Țările Române și Problema Orientală

- Secolul fanariot – perioada cuprinsă între 1711 ( Moldova)/1716 ( Țara Româneacă ) și 1822
( restabilirea domiilor pământene
- Perioada se cacrerizează printr-un amestec de reformism institutional, social, politic, cultural cu
corupția, arbitrariul și exploatarea economică a Țărilor Române , războaie, instabilitatea domniilor.
- Mai mult Țările Române se găseau la intersecția intereselor a trei imperii vecine: Imperiul Otoman,
Imperiul Țarist și Imperiul Habsburgic - generând așa numita ,, Problemă Orientală ,,
- ,, problema Orientală a apărut în Europa pe fondul regresului Imperiului Otoman după înfrăngerea
suferită la Viena din 1683
Regimul fanariot
- regimul debutează în Moldova în 1711 după domnia lui Dimitrie Cantemir şi în 1716 în Ţara
Românească odată cu înlăturarea ultimului domn pământean Ştefan Cantacuzino (1714-1716)
- ţările române sunt guvernate de prinţi recrutaţi din familiile cartierului Fanar al Constantinopului –
boierii și-au pierdut dreptul de a alege domnul
- instituțiile statului au fost adaptate să satisfacă pretențiile Porții
- Acest regim se caracterizează prin:
 Domnii sunt numiţi direct de către Poartă fără asentimentul ţării sunt asimilaţi
funcţionarilor porţii
 Puterea domnitorilor este discreționară și absolută
 Perioadele de domnie sunt scurte, domnii fiind mutaţi dintr-o ţară în alta – Moldova a avut
36 de domni iar Țara Românească 39
 Domnii sunt lipsiţi de iniţiativă în politica externă şi ajung să execute politica otomană în
raport cu marile puteri
 Se menţine autonomia ţării – dar amestecul în treburile interne ale ţării este vizibil
 Cresc obligațiile față de Poarta Otomaă
 Armata țării a fost desfințată
- Secolul fanariot poate fi numit „secolul reformelor” deoarece toate sectoarele vieţii sociale -
fiscalitate, relaţii agrare, administraţie, justiţie, biserică şi cultură – au făcut obiectul unor ample
restructurări
- Reformele au vizat 4 direcții :
 Integrarea în ritmul istoric vest-eoropean și ruperea de tradiția orientală
 Dezvoltarea structurilor urbane și a capitalismului
 Asimilarea progresului științific, tehnic și cultural – occidental
 Modelul politic reprezentativ susținut de drepturi și libertăți cetățenești
- Reformele lui Constantin Mavrocordat ( fiul lui N. Mavrocordat)- domn de 6 ori în Ț.R și de 4 ori în
Moldova
 1740 – recensământul populației
 1746 desfiinţarea şerbiei în Ţara Românească şi 1749 redefinirea statutului de vecini în
Moldova ( nu sunt robi ci ţărani fără pământ)
 reforma administrativă – în fruntea judeţelor şi a ţinuturilor sunt puși câte 2 ispavnici unul
cu atribuţii administrative şi fiscale altul cu atribuţii judecătoreşti
- Alexandru Ipsilanti – domn de 2 ori în Ț.R și o dată în Moldova - reforme în domeniul judecătoresc
(Pravilniceasca Condică - 1780), a învățămîntului, reorganizare serviciului poștal
- politica de reforme a domnilor fanarioţi s-a lovit de rezistenţa clasei politice româneşti împotrivirea
ei a avut două motive – socială şi naţională