UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PUBLIC

Raport:” Competența judecătoriilor, Curților de Apel și a Curții

Supreme de justiție în materie civilă și penală ”

Conducător științific: Felicia Chifa

Autor: Janu Anton, Anul II

CHIȘINĂU-2021
 În cadrul acestui raport prezint cunoștințele și informațiile obținute referitor la competența
judecătoriilor, Curților de Apel și Curții Supreme de Justiție în materie civilă și penală.
În primul rând aș vrea să menționez izvoarele referitor la materia civilă:

 Constituția – ocupă primul loc în ierarhia izvoarelor dreptului procesual civil, asigură
temeiurile de organizare și activitate a instanțelor judecătorești.
 Legile organice – legi care conțin dispoziții cu caracter procesual. Referitor la tema dată,
ca exemplu pot fi: ”Legea cu privire la statutul judecătorului”, ”Legea privind
prganizarea judecătorească” etc. Cel mai important este Codul procesual civil.
 Tratatele și convențiile internaționale ratificate de RM – sunt izvor atunci, când cuprind
regurli de procedura civilă.
 Actele normative subordonate legii ( hotărârile Guvernului )
 Ordinile, instrucțiile, acte normative emise de miniștri și conducătorii altor organe
centrale.
Izvoarele referitor la materia penală:

 Constituția – conține prevederi cu caracter general, care se referă și la dreptul procesual

penal.
 Legile organice – din aceasta categorie fac parte: Codul Procesual Penal, Codul penal,
Codul de procedură civilă, Codul Civil, Codul Familiei, Legile de organizare a
instanţelor judecătoreşti etc.
 Tratatele și convențiile internaționale – cuprind norme procesuale penale prin care statele
își acordă asistența juridiă reciprocă.
Competența instanțelor în materie penală.
Conform Art. 25 CPP Înfăptuirea justiţiei - atribuţie exclusivă a instanţelor
                      Judecătoreşti.
Instanţele care înfăptuiesc justiţia în cauzele penale sunt: Curtea Suprema de Justiție, Curțile de
Apel și judecătorii conform competenţei date prin prezentul codul de procedura penală

Competența judecătoriei.
Conform Art. 36 CPP. Judecătoria judecă în primă instanţă cauzele penale privind infracţiunile
prevăzute de Partea specială a Codului penal RM, cu excepţia celor prevăzute la Art. 39 al. 1,
demersurile şi plîngerile împotriva hotărîrilor şi acţiunilor procurorului, ale organului de
urmărire penală şi ale organului care exercită activitate specială de investigaţii, precum şi
examinează chestiunile legate de executarea sentinţei şi alte chestiuni date prin lege în
competenţa sa.
Competența Curților de Apel.
Conform Art. 38 CPP. Curtea de Apel: judecă apelurile împotriva hotărîrilor pronunţate în primă
instanţă de judecătorii; ca instanţă de recurs, judecă recursurile împotriva hotărîrilor
judecătoriilor, care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu apel; soluţionează conflictele de
competenţă apărute între judecătorii; judecă cazurile de revizuire, date prin lege în competenţa
sa.
Competența Curții Supreme de Justiție.
Conform Art. 39 CPP. Curtea Supremă de Justiție: udecă în primă instanţă cauzele penale
privind infracţiunile săvîrşite de Preşedintele Republicii Moldova; ca instanţă de recurs, judecă
recursurile împotriva hotărîrilor pronunţate de către instanţele de apel; judecă, în limitele
competenţei sale, cauzele supuse căilor extraordinare de atac, inclusiv recursurile în anulare;
judecă recursurile în interesul legii; soluţionează cererile de revizuire a cauzelor în urma
pronunţării unei hotărîri de condamnare a Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor
Omului; sesizează Curtea Constituţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii actelor
juridice şi asupra cazurilor excepţionale de neconstituţionalitate a actelor juridice; adoptă hotărîri
explicative în chestiunile de practică judiciară a aplicării uniforme a legislaţiei penale şi
procesual penale; soluţionează cererile de strămutare.

Competența instanțelor în materie civilă.

În urma analizei asupra Codului Procesual Civil, pot evidenția următoarele informații.
Confrorm Art. 9 CPC Instanţei judecătoreşti se atribuie un rol diriguitor în organizarea şi
desfăşurarea procesului, ale cărui limite şi al cărui conţinut sînt stabilite de Codul Procesual Civil
şi de alte legi. Instanţa judecătorească explică participanţilor la proces drepturile şi obligaţiile lor
procesuale, preîntîmpină asupra urmărilor pe care le poate implica exercitarea sau neexercitarea
actului procesual, le acordă sprijin în exercitarea drepturilor, ordonă, la solicitarea părţilor şi
altor participanţi la proces, prezentarea de probe care să contribuie la adoptarea unei hotărîri
legale şi întemeiate, conduce dezbaterile judiciare, informează părţile despre posibilitatea iniţierii
procesului de mediere şi ia orice alte măsuri necesare bunei desfăşurări a procesului, pune în
discuţia părţilor şi altor participanţi la proces orice împrejurare de fapt sau de drept, efectuează
alte acţiuni prevăzute de lege.
Actele judecătorești de dispoziție sunt:

 La judecarea cauzelor civile în primă instanţă, actele judiciare se emit în formă de hotărîre,
încheiere şi ordonanţă.
 În formă de hotărîre se emite dispoziţia primei instanţe prin care se soluţionează fondul
cauzei.
 În formă de încheiere se emite dispoziţia primei instanţe prin care nu se soluţionează fondul
cauzei.
 Ordonanţa judecătorească se emite la examinarea în primă instanţă a cauzelor specificate la
art.345.
 Dispoziţia judecătorească prin care se soluţionează fondul apelului şi recursului se emite în
formă de decizie, iar la soluţionarea problemelor prin care nu se rezolvă fondul apelului şi
recursului, dispoziţia se emite în formă de încheiere.
Conform Art. 33 CPC Instanţele judecătoreşti judecă toate cauzele civile cu participarea
persoanelor fizice, persoanelor juridice şi autorităţilor publice privind apărarea drepturilor,
libertăţilor şi intereselor legitime încălcate sau contestate, cauze pentru care legea nu prevede
competenţa altor organe.
Instanţele judecătoreşti judecă cauzele cu participarea organizaţiilor şi cetăţenilor din Republica
Moldova, a cetăţenilor străini, apatrizilor, organizaţiilor străine, organizaţiilor cu capital străin,
organizaţiilor internaţionale dacă prin lege sau prin tratatele internaţionale la care Republica
Moldova este parte nu este stabilită competenţa instanţelor judecătoreşti străine sau a altor
organe.
Judecătoriile examinează şi soluționează în fond toate cauzele civile, dacă legea nu prevede
altfel.
În Curtea de Apel se adresează persoanele care doresc să dau recurs la decizia primei instanțe.
Conform Art. 12.2 CPC Avizele consultative ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie:
Dacă în procesul judecării cauzei într-o instanţă de judecată se atestă dificultăţi la
aplicarea corectă a normelor de drept material sau procedural, instanţa de judecată solicită
Plenului Curţii Supreme de Justiţie, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să emită un
aviz consultativ cu privire la modul de punere în aplicare a legii. Avizul consultativ se publică pe
pagina web a Curţii Supreme de Justiţie.
Solicitarea avizului consultativ trebuie să se refere la dificultăţi de aplicare corectă a
normei de drept susceptibile de interpretări diferite. Solicitarea avizului consultativ nu va conţine
formularea unei simple întrebări cu privire la aplicarea unui text de lege.
Obiectul solicitării îl constituie o veritabilă problemă de drept dacă întruneşte următoarele
condiţii:
a) solicitarea este formulată în legătură cu existenţa unei cauze aflate în curs de
examinare în instanța de judecată;
b) lămurirea problemei de drept este determinantă pentru soluționarea în fond a cauzei în
care a fost ridicată;
c) problema este nouă, interpretarea dată problemei de drept nu a fost soluţionată printr-
un aviz consultativ anterior.
În cazul în care instanţa de judecată respinge demersul participanţilor la proces privind
solicitarea unui aviz consultativ din partea Plenului Curţii Supreme de Justiţie, aceasta va emite o
încheiere nesusceptibilă de recurs.
În cazul în care decide respingerea solicitării, Plenul Curţii Supreme de Justiţie emite o
încheiere motivată care nu se supune niciunei căi de atac şi care se publică pe pagina web a
Curţii Supreme de Justiţie.
Avizul consultativ al Plenului Curţii Supreme de Justiţie nu mai este obligatoriu pentru
Curte în cazul în care ulterior se modifică legea sau se schimbă modul de punere în aplicare a
acesteia.
Solicitarea avizului consultativ se dispune printr-o încheiere care nu se supune niciunei
căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă pînă la pronunțarea
Plenului Curții Supreme de Justiție asupra solicitării de emitere a avizului consultativ se amînă
pledoariile.

În urma cercetării surselor legate cu tema acestui raport putem stabili cât în domeniul penal atât
și în domeniul civil, judecarea cauzelor poate avea loc în cadrul celor trei instanțe generale
ierarhizate. Fiecăruia duntre aceste îi revin propriile competențe pentru soluționarea diferitelor
tipuri de cazuri. Competențele date sunt regelemtate de către Codul Procesual Civil, Codul
Procesual Penal și alte legi. Este important faptul, că în anul 2019 Codul Procesual Civil a
suportat niște schimbări fundamentale, de aceea unele competențe de materie civilă au fost
abrogate.