UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ȘTIINȚE ECONOMICE

DEPARTAMENT FINANȚE ȘI BĂNCI

ACCIZELE – SURSĂ DE FORMARE A VENITURILOR

BUGETARE

Conducător ştiinţific: _____________ Labliuc Sv.

(semnătura)
Autorul: ______________ Gîsca Daniela, FB201
(semnătura)

CHIȘINĂU-2021
 CUPRINS

INTRODUCERE 3

CAPITOLUL I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND CONCEPTUL DE

ACCIZ 5

1.1. Conceptul de acciz 5

1.2. Accizele – caracteristica generală 7

CAPITOLUL II. SUBIECȚII IMPUNERII, OBIECTELE IMPUNERII ȘI

BAZA IMPOZABILĂ 9

2.1. Subiecții impunerii 9

2.2. Obiectele impunerii și baza impozabilă 10

CAPITOLUL III. COTELE ACCIZELOR, MODUL DE CALCULARE ȘI

TERMENELE DE ACHITARE 11

3.1. Cotele accizelor 11

3.2. Modul de calculare și termenele de achitare a accizelor 11
3.3. Înlesniri la plata accizelor 14

CAPITOLUL IV. MODUL DE DECLARARE A ACHITĂRII ACCIZELOR

ȘI ADMINISTRAREA ACCIZELOR DE CĂTRE SERVICIUL FISCAL DE
STAT 16

4.1. Declarearea achitării accizelor de către subiecții impunerii 16

4.2. Controlul efectuat de organele fiscale și organele vamale 16

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 18

BIBLIOGRAFIE 19

ANEXE 20

2
 INTRODUCERE
Actualitatea temei. Accizele reprezintă taxele de consumaţie pe produs care sunt impuse
în respectarea regulii de eficienţă: taxarea unui bun trebuie să fie invers proporţională cu
elasticitatea cererii în raport cu preţul.

Scopul principal al lucrării este definirea conceptului de acciz, a elementelor accizelor și

a modului de calculare și achitare a accizelor. Relevarea importanței accizelor la nivel național și
internațional.

Obiectivele lucrării sunt:

1. Definirea noțiunii de accize;
2. Enunțarea elementelor accizelor;
3. Relevarea cotelor accizelor;
4. Constatarea modului de calculare și achitare a accizelor;
5. Delimitarea plătitorului de suportator.
Impozitele și taxele întotdeauna au fost în centrul atenției publice și au constituit obiect
de analiză și studiu al multor economiști, guvernanți, politicieni celebri. Și astăzi acestea nu și-au
pierdut din importanță, reprezentînd una din principalele surse de venit a statului.
În categoria impozitelor, și anume impozite indirecte, regăsim și accizele sau taxele de
consumație. Accizele au un câmp de aplicare diferit de la ţară la ţară.
E de menționat faptul că, randamentul fiscal al taxelor de consumație în totalul veniturilor
fiscale este mare. Pe lângă faptul că accizele constituie surse importante de mijloace bănești în
bugetul statului, nu putem ignora și importanța socială a acestora. Prin intermediul lor, statul
controlează consumurile, pentru a descuraja consumul de anumite produse care, spre exemplu,
dăunează sănătății sau în alte scopuri.
Materialul de bază. Elementele și modalităţile de impozitare cu accize sunt reglementate
de:
1. Codul Civil al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 1107-XV din 06.06.2002.
În: Monitorul Ofi - cial al Republicii Moldova, 2002, nr. 82-86/661.
2. Codul Fiscal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 1163- din 24.04.1997. În:
Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova, 2005, nr. ediţie specială.
3. Codul Vamal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 1149-XIV din 20.07.2000.
În: Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova, 2007, nr. ediţie specială.

3
 Mihai Aristotel Ungureanu delimitează accizele ca taxe speciale de cosumație care se
datorează bugetului de stat, pentru anumite produse din țară și din import cum sunt: alcool,
băuturi alcoolice, vinuri și bere, produse din tutun, uleiuri minerale, alte produse și grupe de
produse. Plătitorii de accize sunt agenții economici, asociațiile familiale și persoanele fizice
autorizate care produc sau importă produse supuse accizelor. 1 Aici putem concretiza faptul că, în
cazul accizelor avem strict delimitat plătitorul de suportator, suportator fiind consumatorul
produselor supuse accizării și în nici un caz, cel care le comercializează.
În Republica Moldova sunt supuse accizului o gamă largă de produse și mărfuri: băuturile
spirtoase tari, vinurile, tutunul, metalele preţioase, blănurile de lux, parfumeria, audio și video
aparatura, autoturismele ș.a.
Taxele speciale de consumaţie sau accizele sunt aplicate unor produse care se consumă în
cantităţi mari și care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele, pentru ca în acest fel impozitul
să aibă în mod constant un randament fiscal cât mai ridicat.
Drept urmare, accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastică, cum
sunt: vinul, cidrul, berea, apele minerale etc. (în Franţa); tutunul, cafeaua, zahărul, ceaiul,
uleiurile minerale etc. (în Germania); berea, vinul, spirtul, cidrul, tutunul, uleiurile minerale etc.
(în Marea Britanie); produsele din tutun, alcoolul, zahărul etc. (în Indonezia); produsele
petroliere, tutunul, uleiurile vegetale, produsele industriei chimice, produsele textile și din iută
etc. (în India); hidrocarburile (în Tunisia); spirtul, produsele petroliere, băuturile nealcoolice și
cimentul (în Thailanda) etc.
În Republica Moldova se practică accize pe următoarele produse: băuturi alcoolice,
vinuri și produse pe bază de vin, bere, produse din tutun, produse petroliere (benzină Premium,
regular și normală, benzină fără plumb și motorină), cafea, ape minerale și ape carbogazoase cu
conţinut de zahăr sau de alte produse de îndulcit și substanţe aromatizate, confecţii din blănuri
naturale, articole din cristal, bijuterii din aur și/sau platină, autoturisme și autoturisme de teren
(inclusiv din import, rulate), parfumuri, apă de colonie și apă de toaletă, aparate video de
înregistrat sau de reprodus, camere video, cuptoare cu microunde, telefoane mobile, aparate
pentru condiţionat aerul etc.
După cum observăm accizele sunt aplicate produsulor nocive (tutun, spirt, alcool, zahăr
etc.), bunurilor de lux (blănuri naturale, articole din cristal, bijuterii din aur și/sau platină etc.) și
pruduselor cu cerere neelastică (apele minerale, uleiurile minerale, produsele petroliere etc.).

1
Ungureanu M.A., “Finanțe publice”, Editura Independența Economică, Pitești 2002, pg.117
4
 I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND CONCEPTUL DE ACCIZ

1.1. Conceptul de acciz

Cercetări vizând noțiunea de “accize” au efectuat atât cercetători străini, cât şi cei din
Republica Moldova şi România.
Printre cercetătorii străini se pot menţiona: D. Eiteman, P.Charpantier, W. şi D. Diamond,
D Mitchell, şi alţii; printer cercetătorii români: P. Lucian, M. Gîtuiţă, I. Olteanu, M. Vulpoi, R.
Moşteanu şi alţii.
Potrivit Codului fiscal al Republicii Moldova, art. 119, accizul reprezintă impozit de stat
stabilit pentru unele mărfuri de consum.2
O altă definiție dată accizei spune urmatoarele: denumire dată taxei de consum instituită
şi percepută în unele state cu titlu de impozit indirect asupra anumitor produse precum: mărfuri
de lux, tutun, băuturi alcoolice, produse petroliere etc. Neplata acesteia poate constitui, în
condiţiile stabilite de lege, infracţiunea de evaziune fiscală.3
Taxa de consumaţie sau vamală este suportată de către consumatori și reprezintă forma
cea mai răspândită a impozitelor indirecte. Accizele se încasează la mărfurile de larg consum sau
unele servicii.4
O altă sursă definește accizele ca o taxă suportată de consumatori, una din formele cele
mai răspândite ale impozitelor indirecte, care se include în preţul de vânzare al unor mărfuri
determinate. Este o taxă specială de consumaţie care se aplică produselor din ţară şi din import,
suportată de consumatori. Acciza constituie o importantă sursa a veniturilor bugetare. Teoria
economică recomandă aplicarea accizelor asupra bunurilor cu cerere inelastica. În aceste
condiţii, creşterea bunurilor impozitate prin accize nu determina reduceri semnificative ale
consumului acestor bunuri, astfel încât veniturile bugetare din accize sunt relativ stabile.5
Accizul este un impozit general de stat stabilit pentru unele mărfuri de consum și servicii
care au o rentabilitate impunătoare.6 Astfel se deduce faptul că accizele reprezintă una din cele
mai importante venituri fiscale pentru bugetul statului, mai ales pentru Moldova, care este un stat
în curs de dezvoltare.

2
CODUL FISCAL al Republicii Moldova, adoptat prin Legea Nr. 1163  din  24.04.1997, art.119
3
http://legeaz.net/dictionar-juridic/acciza (Vizitat la : ora 17:49, data de 01.03.2015)
4
Popa, A., F., Popa, N., ,,Impozitele şi taxele reglementate de codul fiscal”, Editura Contaplus, Bucureşti, 2008
5
Alexandru, F., ,,Fiscalitate şi preţuri în economia de piaţă”, Editura Economică, Bucureşti, 2002, pg. 25
6
Bucur V., Țurcanu V., Graur A., “Contabilitatea Impozitelor”, ASEM, 2005, pg.506
5
 Taxele de consumație pe produs sau accizele se așează asupra unor produse care se
consumă în cantități mari și care nu pot fi înlocuite cu altele. Astfel, accizele au un randament
fiscal ridicat. Ele se calculează în sume fixe pe unitate sau în cote procentuale asupra prețului de
vînzare. Grupurile de mărfuri supuse accizelor și cotelor lor diferă de la o țară la alta și de la o
perioada fiscală la alta. Adesea, accizele sunt utilizate în vederea realizării unor obiective
sociale: limitarea consuului de alcool și tutun. 7
Introducerea accizelor de către stat constituie un aspect de limitare a consumului unor
categorii concrete de produse, care au o influență negativă asupra sănătății, cum ar fi tutunul,
alcoolul, precum și unele mărfuri de lux: bijuterii, blănuri și parfumuri.8
Accizele sunt denumite taxe speciale de consumaţie şi, deşi poartă şi această denumire,
ele fac parte din categoria şi structura impozitelor indirecte. Noţiunile de taxe şi impozite sunt
noţiuni diferite şi presupun caracteristici diferite.
Impozitul exprimă contribuţia bănească obligatorie a persoanelor fizice şi juridice
stabilită prin lege la bugetul statului, cu titlu definitiv sau nerambursabil şi fără echivalenţă
directă şi imediată, în vederea acoperirii cheltuielilor publice.9
Iar taxele reprezintă plăţi efectuate de către persoane fizice şi juridice pentru serviciile
prestate de organele de stat sau instituţiile publice, cu ocazia primirii, întocmirii, eliberării unor
acte ori a rezolvării unor interese legitime ale părţilor.10
Accizele poartă denumirea de taxe dintr-o simplă obişnuinţă, în fond acestea sunt
impozite în sensul că sunt obligatorii, nu presupun o contraprestaţie şi sunt fără o destinaţie
specială. Acestea se includ în preţul de vânzare al mărfurilor fabricate şi realizate în interiorul
ţării care percepe impozitul.

1.2. Accizele – caracteristica generală

Accizul este impozit indirect, general de stat, care este impus asupra unor mărfuri de larg
consum. Suma accizului este inclusă în preţul mărfii sau serviciilor. În prezent acest impozit este
aplicat în toate ţările cu economie de piaţă. El este aşezat asupra unui şir de mărfuri şi poate fi
privit sub două aspecte: în primul rând, ca sursă principală de venit a bugetului, şi în al doilea

7
Botnari N., „Finanțe”, Editura ASEM, 2010, pg.117
8
Boșcăneanu N., Iovu-Carauș M.,”Fiscalitate”, Editura ASEM, 2012, pg.81
9
Sandu, G., Ciubotariu, I., Apetrei, A., ,,Finanţe – abordări teoretice şi practice”, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2008, pg. 21
10
Văcărel I., Anghelache G., Bistriceanu D., ,,Finanţe publice”, ediţia a III a, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2001, pg.33
6
rând, ca mod de limitare a consumului unor mărfuri supuse accizului (de regulă la mărfuri
dăunătoare sănătăţii sau de lux).
Conform Codului Fiscal, accizul este un impozit general de stat stabilit pentru unele
mărfuri de consum.
Subiecţii impunerii care produc sau preconizează să producă marfă accizată, sunt obligaţi
să se înregistreze în calitate de plătitori de accize şi să primească certificatul de acciz.
Certificatul de acciz reprezintă un document eliberat de organul Serviciului Fiscal de
Stat subiectului impunerii, care atestă înregistrarea acestuia şi îi atribuie dreptul de a efectua
tranzacţii cu mărfurile supuse accizelor.
Pentru obţinerea certificatului de acciz, agenţii economici care sunt obligaţi a se
înregistra ca subiecţi impozabili se adresează la Inspectoratul Fiscal de Stat teritorial în raza
căruia activează cu o cerere de solicitare a certificatului de acciz. În cererea de solicitare se
indică denumirea (numele, prenumele), adresa juridică (domiciliu) a locului principal de
desfăşurare a activităţii economice şi datele cu privire la licenţa eliberată de organele de resort.
Agenţii economici care urmează a fi înregistraţi în calitate de subiecţi impozabili declară
încăperea de acciz.
Încăperea de acciz reprezintă totalitatea locurilor ce aparţin subiectului impunerii,
inclusiv clădirile, încăperile, teritoriile, terenurile, orice alte locuri, care sunt situate separat,
determinate în certificatul de acciz, unde mărfurile supuse accizelor se prelucrează şi/sau se
fabrică, se expediază (se transportă) de către subiecţii impunerii.
Subiectul impozabil cu accize poate avea doar o singură încăpere de acciz.
Exemplu. Fabrica de producere a băuturilor alcoolice „X” dispune de linii de prelucrare
arendate în sectorul „A”, secţii de producere proprii în sectorul „B”, depozit nr.1 în localitatea
„C” a sectorului „B”, depozit nr.2 în localitatea „D” a sectorului „A”. Toate aceste locuri în
ansamblul lor, vor forma încăperea de acciz propriu-zisă a agentului economic, înregistrat sau
care urmează a fi înregistrat ca plătitor de acciz, precum şi vor fi incluse în schema (planul) de
amplasare a lor împreună cu blocul administrativ care se anexează la cerere.

În cazul în care cererea de solicitare a certificatului de acciz conţine informaţii

verificabile şi autentice, IFS eliberează persoanei, care a înaintat cererea, certificatul de acciz a
agentului economic înregistrat ca subiect impozabil cu acciz. Certificatul de acciz se eliberează
în termen maxim de 2 zile din momentul primirii cererii de solicitare a lui.

7
 Organul Serviciului Fiscal de Stat poate refuza eliberarea certificatului de acciz în cazul în
care consideră că activitatea agentului economic sau încăperea de acciz nu pot fi controlate ori
formele şi metodele de control nu asigură integritatea mărfurilor supuse accizelor.
În cazul în care mai mulţi agenţi economici folosesc una şi aceeaşi încăpere de acciz
pentru prelucrarea şi/sau fabricarea mărfurilor supuse accizelor, organul Serviciului Fiscal de
Stat este obligat să determine în mod independent subiectul (subiecţii) impunerii responsabil
(responsabili) de achitarea accizelor, în modul stabilit de acest serviciu.
Subiectul impunerii care preconizează să facă unele schimbări ce trebuie reflectate în
certificatul de acciz sau în anexa la el este obligat să adreseze cererea corespunzătoare organului
Serviciului Fiscal de Stat

În cazul apariţiei unor modificări sau completări în documentele de constituire (cu

excepţia schimbării codului fiscal), condiţionate de:
- reorganizarea formei organizatorico-juridice;
- schimbarea adresei juridice (inclusiv transferarea la un alt IFS teritorial sau oficiu fiscal);
- modificarea denumirii agentului economic;
- modificarea informaţiei cu privire la locul încăperii de acciz etc.
certificatul de acciz se înlocuieşte.

II. SUBIECȚII IMPUNERII, OBIECTELE IMPUNERII ȘI BAZA

IMPOZABILĂ
8
 2.1. Subiecții impunerii

Potrivit Codului fiscal al Republicii Moldova, art. 120, subiecți ai impunerii sunt:

a) persoanele juridice şi persoanele fizice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse
accizelor pe teritoriul Republicii Moldova;
b) persoanele juridice și persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor.

În cazul încheierii activităţii de prelucrare și/ sau de fabricare a mărfurilor supuse accizelor
(cu excepţia cazurilor dispunerii de mărfuri supuse accizelor aflate în stoc), persoanele juridice și
persoanele fizice înregistrate ca subiecţi ai impunerii de accize sunt obligate să informeze despre
aceasta organul fiscal. Anularea înregistrării în calitate de contribuabil al accizelor se efectuează
în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat. Data anulării înregistrării ca subiect al impunerii de
accize se consideră data întocmirii actului de control în a cărui bază este emisă decizia șefului
(șefului adjunct) al organului fiscal privind anularea înregistrării.
În caz de suspendare a activităţii subiectului impozabil în conformitate cu legislaţia în
vigoare, înregistrarea în calitate de subiect al impunerii de accize nu se anulează. În cazul
expedierii (transportării) mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz în perioada de
suspendare a activităţii, obligaţiile și drepturile subiectului impunerii de accize se restabilesc din
momentul scoaterii mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz.
Subiectul impunerii este obligat să ţină registrul de evidenţă a mărfurilor supuse accizelor ce
se expediază (se transportă) pentru fiecare încăpere de acciz. Forma registrului și informaţia ce
trebuie reflectată în acesta sunt stabilite de către Guvern. Înscrierea în registru se face până la
expedierea (transportarea) mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz;
Livrările de mărfuri supuse accizelor la export, efectuate de subiectul impunerii, sunt scutite
de acciz.
Totodată, deși exportul este scutit de acciz, subiectul impunerii trebuie să dispună de
documentele de confirmare a exportului [2, Titlul IV, art.124, alin. 8], cum sunt:
- contractul (copia contractului) încheiat cu partenerul străin cu privire la livrarea mărfurilor
supuse accizelor. În cazul în care livrarea pentru export a mărfurilor supuse accizelor se
efectuează conform contractului de comision, de către comisionar, subiectul impunerii
(comitentul) prezintă organului Serviciului Fiscal de Stat contractul de comision și
contractul (copia contractului) încheiat de comisionar cu partenerul străin;

9
 - documentele de plată și extrasul băncii, care confi rmă încasarea de facto a mijloacelor,
rezultate din vânzarea mărfurilor supuse accizelor, pe contul subiectului;
- declaraţia vamală a încărcăturii sau copia ei, certifi cată de conducătorul și de contabilul-șef
ai subiectului impunerii, cu menţiunile organului vamal care a eliberat marfa la export.
În cazul în care există toate documentele de confirmare a exportului în termen de până la
360 zile din momentul livrării mărfurilor accizate la export, volumul (valoarea) mărfurilor
supuse accizelor exportate, precum și suma accizului solicitat spre restituire se declară
informativ în perioada fiscală când a avut loc prezentarea tuturor documentelor ce confirmă
exportul [4].

2.2. Obiectele impunerii și baza impozabilă

Obiecte ale impunerii sunt mărfurile [2, Titlul IV, cap.2, art.121, alin.1] supuse accizelor,
care nu sunt necesar vitale populaţiei. Cota mărfurilor supuse accizelor se modifică anual și,
pentru a fi în cunoștinţă de cota concretă și marfa accizată, urmează să fie verificate periodic
anexele la Titlul IV al Codului Fiscal.

Baza impozabilă conform [2, Titlul IV, cap.2, art.121, alin.2], o constituie:

a) volumul în expresie naturală (litru, tonă, litru alcool absolut, bucăţi, cm3 ), dacă cotele
accizelor, inclusiv în cazul importului, sunt stabilite în sumă absolută la unitatea de
măsură a mărfii;
b) valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi T.V.A., dacă pentru aceste mărfuri sînt
stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor;
c) valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislaţiei vamale, precum
şi impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ţine cont de
accize şi T.V.A., dacă pentru mărfurile în cauză sînt stabilite cote ad valorem în procente
ale accizelor.

III. COTELE ACCIZELOR, MODUL DE CALCULARE ȘI TERMENELE

DE ACHITARE

3.1. Cotele accizelor

10
Conform [2, Titlul IV, cap. 3, art.122, alin.1] cotele accizelor se stabilesc:

a) în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;

b) ad valorem în procente de la valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi T.V.A., sau
de la valoarea în vamă a mărfurilor importate, luînd în considerare impozitele şi taxele ce
urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A.

Conform [2, Titlul IV, cap. 3, art.122, alin.3] mărfurile sînt supuse accizelor la momentul:

a) expedierii (transportării) acestora din antrepozitul fiscal;

b) importului acestora în Republica Moldova.

În anexă sunt prezentate mărfurile supuse accizelor și cotele respective.

3.2. Modul de calculare și termenele de achitare a accizelor

1. Subiecţii impunerii specificaţi [2, Titlul IV, cap.2, art.120, lit.a)] care expediază (transportă)
mărfuri supuse accizelor din antrepozitul fiscal:
a) calculează accizele pornind de la volumul mărfurilor în expresie naturală sau de la
valoarea acestora (în dependenţă de cotă – în sumă absolută sau ad valorem în procente);
b) achită accizele la momentul expedierii (transportării) mărfurilor din antrepozitul fiscal
conform cotelor stabilite în anexă.
2. Transmiterea mărfurilor supuse accizelor cu plată sau cu titlu gratuit, inclusiv în contul
salariului, angajaţilor subiectului impunerii, altor persoane, în cazul însușirii mărfurilor de
către subiectul impunerii sau de către membrii familiei acestuia, precum şi în cazul deplasării
în alt mod a mărfurilor din încăperea de acciz, are loc achitarea accizelor în modul specificat
mai sus, la punctual 1.

Obligaţia de achitare la buget a accizelor nu apare în cazul în care întreprinderea efectuează

mișcarea internă de mărfuri supuse accizelor, adică atunci când mărfurile se deplasează de la un
loc al încăperii de acciz către altul (de exemplu din secţia de producere la depozit).
Achitarea accizelor la buget pentru mărfurile accizate expediate (transportate) din încăperea
de acciz se efectuează indiferent de apartenenţa mărfurilor respective. Adică, dacă în încăperea
de acciz a unei întreprinderi-subiect impozabil se află la păstrare marfă accizată, al cărei
proprietar este o altă persoană fizică sau juridică, ce nu dispune de documente confirmative de
achitare a accizului, şi marfa ulterior se înapoiază proprietarului, obligaţia fiscală se stabilește la
momentul expedierii (transportării) mărfii din încăperea de acciz a întreprinderii.

11
 Când întreprinderea producătoare efectuează livrări de mărfuri supuse accizelor în
magazinele de fi rmă proprii (săli de degustare), aceasta calculează şi achită accizul la buget
până la transmiterea mărfurilor respective în sălile de degustare sau spre vânzare în magazinele
de fi rmă. În cazul în care mai mulţi agenţi economici-subiecţi impozabili folosesc o singură
încăpere pentru prelucrarea şi/sau fabricarea produselor supuse accizelor, dar care prin
contractele de arendă încheiate sunt divizate în mai multe încăperi de acciz, atunci responsabil
pentru calcularea şi achitarea accizelor va fi fi ecare agent economic pentru producţia proprie
expediată din încăperea sa de acciz.
Accizele la mărfurile importate se calculează şi se achită de către subiecţii impunerii
specificaţi [2, Titlul IV, cap.2, art.120, lit.b)] până la depunerea declaraţiei vamale sau până la
data prelungirii termenului de plată. În cazul în care pentru importul de mărfuri nu se percep
drepturile de import, mărfurile se consideră importate ca şi cum ar fi fost supuse drepturilor de
import, cu respectarea reglementărilor stabilite de legislaţia vamală pentru regimul vamal de
import.
În situaţiile când persoanele respective procură sau importă mărfuri supuse accizelor fără
achitarea acestora, lucru care se confirmă prin lipsa documentelor cu privire la achitarea
accizelor, şi ulterior le expediază (transportă) în afara încăperii lor de acciz, obligaţia fiscală de
asemenea se stabilește la momentul expedierii (transportării) mărfurilor supuse accizelor din
încăperea de acciz.
Accizele la mărfurile importate sunt calculate şi achitate de către subiecţii impunerii –
persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor – până la
depunerea declaraţiei vamale sau, în cazul diferenţei dintre drepturile de import calculate în baza
valorii în vamă, determinate de organul vamal, şi drepturile de import calculate în baza valorii în
vamă, anunţate de declarant, se plătesc în termenul stabilit de codul vamal, până la data
prelungirii termenului de plată. În cazul în care pentru importul de mărfuri nu se percepe taxă
vamală, mărfurile se consideră importate, ca și cum ar fi fost supuse taxei vamale, cu respectarea
reglementărilor stabilite de legislaţia vamală pentru regimul de import.
Mărfurile supuse accizelor, îmbuteliate în ambalaj pentru consum final, cum ar fi votca,
lichiorurile şi alte băuturi alcoolice, vermuturile şi alte vinuri din struguri proaspeţi, alte băuturi
fermentate de la poziţiile tarifare 2205 şi 220600, divinurile, comercializate, transportate sau
depozitate pe teritoriul Republicii Moldova sau importate pentru comercializare pe teritoriul ei,
precum şi mărfurile supuse accizelor, îmbuteliate în ambalaj pentru consum final, procurate de la
agenţii economici rezidenţi aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu

12
sistemul ei bugetar, sînt pasibile marcării obligatorii cu “Timbru de acciz”. Marcarea se
efectuează în timpul fabricării mărfurilor supuse accizelor sau pînă la importarea acestora, iar în
cazul mărfurilor fabricate pe teritoriul Republicii Moldova – pînă la momentul expedierii
(transportării) acestora din antrepozitul fiscal. Modul de procurare şi de utilizare a “Timbrelor de
acciz” este stabilit de către Guvern.
Articolele din tutun comercializate, transportate sau depozitate pe teritoriul Republicii
Moldova ori importate pentru comercializare pe teritoriul ei, precum şi mărfurile procurate de la
agenţii economici rezidenţi aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale
cu sistemul ei bugetar, sînt pasibile marcării obligatorii cu timbru de acciz. Marcarea se
efectuează în procesul fabricării mărfurilor supuse accizelor sau pînă la importarea acestora, iar a
mărfurilor fabricate pe teritoriul Republicii Moldova – pînă la momentul expedierii
(transportării) acestora din antrepozitul fiscal. Modul şi termenele de procurare, utilizare şi de
circulaţie a timbrelor de acciz se stabileşte de Guvern.
Nu sînt marcate obligatoriu cu “Timbru de acciz”:
a) vinurile spumoase şi spumante, divinurile în sticle de suvenire cu capacitatea de pînă
la 0,25 litri, de 1,5 litri, de 3 litri şi de 6 litri;
b) producţia alcoolică cu conţinutul de alcool etilic de pînă la 7% în volum şi berea;
c) mărfurile supuse accizelor, plasate în regimurile vamale tranzit, antrepozit vamal,
admitere temporară, magazin, bar şi restaurant duty free;
d) mărfurile supuse accizelor, fabricate pe teritoriul Republicii Moldova şi expediate de
către producător pentru export;
e) alcoolul etilic nedenaturat (poziţiile tarifare 2207 şi 2208) utilizat în scopuri
medicale.
În cazul în care mărfurile supuse accizelor se expediază (se transportă), se importă într-o
formă ce nu corespunde unităţilor de măsură în care sînt stabilite cotele accizelor, impozitarea
(aplicarea timbrelor de acciz) se efectuează pe baza cotelor aprobate, recalculându-se volumele
în unitatea de măsură dată. În mod similar se efectuează recalcularea accizelor la spirt, în funcţie
de conţinutul de alcool absolut.
În cazul în care mărfurile supuse accizelor pasibile marcării cu timbru de acciz se
expediază (se transportă), se importă într-o formă ce nu corespunde unităţilor de măsură în care
sînt stabilite cotele accizelor, acestor mărfuri li se aplică un singur timbru de acciz, a cărui
valoare se determină la momentul expedierii (transportării), importării mărfurilor în cauză,
pornindu-se de la cotele aprobate, recalculate în unitatea de măsură necesară.

13
 Pentru autoturismele de lux, accizele se calculează ca sumă a accizei determinate conform
cotei accizei stabilite în funcţie de termenul de exploatare şi capacitatea cilindrică şi a accizei în
mărime de 2% din valoarea în vamă a autoturismului importat. Prin autoturism de lux se înţelege
autoturismul a cărui valoare în vamă constituie 1,5 milioane de lei şi mai mult.
Pentru ţigaretele cu fi ltru, accizele se calculează ca sumă a accizei determinate prin aplicarea
(înmulţirea) cotei stabilite în sumă absolută la volumul în expresie naturală (1000 bucăţi) – la
momentul expedierii din încăperea de acciz sau la momentul importării și a accizei determinate
prin aplicarea (înmulţirea) cotei ad valorem în procente stabilite la preţul maxim de vânzare cu
amănuntul. Preţul maxim de vânzare cu amănuntul este acela la care produsul a fost vândut altor
persoane pentru consum fi nal și care include toate impozitele şi taxele. Preţul maxim de vânzare
cu amănuntul pentru orice marcă de ţigarete cu fi ltru este stabilit de către persoanele care produc
ţigarete cu fi ltru în Republica Moldova (producătorul local) sau care importă ţigarete cu fi ltru și
se înregistrează în modul prevăzut de Guvern. Se interzice vânzarea de către alte persoane a
ţigaretelor cu fi ltru pentru care nu au fost stabilite şi declarate preţuri maxime de vânzare cu
amănuntul. De asemenea, este interzisă vânzarea de către orice persoană a ţigaretelor cu fi ltru la
un preţ ce depășește preţul maxim de vânzare cu amănuntul.

3.3. Înlesnire la plata accizelor

Nu sunt achitate accize:
- de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a căror valoare
sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită în legislaţia în vigoare. În cazul în care valoarea în
vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de euro pentru mărfurile introduse
de către călătorii care folosesc transportul terestru sau de 430 de euro pentru mărfurile
introduse de către călătorii care folosesc transportul aerian sau maritim, accizul se va
calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu
micşorează valoarea impozabilă a acestora.
- în baza principiului reciprocităţii, la importul și/sau livrarea pe teritoriul Republicii
Moldova a mărfurilor, serviciilor destinate folosinţei ofi ciale de către misiunile diplomatice
şi ofi ciile consulare acreditate în Republica Moldova, de reprezentanţele organizaţiilor
internaţionale acreditate în Republica Moldova, destinate uzului sau consumului personal
de către membrii personalului acestor misiuni diplomatice și ofi cii consulare sau al
reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale, precum și de către membrii familiilor acestora

14
 care locuiesc împreună cu ei, cu excepţia cetăţenilor Republicii Moldova, precum și a
cetăţenilor străini și apatrizi cu reședinţa permanentă în Republica Moldova;
- la plasarea, livrarea de pe teritoriul vamal în magazinele duty-free și comercializarea de
către aceste magazine a mărfurilor supuse accizelor, precum și la introducerea mărfurilor
supuse accizelor pe teritoriul vamal și plasarea acestora sub regimurile vamale de tranzit,
transformare sub control vamal, antrepozit vamal, având destinaţia vamală de distrugere,
abandon în folosul statului [2, Titlul IV, art.124];
- pentru mărfurile autohtone supuse accizelor, anterior exportate și reintroduse în ţară, în
termen de 3 ani, în aceeași stare, conform reglementărilor vamale [2, Titlul IV, art.124];
- mărfurile supuse accizelor, introduse în zona economică liberă din afara teritoriului vamal
al Republicii Moldova, din alte zone economice libere, din restul teritoriului vamal al
Republicii Moldova, precum și mărfurile originare din această zonă și scoase în afara
teritoriului vamal al Republicii Moldova [2, Titlul IV, art.124];
- livrările de mărfuri supuse accizelor efectuate în interiorul zonei economice libere, precum
și livrările de mărfuri supuse accizelor efectuate de către agenţii economici dintr-o zonă
economică liberă în altă zonă economică liberă;
- mărfurile supuse accizelor, importate de către persoane juridice în scopuri necomerciale,
dacă valoarea în vamă a acestor mărfuri nu depășește suma de 100 de euro [2, Titlul IV,
art.124];
- importul mostrelor [2, Titlul IV, art.124] de mărfuri cu valoarea în vamă care nu depășește
22 euro pentru un import;
- mijloacele de transport [2 art.124] importate și livrate cu titlu gratuit (donaţie), indiferent de
termenul de exploatare.

IV. MODUL DE DECLARARE A ACHITĂRII ACCIZELOR ȘI

ADMINISTRAREA ACCIZELOR DE CĂTRE SERVICIUL FISCAL DE
STAT

4.1. Declarearea achitării accizelor de către subiecții impunerii

Subiecţii impunerii care deţin certifi catul de acciz prezintă la Serviciul Fiscal de Stat de
la locul de înregistrare Declaraţia privind accizele, cel târziu în ultima zi a lunii următoare celei

15
în care a fost efectuată expedierea (transportarea) mărfurilor supuse accizelor din încăperea de
acciz. Declaraţia privind accizele se completează pe formular unic în modul prevăzut de
legislaţie. În declaraţia privind accizele se indică perioada fi scală, denumirea (numele,
prenumele) subiectului impunerii, adresa juridică, codul fi scal și numărul de înregistrare al
certifi catului de acciz (în cazul în care agentul economic declarant este înregistrat ca subiect
impozabil de accize). Subiectul impunerii este obligat să ţină registrul de evidenţă a mărfurilor
supuse accizelor ce se expediază (se transportă) pentru fi ecare încăpere de acciz. Forma
registrului şi informaţia ce trebuie refl ectată în acesta sunt stabilite de către Guvern. Înscrierea
în registru se face până la expedierea (transportarea) mărfurilor supuse accizelor din încăperea de
acciz.
Registrul de evidenţă a mărfurilor expediate (transportate) trebuie să se afl e într-un loc
determinat, accesibil verifi cării de către persoanele cu funcţii de răspundere autorizate ale
Serviciului Fiscal de Stat a înscrierilor, și să fi e prezentat acestor persoane la prima solicitare.

4.2. Controlul efectuat de organele fiscale și organele vamale

1) Persoana cu funcţii de răspundere autorizată a Serviciului Fiscal de Stat este în drept:
a) să intre şi/sau să controleze orice loc, clădire, încăpere (cu excepţia celor folosite exclusiv
ca locuinţă), să controleze orice mijloc de transport în încăpere sau pe drum, precum și mărfurile
afl ate în ele, să controleze orice dări de seamă, documente, inclusiv de transport, care, la părerea
acestei persoane, se folosesc în tranzacţii cu mărfuri pasibile impunerii de accize. Aceste acţiuni
se permit numai în timpul orelor de lucru;
b) să întreprindă acţiunile specificate la lit. a) în afara orelor de lucru ori să controleze
încăperile de locuit numai în baza încheierii judecătorului de instrucţie – în cazul în care există
bănuieli întemeiate că se admite o încălcare la achitarea accizelor sau că în locul, clădirea,
încăperea, mijlocul de transport în cauză se afl ă mărfuri pasibile de impunerea accizelor, dar
pentru care accizele nu au fost achitate;
c) să sechestreze mărfurile pasibile impunerii accizelor, mijloacele de transport în care au
fost depistate mărfuri supuse accizelor și care se afl ă la dispoziţia sau în folosinţa persoanei
juridice sau persoanei fi zice, dacă această persoană nu poate prezenta dovezi de achitare a
accizelor. În acest caz, persoana cu funcţii de răspundere este obligată să elibereze o înștiinţare
scrisă de sechestrare, care trebuie să conţină o descriere detaliată a mărfurilor sau a mijlocului de
transport, a locului și timpului sechestrării. Dacă persoana ale cărei mărfuri sau mijloc de

16
transport au fost sechestrate nu achită accizele în termen de 20 de zile din data sechestrării,
accizele se percep prin executare silită, în conformitate cu legislaţia fi scală.
2) Controlul asupra achitării accizelor este efectuat de către organele vamale în conformitate
cu Titlul IV al Codului Fiscal și cu legislaţia vamală.

CONCLUZII
Accizele constituie (în ţările în care se aplică) o sursă de venit apreciabilă, lesne de
obţinut, la un cost nu prea ridicat. Cotele cele mai mari de accize afectează, în general, băuturile,
ţigările, automobilele, carburanţii și furnizează majoritatea veniturilor procurate de aceste taxe
speciale asupra consumului, respectiv ¾.

17
 Accizele, în general, sunt sensibile la inflaţie, ajungând în perioadele de inflaţie puternică
la o scădere a randamentului lor (de altfel, această problemă este actuală, mai mult sau mai puţin,
pentru toate categoriile de impozite). Faptul că se aplică asupra valorii în vamă, la care se adaugă
taxele vamale, în cazul produselor importate, sau în sumă fixă asupra cantităţilor de petrol și
gaze livrate, face ca aceste taxe să-și diminueze randamentul în condiţiile de inflaţie puternică.
Este necesară deci o modificare a taxelor respective pentru a compensa efectele inflaţiei.
Prin utilizarea accizelor statul acţionează asupra cererii solvabile. Aceasta are un dublu rol:
economic şi social. În plan economic, prin perceperea unor accize, statul poate influenţa cererea
anumitor produse, punând accize mari la mărfurile de import în comparaţie cu cele interne,
protejează astfel agenţii economici interni (lucru care poate stimula consumul de produse
autohtone).
Cota accizelor în totalul prelevărilor obligatorii variază de la o ţară la alta: moderată – în
Belgia, Germania, SUA și foarte ridicată – în Portugalia, Grecia, Irlanda. Structura accizelor
diferă, de asemenea: ţările nordice impozitează puternic băuturile alcoolice, ţările sudice le
taxează foarte puţin, iar Franţa, Germania și Belgia aplică taxe medii.
În Republica Moldova încasările totale a accizelor se revarsă în bugetul de stat (cu excepţia
UTA Găgăuzia care se reflectă în conturile trezoreriale ale bugetului local) şi contribuie esenţial
la consolidarea Bugetului Public Naţional (BPN). 
Fiind o sursă importantă de venituri bugetare, ușor de procurat, accizele contribuie la
realizarea unor obiective bugetare majore, la sporirea gradului de eficienţă administrativă.
În contextul celor menţionate anterior, iarăși se conturează faptul că accizele reprezintă unul
din principalele tipuri de impozit, care au o pondere semnificativă în buget. Deci cunoașterea
noțiunii de acciz, ca viitori economiști, dar și ca simpli cetățeni, suportatori ai acestui impozit
este esențială.

BIBLIOGRAFIE

I. Acte normative

1. Codul Civil al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 1107-XV din 06.06.2002.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 82-86/661.
18
 2. Codul Fiscal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 1163 - din 24.04.1997.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. ediţie specială
3. Codul Vamal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 1149-XIV din 20.07.2000.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. ediţie specială
4. Instrucţiunea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat al Republicii Moldova cu privire la
administrarea accizelor, nr. 188 din 21.10.2004. În: Monitorul Ofi cial al Republicii
Moldova, 2004, nr. 205, art. nr. 431.

II. Lucrări științifice

5. Ungureanu M.A., “Finanțe publice”, Editura Independența Economică, Pitești, 2002

6. Alexandru, F., ,,Fiscalitate şi preţuri în economia de piaţă”, Editura Economică,
Bucureşti, 2002
7. Botnari N., „Finanțe”, Editura ASEM, Chișinău, 2010
8. Boșcăneanu N., Iovu-Carauș M.,”Fiscalitate”, Editura ASEM, Chișinău, 2012

III. Surse statistice și de date

9. Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. Executarea bugetului public național,

în 2018.

IV. Webografie

10. http://statistica.gov.md/
11. https://www.sfs.md/
12. http://legeaz.net/dictionar-juridic/acciza

Anexă
Mărfurile supuse accizelor
 
Poziţia Denumirea mărfii Unitatea de Cota accizului
tarifară măsură
Anul 2020

1 2 3 4

160431000 Caviar valoarea în lei 25%

19
160432000 Înlocuitor de caviar valoarea în lei 25%

220300 Bere fabricată din malţ litru 2,63 lei

2205 Vermuturi și alte vinuri din struguri proaspeți, aromatizate cu plante sau cu litru 15,00 lei
substanțe aromatizante

220600 Alte băuturi fermentate (hidromel); amestecuri de băuturi fermentate şi amestecuri litru 15,00 lei
de băuturi fermentate şi băuturi nealcoolice, nedenumite şi necuprinse în altă parte,
cu excepţia cidrului de mere, cidrului de pere

220600310 Cidru de mere și de pere, spumoase litru 2,90 lei

Cidru de mere şi de pere, nespumoase, prezentate în recipiente cu un conţinut de litru 2,90 lei
220600510
maximum 2 litri

220600810 Cidru de mere şi de pere, nespumoase, prezentate în recipiente cu un conţinut de litru 2,90 lei
peste 2 litri

2207 Alcool etilic nedenaturat cu tărie alcoolică de minimum 80% vol.; alcool etilic şi litru alcool 104,33 lei
alte distilate denaturate, cu orice tărie alcoolică absolut

Alcool etilic nedenaturat cu tărie alcoolică sub 80% vol.; distilate, rachiuri, litru alcool 104,33 lei
2208
lichioruri şi alte băuturi alcoolice absolut

240210000 Ţigări de foi (inclusiv cele cu capete tăiate) şi trabucuri, care conţin tutun valoarea în lei 41%

240220 Ţigarete care conţin tutun:

- cu filtru 1000 bucăţi/ 540 lei + 13%,

valoarea în lei dar nu mai
puţin de 700 lei

- fără filtru:

ovale cu lungimea de pînă la 70 mm 1000bucăţi/ 480 lei + 9%

valoarea în lei

cu muștiuc,altele 1000 bucăţi/ 540 lei + 9%

valoarea în lei

240290000 Alte ţigări de foi, trabucuri şi ţigarete conţinînd înlocuitori de tutun valoarea în lei 41%

Tutun pentru fumat, alte tutunuri şi înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri kilogram 150,33 lei
2403
“omogenizate” sau “reconstituite”; extracte şi esenţe de tutun

270710100 Benzoli destinaţi utilizării drept carburanţi sau combustibili tonă 5960 lei

270720100 Toluoli destinaţi utilizării drept carburanţi sau combustibili tonă 5960 lei

270730100 Xiloli destinaţi utilizării drept carburanţi sau combustibili tonă 5960 lei

270750 Alte amestecuri de hidrocarburi aromatice, care distilă în proporţie de minimum tonă 5960 lei
65% (inclusiv pierderile) la 250 grade C după metoda ASTM D 86

270900100 Condensat de gaz natural tonă 5960 lei

20
271012110– Uleiuri (distilate) uşoare şi medii tonă 5960 lei
271019290

271012110– Motorină, inclusiv combustibil (carburant) diesel şi combustibil pentru cuptoare tonă 2508 lei
271019290

271019510 Păcură destinată a fi supusă unui tratament specific tonă 409 lei

271019620– Păcură cu un conţinut de sulf tonă 409 lei

271019680

271020110– Motorină tonă 2508 lei

271020190

271020310– Păcură tonă 409 lei

271020390

271112 Propan tonă 3580 lei

27113 Butan tonă 3580 lei

271114000 Etilenă, propilenă, butilenă şi butadienă tonă 3580 lei

271119000 Alte lichefiate tonă 3580 lei

280430000 Azot tonă 3480 lei

280440000 Oxigen tonă 3845 lei

290110000 Hidrocarburi aciclice saturate tonă 5960 lei

ex. 290124000 Buta-1, 3-dienă tonă 5960 lei

290129000 Alte hidrocarburi aciclice nesaturate tonă 5960 lei

290211000 Ciclohexan tonă 5960 lei

290211000 Alte hidrocarburi ciclanice, ciclenice şi cicloterpenice tonă 5960 lei

ex. 290220000 Benzen destinat a fi utilizat drept carburant sau combustibil tonă 5960 lei

290230000 Toluen tonă 5960 lei

290244000 Amestec de izomeri ai xilenului tonă 5960 lei

290290000 Alte hidrocarburi ciclice tonă 5960 lei

290511000- Alcooli monohidroxilici (metanol, propanol, butan-1-ol) tonă 5960 lei

290513000

290514 Alți butanoli tonă 5960 lei

290516 Octanol ( alcool octilic) și izomerii lui tonă 5960 lei

ex. 290519000 Pentanol (alcool amelic) tonă 5960 lei

21
2909 Eteri, eteri-alcooli, eteri-fenoli, eteri-alcool-fenoli, peroxizi ai alcoolilor, peroxizi tonă 5960 lei
ai eterilor, peroxizi ai cetonelor (cu compoziţie chimică definită sau nu) şi derivaţii
lor halogenaţi, sulfonaţi, nitraţi sau nitrozaţi

330300 Parfumuri și ape de toaletă valoarea în lei 30%

330300 Alţi solvenţi şi diluanţi organici compuşi nedenumiţi şi necuprinşi în altă parte; tonă 5960 lei
preparate pentru îndepărtarea vopselelor sau lacurilor

381700500 Achilbenzeni liniari tonă 5960 lei

381700800 Alți achilbenzeni tonă 5960 lei

ex. 430310 Îmbrăcăminte din blană (de nurcă, vulpe polară, vulpe, samur) valoarea în lei 25%

22