MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII

FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ

LA MODULUL TEMATIC

DEZVOLTAREA CURRICULARĂ

ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL ŞI LICEAL

(Formarea formatorilor locali)

ZIUA A II-a

CS 3: COMPETENȚA PRAGMATICĂ –
STRUCTURA ȘI VALORI METODOLOGICE ALE COMPETENȚEI SPECIFICE

Formator naţional:
Angela Osipov, prof. de l. germ., gr. did. Superior

1
 iulie – august 2019

Competernţa pragmatică – concept şi abordare curriculară:

 Locul competenţei pragmatice în sistemul de competenţe comunicative
 Competenţa pragmatică – concept
 CS3: Competenţa specifică, competenţa pragmatică - progresie (primar, gimnaziu, liceu)
 CS3: Unităţi de învăţare: structură, elemente de noutate
 CS3: Unitati de competenţă – progresie (exemplu)
 CS3: Unităţi de conţinut: actul comunicativ, acte de limbaj, elemente de construcţie a comunicării
 CS3: Activităţi şi produse: conexiunea sarcină – activitate – produs
 CS3: Finalităţi

OBIECTIVE:

La sfârșitul activității, participanții vor putea:

- să analizeze componentele şi funcţiile competenţei pragmatice;
- să compare elementele constitutive ale competenţei pragmatice pe cicluri de şcolaritate;
- să anlizeze structura unităţii de învăţare;
- să analizeze sistemul de unităţi de competenţe ale CS3, competenţa pragmatică, la disciplina
Limba străină în clasele V – XII;
- să identifice elementele de noutate din cadrul curriculumului 2019;
- să analizeze activităţile şi produsele recomandate pentru dezvoltarea competenţei pragmatice;
- să analizeze sistemul finalităţilor cu referire la competenţa pragmatică de la sfârşitul fiecărei
clase, ciclul gimnazial.

AGENDA SESIUNII

Prelegere interactivă/demonstrativă

Ziua a II-a
Etapele
cadrului Activităţi Timp
ERRE
Evocare  Prezentarea. Formularea aşteptărilor pentru sfârşitul sesiunii (fixarea 4'
(8-10') acestora pe un suport).
 Anunțarea obiectivelor și a conținuturilor sesiunii 2'
 Actualizarea conceptului de competenţă de comunicare într-o 2'
limbă străină: competenţe comunicative, competenţa pluriculturală
şi plurilingvistică.

2
Realizarea Activitate în plen
sensului Formatorul organizează sesiunea în baza prelegerii
(70') interactive/demonstrative: În cadrul sesiunii va fi prezentat conceptul de
competență pragmatică: caracteristici, componente..
REPERELE PRELEGERII:
1. Competența pragmatică – parte integrantă a competenţei 15'
comunicative.
Discuţie ghidată: Explicaţi conceptul de competenţă pragmatică.
Activitate 1: Identificaţi componentele competenţei pragmatice.
Componentele competenţei: Competenţa discursivă. Competenţa
funcţională. Competenţa de concepere schematică.
Dimensiunea competenţei (CECRL): fluenţa, turnurile de fraze,
dezvoltarea tematică, coerenţa şi coeziunea, precizia, fluenţa.
2. Competenţa pragmatică în creştere: ciclul primar – gimazial –
liceal
Diferenţe între elementele constitutive ale competenţei specifice: 5'
- elemente-structuri-resurse lingvistice
- contexte
- abilităţi
3. Structura unităţii de învăţare – abordare integrată
- locul competenţei specifice: competenţa pragamtică
- contextele tematice (20')
- unităţi de competenţă
- unităţi de conţinut
- activităţi şi produse de învăţare
3.1. Unităţi de competenţă: elemente de noutate
Părţile componente ale unităţilor de competenţă: taxonomie – mesaje/
contexte/ subiecte/ condiţii de realizare. 5'
Unitatea de competenţă în creştere pe orizontală din clasa a V-a până în
clasa a XII-a.
3.2. Unităţi de conţinut: elemente de noutate
Părţile componente ale unităţilor de conţinut: contexte tematice – acte
5'
comunicative – acte de limbaj – elemente de construcţie a comunicării
3.3. Activităţi şi produse de învăţare: elemente de noutate
Prezentarea unor produse noi propuse în curriculum.
Activitate 5: Găsiţi activităţile corespondente reflectate la CS3 10'
produselor recomandate la CS3 în curriculum.
Explicaţi: Cum poate fi dezvoltată/ evaluată competenţe pragmatică
prin aceste activităţi şi produse?
Discuţie ghidată: Identificaţi din exemplele propuse, care sunt sarcini,
care sunt activităţi şi care sunt produse. Justificaţi decizia. 7'
Stabilirea corelaţiei între sarcină – activitate– produs
3
 4. Analiza grilelor cu referire la competenţa pragmatică la clasele a
V-a şi a X-a în baza unui tip de activitate: receptare/ producere/ 8'
interacţiune/ mediere
5. Sistemul finalităţilor la sfârşitul fiecărei clase – finalităţi ale CS3:
competenţa pragmatică.
Discuţie ghidată: abilităţi, atitudini – diferenţe şi similitudini
Reflecție Discuţie reflexivă: 8'
(8'- 10') Comentarea listei de întrebări (aşteptări) formulate la începutul sesiunii.
Concluzii și discuții 2'
Extindere Analizaţi lista de produse din suportul de curs/ din ghid. 2'
(2') Elaboraţi o sarcină de învăţare şi reflectaţi asupra problemei: cum
contribuie această sarcină la dezvoltarea competenţei pragmatice?

SUPORT DE CURS

Competența pragmatică – concept

Competenţa pragmatică trimite la utilizarea funcţională a resurselor lingvistice (realizarea funcţiilor

comunicative, a actelor de vorbire), bazându-se pe schemele sau descriptorii schimburilor
interacţionale. Trimite de asemenea la măiestria discursului, coeziunea și coerenţa lui, la identifi carea
tipurilor genurilor de texte, a efectelor de ironie și de parodie.

Componentele competnţei pragmatice

Competenţa pragmatică trimite la cunoașterea de către utilizator/elev a principiilor conform cărora

mesajele sunt:
a. organizate, structurate și adaptate (competenţa discursivă);
b. utilizate pentru realizarea funcţiilor comunicative (competenţa funcţională);
c. segmentate conform unor scheme interacţionale și tranzacţionale (competenţa de concepere
schematică).

Competenţa discursivă - include capacitatea de a structura discursul, inclusiv aspecte generice precum
dezvoltarea tematică, coerența și coeziunea, precum și, într-o interacțiune, principiile cooperării și
turnurile de fraze.
Competenţa discursivă permite elevului ordonarea frazelor în secvenţe cu scopul de a produce
ansambluri coerente. Ea cuprinde:
• cunoașterea organizării frazelor și a componentelor lor;
• capacitatea de a le stăpâni;
• capacitatea de gestionare și structurare a discursului;
• capacitatea de a structura; planul textului
Scalele din CECRL ilustrează unele aspecte ale competenţei discursive precum:
– flexibilitatea;

4
– turnurile de fraze;
– dezvoltarea tematică;
– coerenţa și coeziunea.

Competenţa funcţională
Această componentă cuprinde utilizarea discursului oral și a textelor scrise la nivel de comunicare în
scopuri funcţionale specifice (ex. realizarea sarcinilor comunicative). Ea presupune realizarea funcţiilor
comunicative ale limbii la nivel de micro- şi macrofuncţii.
1. Microfuncţiile sunt categorii care servesc la definirea utilizării funcţionale a enunţurilor simple (în
general scurte), de obicei în timpul unei intervenţii într-o interacţiune (ex.: a da şi a cere informaţii; a
stabili relaţii sociale ...).
2. Macrofuncţiile sunt categorii care servesc la definirea utilizării funcţionale a discursului oral sau a
textului scris care constau dintr-o succesiune de fraze (de ex.: descrierea; naraţiunea, demonstrarea ...)
Factorii calitativi generici care determină succesul funcţional al elevului sunt:
- fluenţa (capacitatea de a formula, de a continua și de a ieși dintr-un impa)
- precizia (capacitatea de a-și exprima gândurile, de a sugera cu scopul de a clarifica sensul)

Competenţa pragmatică în progresie pe trepte de şcolaritate:

Învăţământ primar: adaptarea elementelor lingvistice la contexte uzuale/familiare, dovedind
corectitudine şi coerenţă în structurarea mesajului
Gimnaziu: utilizarea structurilor lingvistice în cadrul unor contexte familiare și previzibile,
demonstrând coerență și precizie în comunicare
Liceu: integrarea resurselor lingvistice în contexte cotidiene și imprevizibile,
demonstrând precizie și fluență discursivă

Exemplu:
GIMNAZIU: Competenţa specifică: competenţa pragmatică în progresie pe clase

Tipul activităţii Clasa a V-a Clasa a VI-a Clasa a VII-a Clasa a VIII-a Clasa a IX-a
3.1 Identificarea 3.1. Identificarea 3.1. Identificarea 3.1. Identificarea 3.1. Identificarea
prin audiere/ prin audiere/ prin audiere/ prin audiere/ informațiilor
lectură/ vizionare lectură/ vizionare lectură/ vizionare lectură/ vizionare principale din știri
a sensului global a unor informații a informațiilor a informațiilor imprimate/ online/
Receptare al mesajelor orale specifice din detaliate din cheie din mesaje televizate/
orală / scrisă / și scrise, mesajele orale și mesaje scrise, simple din viața radiodifuzate
online exprimate simplu scrise, formulate formulate simplu cotidiană
și clar, cu referire simplu și clar, și clar, referitoare
la situații și referitoare la la situații din viața
subiecte familiare situații și subiecte cotidiană
din viața cotidiană
Producere 3.3. Specificarea 3.3. Organizarea 3.3. Organizarea 3.3. Aranjarea 3.3. Aplicarea
orală / scrisă / structurilor structurilor logică a logică a structurilor
lingvistice pentru lingvistice pentru structurilor structurilor lingvistice pentru
online
a produce mesaje a produce mesaje lingvistice pentru lingvistice pentru a produce mesaje
orale și scrise simple orale și a produce mesaje a produce mesaje simple și clare cu
5
 referitoare la scrise referitoare orale și scrise simple și clare referire la subiecte
informații de la aspecte din referitoare la referitoare la cotidiene
ordin personal din viața cotidiană activități cotidiene subiecte obișnuite
viața cotidiană de interes
personal
3.6. Participarea 3.6. Participarea 3.6. Participarea 3.7. Participarea 3.8. Participarea
în cadrul unui în cadrul unui în cadrul unui în cadrul unor în cadrul unor
schimb limitat de schimb limitat de schimb social interacţiuni în interacţiuni
informaţii de informaţii de simplu în scris/ scris/on-line cu scrise/on-line cu
ordin cotidian în ordin cotidian în on-line cu referire referire la situații referire la
Interacţiune scris/on-line cu scris/on-line cu la activităţi de ordin cotidian, tranzacţii simple
orală / scrisă / condiţia folosirii condiţia folosirii cotidiene și cu condiţia şi contexte
online unui instrument unui instrument evenimente de folosirii unui familiare, cu
de traducere de traducere interes personal, instrument de condiţia folosirii
cu condiţia traducere unui instrument
folosirii unui de traducere
instrument de
traducere
3.9. Traducerea 3.9. Traducerea 3.9. Traducerea 3.11. 3.11.
orală a orală a orală, într-un Transpunearea Transpunearea
informațiilor informațiilor limbaj accesibil, orală a unui text orală a unui text
Mediere cheie din texte cheie din texte cu pauze şi scris cu ajutorul scris cu ajutorul
orală / scrisă / scrise cu referire scrise cu referire reformulări, a unui limbaj unui limbaj
online la persoane, la persoane, informaţiei accesibil accesibil
obiecte, obiecte, principale din text
evenimente și evenimente și
locuri cotidiene locuri cotidiene

LICEU: Competenţa specifică: competenţa pragmatică în progresie pe clase

Tipul activităţii Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a

Receptare orală / scrisă
/ online
Producere orală /
scrisă / online
Interacţiune orală /
scrisă / online
3.1. Distingerea
informațiilor pertinente din
scrieri cotidiene
3.4. Organizarea resurselor
lingvistice în mod flexibil
pentru a descrie simplu şi
direct subiecte din domeniul
cotidian
3.9. Participarea în cadul
unor interacţiuni scrise/ on-
line cu detalieri relevante de
ordin personal şi cotidian
3.1. Înțelegerea conținutul
informațiilor din filme,
programe televizate și/ sau
radiodifuzate cu referire la
subiecte cotidiene
cunoscute, articulate clar și
cu un debit lent
3.4. Organzarea resurselor
lingvistice pentru a produce
texte funcţionale simple în
contexte cotidiene
3.8. Participarea în
interacţiuni scrise/ on-line cu
referire la subiecte de ordin
cotidian şi de interes general
3.1 Înțelegerea informațiilor
cheie articulate clar în
emisiuni televizate
3.4. Integrarea resurselor
lingvistice, în mod flexibil,
pentru a produce
instrucţiuni, anunţuri de
mică publicitate, pagini de
jurnal de interes personal/
profesional
3.9. Participarea în
interacţiuni scrise/ on-line cu
detalieri relevante pentru a
reliza tranzacţii simple şi
postări/ comentarii despre

6

3.14. Traducerea orală, cu
aproximaţie, a conţinutului
Mediere orală / scrisă / unui text informativ simplu,
online cu referire la subiecte de
ordin cotidian
3.13. Traducerea orală a
textelor informative și
argumentative simple, cu
referire la subiecte de ordin
personal, familiar și/sau
profesional
evenimente cotidiene
3.14. Traducerea
aproximativă a textelor de
complexitate medie, scrise
într-un limbaj accesibil cu
referire la subiecte cotidiene

Finalităţi la sfârşit de clasă

Ciclul gimnazial: la sfârșitul clasei a … elevul poate:

V-a VI-a VII-a VIII-a IX-a

abilităţi exprima solicita și modela solicita și oferi exprima opinii,

simplu idei, oferi situații informații detaliate gusturi și preferințe
părerei, stări informații simple de din texte funcționale în legătură cu
fizice, despre comunicare și literare/ subiecte de interes;
gusturi și persoane, orală și scrisă nonliterare simple;
preferințe obiecte, de ordin iniția, menține și
locuri, cotidian iniția, menține și încheia conversații
animale; încheia conversații scurte în contexte
scurte pentru sociale uzuale;
exprima realizarea funcțiilor
opinii, comunicative acționa ca mediator
sentimente și corespunzătoare pentru a comunica
emoții esența/ideea
principală expusă în
situații cotidiene
atitudini manifestând manifestând manifestând manifestând manifestând
şi valori coerență și coerență și coerență și coerență și precizie coerență și precizie
precizie în precizie în precizie în în comunicare; în comunicare;
comunicare; comunicare; comunicare;

La sfârşitul ciclului gimnazial eleva/ elevul trebuie să atingă nivelul A2+ la toate componentele
competenţei pragmatice conform CECRL.

La sfârşitul ciclului liceal eleva/ elevul trebuie să atingă nivelul B1+ la toate componentele competenţei
pragmatice conform CECRL.

7
Activitatea 1: Notaţi pe fişe: cu ce aşteptări aţi venit la această sesiune

Activitatea 2: Discutaţi în grup şi explicaţi, cum înţelegeţi dvs conceptul „competenţa pragmatică”

Activitatea 3: Indicaţi prin săgeţi caracteristicile componentelor competenţei pragmatice

Fişa 1: Componentele competenţei pragmatice

Competenţa flexibilitatea în utilizarea repertoriului și alegerea opțiunilor

discursivă sociolingvistice adecvate

se referă, de asemenea, la competența socio-culturală și se tratează,

Competenţa
într-o oarecare măsură, sub aspectul adecvării sociolingvistice, pe de
funcţională o parte, și a repertoriului lingvistic general și lexical, pe de altă parte

Cunoaşterea schemelor include capacitatea de a structura discursul, inclusiv aspecte generice

interacţionale şi precum dezvoltarea tematică, coerența și coeziunea, precum și, într-o
tranzacţionale interacțiune, principiile cooperării și turnurile de fraze

8
Activitatea 4: Aranjaţi textele în în funcţie de aspectele competenţei pragmatice, reflectate în scalele CECRL

Turnurile de Dezvoltarea Coerenţă şi

Flexibilitatea Fluenţa Preciza
fraze tematică coeziune

abilitatea de a adapta limba învățată la situații noi și de a formula gânduri în diferite moduri

abilitatea de a lua inițiativa, este atât o strategie de interacțiune (de a vorbi) cât și un element constitutiv al
competenței discursive

abilitatea de a prezenta logic ideile într-un text, de a le corela reciproc într-o structură retorică clară şi de a
respecta convențiile de discurs relevante

abilitatea de a interconecta elementele separate ale unui text într-un întreg coherent:
grație instrumentelor lingvistice cum ar fi referirea, substituirea, elipsa și alte forme de coeziune textuală,
precum şi graţie conectorilor logici și temporali și alte forme de marcatori ai vorbirii/ discursului

abilitatea de a formula precis ideea/ gândul, implicând detalii şi nuanţe semnificative relevante pentru a
evita distorsionarea mesajului

abilitatea de de a vorbi pe larg, cu lucruri adecvate de spus într-o varietate largă de contexte, în sens mai
restrâns, vorbind de timp, abilitatea de a ţine un discurs fără întreruperi sau pauze în fluxul de vorbire

9
Activitatea 5: Găsiţi activităţile corespondente, reflectate la CS3, produselor recomandate la CS3 în curriculum.
Explicaţi: Cum poate fi dezvoltată/ evaluată competenţe pragmatică prin aceste activităţi şi produse?

Produse Activităţi
Infografic

Hărţi conceptuale

Colaj

Lapbook

E-mail

Jurnal de lectură

Dialog

Formular

Activitatea 6: Identificaţi din exemplele propuse, care sunt sarcini, care sunt activităţi şi care sunt produse.
Justificaţi decizia.

10