTRESULUI EMOŢIONAL (PDE)

Frică funcţional M 15.40 14.71 15.00 15.19

S.D. 4.72 4.29 4.28 4.60
N 503 223 12 738
α .81 .78 .78 .80
Frică disfuncţional M 10.40 9.80 9.53 10.21
S.D. 4.12 3.45 2.06 3.91
N 498 219 13 730
α .82 .75 .20 .80
Total funcţional M 28.02 26.57 26.50 27.56
S.D. 8.94 7.92 5.81 8.62
N 495 220 10 725
α .89 .87 .75 .89
Total disfuncţional M 23.42 22.30 23.75 23.09
S.D. 9.49 8.10 5.92 9.05
N 490 216 12 718
α .91 .89 .74 .91

Validitate
Validitatea este o caracteristică a unui test (sau scală) care arată măsura în care
acesta măsoară ceea ce se spune că măsoară. Altfel spus, validitatea se referă la măsura în
care inferenţele pe care le facem pornind de la rezultatele obţinute la un test sunt corecte
(Messick, 1995).
Validitatea de conţinut se referă la examinarea sistematică a itemilor testului/scalei
pentru a vedea dacă ei acoperă un eşantion reprezentativ al domeniului pe care dorim să îl
măsurăm. În elaborarea PDE s-a pornit de la POMS-SV (Shacham, 1983), de unde au fost
extraşi itemi pentru subscalele de anxietate şi depresie. Alţi itemi au fost selectaţi din varianta
lungă a POMS (McNair, Lorr, şi Droppelman, 1971). Folosindu-se un dicţionar de sinonime,
itemilor deja construiţi li s-au adăugat alţii astfel încât s-a ajuns la o listă de 41 de adjective
care descriu emoţii. În selecţia adjectivelor s-a ţinut cont de principiile teoriei raţional-emotive
şi comportamentale, care subliniază distincţia dintre emoţiile negative funcţionale şi
disfuncţionale. Cei 41 de itemi au fost ulterior clasificaţi în cele două categorii (emoţii
funcţionale şi disfuncţionale) de 3 experţi în psihoterapie raţional-emotivă şi comportamentală
de la Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România. Cei 26 de itemi
care compun varianta finală a scalei sunt cei care au întrunit consensul interevaluatori.
Aşadar, PDE a fost astfel construit încât conţinutul său reflectă principii teoriei
raţional-emotive şi comportamentale, iar forma sa este asemănătoare altor teste similare deja
existente şi care şi-au dovedit utilitatea.

6
PROFILUL DISTRESULUI EMOŢIONAL (PDE)

Validitatea de construct se referă la măsura în care testul/scala reflectă constructul pe

care îl măsoară. În cazul testelor utilizate pentru măsurare, validarea relativă la criteriu este o
componentă a validării relative la constructul măsurat (Albu, 1998). Ea apreciază „gradul în
care rezultatele furnizate de test corelează cu rezultatele altui instrument de evaluare despre
care se presupune că măsoară acelaşi construct sau unul similar” (Haynes, apud Silva,
1993).
Într-un studiu efectuat pe populaţie românească (Macavei, 2006 – lucrare
nepublicată) s-a încercat determinarea măsurii în care emoţiile negative funcţionale şi
disfuncţionale (măsurate cu PDE) se asociază cu anumite cogniţii conform modului teoretic
propus de Albert Ellis (teoria raţional-emotivă şi comportamentală). Asumpţia de bază a
modelului amintit este că la baza problemelor de tip emoţional şi comportamental stau
credinţele dezadaptrative şi iraţionale despre sine, lume şi viaţă. Atunci când cineva deţine
credinţe adaptative despre sine, ceilalţi şi viaţă şi se poate considera o fiinţă valoroasă
indiferent de comportamentele sale va trăi emoţii pozitive sau negative (conform dinamicii
dintre evenimentele de viaţă şi scopurile sale), însă nu va trăi emoţii
invalidante/disfuncţionale. Întrucât persoanele cuprinse în studiu nu au probleme de
intensitate clinică (altfel spus emoţiile negative trăite de ele nu apar ca parte a unui tablou
clinic invalidant) este mai dificil de evidenţiat dinamica diferită a emoţiilor negative funcţionale
şi disfuncţionale. Studiul de faţă pune în evidenţă:
1. asocierea pozitivă dintre distresul emoţional şi distorsiunile cognitive (credinţele
dezadaptative, de tip iraţional);
2. asocierea pozitivă dintre distresul emoţional şi anxietate şi depresie (evaluate ca şi
complexe de manifestări cognitive, comportamentale, fiziologice şi subiective).
La studiu au participat în total 701 subiecţi; o parte dintre aceştia au fost studenţi
recompensaţi pentru participare prin recunoaşterea unor activităţi de profil prevăzute în
curricula şcolară. Ceilalţi subiecţi au fost incluşi în studiu pe bază de voliuntariat, în urma unor
anunţuri publice. Pentru participarea persoanelor cu vârste sub 18 ani s-a cerut acordul unui
părinte sau tutore legal. Datele statistice oferite mai jos reflectă şi faptul că unii dintre
participanţii la studiu au omis sau refuzat să ofere informaţii complete vizând nivelul
educaţional, vârsta, statutul marital etc.

Tabelul 3. Date statistice privind subiecţii incluşi în studiu

Nivel educaţional N = 701 100 %

Şcoală primară = 22 (3.1 %)

Şcoală profesională = 28 (4.0 %)
Liceu = 222 (31.7 %)
Şcoală postliceală = 60 (8.6 %)
Facultate = 346 (49.3 %)
Studii postuniveristare = 19 (2.7 %)
Altceva = 4 (0.6 %)

Vârsta N = 695 Sex N = 574

7
PROFILUL DISTRESULUI EMOŢIONAL (PDE)

Date lipsă N=6 Date lipsă N=127

M= 34.42 Min.= 15 Bărbaţi = 169

Max.= 73 Femei = 405

Statut marital N = 567

Date lipsă N=134
Căsătorit = 326
Necăsătorit = 241

Instumentele utilizate au fost:

Scala de atitudini disfuncţionale – DAS-A (Dysfunctional Attitudes Scale – form A -
Weissman, 1979; Weissman şi Beck, 1978) este un instrument de 40 de itemi care permite
evaluarea prezenţei atitudinilor/credinţelor disfuncţionale associate simptomatologiei de tip
depresiv.
Inventarul de depresie Beck – BDI (Beck Depression Inventory - Beck, Rush, Shaw,
şi Emery, 1979) conţine 21 de itemi şi a fost utilizat pentru identificarea prezenţei
simptomatologiei de tip depresiv, exprimată prin emoţii, comportamente, credinţe şi
manifestări fiziologice specifice.
Scala de atitudini şi convingeri 2 – ABS2 (Attitudes and Beliefs Scale 2 -DiGiuseppe,
Leaf, Exner, şi Robin, 1988) este formată din 72 de itemi şi este un instrument valid pentru
identificarea prezenţei credinţelor iraţionale şi raţionale centrale teoriei raţional-emotive şi
comportamentale. Varianta în limba română a scalei prezintă proprietăţi psihometrice bune
(Macavei, 2002).
Chestionarul de acceptare necondiţionată a propriei persoane – USAQ
(Unconditional Self-Acceptance Questionnaire - Chamberlain şi Haaga, 2001) este format din
20 de itemi şi măsoară acceptarea necondiţionată a propriei persoane, ca factor protectiv
care previne declanşarea anumitor forme de psihopatologie la contactul cu situaţiile negative
de viaţă.
Profilul distresului emoţional – PDE (Profile of Emotional Distress- Opriş şi Macavei,
2005) este un instrument de 26 de itemi care măsoară prezenţa emoţiilor negative funcţionale
şi disfuncţionale (ca anxietatea, îngrijorarea, deprimarea, tristeţea); utilizează principiul de
construcţie al Profilului dispoziţiilor afective, forma scurtă (DiLorenzo, Bovbjerg, Montgomery,
Valdimarsdottir, şi Jacobsen, 1999) şi se bazează pe teoria lui Albert Ellis asupra distresului
emoţional (Ellis, 1994).
Profilul dispoziţiilor afective – forma scurtă – POMS-SV (Profile of Mood States—
Short Version - Shacham 1983) este un instrument de 47 de itemi care măsoară emoţiile
positive şi negative.
Chestionarul gândurilor automate –ATQ (Automatic Thoughts Questionnaire - Hollon
şi Kendall, 1980) conţine 30 de itemi care reflectă gândirea e tip depresiv.
State and Trait Anxiety Inventory – STAI-X1 şi STAI-X2 (Inventarul de anxietate ca
stare şi trăsătură - Spielberger, 1983). ) este alcătuit din 2 scale de autoevaluare a câte 20 de

8
 PROFILUL DISTRESULUI EMOŢIONAL (PDE)

itemi fiecare pentru măsurarea a două aspecte distincte privind anxietatea. Starea de
anxietate (A-stare) şi anxietatea ca trăsătură (A-trăsătură).

Procedura de lucru a implicat în prima fază solicitarea consimţământului de

participare la studiu, după care subiecţii au fost completat individual câte un pachet conţinând
instrumentele menţionate anterior, fără limită de timp.
Rezultatele obţinute pun în evidenţă relaţia pozitivă dintre emoţiile negative
disfuncţionale şi distorsiunile cognitive. Este de remarcat că, deşi nu se poate vorbi de
probleme emoţionale în cazul lotului utilizat, corelaţiile emoţiilor negative disfuncţionale (END)
cu distorsiunile cognitive (DC) sunt sistematic uşor mai mari decât corelaţiile dintre emoţiile
negative funcţionale (ENF) şi aceleaşi distorsiuni cognitive (DC-END .28, .49, .30 versus
DC-ENF .22, .44, .22). Mai mult, credinţele raţionale şi acceptarea necondiţionată a propriei
persoane se asociază negativ cu distresul emoţional – evaluat ca şi combinaţie de emoţii
funcţionale şi disfuncţionale; deşi corelaţiile nu sunt mari, direcţia acestora sugerează rolul de
posibili factori protectivi al respectivelor cogniţii.
De asemenea, scorurile obţinute confirmă (1) asocierea pozitivă dintre distresul
emoţional şi distorsiunile cognitive (credinţele dezadaptative, de tip iraţional) şi (2) asocierea
pozitivă dintre distresul emoţional şi anxietate şi depresie (evaluate ca şi complexe de
manifestări cognitive, comportamentale, fiziologice şi subiective).

Tabelul 4. Corelaţii între scorurile la PDE şi scorurile la alte instrumente de evaluare a

cogniţiilor şi emoţiilor funcţionale şi disfuncţionale.

PDE PDE– PDE – PDE – PDE – emoţii PDE – PDE –

– tristeţe îngrijorare emoţii negative anxietate depresie
scor negative disfuncţionale
total funcţionale
BDI . 56* .50* .40* .50* -.57* .50* .57*
N 173 174 176 174 174 175 175
DAS-A .26* .21* .19* .22* .28* .25* .27*
N 539 555 558 551 548 554 555
ATQ .48* .43* .40* .44* .49* .46* .49*
N 112 117 118 116 116 117 118
ABS2- .27* .23* .18* .22* .30* .28* .30*
IB 330 344 348 342 336 342 342
N

ABS2- -.26* -.21* -.21 -.23* -.27* -.25* -.26*

RB 326 340 344 338 334 338 340
N
POMS .74* .70* .70* .73* .71* .67* .70*
– TOT 106 108 110 108 107 108 109
N
POMS- .75* .72* .71* .75* .72* .68* .71*
NEG 110 112 114 112 111 112 113
N
POMS- -.46* -.43* -.44* -.45* -.45* -.42* -.45*
POZ 112 115 116 114 114 115 116

9
 PROFILUL DISTRESULUI EMOŢIONAL (PDE)

N
STAI – .58* .55* .59* .60* .54* .55* .51*
X1 115 118 119 117 117 118 119
N
STAI- .47* .43* .42* .44* .48* .44* .48*
X2 98 101 102 100 100 101 102
N
USAQ -.19* -.15 -.20* -.18* -.18* -.14 -.20*
N 115 118 119 117 117 118 119
* corelaţiile sunt semnificative la p<.05

În concluzie, datele disponibile până în acest moment sugerează că PDE are

proprietăţi psihometrice bune şi poate fi utilizat pentru evaluarea distresului pentru populaţia
nonclinică. Datorită limitelor studiilor existente până în acest moment, până la investigaţii
viitoare, se impune prudenţă în utilizarea PDE.

Etalonare
Pentru scorul total la PDE şi scorul la PDE - emoţii negative disfuncţionale nu există
diferenţe semnificative în funcţie de sex, etaloanele fiind valabile atât pentru femei, cât şi
pentru bărbaţi (vezi Tabelul 5). Pentru scorul la PDE- emoţii negative funcţionale există
diferenţe în funcţie de sex, etaloanele separate reflectând această diferenţă.

Tabelul 5. Date descriptive şi pragurile de semnificaţie pentru comparaţiile pe scale în funcţie

de sex.

SEX N Media A.S. t p

Total PDE masculin 212 48.87 15.49 -1.78 > .05
feminin 482 51.37 17.60
Depresie/tristeţe masculin 223 11.81 4.48 -2.13 <.05
Funcţional
feminin 496 12.64 4.96
Depresie/tristeţe masculin 222 12.65 5.30 -.82 >.05
Disfuncţional
feminin 494 13.03 5.90
Frică Funcţional masculin 223 14.71 4.29 -1.88 > .05
feminin 503 15.40 4.72
Frică Disfuncţional masculin 219 9.80 3.45 -1.88 > .05
feminin 498 10.40 4.12
Total Funcţional masculin 220 26.57 7.92 -2.06 < .05
feminin 495 28.02 8.94
Total Disfuncţional masculin 216 22.30 8.10 -1.50 >.05
feminin 490 23.42 9.49

PDE total, N=782

Clase Descriere Cote
I Nivel foarte scăzut de distres ≤ 28
II Nivel scăzut de distres 29-39

10
PROFILUL DISTRESULUI EMOŢIONAL (PDE)

III Nivel mediu de distres 40-56

IV Nivel ridicat de distres 57-86
V Nivel foarte ridicat de distres ≥ 87

PDE disfuncţional, N=799

Clase Descriere Cote
I Nivel foarte scăzut de emoţii negative ≤ 14
disfuncţionale
II Nivel scăzut de emoţii negative disfuncţionale 15-17
III Nivel mediu de emoţii negative disfuncţionale 18-25
IV Nivel ridicat de emoţii negative disfuncţionale 26-42
V Nivel foarte ridicat de emoţii negative ≥ 43
disfuncţionale

PDE funcţional – Femei, N=546

Clase Descriere Cote
I Nivel foarte scăzut de emoţii negative funcţionale ≤ 15
II Nivel scăzut de emoţii negative funcţionale 16-22
III Nivel mediu de emoţii negative funcţionale 23-31
IV Nivel ridicat de emoţii negative funcţionale 32-43
V Nivel foarte ridicat de emoţii negative funcţionale ≥ 44

PDE funcţional – Bărbaţi, N=249

Clase Descriere Cote
I Nivel foarte scăzut de emoţii negative funcţionale ≤ 14
II Nivel scăzut de emoţii negative funcţionale 15-22
III Nivel mediu de emoţii negative funcţionale 23-30
IV Nivel ridicat de emoţii negative funcţionale 31-43
V Nivel foarte ridicat de emoţii negative funcţionale ≥ 44

11
PROFILUL DISTRESULUI EMOŢIONAL (PDE)

BIBLIOGRAFIE

Albu, M. (1998). Construirea şi utilizarea testelor psihologice. Cluj-Napoca: Editura Clusium.

Anastasi, A. (1988). Psychological Testing. 6th edition. New York: Macmillan.
Beck, A.T., Rush, A.J., Shaw, B.F. şi Emery, G. (1979). Cognitive therapy of depression.
Guilford Press: New York.
David, D., Holdevici, I., Szamoskozi, Ş., şi Băban, A. (2000). Psihoterapie şi hipnoterapie
cognitiv-comportamentală. Editura Risoprin: Cluj-Napoca.
David, D., Schnur J., şi Belloiu A. (2002). Another search for the “hot” cognitions: Appraisal,
irrational beliefs, attributions, and their relation to emotion. Journal of Rational-
Emotive and Cognitive-Behavior Therapy, 2, 93-131.
David, D., Schnur, J., şi Birk, J. (2004). Functional and dysfunctional feelings in Ellis’ cognitive
theory of emotion; An empirical analysis. Cognition and Emotion, 18, 869-880.
Dempster, F.N., şi Brainerd, C.J. (1995). Inference and inhibition in cognition. San Diego, CA:
Academic Press.
DiGiuseppe, R., Leaf, R., Exner, T. şi Robin, M.W. (1988). The development of a measure of
rational/irrational thinking. Paper presented at the World Congress of Behavior
Therapy, Edinburgh, Scotland.
DiLorenzo, T., Bovbjerg, D., Montgomery, G., Valdimarsdottir, H., şi Jacobsen, P. (1999) The
application of a shortened version of the profile of mood states in a sample of breast
cancer chemotherapy patients. British Journal of Health Psychology, 4, 315–325.
DiLorenzo, T., Bovbjerg, D., Montgomery, G., Valdimarsdottir, H., şi Jacobsen, P. (1999) The
application of a shortened version of the profile of mood states in a sample of breast
cancer chemotherapy patients. British Journal of Health Psychology, 4, 315–325.
Ellis, A. (1962). Reason and emotion in psychotherapy. New York: Lyle Stuart.
Ellis, A. (1994). Reason and emotion in psychotherapy (re. ed.). Secaucus, NJ: Birscj Lane.
Ellis, A., şi Harper, R.A. (1975). A new guide to rational living (rev. ed.). Hollywood, CA:
Wilshire Books Company.
Ellis, A.. şi DiGiuseppe, R. (1993). Are inappropriate or dysfunctional feelings in rational-
emotive therapy qualitative or quantitative? Cognitive Therapy and Research, 17,
471-477.
Hollon, S.D., şi Kendall, P.C. (1980). Cognitive self-statements in depression: Development of
an automatic thoughts questionnaire. Cognitive Therapy and Research, 4, 383-395.
Kassinove, H., Eckhardt, C., şi Endes, R. (1993). Assessing the Intensity of “Appropriate” and
“Inappropriate” Emotions in Rational-Emotive Therapy. Journal of Cognitive
Psychotherapy: An International Quarterly, 7, 227-239.
Macavei, B. (2002). A Romania adaptation of the Attitudes and Beliefs Scale 2. Romanian
Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, 2, 105-122.
McNair, D.M., Lorr, M., şi Droppelman, L.F. (1971). EITS Manual for the Profile of Mood
States. San Diego: Educational and Industry Testing Service.

12
PROFILUL DISTRESULUI EMOŢIONAL (PDE)

Messick, S. (1995). Validity of Psychological Assessment. American Psychologist, 50, 741-

749.
Opriş, D., şi Macavei, B. (2005). The distinction between functional and dysfunctional
negative emotions; An empirical analysis. Journal of Cognitive and Behavioral
Psychotherapies, 5, 181-195.
Schachter, S., şi Singer, J.E. (1962). Cognitive, social and physiological determinants of
emotional state. Psychologial Review, 69, 379-399.
Shacham, N. (1983) A shortened version of the profile of mood states. Journal of Personality
Assessment, 47, 305–306.
Silva, F. (1993). Psychometric Foundations and Behavioral Assessment. Sage Publications.
Spielberger, C.D. (1983). Manual for the State-Trait Anxiety Inventory (STAI). PaloAlto, CA:
Consulting Psychologists Press.
Watson, D., şi Tellegen, A. (1985). Toward a Consensual Structure of Mood. Psychological
Bulletin, 98, 219-235.
Weissman, A.N. (1979). The Dysfunctional Attitude Scale: A validation study. Dissertation
Abstracts International, 40, 1389B-1390B. (University Microfilms No. 79-19, 533).
Weissman, A.N., şi Beck, A.T. (1978, November). Development and validation of the
Dysfunctional Attitude Scale : A preliminary investigation. Paper presented at the
meeting of the Association for the Advancement of Behavior Therapy, Chicago.

13
PROFILUL DISTRESULUI EMOŢIONAL (PDE)

14
SCALA DE ATITUDINI ŞI CONVINGERI (ABS II)

SCALA DE ATITUDINI ŞI CONVINGERI (Attitudes and Beliefs Scale-II) (ABS-II)

Copyright © Daniel David (pentru versiunea în limba română)

INTRODUCERE. PARADIGMA RAŢIONAL – EMOTIVĂ ŞI COMPORTAMENTALĂ

Între formele de terapie cognitiv-comportamentală (CBT), terapia raţional-emotivă şi
comportamentală (REBT) ocupă un loc privilegiat, atât datorită rădăcinilor istorice care o plasează la
originea celei mai influente abordări terapeutice cunoscute până în prezent - CBT- cât şi din perspectiva
solidei sale ancorări în practică. În opinia întemeietorului său, Dr. Albert Ellis, relaţia dintre REBT şi CBT
este una de incluziune; astfel, forma generală de REBT se suprapune peste ceea ce astăzi numim CBT,
pe lângă aceasta mai existând şi aşa numitul REBT “elegant”, având ca finalitate modificarea perspectivei
filozofice asupra vieţii şi, deci, flexibilizarea personalităţii pacientului/clientului (Ellis, apud Weinrach,
1996). În 1955, Albert Ellis elabora o metodă terapeutică pe care o numeşte “raţională”, datorită
accentului pus pe identificarea şi modificarea trăsăturilor iraţionale şi ilogice ale gândirii clienţilor săi. Deşi
accentul cade pe componenta cognitivă, încă de la început Ellis adopta un ”eclecticism” metodologic,
folosind o gamă largă de tehnici emotive şi comportamentale, care s-a diversificat şi îmbogăţit în timp.
Această caracteristică duce, în 1970, la schimbarea denumirii din terapie raţională (RT) în terapie raţional-
emotivă (RET). Ulterior, în 1993, la insistenţele psihologilor interesaţi de dezvoltarea şi eficientizarea
tehnicii, numele acesteia va deveni “terapia raţional-emotivă şi comportamentală (REBT)”, reflectând
paleta largă de tehnici utilizate în reducerea distresului pacienţilor (Ellis & Dryden, 1997; Weinrach, 1996).
Se poate spune deci, că de-a lungul a mai bine de trei decenii REBT a cunoscut o evoluţie
ascendentă, rezultat al optimizării şi perfecţionării constante prin efortul mai multor generaţii de practicieni
şi cercetători (DiGiuseppe, 1996).
În general, terapia cognitiv-comportamentală consideră problemele psihologice ca fiind răspunsuri
dezadaptative învăţate, susţinute de cogniţii disfuncţionale. În consecinţă, se accentuează necesitatea
identificării şi modificării cogniţiilor dezadaptative şi înlocuirea comportamentelor disfuncţionale (Ellis &
Dryden, 1997).
Conform teoriei avansate de Albert Ellis (pentru detalii vezi Ellis & Dryden, 1997), la baza
tulburărilor emoţionale stă tendinţa individului de a face evaluări absolutiste şi rigide ale evenimentelor
percepute. Aceste evaluări iau adesea forma lingvistica a lui “trebuie cu necesitate”, “este obligatoriu”,
“este absolut necesar”, (demandigness – DEM -). Din aceste cogniţii absolutiste centrale derivă apoi un
nucleu de credinţe iraţionale (IB):
• convingeri catastrofice (un eveniment care a avut loc deşi “nu trebuia să aibă loc” este evaluat ca
fiind mai mult de 100% negativ), (awfulizing –AWF -);
• toleranţa scăzută la frustrare (o persoana crede că nu poate fi deloc fericită dacă apare ceva ce
“nu trebuia să apară în nici un caz”), (low frustration tolerance – LFT -);

1
SCALA DE ATITUDINI ŞI CONVINGERI (ABS II)

• deprecierea şi evaluarea globală (ex. etichetarea globală a propriei persoane, a celorlalţi, sau a
vieţii ca fiind “mizerabile”, dacă lucrurile nu merg aşa cum trebuie), (self-downing and/or global
evaluation – SD/GE -).
Aceste procese se leagă între ele, fiind “feţe diferite ale aceleiaşi monede” (Ellis & Dryden, 1997).
Predispoziţia spre patologie este data de patern-urile de gândire absolutistă vis a vis de sine,
ceilalţi şi viaţă. Conform acestei teorii, dacă o persoană deţine un patern de gândire absolutistă, iar viaţa îi
confirmă aceste aşteptări iraţionale (caz rar!), atunci persoana trăieşte emoţii pozitive (deşi în viitor este
vulnerabilă la distres). Dacă, însă, aşteptările persoanei sunt infirmate de condiţiile de viaţă (ceea ce este
cu atât mai probabil cu cât persoanele sunt mai iraţionale), se dezvoltă reacţii emoţionale negative
blocante/dezadaptative ca stări depresive, anxietatea, sentimentele de culpa şi/sau agresivitatea. Pe de
alta parte, prezenţa credinţelor raţionale (flexibile), de genul “Mi-as dori ca lucrurile să decurgă astfel, dar
nu e obligatoriu să se întâmple chiar aşa”, chiar în condiţiile unor condiţii de viaţă adverse, generează
emoţii negative adaptative, stenice.
Aşadar, credinţele iraţionale:
- sunt cogniţii evaluative (adică relevante pentru scopurile individului), cu semnificaţie personală, de
natură absolutistă, dogmatică;
- generează emoţii negative dezadaptative;
- sunt iraţionale deoarece sunt rigide şi blochează atingerea scopurilor.
Corespondentele raţionale ale lor:
- sunt cogniţiile evaluative cu semnificaţie personală, de natură preferenţială, nonabsolutistă;
- duc la emoţii pozitive sau negative adaptative;
- sunt raţionale deoarece sunt flexibile si nu se interpun în calea atingerii scopurilor individului. (Ellis
& Dryden, 1997).
Pe scurt, o credinţă iraţională se defineşte prin faptul că este incorectă din punct de vedere logic,
este incongruentă cu realitatea obiectivă şi blochează atingerea scopurilor individului. Prin contrast,
credinţele raţionale se bazează pe realitatea empirică, facilitează atingerea scopurilor persoanei şi
respectă principiile logicii (Maultsby apud DiGiuseppe, 1996).
În esenţă, ideile care fundamentează această teorie, reflectându-se şi în intervenţia terapeutică,
pot fi sintetizate astfel (Walen, apud Weinrach, 1996):

(1) Cogniţiile sunt cel mai important determinant al emoţiilor la oameni;

(2) Gândirea disfuncţională este cauza principală a distresului emoţional; mare parte din
psihopatologie este rezultatul gândirii disfuncţionale;
(3) Dacă tulburările emoţionale sunt cauzate de menţinerea unor credinţe iraţionale, modalitatea
optimă de a înlătura distresul este modificarea acestor credinţe;
(4) Printre factorii etiologici ai gândirii iraţionale şi psihopatologiei se numără influenţe genetice şi
de mediu;

2
SCALA DE ATITUDINI ŞI CONVINGERI (ABS II)

(5) REBT pune accent mai ales pe rolul evenimentelor din prezent (mai degrabă decât trecut) în
generarea psihopatologiei, în special deoarece oamenii îşi întreţin tulburările prin perpetuarea
unui mod disfuncţional de gândire;
(6) Credinţele iraţionale pot fi schimbate, deşi modificarea acestora implică efort şi perseverenţă
din partea individului.
ABS II evaluează convingerile iraţionale şi raţionale descrise în teoria lui Albert Ellis. Scala
a fost concepută de către DiGiuseppe, Leaf, Exner si Robin în 1988 şi este o măsură validă a
constructelor centrale în REBT (DiGiuseppe, Robin, Leaf, & Gormon, 1989).
Eficienţa instrumentului este sporită de faptul că permite calcularea unor scoruri separate pe
diferite tipuri de credinţe iraţionale, precum şi estimarea unor valori globale de raţionalitate / iraţionalitate.
Mai mult, comparativ cu alte teste clinice, conţine un număr relativ mic de itemi (72) formulaţi într-un limbaj
accesibil, fiind uşor de administrat şi cotat; în situaţiile în care nu este posibilă administrarea integrală,
scala permite selectarea itemilor care evaluează doar un anumit tip de credinţe iraţionale, putându-se
calcula un scor individual pentru aceştia.
În concluzie, ABS II este unul dintre cele mai eficiente instrumente de evaluarea a credinţelor
iraţionale / raţionale, disponibile la ora actuala.

PREZENTAREA SCALEI ABS II

Scala ABS II cuprinde 72 de itemi (de la 5-76) dispuşi într-o matrice (4x3x2) alcătuită din trei
factori:
(1) primul factor se referă “procese cognitive” şi are patru nivele, reprezentând patru
procese de gândire iraţională:
- imperativul “trebuie” (DEM)
- deprecierea şi evaluarea globală (SD/GE)
- toleranţă scăzută la frustrare (LFT)
- gândirea catastrofică (AWF);
(2) cel de-al doilea factor se numeşte “arii de conţinut” (content / context) şi are trei nivele sau
teme majore, reprezentând convingeri legate de aprobare, realizare şi confort;
(3) cel de-al treilea factor se numeşte “mod de frazare” (irrationality / rationality) şi are două
nivele, reprezentând modul de formulare a itemilor: iraţional / raţional.
Fiecare item este rezultanta celor 3 factori menţionaţi anterior. De exemplu, itemul 6: “Daca oameni
importanţi pentru mine nu mă plac, înseamnă că sunt o persoană lipsită de valoare” este:
- frazat iraţional (IR);
- are un conţinut care se refera la aprobare;
- vizează procesul cognitiv de autoevaluare (SD/GE).
Posibilităţile de răspuns ale subiecţilor vizează atitudinea lor faţă de conţinutul itemilor, pe o scală în 5
trepte:

3
SCALA DE ATITUDINI ŞI CONVINGERI (ABS II)

A – puternic împotriva
B – parţial împotriva
C – neutru
D – parţial de acord
E – puternic de acord
Cotarea se face pentru 36 dintre itemi direct şi pentru 36 invers (vezi anexa 3)
Cotare directă: A=0, B=1, C=2, D=3, E=4
Cotare inversă: A=4, B=3, C=2, D=1, E=0
Altfel spus, itemii cotaţi direct sunt cei formulaţi iraţional, pe când cei cotaţi invers sunt formulaţi
raţional. Rezultă ca un scor global (Total) mic înseamnă credinţe iraţionale puţine, iar un scor mare
credinţe iraţionale multe. Deci, scorul global arată nivelul de cogniţii iraţionale pe care le utilizează o
persoană. În platforma CAS, cotarea se face automat.
Scorurile se pot calcula şi separat, pentru iraţionalitate şi raţionalitate. În plus, se pot calcula
diferite scoruri rezultate din combinaţii pe scale şi subscale.
Scorul pentru fiecare subscală se realizează prin însumarea scorurilor itemilor care o compun.
Numărul minim de puncte ce poate fi realizat este zero (adică la toţi itemii direcţi = frazaţi iraţional s-a
răspuns cu “puternic împotrivă” şi la toţi itemii inverşi = frazaţi raţional s-a răspuns cu “puternic de acord”).
Numărul maxim de puncte, cota maximă de iraţionalitate este 288 (72 itemi x 4 puncte).
Utilizând doar factorul “procese cognitive” (ca şi factor de varianţă), rezultă 4 subscale:
DEM – 18 itemi (9 direcţi şi 9 inverşi);
SD/GE – 18 itemi (9 direcţi şi 9 inverşi);
LFT – 18 itemi (9 direcţi şi 9 inverşi);
AWF - 18 itemi (9 direcţi şi 9 inverşi).
Aşadar, scorurile luate în discuţie în această lucrare ca şi măsură a credinţelor subiecţilor sunt:
(1) Total (măsură a iraţionalităţii);
(2) IB (credinţe iraţionale);
(3) RB (credinţe raţionale);
(4) DEM (imperativul “trebuie”);
(5) SD/GE (autodeprecierea/evaluarea globală)
(6) LFT (toleranţa scăzută la frustrare);
(7) AWF (gândirea catastrofică).

INVESTIGAREA INDICATORILOR PSIHOMETRICI

Totalul subiecţilor cuprinşi în studiul de stabilirea a indicatorilor psihometrici sunt în număr de
381, dintre care: 369 de persoane sunt elevi de liceu, studenţi si angajaţi cu studii medii si superioare din
diferite întreprinderi (muncitori, informaticieni, secretare, funcţionari), iar 12 persoane sunt pacienţi ai
spitalelor de psihiatrie din Cluj-Napoca.

4
SCALA DE ATITUDINI ŞI CONVINGERI (ABS II)

Un număr de 350 de persoane, 167 de bărbaţi şi 183 de femei, cu vârste cuprinse între 16 şi 49
de ani (m=20,11) au format lotul utilizat în estimarea consistenţei interne a scalei. Toţi subiecţii au fost
voluntari, grupul fiind eterogen din punct de vedere ocupaţional si al nivelului educaţional (cuprinzând de
la elevi de liceu la persoane cu studii postuniversitare). Aceştia au completat ABS II, în grup şi fără limită
de timp. Subiecţii au primit instrucţiunea de a răspunde cât mai sincer la afirmaţiile prezentate în
chestionar, specificându-se că nu există răspunsuri bune sau rele. Testarea s-a făcut în varianta hârtie -
creion.
Dintre cele 350 de persoane, 104 au completat si Inventarul de Depresie Beck (BDI), varianta
scurtă (13 itemi). Testul a fost administrat în aceeaşi manieră, imediat după completarea ABS II.
Alte 19 persoane, cu vârste cuprinse între 17 si 51 de ani au completat ABS II, precum si BDI,
varianta lungă (21itemi). Testele au fost administrate individual, fără limită de timp, în varianta hârtie -
creion, întâi ABS II iar apoi BDI.
Aceste 19 persoane au fost astfel selectate încât să aibă un scor scăzut la BDI (9 sau mai mic),
conform standardelor recomandate pentru ”formarea” unui lot nondepresiv (Solomon, Haaga, Brody, Kirk
& Friedman, 1998).
Un alt grup de 12 persoane a fost format din pacienţi ai spitalelor de psihiatrie din Cluj-Napoca (ex. Clinica
de Ergoterapie), diagnosticaţi cu depresie (episod depresiv major sau reacţii depresive cu simptome
specifice episodului depresiv major). Subiecţii au completat ABS II precum si BDI, varianta lungă
(21itemi). Testele au fost administrate individual, fără limită de timp, în varianta hârtie-creion, întâi ABS II
iar apoi BDI. Toţi subiecţii au înregistrat un scor de 16 sau mai mare la BDI, ceea ce indică prezenţa
depresiei de nivel clinic. Deci, s-a lucrat cu un lot normal, neselecţionat (N=350 persoane) la care s-a
adăugat un lot cu depresie cu scoruri foarte scăzute la BDI (N=19 persoane) şi un lot clinic, cu scor mare
la BDI (N=12 persoane).

REZULTATE
Rezultatele obţinute pe populaţia nonclinică (N=350) arată că:
(1) Nu se constată diferenţe semnificative în funcţie de vârstă sau sex;

Tabelul 1. Comparaţii pe scale, în funcţie de vârstă şi sex (N=350).

Scala Scala Comparaţii în funcţie de
Vârstă (adulţi/adolescenţi) Sex (M/F)

DEM t=-.89 / p=0.36 t=.07 / p=0.93

SD/GE t=-.68 / p=0.49 t=1.17 /p=0.23
AWF t=-1.67/p=0.09 t=.68 / p=0.49
LFT t=.48 / p=0.63 t=-1.55/p=0.12

5
SCALA DE ATITUDINI ŞI CONVINGERI (ABS II)

(2) Scorurile la cele patru subscale ale testului (DEM, LFT, SD, AWF) corelează (corelaţie liniara)
puternic între ele (toate valorile p<0.01) si cu scorul total, constituind o nouă dovadă în sprijinul ideii
conform căreia toate credinţele iraţionale sunt relaţionate din punct de vedere psihologic (DiGiuseppe et
al., 1989);

Tabelul 2. Corelaţiile între scorurile subscalelor si scorul total (N=350).

AWF DEM SD LFT Total

AWF 1.000

DEM .492 1.000

SD .547 .277 1.000

LFT .606 .559 .417 1.000

Total .824 .701 .723 .812 1.000

Toate corelaţiile sunt semnificative la p<.01.

(3) În tabelul 3 sunt prezentate comparativ mediile si abaterile standard pentru lotul românesc si
un lot american format din studenţi (DiGiuseppe et al., 1989). După cum se observă, valorile obţinute pe
populaţia de limba română sunt mai mari, însă această diferenţă ar putea fi explicată de numărul diferit de
subiecţi din cele două loturi, precum şi de componenta diferită a acestora (studenţi pentru lotul american,
elevi, studenţi şi alte categorii de adulţi pentru lotul românesc);

Tabelul 3. Mediile (m) şi abaterile standard (SD) pentru un lot românesc şi unul american
Scale Lotul românesc (N=350) Lotul american (N=764)

Total m=113.02 (SD=27.683) m=84.88 (SD=36.73)

AWF m=28.95 (SD=8.66) m=21.18 (SD=10.80)

DEM m=32.44 (SD=7.67) m=24.43 (SD=9.90)

SD m=20.06 (SD=9.99) m=12.82 (SD=10.80)

LFT m=31.56 (SD=8.92) m=26.80 (SD=10.80)

(4) Etalonul pentru scorul total, construit în baza datelor obţinute pe populaţie nonclinică (N=350) este
prezentat mai jos.
- Iraţionalitate foarte scăzută 0-91
- Iraţionalitate scăzută 92-107
- Iraţionalitate medie 108-121

6
SCALA DE ATITUDINI ŞI CONVINGERI (ABS II)

- Iraţionalitate ridicată 122-127

- Iraţionalitate foarte ridicată 136-288

Consistenţa internă a scalei. Puterea de discriminare

Studiile psihometrice efectuate pe populaţie americană indică o consistenţă internă adecvată utilizării
instrumentului; astfel coeficienţii alfa pentru cele patru procese şi trei subscale de conţinut variază între
.92 si .86. Majoritatea subscalelor discriminează între grupurile clinice si cele de control (fără
psihopatologie) (DiGiuseppe et al., 1989).

Fidelitatea test - retest

Studiile pilot anterioare efectuate pe populaţie românească indică o fidelitate test-retest şi o consistenţă
internă adecvate: r = .7340 (N=80); alpha Cronbach =.8654 (N=80) (Niculas, 2000).
Datele obţinute în urma acestui studiului efectuat pe un eşantion de 350 vorbitori de limba română indică
valori comparabile cu cele obţinute în investigaţia iniţială efectuată pe populaţie americană, adecvate
utilizării în condiţii bune a scalei.

Tabelul 4. Coeficienţii alpha Cronbach pentru scalele testului si scorul total (N=350)
Scale Coeficient alpha Număr de itemi
Cronbach
Total .8792 72 itemi

AWF .6795 18 itemi

DEM .6063 18 itemi

SD .7924 18 itemi

LFT .7221 18 itemi

Validitatea discriminativă
Itemii în limba engleză ai scalei au fost concepuţi, în baza unei definiţii anterior formulate, de o
echipa de experţi (terapeuţi în cadrul Institutului de Terapie Raţional Emotivă din New York); constructul
de credinţe iraţionale şi raţionale a fost examinat cu succes în numeroase cercetări (Ellis & Dryden, 1997).
Varianta finală a instrumentului conţine doar acei itemi care au întrunit acordul tuturor experţilor convocaţi.
Analiza factorială efectuată asupra scalei relevă existenţa unui factor general şi a altor trei factori, numiţi
de autori raţionalitate, confort şi iraţionalitate. Studiile de validare efectuate pe populaţie americană indică
faptul că majoritatea subscalelor discriminează între loturile clinice şi cele de control (fără psihopatologie)
(DiGiuseppe et al., 1989).
În studiul pe populaţia românească, dintre cele 350 de persoane care au completat scala ABS II,
104 au primit, de asemenea, BDI, varianta scurta (13 itemi). Pe baza rezultatelor la BDI, au fost selectate

7
SCALA DE ATITUDINI ŞI CONVINGERI (ABS II)

două grupe extreme (N=15 si N=17), utilizând formula m+_1SD, care au fost ulterior comparate în funcţie
de scorurile la ABS2. Diferenţele constatate sunt semnificative la pragul de .004 (t=3.102).

Capacitatea discriminativă
Am efectuat comparaţii între un lot de persoane cu diagnostic clinic de depresie (N=12) şi un grup
de control, constituit din subiecţi care nu au avut niciodată un diagnostic psihiatric (N=19). Aceste 19
persoane au fost astfel selectate încât să aibă un scor scăzut la BDI (9 sau mai mic), conform
standardelor recomandate pentru formarea unui lot nondepresiv (Solomon et al., 1998). Rezultatele
obţinute sunt sintetizate în tabelul 5.

Tabelul 5. Comparaţii între mediile la ABS II ale unui grup de subiecţi depresivi (N=12)
si ale unui grup de control (N=19)
Scala t p

Total 6.850 .0001

DEM 4.017 .0004

LFT 3.756 .0008

SD 6.186 .0001

AWF 5.578 .0001

IB 7.165 .0001

RB 3.187 .0034

Deşi grupele de subiecţi cu care s-a lucrat sunt mici, datele obţinute constituie un argument în
plus, arătând ca ABS II este un instrument care discriminează între grupe de populaţie cu nivele diferite
ale simptomatologiei depresive, precum şi între persoane cu depresie clinică şi subiecţi fără
psihopatologie.
Studiile efectuate pe populaţie americană indică faptul ca scorurile la ABS II corelează puternic cu
rezultatele obţinute la alte teste (pentru detalii privind aceste instrumente vezi DiGiuseppe et al., 1989) ca:
forma scurta a BDI (Beck & Beck,1972), the General Health Questionnaire (Goldberg, 1972), the General
Psychological Well Being Scale (DuPue, 1988), The Spielberger Trait Anger Scale şi The Spielberger
Trait Anxiety Scale (DiGiuseppe et al., 1989).
Din datele obtinute pe populatie românească rezultă că majoritatea subscalelor ABS II corelează
cu forma scurta a Inventarului de Depresie Beck (BDI).

8
SCALA DE ATITUDINI ŞI CONVINGERI (ABS II)

CONCLUZII
In concluzie, proprietăţile psihometrice adecvate, comparabile cu cele găsite în studii similare
efectuate pe populaţie americană, permit utilizarea în condiţii bune a variantei româneşti a ABS II. Totuşi,
recomandăm prudenţa în extinderea concluziilor la categorii de vârstă şi socio-profesionale
nereprezentate în eşantionul utilizat. Dincolo de validitatea unui instrument, care este un proces continuu,
expertiza clinică a utilizatorului testului îşi are importanţa ei de netăgăduit. În faza actuală a adaptării
scalei pe populaţia românească s-a putut oferi etalonul numai pentru scorul global. În perspectivă odată
cu progresul cercetărilor, vor fi oferite şi etaloane pentru fiecare dintre cele 4 subscale.

9
SCALA DE ATITUDINI ŞI CONVINGERI (ABS II)

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. DiGiuseppe, R. (1996). The nature of irrational and rational beliefs: Progress in Rational Emotive
Behavior Therapy. Journal of Rational – Emotive & Cognitive Behavior Therapy, 14, 5-28.
2. DiGiuseppe, R., Leaf, R, Exner, T., & Robin, M.V. (1988). The development of a measure of
rational/irrational thinking. Paper presented at the World Congress of Behavior Therapy, Edinburg,
Scotland.
3. DiGiuseppe, R., Robin, M.W., Leaf, R. & Gormon, B. (1989). A discriminative validation and factor
analysis of a measure of rational /irrational beliefs. Paper presented at the World Congress of Cognitive
Therapy, Oxford, UK.
4. Ellis, A. & Dryden, W. (1997). The Practice of Rational Emotive Behavior Therapy.London: Springer
Publis hing Company.
5. Niculas F. (2000). Relatia convingeri irationale – strategii de coping. Lucrare de diploma/License
Dissertation. Oradea State University, Oradea.
6. Solomon A., Haaga, D.A.F., Brody C., Kirk, L., & Friedman, D.G. (1998). Priming irrational beliefs in
recovered - depressed people. Journal of Abnormal Psychology, 107, 440-449.
7. Weinrach, S.G. (1996). Nine experts describe the essence of Rational-Emotive Therapy while standing
on one foot. Journal of Counseling and Development, 74, 626- 632. Primit spre publicare în 15 Martie,
2002 / Received March 15, 2002 Acceptat pentru publicare în 23 Iunie, 2002 / Accepted (final revision)
June 23, 2002

10
SCALA DE ATITUDINI ŞI CONVINGERI (ABS II)

SCALA DE ATITUDINI ŞI CONVINGERI II - ABS II

Citiţi cu atenţie următoarele afirmaţii. Alegeţi apoi, pentru fiecare afirmaţie, unul dintre următoarele
răspunsuri care corespunde cel mai bine atitudini dv. fata de situaţiile descrise.

A. dacă sunteţi PUTERNIC ÎMPOTRIVĂ

B. dacă sunteţi PARŢIAL ÎMPOTRIVĂ
C. dacă sunteţi NEUTRU
D. dacă sunteţi PARŢIAL DE ACORD
E. dacă sunteţi PUTERNIC DE ACORD

Nu lăsaţi ca răspunsul dv. la un item să influenţeze răspunsul dv. la un alt item. Nu

există răspunsuri corecte sau incorecte; suntem interesaţi doar de atitudinile manifestate într-o
serie de situaţii descrise mai jos. Notaţi pe foaia de răspuns, pentru fiecare afirmaţie în parte, litera
care corespunde răspunsului ales de dumneavoastră.
Itemii 1 – 4 sunt itemi „de încălzire”. Ei pot lipsi din aplicarea scalei.

5. Este insuportabil să mă simt tensionat sau nervos, şi nu pot tolera stările acestea atunci când le am.
6. Dacă oameni importanţi pentru mine nu mă plac, înseamnă că sunt o persoană lipsită de valoare.
7. Este dezamăgitor să nu fiu plăcut de oameni importanţi pentru mine, dar ştiu că asta este doar
neplăcut, nu ceva îngrozitor.
8. Atunci când mă simt tensionat, nervos sau inconfortabil, mă gândesc că asta arată ce om lipsit de
valoare sunt.
9. Dacă oameni importanţi pentru mine nu mă plac, este din cauză că sunt o persoană nesuferită.
10. Este insuportabil să eşuez în lucrurile importante, şi nu suport să nu le duc la bun sfârşit.
11. Este regretabil că există necazuri în viaţa mea, dar înţeleg că a avea parte de necazuri este
dezamăgitor dar nu îngrozitor.
12. Va fi un dezastru dacă nu îndeplinesc bine lucrurile importante.
13. Îmi doresc foarte mult să fiu plăcut de anumite persoane, dar înţeleg că nu trebuie neapărat ca
acestea să mă placă.
14. Când oameni importanţi pentru mine nu mă plac, nu înseamnă că n-am valoare ca persoană.
15. Trebuie în mod absolut să fac bine lucrurile importante, şi nu voi accepta să nu le fac astfel.
16. Nu îmi face plăcere să mă simt inconfortabil, tensionat sau nervos, dar pot suporta stările acestea
atunci când apar.
17. Atunci când nu reuşesc într-o sarcină importantă, mă pot accepta pe mine însumi cu greşelile şi
limitele mele, şi nu mă condamn pentru eşec.
18. Este îngrozitor şi dezastruos să ai performanţe slabe în sarcini importante.

11
SCALA DE ATITUDINI ŞI CONVINGERI (ABS II)

19. Pot suporta ca oameni importanţi pentru mine să nu mă placă sau să nu fie de acord cu mine.
20. Sunt o persoană bună, valoroasă şi mă pot accepta pe mine însumi chiar dacă eşuez în unele sarcini
importante pentru mine.
21. Atunci când viaţa mi se pare grea şi mă simt inconfortabil, înţeleg că a te simţi inconfortabil sau
tensionat nu este îngrozitor ci doar neplăcut, iar viaţa merge înainte.
22. Nu pot suferi să fiu tensionat sau nervos şi cred că aceste stări sunt de nesuportat.
23. Dacă nu îndeplinesc bine sarcinile foarte importante pentru mine, este din cauză că sunt o persoana
incapabilă şi lipsită de valoare.
24. Nu vreau să eşuez în sarcinile importante pentru mine, dar înţeleg că nu este absolut obligatoriu să le
îndeplinesc perfect doar pentru că vreau eu asta.
25. Este neplăcut să fii tensionat, dar pot suporta o astfel de senzaţie de neplăcere.
26. Este insuportabil pentru mine să nu mă placă oameni pe care eu îi socotesc importanţi.
27. Este îngrozitor să nu fiu plăcut de oamenii importanţi pentru mine, şi este un dezastru dacă ei nu mă
plac.
28. Nu suport să nu îndeplinesc bine sarcinile importante pentru mine.
29. Este important să fiu plăcut de anumiţi oameni, dar înţeleg că ei nu trebuie să mă placă numai pentru
că vreau eu asta.
30. Sunt dezamăgit dacă nu îndeplinesc bine sarcinile importante pentru mine, dar nu consider că este
îngrozitor sau că este cel mai rău lucru cu putinţă.
31. Am valoare ca persoană, chiar dacă nu îndeplinesc întotdeauna bine îndatoririle pe care le socotesc
importante.
32. Chiar şi atunci când mă simt tensionat, nervos sau inconfortabil, ştiu că sunt la fel de valoros ca şi
ceilalţi.
33. Este esenţial şi absolut necesar să îndeplinesc bine sarcinile importante pentru mine.
34. Uneori cred că certurile şi nemulţumirile mele cotidiene sunt îngrozitoare şi sunt cea mai rea parte din
viaţa mea.
35. Este important să ai o viaţă plăcută în cea mai mare parte a timpului; totuşi, înţeleg că nu este absolut
obligatoriu să am o viaţă plăcută numai pentru că vreau eu asta.
36. Mă simt dezamăgit dacă nu sunt plăcut de unii oameni pe care eu îi plac, dar înţeleg că dacă ei nu mă
plac este doar regretabil, nu şi îngrozitor.
37. Trebuie cu necesitate să fiu plăcut de oamenii pe care îi socotesc importanţi şi nu pot accepta să nu
fiu plăcut de ei.
38. Dacă nu voi reuşi în ceea ce fac, atât de bine cât mi-aş dori, aceasta va fi doar o dezamăgire şi ceva
regretabil.
39. Nu pot accepta să nu îndeplinesc bine sarcinile importante, iar eşecul este insuportabil.
40. Dacă cineva pe care îl socotesc important nu este de acord cu mine sau mă respinge, îmi dau seama
că pot accepta şi suporta acest fapt.

12
SCALA DE ATITUDINI ŞI CONVINGERI (ABS II)

41. Vreau să îndeplinesc bine unele lucruri, dar nu este absolut obligatoriu să iasă bine numai pentru că
îmi doresc eu asta.
42. Dacă nu realizez perfect lucrurile importante pentru mine e un dezastru.
43. Trebuie să am o viaţă plăcută şi confortabilă aproape tot timpul, şi nu pot accepta viaţa atunci când
aceasta este plină de necazuri şi eşecuri.
44. Dacă sunt respins de cineva pe care eu îl/o plac, pot să mă accept pe mine însumi şi să îmi recunosc
valoarea ca fiinţă umană.
45. Atunci când mă simt tensionat sau nervos, consider că este neplăcut dar nu îngrozitor.
46. Este neplăcut să nu îmi îndeplinesc bine sarcinile importante, dar pot suporta disconfortul de a fi făcut
lucrurile mai puţin bine decât mi-ar fi plăcut mie.
47. Nu pot suferi cearta în viaţa mea.
48. Vreau să fiu plăcut şi acceptat de oamenii pe care îi plac, dar înţeleg că nu este obligatoriu ca ei să
mă placă doar pentru că vreau eu asta.
49. Este îngrozitor să te cerţi, şi este un dezastru să fii certat.
50. Nu pot suporta să nu fiu plăcut de oameni pe care îi socotesc importanţi.
51. Este de dorit să fiu plăcut de anumiţi oameni, dar înţeleg că este doar regretabil dacă aceştia nu mă
plac.
52. Este absolut esenţial să fii plăcut de oamenii importanţi pentru tine, şi nu pot accepta ca aceştia să nu
mă placă.
53. Cred că este îngrozitor să trăieşti în tensiune, nervozitate sau nemulţumire, şi este cel mai rău lucru
care mi s-ar putea întâmpla.
54. Mă supăr dacă nu îmi îndeplinesc bine sarcinile importante, dar pot suporta această supărare.
55. Vreau să îmi îndeplinesc bine sarcinile importante, dar înţeleg că nu este absolut obligatoriu să
reuşesc în aceste sarcini numai pentru că îmi doresc eu asta.
56. Trebuie cu necesitate să am o viaţă plăcută şi nu voi accepta să am problemele.
57. Dacă nu sunt plăcut de unii oameni importanţi pentru mine, îmi dau seama că pot suporta faptul că ei
nu mă plac.
58. Este neplăcut să fii certat, dar pot suporta aceasta nemulţumire.
59. Este îngrozitor să fiu respins de oamenii care trebuie să mă placă.
60. Atunci când mă cert şi / sau când viaţa mea este neplăcută, cred că sunt o persoana fără valoare.
61. Sunt nemulţumit că nu îmi îndeplinesc bine unele sarcini, dar ştiu că pot suporta nemulţumirea.
62. Aş fi o persoană lipsită de valoare dacă aş obţine rezultate slabe la sarcinile foarte importante pentru
mine.
63. Trebuie cu necesitate să fiu plăcut şi acceptat de persoanele care vreau să mă placă, şi nu pot
accepta ca ele să nu mă placă.
64. Atunci când mă simt tensionat, nervos sau inconfortabil, înţeleg că nu e obligatoriu să mă simt bine
numai pentru că aşa vreau eu.

13
SCALA DE ATITUDINI ŞI CONVINGERI (ABS II)

65. Voi fi o persoană cu valoare dacă continui să am eşecuri la serviciu, la şcoală sau în alte activităţi
importante pentru mine.
66. Atunci când oamenii pe care eu îi plac mă resping sau nu mă plac, înseamnă că sunt o persoană rea
şi fără de valoare.
67. Când oamenii care vreau eu să mă placă nu sunt de acord cu mine sau mă resping, nu pot suporta
aceasta situaţie.
68. Atunci când în viaţa mea există disconfort şi cearta, am tendinţa să cred că nu sunt o persoană bună.
69. Când am necazuri, îmi dau seama că necazurile sunt parte a vieţii şi că nu este obligatoriu ca ele să
dispară doar pentru că aşa vreau eu.
70. Inţeleg că nereuşita în sarcinile importante pentru mine este o dezamăgire şi nu ceva îngrozitor.
71. Nu trebuie şi nu pot accepta să mă simt tensionat, nervos sau inconfortabil.
72. Chiar dacă oamenii care vreau eu să mă placă nu sunt de acord cu mine, ştiu că rămân în continuare
o persoană valoroasă.
73. Chiar şi atunci când viata mea este dificilă, înţeleg că sunt o persoană la fel de bună ca oricare alta.
74. Trebuie să am succes în activităţile pe care le consider importante, şi nu voi accepta altceva decât
succesul.
75. Dacă cei iubiţi sau prietenii mă resping, acest lucru nu este doar neplăcut, ci este cel mai rău lucru
care mi s-ar putea întâmpla mie.
76. Atunci când viaţa mea devine dezagreabilă, înţeleg că sunt în continuare o persoană bună, chiar dacă
mă simt inconfortabil.

Note:
1. Itemii scalei sunt formulaţi din raţiuni de simplificare a exprimării la genul masculin.
2. Itemii 1-4 pot fi adăugaţi de către clinician în funcţie de interesul clinic urmărit. Aceştia: (a) sunt itemi de ” încălzire”;
(b) nu se iau in calcul la cotarea scalei, dar pot oferi informaţii utile psihologului.

14
SCALA DE ATITUDINI ŞI CONVINGERI (ABS II)

ANEXA 2
Scala de Atitudini şi Convingeri II – ABS II
Foaie de răspuns
Nume şi prenume: _________________________________
Data:__________
Vârsta:_________
Nivel de studii:______________________________
Sex:___ M___F

Pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos, marcaţi cu un “X” spaţiul corespunzător răspunsului ales:
A. dacă sunteţi PUTERNIC ÎMPOTRIVĂ
B. dacă sunteţi PARŢIAL ÎMPOTRIVĂ
C. dacă sunteţi NEUTRU
D. dacă sunteţi PARŢIAL DE ACORD
E. dacă sunteţi PUTERNIC DE ACORD

ABCDE
5. __
6. __
7. __
8. __
9. __
ABCDE
10. __
11. __
12. __
13. __
14. __
ABCDE
15. __
16. __
17. __
18. __
19. __
ABCDE
20. __
21. __
22. __

15
SCALA DE ATITUDINI ŞI CONVINGERI (ABS II)

23. __
24. __
ABCDE
25. __
26. __
27. __
28. __
29. __
ABCDE
30. __
31. __
32. __
33. __
34. __
ABCDE
35. __
36. __
37. __
38. __
39. __
ABCDE
40. __
41. __
42. __
43. __
44. __
ABCDE
45. __
46. __
47. __
48. __
49. __
ABCDE
50. __
51. __
52. __
53. __
54. __

16
SCALA DE ATITUDINI ŞI CONVINGERI (ABS II)

ABCDE
55. __
56. __
57. __
58. __
59. __
ABCDE
60. __
61. __
62. __
63. __
64. __
ABCDE
65. __
66. __
67. __
68. __
69. __
ABCDE
70. __
71. __
72. __
73. __
74. __
ABCDE
75. __
76. __

17
SCALA DE ATITUDINI ŞI CONVINGERI (ABS II)

ANEXA 3
Scala de Atitudini şi Convingeri II – ABS II

Codurile itemilor pentru cotare sunt:

Item Raţionalitate ®/ Conţinut Proces

Iraţionalitate (IR)
5 IR CONFORT LFT
6 IR APROBARE SD/GE
7 R APROBARE AWF
8 IR CONFORT SD/GE
9 IR APROBARE SD/GE
10 IR REALIZARE LFT
11 R CONFORT AWF
12 IR REALIZARE AWF
13 R APROBARE DEM
14 R APROBARE SD/GE
15 IR REALIZARE DEM
16 R CONFORT LFT
17 R REALIZARE SD/GE
18 IR REALIZARE AWF
19 R APROBARE LFT
20 R REALIZARE SD/GE
21 R CONFORT AWF
22 IR CONFORT LFT
23 IR REALIZARE SD/GE
24 R REALIZARE DEM
25 R CONFORT LFT
26 IR APROBARE LFT
27 IR APROBARE AWF
28 IR REALIZARE LFT
29 R APROBARE DEM
30 R REALIZARE AWF
31 R REALIZARE SD/GE
32 R CONFORT SD/GE
33 IR REALIZARE DEM
34 IR CONFORT AWF
35 R CONFORT DEM
36 R APROBARE AWF
37 IR APROBARE DEM
38 R REALIZARE AWF
39 IR REALIZARE LFT
40 R APROBARE LFT
41 R REALIZARE DEM
42 IR REALIZARE AWF
43 IR CONFORT DEM
44 R APROBARE SD/GE
45 R CONFORT AWF
46 R REALIZARE LFT
47 IR CONFORT LFT
48 R APROBARE DEM

18
SCALA DE ATITUDINI ŞI CONVINGERI (ABS II)

49 IR CONFORT AWF
50 IR APROBARE LFT
51 R APROBARE AWF
52 IR APROBARE DEM
53 IR CONFORT AWF
54 R REALIZARE LFT
55 R REALIZARE DEM
56 IR CONFORT DEM
57 R APROBARE LFT
58 R CONFORT LFT
59 IR APROBARE AWF
60 IR CONFORT SD/GE
61 R REALIZARE LFT
62 IR REALIZARE SD/GE
63 IR APROBARE DEM
64 R CONFORT DEM
65 IR REALIZARE SD/GE
66 IR APROBARE SD/GE
67 IR APROBARE LFT
68 IR CONFORT SD/GE
69 R CONFORT DEM
70 R REALIZARE AWF
71 IR CONFORT DEM
72 R APROBARE SD/GE
73 R CONFORT SD/GE
74 IR REALIZARE DEM
75 IR APROBARE AWF
76 R CONFORT SD/GE

19
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIŢIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________

CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIŢIONATĂ A PROPRIEI

PERSOANE (UNCONDITIONAL SELF ACCEPTANCE
QUESTIONNAIRE - USAQ)
Copyright © Daniel David (pentru adaptarea în limba română)

INTRODUCERE
Stima de sine este reprezentarea în termeni de judecăţi de valoare pe care fiecare o are
despre propria persoană şi este o componentă a schemei cognitive referitoare la sine. Ideea
conform căreia stima de sine face parte dintre factorii care se asociază cu sănătatea psihică este
parte integrantă a psihologiei de simţ comun, de unde a pătruns şi în ştiinţă (Dawes, 1996).
Astfel, se consideră că o stimă de sine scăzută, apărută ca urmare a unor probleme din trecut, se
asociază cu prezenţa simptomelor specifice depresiei (Beck, Steer, Epstein şi Brown, 1990;
Tarlow şi Haaga, 1996). Pe de altă parte, o stimă de sine ridicată ar duce la consecinţe psiho-
comportamentale pozitive (Mecca, Smelser, şi Vasconcellos, 1989). Există însă o categorie tot
mai largă de studii care arată că şi o stimă de sine prea ridicată poate avea efecte negative
asupra sănătăţii mentale. Astfel, o stimă de sine prea ridicată duce adesea la comportamente
agresive, anti-sociale, persoanele din această categorie fiind predispuse la acte de violenţă
(Baumeister, Smart şi Boden, 1996). Totodată, cei cu stimă de sine ridicată acceptă mai greu
feedback-ul nefavorabil (Shrauger şi Lund, 1975) şi sunt mai vulnerabili la critică (Schlenker,
Soraci şi McCarthy, 1976). În concluzie, se pare că atât o stimă de sine prea ridicată, cât şi o
stimă de sine foarte scăzută afectează negativ funcţionarea psihică a individului (Chamberlain şi
Haaga, 2001).
Încercând să explice acest paradox, Ellis (1962, 1994), propune ideea conform căreia
prezenţa oricărui nivel al stimei de sine reflectă prezenţa procesului de evaluare globală a
propriei persoane, care este iraţional şi deci dezadaptativ. Iraţionalitatea procesului de evaluare
globală constă în imposibilitatea de a stabili în mod realist valoarea unei fiinţe umane. Altfel spus,
deşi unele dintre performanţele mele sunt scăzute este iraţional să mă etichetez ca
„neperformant/ă”, deoarece aceasta ar însemna că toate comportamentele mele prezente,
trecute şi viitoare sunt neperformante, ceea ce este imposibil. Cu toate acestea, suntem tentaţi ca
atunci când comportamentele noastre sunt performante să ne evaluăm pozitiv şi să experienţiem
trăiri afective pozitive, iar atunci când comportamentele noastre sunt neperformante să ne
evaluăm negativ şi să experienţiem trăiri afective negative disfuncţionale. Deşi iraţionale şi
dezadaptative, aceste evaluări sunt învăţate şi încurajate social, ele fiind sursa sentimentului de
bine atunci când avem reuşite. Însă atunci când comportamentele noastre sunt neperformante,

1
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIŢIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________

tot ele ne produc suferinţă emoţională. Varianta raţională este de a înlocui conceptul de stimă de
sine cu cel de acceptare necondiţionată a propriei persoane (unconditional self-acceptance -
USA) care este logic corect şi mai pragmatic (Ellis, 1994; Rogers, 1961).
În această variantă, noi ne evaluăm comportamentele şi nu persoana noastră, care este
acceptată necondiţionat indiferent de performanţă, căci este prea complexă şi în continuă
schimbare pentru a fi evaluată global, pornind doar de la un eşantion de comportamente concrete
în situaţii concrete. Mai mult, autoevaluarea (în special compararea propriei valori cu cea a altora)
tinde să consume mult timp şi să ne distragă de la alte scopuri personale, mult mai utile:
încercarea de a dobândi fericirea, căutarea şi dobândirea lucrurile pe care le dorim cu adevărat în
viaţă. Astfel, atunci când am un eşec voi spune că am avut un comportament neperformant nu
că sunt neperformant/ă ca persoană. Această filozofie se regăseşte în marile religii ale lumii; spre
exemplu în Creştinism ea este foarte bine reflectată de formula „pedepsim păcatul dar îl iertăm
pe păcătos!” (David, 2003). În concluzie, acceptarea necondiţionată a propriei persoane se referă
la faptul că individul „se acceptă în totalitate şi necondiţionat, indiferent dacă se comportă
inteligent, corect, sau competent şi indiferent dacă oamenii îl aprobă, îl respectă sau îl iubesc”
(Ellis, 1977, pp. 101). Acceptarea necondiţionată se poate referi (1) la propria persoană, (2) la cei
din jur şi (3) la condiţiile de viaţă.
Datele empirice (Chamberlain şi Haaga, 2001; David, Schnur şi Belloiu, 2002) arată că
implementarea acestui mod de evaluare în viaţa de zi cu zi este un factor protectiv faţă de
evenimentele stresante. Cercetările sugerează (Chamberlain şi Haaga, 2001) că atunci când sunt
învăţaţi această „filosofie de viaţă validată empiric”, cei mai mulţi oameni o asimilează mai uşor
astfel: când au performanţe pozitive se evaluează pozitiv (în termenii stimei de sine), iar când au
performanţe negative îşi evaluează comportamentul fără a-şi evalua persoana (în termenii
acceptării necondiţionate) aceasta ducând la emoţii negative funcţionale (ex. tristeţe) nu
disfuncţionale (ex. depresie). Aceasta este o modalitate pragmatică de a aproxima atitudinea
raţională în viaţa reală.

CE MĂSOARĂ CHESTIONARUL?
Chestionarul cuprinde 20 de itemi care măsoară acceptarea necondiţionată a propriei
persoane. Acesta a fost conceput în 2001, de către Chamberlain şi Haaga şi se bazează pe
teoria lui Albert Ellis asupra acceptării necondiţionate, itemii reflectând diferitele aspecte ale
acestui concept multifaţetat, central teoriei raţional-emotive şi comportamentale.
Scala permite calcularea unui scor global, unde valorile mari reflectă nivele crescute de
acceptare necondiţionată a propriei persoane.

2
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIŢIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________

DESCRIEREA ITEMILOR
USAQ cuprinde 20 de itemi, dintre care 9 itemi sunt astfel formulaţi încât reflectă nivele
crescute de acceptare necondiţionată a propriei persoane (ex., „Mă simt valoros, chiar dacă nu
reuşesc să ating anumite scopuri importante pentru mine.”), iar 11 itemi sunt formulaţi astfel încât
reflectă o acceptare necondiţionată scăzută (ex. „Ca să mă simt o persoană valoroasă trebuie să
fiu iubit de persoanele importante pentru mine.” ).
Posibilităţile de răspuns pentru fiecare item merg de la „Aproape întotdeauna fals”, până
la „Aproape întotdeauna adevărat”.

Aproape De obicei Mai des La fel de Mai des De obicei Aproape

întotdeauna fals fals decât des adevărat adevărat întotdeauna
fals adevărat adevărat şi decât fals adevărat
fals
1 2 3 4 5 6 7

ADMINISTRARE ŞI COTARE
Scala se administrează în varianta creion-hârtie, atât individual (şi în varianta
autoadministrare), cât şi în grup. Se preferă administrarea individuală, ori de câte ori este posibil.
În cazul administrării în grup, este indicat ca grupurile să nu fie mai mari de 15 persoane. Când
grupul este mai mare de 15 persoane, numărul examinatorilor trebuie să crească, păstrându-se
raportul de un examinator la maximum 15 persoane evaluate.
Materiale necesare
ƒ Itemii scalei şi instrucţiunile de completare;
ƒ Foaia de răspuns;
ƒ Instrument de scris.
Condiţii de administrare
ƒ Mediu securizant şi ferit de zgomote;
ƒ Persoana examinată să fie motivată pentru completarea scalei şi odihnită;
ƒ Mobilier şi iluminare adecvate, care să permită subiectului examinat
completarea în condiţii bune a scalei;
ƒ În cazul aplicării în grup, sala trebuie să fie suficient de mare pentru a oferi
confort persoanelor examinate.

Instrucţiuni de aplicare
Scala se administrează fără limită de timp.
După ce materialele şi condiţiile necesare pentru administrarea scalei sunt asigurate,
persoanei examinate i se spune:

3
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIŢIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________

Vă rugăm indicaţi cât de des simţiţi că afirmaţiile de mai jos sunt adevărate sau
false pentru dumneavoastră. Pentru fiecare afirmaţie, notaţi numărul corespunzător (de la
1 la 7) pe linia din stânga acesteia, folosind scala de mai jos.
Această instrucţiune apare şi pe lista cu itemii, subiectul putând să o recitească ori de
câte ori doreşte pe parcursul evaluării.

Ex. Răspunsul subiectului la itemul 1 – „Faptul că sunt lăudat mă face să mă simt mai
valoros ca persoană” este 5 - „Mai des adevărat decât fals”.

___5___ 1. Faptul că sunt lăudat mă face să mă simt mai valoros ca persoană.

Cotarea răspunsurilor
Cotarea pentru 9 itemi se face direct (itemii 2, 3, 5, 8, 11, 16, 17, 18, 20), iar pentru 11
itemi invers (itemii 1, 4, 6, 7, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 19).
Scorul total se obţine însumând răspunsurile la fiecare dintre cei 20 de itemi, alocându-se
de la 1 la 7 puncte după cum urmează:

Pentru itemii cotaţi direct: Pentru itemii cotaţi invers:

Aproape întotdeauna fals = 1,
De obicei fals = 2,
Mai des fals decât adevărat = 3,
La fel de des adevărat şi fals = 4,
Mai des adevărat decât fals = 5,
De obicei adevărat = 6,
Aproape întotdeauna adevărat = 7.
Aproape întotdeauna fals = 7,
De obicei fals = 6,
Mai des fals decât adevărat = 5,
La fel de des adevărat şi fals = 4,
Mai des adevărat decât fals = 3,
De obicei adevărat = 2,
Aproape întotdeauna adevărat = 1.

Scorul total reflectă nivelul de acceptare necondiţionată a propriei persoane. Scorurile

mari indică o acceptare necondiţionată a propriei persoane ridicată, în timp ce scorurile scăzute
indică o acceptare necondiţionată scăzută. Scorurile posibile variază între valorile de 20 (scor
minim) –140 (scor maxim).

FIDELITATE ŞI VALIDITATE
Fidelitate
Fidelitatea unui test psihologic se referă la acordul sau stabilitatea aşteptată a măsurilor
analoge. Dacă un instrument este fidel, atunci rezultatele obţinute în condiţii similare prezintă o
anumită stabilitate în timp (Dempster şi Brainerd, 1995).

4
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIŢIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________

Fidelitatea unui instrument de măsurare este cel mai adesea exprimată pe baza
consistenţei interne şi a stabilităţii în timp a rezultatelor (Anastasi, 1988).
Consistenţa internă a unei scale se referă la măsura în care toţi itemii scalei măsoară
aceeaşi variabilă. Stabilitatea rezultatelor testării ne indică în ce măsură la aplicări diferite în timp
un subiect obţine rezultate similare la un test sau scală.

Fidelitatea USAQ a fost estimată prin calculul coeficientului de consistenţă internă Alfa
Cronbach. Eşantionul utilizat a fost de 437 subiecţi, valoarea Alfa obţinută fiind de .73 (Tabelul 1).
Această valoare indică o consistenţă internă bună, ceea ce exprimă faptul că itemii testului
evaluează acelaşi construct – acceptarea necondiţionată a propriei persoane. Studiile de
fidelitate efectuate pe populaţie americană indică un indice Alfa Cronbach de .72 (similar celui
obţinut de noi pe populaţie românească) (Chamberlain şi Haaga, 2001). Valoarea medie a
coeficientului obţinut este în concordanţă cu definiţia constructului de acceptare necondiţionată a
propriei persoane, care este multifaţetat – implicând convingeri legate de caracteristicile propriului
comportament (ex. inteligent, corect, competent) şi de atitudinea persoanelor semnificative (ex.
aprobare, respect, iubire), reunite sub conceptul mai general al valorii intrinseci a fiinţei umane.

Tabelul 1. Statistici descriptive şi indicii Alfa de consistenţă internă pentru scorurile la USAQ

USAQ Adulţi (vârsta cuprinsă între 18-74; m=28.99)

Femei Bărbaţi Subiecţi lipsă Total
date sex
Scor total M 87.53 87.56 97.75 90.43
S.D. 13.43 12.02 15.06 14.41
N 235 78 124 437
α .68 .57 .82 .73

Tabelul 2. Date descriptive referitoare la nivelul educaţional al subiecţilor.

Nivel educaţional N = 442 (437
valide)
Şcoală generală= 5 1.1 %

Şcoală profesională= 10 2.3 %

Liceu = 83 18.8 %

Şcoală postliceală= 17 3,8 %

Facultate= 308 69.7 %

5
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIŢIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________

Master sau doctorat= 14 3.2 %

Altceva= 5 1.1 %

Validitate
Validitatea este o caracteristică a unui test (sau scală) care arată măsura în care acesta
măsoară ceea ce se spune că măsoară. Altfel spus, validitatea se referă la măsura în care
inferenţele pe care le facem pornind de la rezultatele obţinute la un test sunt corecte (Messick,
1995).
Validitatea de conţinut se referă la examinarea sistematică a itemilor testului/scalei
pentru a vedea dacă ei acoperă un eşantion reprezentativ al domeniului pe care dorim să îl
măsurăm. În elaborarea USAQ, Chamberlain şi Haaga (2001) au pornit de la definiţia acceptării
necondiţionate a propriei persoane care reflectă faptul că individul „se acceptă în totalitate şi
necondiţionat, indiferent dacă se comportă inteligent, corect, sau competent şi indiferent dacă
oamenii îl aprobă, îl respectă sau îl iubesc” (Ellis, 1977, pp. 101). Chestionarul a fost astfel
conceput încât itemii lui să acopere diferitele faţete ale conceptului de acceptare necondiţionată
astfel definit. Spre exemplu, un item de tipul „Simt că sunt o persoană valoroasă chiar şi atunci
când alţi oameni mă dezaprobă” se referă la aprobarea din partea celorlalţi, în timp ce afirmaţia
„Ca să mă simt o persoană valoroasă trebuie să fiu iubit de persoanele importante pentru mine”
face trimitere la iubirea celorlalţi. În acelaşi fel, itemul „Cred că a fi bun în multe domenii, te face o
persoană bună în general” se referă la competenţă, iar o afirmaţie de tipul „Cred că sunt valoros
prin simplul fapt că sunt o fiinţă umană” exprimă ideea subiacentă întregului chestionar conform
căreia toţi oamenii sunt valoroşi prin simplul fapt că sunt oameni, indiferent de comportamentele
lor.
Validitatea de construct se referă la măsura în care testul/scala reflectă constructul pe
care îl măsoară. În cazul testelor utilizate pentru măsurare, validarea relativă la criteriu este o
componentă a validării relative la constructul măsurat (Albu, 1998). Ea apreciază „gradul în care
rezultatele furnizate de test corelează cu rezultatele altui instrument de evaluare despre care se
presupune că măsoară acelaşi construct sau unul similar” (Haynes, apud Silva, 1993).

Într-un studiu efectuat pe populaţie românească (Macavei, 2006 – lucrare nepublicată) s-

a încercat determinarea măsurii în care acceptarea necondiţionată a propriei persoane (măsurată
cu USAQ) se asociază cu anumite emoţii şi cogniţii conform modului teoretic propus de Albert
Ellis (teoria raţional-emotivă şi comportamentală). Asumpţia de bază a modelului amintit este că
la baza problemelor de tip emoţional şi comportamental stă dificultatea persoanei de a se
accepta necondiţionat şi de a accepta necondiţionat oamenii din jurul său şi condiţiile de viaţă.
Atunci când cineva deţine credinţe adaptative despre sine, ceilalţi şi viaţă şi se poate considera o

6
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIŢIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________

fiinţă valoroasă indiferent de comportamentele sale va trăi emoţii pozitive sau negative (conform
dinamicii dintre evenimentele de viaţă şi scopurile sale), însă nu va trăi emoţii invalidante. Astfel,
dacă asumpţiile modelului sunt corecte, ne aşteptăm să găsim:
1. o asociere pozitivă între acceptarea necondiţionată a propriei persoane şi credinţele
adaptative, de tip raţional;
2. o asociere negativă între acceptarea necondiţionată a propriei persoane şi credinţele
dezadaptative, de tip iraţional;
3. o asociere negativă între acceptarea necondiţionată a propriei persoane şi emoţiile de
tip disfuncţional;
4. o asociere negativă între acceptarea necondiţionată a propriei persoane şi anxietate şi
depresie ca sindrom (manifestări de ordin emoţional, comportamental, fiziologic,
cognitiv);
5. lipsa unei asocieri între acceptarea necondiţionată a propriei persoane şi emoţiile
pozitive şi negative de tip funcţional.

La studiu au participat în total 701 subiecţi; o parte dintre aceştia au fost studenţi
recompensaţi pentru participare prin recunoaşterea unor activităţi de profil prevăzute în curricula
şcolară. Ceilalţi subiecţi au fost incluşi în studiu pe bază de voluntariat, în urma unor anunţuri
publice. Pentru participarea persoanelor cu vârste sub 18 ani s-a cerut acordul unui părinte sau
tutore legal. Datele statistice oferite mai jos reflectă şi faptul că unii dintre participanţii la studiu au
omis sau refuzat să ofere informaţii complete vizând nivelul educaţional, vârsta, statutul marital
etc.
Tabelul 3. Date statistice privind subiecţii incluşi în studiu

Nivel educaţional N = 701 100 %

Şcoală primară = 22 (3.1 %)

Şcoală profesională = 28 (4.0 %)
Liceu = 222 (31.7 %)
Şcoală postliceală = 60 (8.6 %)
Facultate = 346 (49.3 %)
Studii postuniveristare = 19 (2.7 %)
Altceva = 4 (0.6 %)

Vârsta N = 695 Sex N = 574

Date lipsă N=6 Date lipsă N=127
M= 34.42 Min.= 15 Bărbaţi = 169
Max.= 73 Femei = 405

Statut marital N = 567

Date lipsă N=134
Căsătorit = 326
Necăsătorit = 241

7
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIŢIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________

Instrumentele utilizate au fost:

Scala de atitudini disfuncţionale – DAS-A (Dysfunctional Attitudes Scale – form A -
Weissman, 1979; Weissman şi Beck, 1978) este un instrument de 40 de itemi care permite
evaluarea prezenţei atitudinilor/credinţelor disfuncţionale associate simptomatologiei de tip
depresiv.
Inventarul de depresie Beck – BDI (Beck Depression Inventory - Beck, Rush, Shaw, şi
Emery, 1979) conţine 21 de itemi şi a fost utilizat pentru identificarea prezenţei simptomatologiei
de tip depresiv, exprimată prin emoţii, comportamente, credinţe şi manifestări fiziologice
specifice.
Scala de atitudini şi convingeri 2 – ABS2 (Attitudes and Beliefs Scale 2 -DiGiuseppe,
Leaf, Exner, şi Robin, 1988) este formată din 72 de itemi şi este un instrument valid pentru
identificarea prezenţei credinţelor iraţionale şi raţionale centrale teoriei raţional-emotive şi
comportamentale. Varianta în limba română a scalei prezintă proprietăţi psihometrice bune
(Macavei, 2002).
Chestionarul de acceptare necondiţionată a propriei persoane – USAQ (Unconditional
Self-Acceptance Questionnaire - Chamberlain şi Haaga, 2001) este format din 20 de itemi şi
măsoară acceptarea necondiţionată a propriei persoane, ca factor protectiv care previne
declanşarea anumitor forme de psihopatologie la contactul cu situaţiile negative de viaţă.
Profilul distresului emoţional – PDE (Profile of Emotional Distress- Opriş şi Macavei,
2005) este un instrument de 26 de itemi care măsoară prezenţa emoţiilor negative funcţionale şi
disfuncţionale (ca anxietatea, îngrijorarea, deprimarea, tristeţea); utilizează principiul de
construcţie al Profilului dispoziţiilor afective, forma scurtă (DiLorenzo, Bovbjerg, Montgomery,
Valdimarsdottir, şi Jacobsen, 1999) şi se bazează pe teoria lui Albert Ellis asupra distresului
emoţional (Ellis, 1994).
Profilul dispoziţiilor afective – forma scurtă – POMS-SV (Profile of Mood States—Short
Version - Shacham 1983) este un instrument de 47 de itemi care măsoară emoţiile positive şi
negative.
Chestionarul gândurilor automate –ATQ (Automatic Thoughts Questionnaire - Hollon şi
Kendall, 1980) conţine 30 de itemi care reflectă gândirea e tip depresiv.
State and Trait Anxiety Inventory – STAI-X1 şi STAI-X2 (Inventarul de anxietate ca stare
şi trăsătură - Spielberger, 1983). ) este alcătuit din 2 scale de autoevaluare a câte 20 de itemi
fiecare pentru măsurarea a două aspecte distincte privind anxietatea. Starea de anxietate (A-
stare) şi anxietatea ca trăsătură (A-trăsătură).

Procedura de lucru a implicat în prima fază solicitarea consimţământului de participare la

studiu, după care subiecţii au completat individual câte un pachet conţinând instrumentele
menţionate anterior, fără limită de timp.

8
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIŢIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________

Rezultatele arată că acceptarea necondiţionată a propriei persoane se asociază pozitiv

cu credinţele raţionale, fără însă a se suprapune peste acest concept. Conform teoriei raţional-
emotive şi comportamentale, acceptarea necondiţionată este un concept care se referă atât la
varianta funcţională a evaluării globale negative, cât şi la o atitudine mai generală faţă de sine,
lume şi viaţă. Totodată, acceptarea necondiţionată a propriei persoane se asociază negativ cu (1)
credinţele dezadaptative de diverse tipuri (inferenţe, evaluări, scheme cognitive) şi cu (2) emoţiile
de tip disfuncţional. Indicii de corelaţie obţinuţi evidenţiază şi distincţia dintre problemele
emoţionale (care implică aspecte diverse de tip afectiv, cognitiv, comportamental şi fiziologic) şi
emoţiile (ca trăiri afective distincte). Astfel, o persoană poate trăi emoţii negative, fără ca acestea
aibă în subiacent distorsiuni cognitive sau să devină probleme emoţionale (cu implicaţii de ordin
comportamental, fiziologic), aspect reflectat de gradul de asociere diferit între scorurile la PDE şi
USAQ pe de o parte şi STAI/BDI şi USAQ pe de alta.

Tabelul 4. Corelaţii între scorurile la USAQ şi scorurile la alte instrumente de evaluare a

cogniţiilor şi emoţiilor funcţionale şi disfuncţionale.

USAQ
1 PDE – scor total (N= 115) -.19*
2 PDE – subscala de tristeţe (N= 118) -.15
3 PDE – subscala de depresie (N = 119) -.20*
4 PDE – subscala de anxietate (N= 118) -.14
5 PDE – subscala de îngrijorare (N= 119) -.20*
6 PDE – emoţii negative funcţionale (N= 117) -.18*
7 PDE – emoţii negative disfuncţionale (N= 117) -.18*
8 BDI (N= 235) -.37*
9 DAS-A (N=234) -.69*
10 ATQ (N= 236) -.40*
11 ABS2 – IB (N= 224) -.55*
12 ABS2 - RB (N=225) .43*
13 POMS-VS – scor total (N= 220) -.36*
14 POMS-VS – emoţii negative (N= 225) -.35*
15 POMS-VS – emoţii pozitive (N= 236) .27*
16 STAI X1 (N= 236) -.35*
17 STAI X2 (N= 207) -.48*
* corelaţiile sunt semnificative la p≤.05

În concluzie, datele disponibile până în acest moment sugerează că varianta în limba

română a USAQ are proprietăţi psihometrice bune, asemănătoare variantei originale, în limba

9
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIŢIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________

engleză. Datorită limitelor studiilor existente până în acest moment, până la investigaţii viitoare,
se impune o anumită prudenţă în utilizarea USAQ, varianta în limba română.

Etalonare
Cotele sau clasele stabilite asupra grupului de referinţă constituie etalonul sau tabelul de
norme. Cotele brute capătă semnificaţie numai dacă sunt raportate la etalon. Pentru construcţia
etaloanelor am utilizat 437 de subiecţi (vezi şi studiul de fidelitate).
Etalonul a fost construit pe cinci clase normalizate. Prima clasă include 6.7% din subiecţi,
cei cu cel mai scăzut nivel de acceptare necondiţionată a propriei persoane. A doua clasă, în
sens ascendent al acceptării necondiţionate, include următorii 24.2% dintre subiecţi, a treia clasă
include următorii 38.2%, a patra clasă include următorii 24.2%, iar a cincea clasă include ultimii
6.7% dintre subiecţi, cei cu cel mai înalt nivel de acceptare necondiţionată a propriei persoane.
Întrucât nu există diferenţe semnificative în funcţie de sex, etaloanele sunt valabile atât
pentru femei, cât şi pentru bărbaţi (vezi Tabelul 5).

Tabelul 5. Date descriptive şi pragul de semnificaţie pentru comparaţii în funcţie de sex.

SEX N Media A.S. t p

Total USAQ masculin 78 87.56 12.02 .01 .98
feminin 235 87.53 13.43

USAQ (N=437)
Clase Descriere Cote
I Acceptare necondiţionată a propriei persoane ≤ 70
foarte scăzută
II Acceptare necondiţionată a propriei persoane 71-83
scăzută
III Acceptare necondiţionată a propriei persoane 84-98
medie
IV Acceptare necondiţionată a propriei persoane 99-113
ridicată
V Acceptare necondiţionată a propriei persoane ≥ 114
foarte ridicată

Punctul critic de decizie (cutoff point) reprezintă media plus o abatere standard (90.43 +
14.41 = 104.84) şi indică scorul de la care se poate considera că persoana prezintă o tendinţă
crescută de acceptare necondiţionată a propriei persoane, ceea ce – conform literaturii de
specialitate - poate constitui un factor protectiv care previne declanşarea anumitor forme de
psihopatologie la contactul cu situaţiile negative de viaţă.

10
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIŢIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________

BIBLIOGRAFIE

Albu, M. (1998). Construirea şi utilizarea testelor psihologice. Cluj-Napoca: Editura Clusium.

Anastasi, A. (1988). Psychological Testing. 6th edition. New York: Macmillan.
Baumeister, R.F., Smart, L., şi Boden J.M. (1996). Relation of threatened egotism to violence and
aggression: The dark side of high self-esteem.Psychological Review, 103, 5–33.
Beck, A.T., Rush, A.J., Shaw, B.F. şi Emery, G. (1979). Cognitive therapy of depression. Guilford
Press: New York.
Beck, A.T., Steer, R.A., Epstein, N., şi Brown, G. (1990). Beck Self-Concept Test. Psychological
Assessment, 2, 191–197.
Chamberlain, J.M., şi Haaga, D.A.F. (2001). Unconditional self-acceptance and psychological
health. Journal of Rational-Emotive & Cognitive-Behavior Therapy, 19 (3), 163-176.
David, D. (2003). Castele de nisip. Bucureşti: Editura Tritonic.
David, D., Schnur J., şi Belloiu A. (2002). Another search for the “hot” cognitions: Appraisal,
irrational beliefs, attributions, and their relation to emotion. Journal of Rational-Emotive
and Cognitive-Behavior Therapy, 2, 93-131.
Dawes, R.M. (1996). House of cards. Psychology and psychotherapy built on myth. The Free
Press: New York.
Dempster, F.N., şi Brainerd, C.J. (1995). Inference and inhibition in cognition. San Diego, CA:
Academic Press.
DiGiuseppe, R., Leaf, R., Exner, T. şi Robin, M.W. (1988). The development of a measure of
rational/irrational thinking. Paper presented at the World Congress of Behavior Therapy,
Edinburgh, Scotland.
DiLorenzo, T., Bovbjerg, D., Montgomery, G., Valdimarsdottir, H., şi Jacobsen, P. (1999) The
application of a shortened version of the profile of mood states in a sample of breast
cancer chemotherapy patients. British Journal of Health Psychology, 4, 315–325.
Ellis, A. (1962). Reason and emotion in psychotherapy. New York: Lyle Stuart.
Ellis, A. (1977). Psychotherapy and the value of a human being. În A. Ellis şi R. Grieger (Eds.),
Handbook of rational-emotive therapy (pp. 99-112). New-York: Springer.
Ellis, A. (1994). Reason and emotion in psychotherapy (re. ed.). Secaucus, NJ: Birscj Lane.
Hollon, S.D., şi Kendall, P.C. (1980). Cognitive self-statements in depression: Development of an
automatic thoughts questionnaire. Cognitive Therapy and Research, 4, 383-395.
Macavei, B. (2002). A Romania adaptation of the Attitudes and Beliefs Scale 2. Romanian
Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, 2, 105-122.
Mecca, A., Smelser, N.J., şi Vasconcellos, J. Eds. (1989).The Social Importance of Self-
Esteem. University of California Press: Berkeley.
Messick, S. (1995). Validity of Psychological Assessment. American Psychologist, 50, 741-749.

11
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIŢIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________

Opris, D., şi Macavei, B. (2005). The distinction between functional and dysfunctional negative
emotions; An empirical analysis. Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, 5,
181-195.
Rogers, C.R. (1961). On becoming a person. Houghton Mifflin: Boston.
Schlenker, B.R., Soraci, S., şi McCarthy, B. (1976). Self-esteem and group performance as
determinants of egocentric perceptions in cooperative groups. Human Relations, 29,
1163–1176.
Shacham, N. (1983) A shortened version of the profile of mood states. Journal of Personality
Assessment, 47, 305–306.
Shrauger, J.S., şi Lund, A.K. (1975). Self-evaluation and reactions to evaluations from others.
Journal of Personality, 43, 94–108.
Silva, F. (1993). Psychometric Foundations and Behavioral Assessment. Sage Publications.
Spielberger, C.D. (1983). Manual for the State-Trait Anxiety Inventory (STAI). PaloAlto, CA:
Consulting Psychologists Press.
Tarlow, E.M., şi Haaga, D.A.F. (1996). Negative self-concept: Specificity to depressive symptoms
and relation to positive and negative affectivity. Journal of Research in Personality, 30,
120–127.
Weissman, A.N. (1979). The Dysfunctional Attitude Scale: A validation study. Dissertation
Abstracts International, 40, 1389B-1390B. (University Microfilms No. 79-19, 533).
Weissman, A.N., şi Beck, A.T. (1978, November). Development and validation of the
Dysfunctional Attitude Scale : A preliminary investigation. Paper presented at the
meeting of the Association for the Advancement of Behavior Therapy, Chicago.

12
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIŢIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________

CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIŢIONATĂ A PROPRIEI

PERSOANE (UNCONDITIONAL SELF ACCEPTANCE
QUESTIONNAIRE - USAQ)

Instrucţiuni:

Vă rugăm indicaţi cât de des simţiţi că afirmaţiile de mai jos sunt adevărate sau
false pentru dumneavoastră. Pentru fiecare afirmaţie, notaţi numărul corespunzător (de
la 1 la 7) pe linia din stânga acesteia, folosind scala de mai jos:

Aproape De obicei Mai des La fel de Mai des De obicei Aproape

întotdeauna fals fals decât des adevărat adevărat întotdeauna
fals adevărat adevărat şi decât fals adevărat
fals
1 2 3 4 5 6 7

_______ 1. Faptul că sunt lăudat mă face să mă simt mai valoros ca persoană.

_______ 2. Mă simt valoros, chiar dacă nu reuşesc să ating anumite scopuri importante
pentru mine.
_______ 3. Atunci când primesc un comentariu negativ, îl consider o oportunitate de a-mi
îmbunătăţi comportamentul sau performanţa.
_______ 4. Simt că unii oameni sunt mai valoroşi decât alţii.
_______ 5. Să faci o greşeală poate fi dezamăgitor, dar nu schimbă ceea ce simt faţă de
mine în general.
_______ 6. Uneori mă surprind gândindu-mă dacă sunt o persoană bună sau rea.
_______ 7. Ca să mă simt o persoană valoroasă trebuie să fiu iubit de persoanele
importante pentru mine.
_______ 8. Îmi fixez scopuri în speranţa că mă vor face fericit (sau mai fericit).
_______ 9. Cred că a fi bun în multe domenii, te face o persoană bună în general.
_______ 10. Sentimentul valorii mele depinde în mare măsură de rezultatul comparaţiei cu
alte persoane.

13
CHESTIONARUL DE ACCEPTARE NECONDIŢIONATĂ A PROPRIEI PERSOANE
_____________________________________________________________________________

_______ 11. Cred că sunt valoros prin simplul fapt că sunt o fiinţă umană.
_______ 12. Atunci când primesc un comentariu negativ mi-e greu să fiu deschis la ceea ce
se spune despre mine.
_______ 13. Îmi stabilesc scopuri care sper să îmi dovedească valoarea.
_______ 14. Nepriceperea la anumite lucruri mă face să mă apreciez ca fiind mai puţin
valoros.
_______ 15. Cred că oamenii care au succes în ceea ce fac sunt oameni foarte valoroşi.
_______ 16. Cred că cel mai bun lucru în a fi lăudat este că mă face conştient de forţele
mele.
_______ 17. Simt că sunt o persoană valoroasă chiar şi atunci când alţi oameni mă
dezaprobă.
_______ 18. Evit să mă compar cu alţi oameni pentru a decide dacă sunt sau nu o persoană
valoroasă.
_______ 19. Atunci când sunt criticat sau atunci când nu reuşesc în ceva am o părere mai
proastă despre mine ca persoană.
_______ 20. Nu cred că este o idee bună să îmi judec valoarea ca persoană.

14