Modulul 4: Elementul predicativ suplimentar

4.1. ELEMENTUL PREDICATIV SUPLIMENTAR. PREDICATIVA

SUPLIMENTARĂ

4.1.1.Elementul predicativ suplimentar (EPS) este partea secundară de

propoziţie cu dublă subordonare, care însoţeşte un verb sau o interjecţie
predicativă, exprimând o caracteristică sau o acţiune simultană sau posterioară
referitoare la un substantiv sau la un substitut care se află în diverse relaţii cu
predicatul propoziţiei.
Să te găsesc sănătoasă. (EPS)
Conţinutul EPS priveşte numele, dar se exprimă prin intermediul verbului
(prediativ sau copulativ). Rezultă de aici o dublă subordonare care face adeseori
posibilă confuzia, fie cu un atribut, fie cu un complement circumstanţial de mod.
Am văzut-o supărată.
Adjectivul supărată se referă, la complementul direct (ea era supărată),
doar prin intermediul verbului predicativ – Când am văzut-o era supărată. Rezultă
deci acea dublă subordonare de care aminteam, datorită unei posibile contrageri.
1. Ca regent iniţial menţionăm mai întâi verbele predicative. În această poziţie
pot fi admise verbele întotdeauna predicative: Izvoarele saltă zglobii printre pietre
– izvoarele sunt zglobii şi saltă zglobii; fie verbele care au valoare copulativă în
unele situaţii: El se numeşte Popescu (N.p), dar El se numeşte (P.v) director (EPS)
la combinatul Chimic.
2. Caracteristica se poate referi la:
- Subiect – Ea se plimba supărată; Tu ai fost poreclit Apu – în care identificăm
structura de bază cu EPS ca Np: Ea era supărată şi Tu eşti Apu, la care s-a renunţat
prin eliminarea verbului copulativ.
- Complement direct: Văzându-l supărat, am încercat / să-l consolez / CD (= El
era supărat, am văzut supărarea lui)
- Complement indirect: M-am întâlnit cu ea supărată.
- Complement de agent: Era o întâmplare povestită de ea suspinând.
EPS se exprimă prin:
1. Substantiv în cazurile:
- nominativ (de cele mai multe ori nearticulate): Mă cheamă Mărioara. L-am
angajat antrenor al echipei.
- genitiv (cu articol genitival acordat cu numele regent): O ştiam a dracului.
- acuzativ cu prepoziţii:
ca (în calitate de), drept, de: L-am luat drept avocat.
cu, fără, pentru: Îl zărisem fără palton şi fără pălărie, iarna, pe stradă. O
ştiam cu zâmbetul în obraji.
 ca, cât (adverbe de comparaţie): În copilărie îl cunoscusem cât un
munte, / însă acum părea mic.
- După verbele a alege, a delega, a numi, a promova, a propune + Cd sau la
diateza pasivă, se referă la utilizarea nominativului nearticulat:
Îl cunoscusem ca profesor.
L-au numit profesor după terminarea facultăţii.
A fost numit profesor de către inspectorat.
2. Adjective, de regulă în cazul nominativ:
Copiii vin zgomotoşi în clasă.
O văzusem veselă.
Vă facem cunoscută opţiunea noastră.
3. Pronume, mai ales nehotărâte, în aceleaşi situaţii ca şi substantivul:
Te cunoşteam alta.
4. Verbe la moduri nepersonale:
- gerunziu (foarte frecvent):
L-am întâlnit alergând
O consideram aparţinând altei categorii.
- infinitiv: Acum vedem ideile de libertate a se arăta.
- supin: Temele suplimentare sunt considerate de rezolvat în vacanţă.
Acordul
EPS exprimat prin nume sau substitut şi prin adjectiv se acordă cu numele regent
în gen şi număr:
El a fost numit director.
Ea a fost pusă directoare.
Ei vorbeau zâmbitori.
Ele se întorceau întristate.
O crezusem de-a noastră.
EPS, spre deosebire de Np sau de A nu se acordă în caz:
- numele predicativ în Ac: Pe ea o strigau Puşa.
- numele regent în D: Colegei noastre îi spuneam Puşa.
EPS este confundat adesea cu diverse alte părţi de propoziţie , deoarece nu
se ţine seama de dubla relaţie pe care o angajează, subordonându-se atât unui nume
cât şi unui verb. Confuziile pot fi cu:
1. numele predicativ, în primul rând confuzie datorată fie necunoaşterii
caracterului copulativ sau necopulativ al unor verbe, fie extinderii categoriei
verbelor copulative.
Ea este zâmbitoare (Pn) dar Ea vine zâmbitoare (EPS)
2. atributul – confuzia este posibilă datorită acordului în gen şi număr. Ceea ce le
diferenţiază este tocmai lipsa acordului în caz pentru EPS adjectival ca şi
posibilitatea ca EPS aflat în vecinătatea substantivului regent articulat sa nu preia
articolul acestuia când îl precede:
Frumoşi (EPS), copiii se îndreaptă spre MoşCrăciun.
Frumoşii (adj.) copii se îndreaptă spre MoşCrăciun.
3. complementul circumstanţial de mod – confuzia este posibilă datorită
ignorării relaţiei cu un nume, dar şi datorită ignorării faptului că C.c.m. presupune
acordul.
Fata vine zâmbind (EPS) = Ea vine şi zâmbeşte.
Izvoarele saltă vioaie. (EPS) dar, Izvoarele saltă voios (C.c.m.)
Aspectul EPS se referă la modalitatea de selectare a părţilor de vorbire care
îndeplinesc această funcţie. Aspectul nominal al EPS se realizează prin
substantive, pronume, numerale şi adjective acordate cu regentul nominal.
Zâmbitoarea venea fata / trist o privea băiatul.
Plecat-am nouă din Vaslui.
Eu am intrat a doua la examen, iar el al treilea.
Aspectul verbal se exprimă prin verbe (în special la gerunziu). Pentru a fi
EPS, acesta va îndeplini următoarele condiţii: topică adverbială, sens lexical diferit
de cel al verbului regent şi să exprime o acţiune referitoare la numele regent.
Astfel, în exemplul – Ea vorbea poticnindu-se la fiecare cuvânt – gerunziul este un
C.c.m. deoarece caracterizează acţiunea verbului regent (vorbirea se face cu
poticneli). Ea vorbea zâmbind – gerunziul este EPS deoarece exprimă o acţiune
simultană celei regente a cărei modalitate nu interesează (Ea vorbea şi zâmbea).
4.1.1.1.Topica şi punctuaţia
În general, EPS stă în imediata vecinătate a verbului regent. El poate să şi preceadă
construcţia însă fără a prelua articolul substantivului.
Fetele apărură surâzătoare.
Surâzătoare, fetele apărură.
– se desparte prin virgulă doar EPS antepus regentului:
Bucuroase, fetiţele se îngrămădiră în jurul învăţătoarei.
4.1.2.PREDICATIVA SUPLIMENTARĂ (PS)
Este propoziţia secundară dublu subordonată care îndeplineşte la nivel
frastic funcţia de EPS: Îl cunoscusem / că zâmbeşte tuturor/ PS
Ca regente ale PS trebuie avute în vedere, pe lângă verbele necopulative,
intranzitive sau tranzitive pasivizate, şi anume:
- cu referire la subiectul regentei:
Am plecat / cum mă găsise la sosirea ei.
Se vedeau plăieşii / cum coborau din stâncă-n stâncă.
- cu referire la complementul direct din regentă:
O vedea printre gene / cum zâmbeşte. PS
- cu referire la un complement indirect:
 M-am pomenit cu el / că nu mă susţine. PS
Mă gândeam la ei / cât păreau de fericiţi. PS
- cu referire la un complement de agent:
A fost condusă de el / cum îl găsise. PS
PS se construieşte cu verbele la modurile:
- indicativ: Acea idee mi-am păstrat-o / cum fusese. PS
- condiţional-optativ: Ea nu mă crede / că aş fi sătulă de atâta vorbă. PS
- prezumtiv: Am crezut-o / că te va fi aşteptând oricât. PS
- conjunctiv: Îşi lasă animalele / să se prăpădească. PS
PS se introduce prin:
- conjuncţii subordonatoare că, să:
Doar mă vezi / că nu sunt un om nenorocit. PS
Ea îşi lasă copiii / să se joace toată ziua. PS
- pronume şi adjective pronominale relative, interogative şi nehotărâte:
Te ştiam / cine eşti. PS
Îl văzusem / ce om deosebit era. PS
În calitate de corelative a PS pot să apară:
- aşa....(pre) cum: Îl cunoscusem aşa / cum mi l-ai prezentat. PS
- asta/cine: Asta îl descoperisem / cine fusese el odinioară. PS
Topica: PS stă de obicei după regentă. Uneori, pentru subliniere poate sta şi
înaintea regentei: Cum l-am văzut în vis / aşa mi-a apărut el a doua zi. PS
Punctuaţia: De obicei, PS nu se desparte prin virgulă de regentă sau prin alt
semn de punctuaţie. PS se izolează prin virgulă dacă este reliefată prin corelativ
(dacă este antepusă sau dacă se insistă în mod deosebit asupra ei – post-pusă):
Aşa am văzut-o şi acum pe mama, / cum era în tinereţe. PS
Contragerea se realizează înlăturând şi relativul şi verbul predicativ (prin
trecerea la un mod nepersonal sau prin introducerea unui sinonim adjectival sau
nominal:
L-am văzut / că vine supărat devine L-am văzut supărat.
Îi văd pe copii / cum vin spre casă (eliminăm adverbul relativ şi
punem verbul la gerunziu) – ÎI văd pe copii venind spre casă.
Expansiunea EPS se realizează prin introducerea unui predicat verbal, dacă
EPS are un aspect verbal sau introducerea unuia nominal, dacă EPS are un aspect
nominal şi apoi introducem relativul.
O vedeam zâmbind – O vedeam / că zâmbeşte.
O cunoscusem alta – O cunoscusem / cum fusese în tinereţe.