Întrebări pentru examenul la disciplina

„Gimnastica medicală şi masaj”

1. Daţi definiţia de gimnastică medicală.

Gimnastica medicală - reprezintă o disciplină medicală de sine stătătoare
care se ocupă cu folosirea mijloacelor şi formelor de lucru din educaţia
fizică pentru tratarea traumelor şi a îmbolnăvirilor, pentru profilaxia
complicaţiilor care apar în urma traumelor şi îmbolnăvirilor pentru
reabilitarea bolnavilor.
2. Clasificarea exerciţiilor fizice folosite cu scop terapeutic.
 Exercitii de mobilitate

 Exercitii rezistive

 Exercitii aerobice (pentru a imbunatati conditia fizica in general si a

capacitatii functionale a aparatului cardiovascular in particular)

3. Enumeraţi formele de lucru ale gimnasticii medicale.

1. Gimnastica de înviorare – se foloseşte cu scop de tonizarea şi de organizare
a bolnavului la trezirea din somn. Se petrece 1-2 ori pe zi în salon sau în
cabinetul de gimnastică curativă sau la aer liber.

2. Lecţiile de gimnastică curativă – Ea constă din 3 părţi principale: 1)

partea pregătitoare sau introductivă; 2) partea de bază şi 3) partea de încheiere.

La baza lecţiei stă curba fiziologică şi saturaţia emoţională în partea pregătitoarea
şi de încheiere a lecţiei. Se folosesc exerciţii de tonizare şi de dezvoltare fizică
generală, respiratorii etc.;

3. Ocupaţiile individuale – se foloseşte numai pentru bolnavii conştienţi şi care

pot îndeplini exerciţiile. Complexul de exerciţii se prescrie de metodist şi se
demonstrează bolnavului. Iar bolnavul îndeplineşte individual şi de sine stătător în
condiţii de domiciliu, în salon, în cabinetul de gimnastică curativă;

4. Plimbări, mersul;

5. Teren curativ – reprezintă ridicarea dozată pe o suprafaţă înclinată faţă de

orizont (special amenajată) cu scop de antrenare a aparatului cardio-vascular şi
respirator.

4. Enumeraţi mijloacele gimnasticii medicale.

. În Gimnastica medicală se folosesc o mulţime de mijloace ce se împart în
principale şi secundare.

Mijloacele principale: Exerciţii fizice (gimnastice, idiomotrice, sportive aplicative,

jocuri), masajul curativ, regimul locomotor, factorii naturali (soare, aer, apă).

Mijloace secundare: munca ca factor curativ (ergoterapia) şi mecanoterapia

(reabilitarea mobilităţii în articulaţii cu ajutorul aparatelor mecanice).Iar în

practica sportivă pentru reabilitarea mobilităţii în articulaţii se folosesc diverse
aparate mecanice (trenajoare).

5. Enumeraţi simptoamele deficienţilor de atitudine.

Simptoamele spatelui rotund ca deficienţă sunt: capul aplecat în
anterior,spatele are o formă arcuită, umerii sunt rotiţi în anterior şi atârnă,
abdomenul atârnă,fesierii sunt aplatizaţi, picioarele puţin îndoite în
articulaţiile genunchilor.
Spatele plan: Simptoamele
spatelui plat sunt: cutia toracică îngustată şi platizată, musculatura slab
dezvoltată îndeosebi muşchii spatelui, omoplaţii rămân în posterior de la
trunchi, picioarele sunt în superextensie.
 Atitudinea asimetrică: oboseala,lipsa de vointa si control a muschilor,lipsa
reflexului de pozitie.
6. Daţi definiţia şi descrieţi simptoamele ţinutei asimetrice.
Atitudinea asimetrică se caracterizează prin asimetria părţilor dreapta şi
stângă ale trunchiului. La examenul radiologic, nu se observă incurbarea
coloanei vertebrale; ea se corectează voluntar sau pasiv prin presiunea
în regiunea respectivă.
Simptomele:
 Umerii/şolduri inegale, unul este mai ridicat decât celălalt
 Capul uşor întors către o parte sau/şi descentrat
 Asimetria cutiei toracice (coastele dintr-o parte sunt mai sus decât cele din
partea opusă)
 Picioarele de lungime diferită
 Postură înclinată într-o parte

7. Daţi definiţia şi descrieţi simptoamele spatelui rotund.

Spatele rotund este o deficienţă deosebită de cifoză , prin faptul că , în afară de
arcuirea coloanei în plan sagital, prezintă o arcuire în plan transversal a
elementelor anatomice ale spatelui.
Simptoamele spatelui rotund ca deficienţă sunt: capul aplecat în anterior,
spatele are o formă arcuită , umerii sunt rotiţi în anterior şi atâ rnă , abdomenul
atâ rnă ,fesierii sunt aplatizaţi, picioarele puţin îndoite în articulaţiile
genunchilor. La spatele rotund, ligamentele şi muşchii spatelui sunt întinşi,
relaxaţi şi slab dezvoltaţi, muşchii pectorali sunt încordaţi şi scurtaţi.
8. Analizaţi particularităţile metodice de aplicare a gimnasticii
medicale la spatele plat.
Exerciţiile vor fi executate de preferinţă din poziţia
culcat şi din sprijin pe coate şi genunchi, evitând pe cele din şezând şi
atârnat. Pentru
a stimula dezvoltarea mai pronunţată a muşchilor spatelui şi
abdomenului, exerciţiile
se îndeplinesc cu greutăţi în ambele mâini (haltere 0,5 - 1 kg); mingi
medicinale cu
greutatea de 1 – 2 kg, exerciţii simetrice îndeplinite cu bastoane
gimnastice, exerciţii
de autocorecţie în faţa oglinzii, înotul “bras” etc.
9. Analizaţi particularităţile petrecerii unei lecţiei de educaţie
fizică cu copiii ce au deficienţe de atitudine.
Complexul de exerciţii va fi întocmit de către profesor sau metodist.
Exerciţiile corective includ pe cele de întărire a musculaturii spatelui şi
abdomenului,muşchii care apropie omoplaţii de coloana vertebrală.
Exerciţiile trebuie îndeplinite timp îndelungat şi sistematic într-un cabinet
dotat cu oglinzi, covoraşe, perete de gimnastică, coş pentru aruncarea
baloanelor, inventar sportiv etc.
10. Daţi definiţia de boală scoliotică.
Scolioza – (de la cuvântul grecesc scolios – sucit, îndoit, ghebos) este o
boală gravă şi cronică a coloanei vertebrale, care progresează prezentând
o deviere constantă a coloane în plan frontal, care se poate realiza sub
forma unei simple înclinări laterale a unei încurbări parţiale sau totale,
sau a unui sistem de două sau mai multe curburi de sens opus.
11. Enumeraţi simptoamele bolii scoliotice.

 Prezenţa unei curburi laterale diforme a coloanei vertebrale în formă de C

sau S, la nivelul toracelui sau zonei lombare.
 Dureri de spate.
 Dificultăți de respirație sau dureri în piept.
 Umeri denivelați, unul este mai proeminent decât celălalt sau un umăr este
poziționat mai sus comparative cu celălalt
 Talie inegală
 Un șold este mai înalt decât celălalt.

12. Daţi definiţia de talpă plată.

Platipodia este o deformare a piciorului care se caracterizează prin
 prăbuşirea bolţii longitudinale sau tranversale a piciorului. Ca rezultat are
loc tulburarea funcţiei statodinamice a tălpii care mai tîrziu poate afecta
şi funcţionarea altor verigi ale aparatului locomotor.
13. Descrieţi etiopatogeneza tălpii plate.
Modificarea structurii piciorului este dată de:
•hiperlaxitate articulară
•insuficienţa muşchilor susţinători ai boltei
•factori endocrini, metabolici, infecţioşi, traumatici.Aceste modificări
apar la pacienţii supraponderali sau obezi, la care subinfluenţa greutăţii
se schimbă arhitectura piciorului, sau pot apărea ca şicompensaţie la alte
deformităţi ale piciorului cum ar fi genu varum sau genu valgum
(membrele inferioare in X" sau O).
- Talpa plată congenitală - se întîlneste destul de rar aprozimativ 11%
din numărul total de afecţiuni înnăscute a membrului inferior şi este
legată de anumite modificări înnăscute la nivelul ligamentelor sau
muşchilor. De obicei tratamentul se recomandă iniţial chirurgical.
- Talpa plata dobîndită - se întîlneşte foarte des aproximativ 35% din
numărul total de afecţiuni, fiind condiţionată de slăbirea atît de structurile
pasive cît şi a celor active a aparatului motor, ligamentar, muscular.

14. Analizaţi particularităţile metodice de aplicare a gimnasticii

medicale la talpă plată.
Selectarea metodelor şi mijloacelor de recuperare sunt determinate de cauzele
care au produs prăbuşirea bolţilor. Tratamentul poate fi profilactic şi curativ.
Tratamentul curativ este complex şi constă din tratament ortopedic,
kinetoterapie şi chirurgical.
- Ca particularități metodice și mijloace de aplicare sunt exercițiile din
gimnastică cu și fără obiecte.

15. Enumeraţi mijloacele de profilaxie a tălpii plate la elevi ce

practică unele tipuri de sport.

Principalele mijloace de profilaxie sunt exercițiile din gimnastică cu și fară

obiecte, varietăți de mers, urcatul și coborîtul pe scara fixă, exemple de exerciții:

1. Exerciții cu bastonul: p.i. șezând, cu picioarele pe un baston mai scurt, cu

ambele picioare rulăm bastonul înainte şi înapoi, aproximativ 3-5 minute.

2. Exercițiu cu talpa pe o mingea mai moale: p.i. șezând, cu talpa pe o minge mai
moale, rulăm înainte şi înapoi piciorul, după care prindem mingea cu degetele şi
o ridicăm de pe sol, 30 de repetări.

3. Varietăți de mers.
 16. Descrieţi simptoamele afecţiunilor sistemului cardiovascular.
 În timpul bolilor sistemului cardiovascular apar simptoamele:
durerea, tahicardia, aritmia, dispnee, edeme, cianoza, tusa cu
expectorare de sânge.
 Durerea: se localizează după stern, de-a lungul proiecţiei inimii, la
vârful inimii, poate iradia în mâna stângă, omoplatul stâng, umărul
stâng. Cauzele durerii pot fi: ischemia acută(insuficienţa coronară
acută care poate fi din cauza spasmelor vaselor coronare,
hemoragiei coronare, tromboze sau embolia vaselor coronare.
Durerile pot avea caracter :de ardere, de înăduşeală, de apăsare,
sâcâitoare, înţepătoare şi altele.
 Tahicardia: Reacţie compensatorie la insuficienţa de oxigen.
 Aritmia: (reacţie compensatorie în caz de extrasistolie) bolnavul
simte oprirea lucrului inimii de scurtă durată.
 Dispneea: (reacţie compensatorie la insuficienţa de oxigen )la
început dispneea se simte numai la efort fizic greu, apoi apare şi în
repaus.
 Edeme: Apar la insuficienţa cardiacă pronunţată din cauza măririi
presiunii venoase şi a impermeabilităţii capilarilor, încetinirii
hemodinamicii renale, stazei sangvine în rinichi. Din care cauză se
micşorează eliminarea ionilor de natriu iar ei la rândul lor
micşorează eliminarea apei din organism.
 La început edemele apar spre seară şi sunt localizate în picioare şi
glezne iar spre dimineaţa ele dispar. La bolnavii care zac la pat
edemele se localizează în regiunea lombară.
 La insuficienţa cardiacă pronunţată lichidul se localizează în
organe şi cavităţi (se măreşte ficatul, rinichii), lichidul se
localizează în cavitatea pleurală – numită hidrotorax şi în cavitatea
abdominală – numită acid.
 Cianoza: reprezintă colorarea în albastru a tegumentelor din cauza
stazei venoase în venule şi capilare dilatate. Sângele în ele este
sărac în oxigen iar aceasta duce la colorarea tegumentelor în
albastru.
 Tusa cu expectorare de sânge: se petrece din cauza staze
sangvine în circulaţia pulmonară.

17. Daţi definiţia de infarct miocardic.

 Infarctul miocardic -este întreruperea fluxului sangvin la nivelul
unei porțiuni a cordului, ce determină moartea celulelor
miocardice.

18. Analizaţi particularităţile metodice de aplicare a gimnasticii

medicale la ateroscleroză.
 Gimnastica curativă îmbunătăţeşte circulaţia sangvină periferică.
Exerciţiile fizice întăresc reflexele motorii vasculare. În rezultat reacţiile
din partea sistemului la efortul fizic devin adecvate. Are loc
îmbunătăţirea circulaţiei sangvine în organism. Se dezvoltă vasele
sangvine colaterale. Se micşorează masa corporală.
Scopul gimnasticii curative - îmbunătăţirea schimbului de substanţe,
îmbunătăţirea reglării neuroendocrine, mărirea posibilităţii de acomodare
a aparatului cardiovascular. Se prescriu aproape toate felurile de mijloace
şi forme de lucru: plimbările de lungă durată; exerciţii gimnastice, înotul,
schiatul, alergatul, canotajul, jocurile sportive. Mişcările trebuie făcute în
regim aerob. Se prescriu exerciţii ciclice.

19. Caracterizaţi regimurile locomotorii folosite la recuperarea

bolnavilor cu afecţiuni al sistemului cardiovascular.
Se prescriu aproape toate felurile de mijloace şi forme de lucru:
plimbările de lungă durată; exerciţii gimnastice, înotul, schiatul,
alergatul, canotajul, jocurile sportive. Mişcările trebuie făcute în regim
aerob. Se prescriu exerciţii ciclice.
Dozarea - exerciţiilor este în dependenţă de clasa funcţională din care fac
parte bolnavii. La începutul lecţiei se prescriu ca pentru bolnavii din clasa
funcţională 1. Pe urmă ocupaţiile continuă în grupele sanative, în grupe
persoanelor care aleargă sau de sine stătător de 3 – 4 ori pe săptămână
(durata de 1 – 2 ore).
20. Daţi definiţia boală hipertonică.
 Boala hipotonică – se caracterizează prin micşorarea tensiunii
arteriale din cauza dereglării mecanismului de reglare a circulaţiei
sanguine. Se dereglează funcţia centrilor vegetativi superioare, în
rezultatul căreia se micşorează tonusul sistemului nervos
parasimpatic şi se micşorează funcţia suprarenalilor.

21. Analizaţi particularităţile metodice de aplicare a gimnasticii

medicale la boala hipotonică.
Se folosesc formele de lucru:
- gimnastica de înviorare;
- gimnastica curativă - mers dozat, jocuri (volei, bagminton, tenis de
masă, crichet);
- exerciţii sportive - înotul, canotajul, schiatul.
22. Daţi definiţia de obezitate.
 Obezitatea - reprezintă mărirea masei corporale comparativ cu
normele fiziologice din cauza dereglării schimbului de substanţe
lipide şi depunerea grăsimilor în organism. Depunerea masivă de
grăsime sub piele şi în jurul organelor, mai ales în regiunea
abdomenului, coapselor şi feselor, care depăşeşte cu cel puţin 20%
greutatea normală a corpului.
 23. Analizaţi particularităţile metodice de aplicare a gimnasticii
medicale la persoanele obeze gr. 2.
II. Perioadă: exerciţiile se îndeplinesc din toate poziţiile posibile.
Formele de lucru: mersul dozat, turismul, alergări, patinaj, înot etc.
Descrierea exerciţiilor: exerciţiile de fortificare generală pentru grupele
de muşchi medii şi mari, exerciţii ciclice, sărituri, salturi, exerciţii
respiratorii şi pentru presa abdominală, de coordonare a mişcărilor, jocuri
mobile, exerciţii cu greutăţi.
24. Dați definiția de diabet zaharat și descrieți scopul gimnasticii
medicale.
 Diabetul zaharat: (norma glucozei în sânge 80-120 mg.) -
reprezintă dereglarea schimbului de substanţe glucidic cauzat de
insuficienţa funcţiei pancreatice şi eliminării în cantitate mică a
insulinei.
Scopul gimnasticii medicale: utilizarea zahărului din organism, compensarea
insuficienţei de insulină, mărirea rezistenţei organismului.

25. Analizaţi particularităţile metodice de aplicare a gimnasticii

medicale în diabetul zaharat.
Dieta şi exercitiul fizic sunt cheia realizării tratamentului . În plus,
persoanele care suferă de diabet de tip I şi unii din cei cu diabet de tip II
necesită administrare de insulina sau alte medicamente care scad nivelul
sangvin al glucozei.
Exercitiul fizic are o serie de efecte benefice pentru diabetic: creşte
sensibilitatea celulara la insulina, ceea ce conduce la un mai bun control
al glicemiei, previne apariţia complicaţiilor cardiovasculare, scade
nivelul grăsimilor sangvine, ajută la pierderea excesului ponderal, etc.

26. Definiți și caracterizați guta.

Guta - reprezintă dereglarea schimbului de substanţe proteic şi anume a
purinelor.
Etiologia - predispunere ereditară, folosirea cărnii în surplus, alcoolului.
La gută acidul lactic se depune în ţesuturi şi articulaţii, provocând
inflamaţia lor. În aceste locuri se formează cicatricii şi deformări
articulare. Boala se caracterizează prin accese de dureri articulare acute,
articulaţiile se umflă, se înroşesc şi se limitează mişcarea în articulaţiile
respective. Durerile se menţin 5- 6 zile şi se termină cu poliurie
pronunţată. Mai dese ori sunt atacate articulaţiile mici ale picioarelor şi
mâinilor.
27. Analizaţi particularităţile metodice de aplicare a gimnasticii
medicale în gută.
Se folosesc exerciţii active şi pasive, exerciţiile active se prescriu din
diferite poziţii iniţiale, exerciţii pasive pentru articulaţiile mâinilor din
poziţia şezând şi culcat pentru articulaţiile picioarelor.
 Pentru a mări mobilitatea în articulaţiile picioarelor se prescriu exerciţii
de balansare, rotire, întoarcere, exerciţii cu bastoane, mingi şi haltere de 2
kg, exerciţii la scara de gimnastică, mersul cu balansarea mâinilor,
exerciţii cu mingea de volei, jocuri mobile cu mingea. Se efectuează şi
exerciţii în vana cu apă caldă, când starea generală a bolnavului se
îmbunătăţeşte se prescriu - teren curul, excursii, turism, jocuri sportive,
patinaj, canotaj, masaj.

28. Clasificare bolilor articulaţiilor.

 Cele mai obișnuite trei tipuri include: osteoartrită, boala articulației temporale
mandibulare și dislocarea articulației. Osteoartrita este mai comună boală a
articulației și apare în momentul umflării articulații și dificultății în mișcare.
Boala articulației temporale mandibulare face referire la boala articulației care
afectează falca și poate fi cauzată de un număr de factori (cum ar fi mestecat,
traumatismul fălcii, etc.). Dislocarea articulației este caracterizată prin două oase
care le separă. Poate fi cauzată de cădere, impact brusc sau altă formă de
traumatisme.

29. Enumeraţi manevrele de bază şi auxiliare ale netezirii.

De baza: Netezirea plană superficială.
Netezirea plană profundă.
Auxiliare: Netezirea sub formă de pieptene
Netezirea sub formă de greblă
Netezirea sub formă de cleşte.
Netezirea sub formă de cruce
Mângâierea.

30. Argumentaţi acţiunea fiziologică a manevrelor de netezire.

se datorează micşorării proceselor de excitaţie din sistemul nervos având
la baza un efect calmant. Ea micşorează fenomenele dureroase de
contractură musculară, de tensiune psihică, efecte deosebite pentru
persoanele nervoase, emotive, realizând totodată şi condiţiile de adaptare
mai bună la alte manevre fundamentale mai puternice.
31. Caracterizaţi acţiunea fiziologică a fricţiunii.
Acţiunea fiziologică a fricţionării. La fel ca netezirea, fricţiunea
contribuie la menţinerea supleţei şi elasticităţii tegumentelor, prin prevenirea
depunerii sărurilor de calciu în fibrele elastice la persoanele de vârsta a
treia. Ea produce o accelerare a proceselor de regenerare şi cicatrizare,
prin îmbunătăţirea condiţiilor trofice locale, mai ales la persoanele
învarsta, cînd aceste procese sunt încetinite.
 32. Enumeraţi manevrele de bază şi auxiliare ale fricţiunii, descrieţi
metodica de îndeplinire a acestora.
De baza;
rectilinie.
Circulara
In spirala
Auxiliare:
Hasurarea.
Geluirea.
Pilirea.
In pieptine.
In cleste.
Frectiunea in plan vertical.

33. Caracterizaţi acţiunea fiziologică al frământatului.

Acţiunea fiziologică. Este un masaj de stimulare a musculaturii, prin
excitarea proprioreptorilor de la nivelul muşchilor şi tendoanelor,
îmbunătăţind excitabilitatea şi contractibilitatea lor. Menţine în condiţii
normale elasticitatea muşchilor şi favorizează în acest mod profdaxia
leziunilor musculare, frecvente la sportivii de performanţă.
34. Enumeraţi manevrele de bază şi auxiliare ale frământatului.
De baza:
Longitudinal
Transversal
Auxiliare:
Rulatul
Adunatul
Deplasarea
Presiunea
Framintatul in cleste.

35. Enumeraţi manevrele de bază şi auxiliare ale vibraţiei.

De baza:
Continua
Intermitenta
Auxiliare:
Tapotamentul tocat
Tapotamentul tangential
Tapotamentul in ploaie
Percutatul
Batatorul cu pumni
Batatorul in caus
Cernutul
Tripidatiile
Inpinsul
 Scuturatul
Ciupitul .
36. Caracterizaţi acţiunea fiziologică asupra organismului uman a
manevrelor de vibraţie.
Acţiune fiziologică. Vibraţiile posedă un vast spectru de acţiuni
asupraorganismului mai cu seamă, asupra sistemului nervos. Sub influenţa
vibraţiei se modifică ritmul contractărilor cardiace, se normalizează tensiunea
arterială, se intensifică funcţia de secreţie a stomacului, se reduce excitabilitatea
sistemului nervos şi se atenuează senzaţiile de durere. Vibraţiile sporesc
capacitatea de muncă şi puterea muşchilor, îmbunătăţesc activitatea sistemului
cardio-vascular şi respirator.