2 CALCULUL DE TRACŢIUNE ŞI CARACTERISTICA TEORETICĂ DE

TRACŢIUNE, OBŢINUTĂ PE CALE ANALITICĂ

Se cere să se efectueze calculul de tracţiune şi să se traseze caracteristica teoretică de

tracţiune pentru un tractor pe roţi 4×4, impunându-se următoarele caracteristici tehnice:
motor Diesel, având Pn = 41 kW, la nn = 2200 rot/min, numărul treptelor de viteze – 8+8
2.1 Alegerea vitezelor

2.1.1 Calculul raţiei progresiei geometrice

Se adoptă gama de viteze 3...20 km/h. Se foloseşte metoda raţiei q constante pentru
n = 8.
v1 v 3 1
q  n 1  n 1 min  8 1  0,7626, r  1,3113.
vn vmax 20 q

Se recomandă ca ra ția q ≥0,75.

2.1.2 Calculul vitezelor teoretice intermediare
Calculul se face tabelar:
Tabelul 1
Structura şi valoarea vitezelor pentru o cutie de viteze compusă cu 8 trepte, q = const.

Numărul treptei de viteză şi valoarea vitezei

1 2 3 4 5 6 7 8
km/h

11,631

15,252

20,000
3,000

3,934

5,159

6,764

8,870
Viteza

m/s
0,833

1,093

1,433

1,879

2,464

3,231

4,237

5,556
Gama

I × × × ×
II × × × ×
Raportul a două viteze consecutive în fiecare gamă: r = 1/q = 1,3113
Raportul dintre game: iI / iII = iII / iIII = r4 = 2,611; iI/ iIII = r8 = 6,816
Din tabelul 1 rezultă distribuirea celor 12 viteze în 3 game şi valorile rapoartelor de
transmitere dintre game.
2.1.3 Alegerea vitezei principale teoretice de lucru
Se recomandă ca această viteză să se afle în intervalul 8…8,5 km/h. Din tabelul 1 se
alege viteza din treapta a 5-a: vtp = v5 = 8,870 km/h = 2,464 m/s

2.2. Calculul forţei de tracţiune la treapta principală (nominală) de lucru

 2.2.1 Calculul preliminar al randamentului de tracţiune la treapta principală
(nominală) de lucru
Se foloseşte relaţia:

 tr 1   p 
 tp   (1)
1  f (m tp )

Pentru mărimile din această relaţie se recomandă valorile:

tr = 0,91…0,93 – randamentul transmisiei;
f = 0,08…0,1 – coeficientul de rezistenţă la rulare, pe mirişte;
tp = 0,4…0,45 – forţa de tracţiune specifică la treapta principală de lucru.
Pentru forţe de tracţiune mici şi medii, pe soluri compacte, variaţia patinării este
cvasiliniară, aşa încât patinarea, în acest caz, poate fi determinată cu relaţia:
 f 
 p  m m  m tp  .
 m 

în care:
m este coeficientul unghiular al dreptei (pentru mirişte m = 0,18…0,22);
m - coeficient care ia în considerare ponderea greutăţii aderente a tractorului
(pentru tractoare pe roţii 4×4 m = 1).
Calculând patinarea cu relaţia simplificată de mai sus, eroarea de calcul asupra
randamentului de tracţiune (pentru condiţiile menţionate) este sub 1%.
În cadrul acestei aplicaţii s-au adoptat valorile: tr = 0,92; f = 0,085; tp = 0,42;
m = 0,2; p = 0,2(0,42 +0,085) = 0,101. Randamentul de tracţiune va fi:
0,92(1  0,101)
tp   0,688
0,085 .
1
0,42

2.2.2 Calculul forţei de tracţiune Ftp

Calculul forţei de tracţiune Ftp la treapta principală de lucru se face din relaţia de
definiţie a randamentului de tracţiune al tractorului: raportul dintre puterea utilă (puterea de
tracţiune) şi puterea consumată (puterea motorului la regimul nominal), adică
Ftp vtp 1   p 
tp  ,
Pn

de unde
Pn tp
Ftp   (2)
vtp 1   p 

În această aplicaţie
 41  0,688  103
Ftp   12734 N  12,734 kN.
2,464 (1 - 0,101)

2.3 Calculul greutăţii tractorului

2.3.1 Calculul greutăţii constructive

Greutatea constructivă Gc se calculează în funcţie de greutatea specifică constructivă
gc cu relaţia:
Gc  g c Pn ,

iar greutatea specifică constructivă se determină cu relaţia empirică:

Cr 2000
gc   3  580 N/kW,
3 Pn 41

unde Cr = 2000…2200 N/(kW)2/3 este un coeficient de regresie (caracterizează nivelul

tehnic al producţiei de tractoare); s-a adoptat Cr = 2000. Prin urmare,
Gc = 58041 = 23780 N = 23,780 kN.

2.3.2 Calculul greutăţii de exploatare

Greutatea de exploatare G se calculează, din condiţia de aderenţă, cu relaţia:
Ftp
G 
 tp m

Pentru forţa de tracţiune specifică se recomandă valorile tp = 0,4…0,45. S-au

adoptat valorile tp = 0,42; m = 1(tractor 4×4). Aşadar,
12,735
G  30,321 kN.
0,42

2.4 Determinarea forţei de tracţiune la celelalte trepte

Cunoscând forţa de tracţiune la treapta principală de lucru şi, de asemenea, toate
vitezele teoretice, din condiţia egalităţii puterii la roţile motoare se determină celelalte forţe
de tracţiune:
Ftp  fG  vtp   Ftk  fG  vtk  A  const.,

de unde
A
Ftk   fG. (3)
vtk

unde A = (12735+0,08530321)2,464 = 37580 W.

Forţa motoare la treapta de viteză corespunzătoare va fi:
Fmk  Ftk  fG. (4)
 Valorile forţelor de tracţiune şi motoare, pentru toate treptele de viteză, sunt date în
tabelul 2.
Tabelul 2
Valorile forţelor de tracţiune şi motoare
Treapta de viteză
1 2 3 4 5 6 7 8

42,578

31,873
23,709
17,483
12,735
9,114
6,353
4,247
Ftk
kN 45,095

34,390
26,226
20,000
15,252
11,631
8,870
6,764
Fmk
kN

2.5 Trasarea caracteristicii de tracţiune după metoda grafoanalitică

2.5.1 Trasarea caracteristicii externe a motorului

Caracteristica motorului se construieşte în cadranul III şi cuprinde curbele: puterea

efectivă Pe = f1(Me); turaţia motorului n = f2(Me); consumul orar C = f3(Me).
În situaţia în care nu se cunoaşte caracteristica motorului utilizat pe tractor, pot fi
folosite relaţiile următoare:
- pentru puterea efectivă a motorului:
n  n  n 
2

Pe  Pn 0,87  1,13    [kW]
nn  nn  nn  

- pentru momentul efectiv al motorului:

Pe
M e  9550 [N];
n
- pentru consumul specific de combustibil:
 n  n 
2

c  cn 1,55  1,55    [g/(kWh)].
 nn  nn  

Consumul specific de combustibil la regimul nominal poate fi determinat, în mod

aproximativ, cu relaţia cn  1,05  cmin , în g/(kWh), unde cmin este consumul specific minim
de combustibil (în lipsa altor valori, se poate considera cmin= (224…245) g/(kWh)).
Pentru consumul orar de combustibil se foloseşte relaţia:
C  10 3 cPe .

Calculul se poate face tabelar pentru diferite turaţii (0,5nn ≤ n ≤ nn).

1,13
Turaţia corespunzătoare momentului maxim se determină cu relaţia nM  nn .
2
 Turaţia maximă de mers în gol variază între limitele ng = (1,06…1,1) nn.
În zona caracteristicii de regulator, funcţiile Pe = f1(Me), n = f2(Me), C = f3(Me) pot fi
considerate liniare. Dacă consumul orar Cg la mersul în gol al motorului nu se cunoaşte, se poate
adopta C g   0,25...0,35 Cn .
S-a efectuat calculul necesar trasării caracteristicii externe a motorului (tabelul 2.3),
fiind date sau adoptându-se următoarele valori: Pn = 75 kW; nn = 2400 min-1; cmin=240
g/(kWh)), ng = 2600 min-1; Cg = 0,3Cn.
Tabelul 2.3
Calculul tabelar al caracteristicii externe a motorului pentru exemplul considerat
n Pe Me c C
rot/min kW Nm g/kWh kg/h
1100 40,49 351,51 251,92 10,20
1200 44,44 353,65 246,00 10,93
1356 50,39 354,91 238,43 12,02
1400 52,01 354,81 236,67 12,31
1500 55,58 353,83 233,25 12,96
1600 58,94 351,82 230,67 13,60
1700 62,09 348,78 228,92 14,21
1800 64,97 344,70 228,00 14,81
1900 67,56 339,58 227,92 15,40
2000 69,83 333,42 228,67 15,97
2100 71,74 326,23 230,25 16,52
2200 73,26 318,00 232,67 17,04
2300 74,36 308,74 235,92 17,54
2400 75,00 298,44 240,00 18,00
2600 0 0 - 5,4

2.5.2 Trasarea caracteristicii vitezelor teoretice

Caracteristica vitezelor teoretice se trasează în cadranul II şi reprezintă un fascicul de

drepte care trec prin originea sistemului de coordonate al caracteristicii de tracţiune. Pentru
trasarea fiecărei drepte, pe lângă origine, mai este necesar un singur punct. Acesta
corespunde vitezei teoretice la turaţia nominală nn. Valoarea vitezei a fost determinată
pentru fiecare treaptă în parte la paragraful 2.1.2.
Valorile vitezelor teoretice la turaţia nominală pentru cele 12 trepte se regăsesc în
tabelul 2.1.

2.5.3 Trasarea caracteristicii forţelor de tracţiune

Caracteristica forţelor de tracţiune, respectiv a forţelor motoare, reprezintă un

fascicul de drepte care trec prin punctul O1, situat la distanţa Rr = fG faţă de originea
sistemului de coordonate O. Din punctul O se vor măsura forţele de tracţiune, iar din O1
forţele motoare, având în vedere că, în condiţiile considerate (teren orizontal şi vt=const.),
Fm = Ft +Rr. Cel de-al doilea punct al fiecărei drepte îl reprezintă punctul de coordonate (Ftk,
Mn). Valorile forţelor de tracţiune Ftk, corespunzătoare regimului nominal, se găsesc în
tabelul 2.2.

2.5.4 Trasarea caracteristicii de tracţiune

Caracteristica de tracţiune se trasează în cadranul I. Ea cuprinde reprezentarea grafică a

următoarelor funcţii:
   f1 ( Ft ) - patinarea în funcţie de forţa de tracţiune;
 v  f 2 ( Ft ) - viteza reală în funcţie de forţa de tracţiune;
 Pt  f 3 ( Ft ) - puterea de tracţiune în funcţie de forţa de tracţiune;
 ct  f 4 ( Ft ) - consumul specific de combustibil, raportat la puterea de tracţiune,
în funcţie de forţa de tracţiune.
La aceste curbe se mai adaugă, uneori, curba consumului orar de combustibil: C  f 5 ( Ft ) .
Cu excepţia patinării, toate celelalte mărimi depind de treapta de viteză şi, de aceea, curbele lor de
variaţie se trasează pentru fiecare treaptă.
Pentru tractoare pe roţi, patinarea poate fi determinată cu relaţia:
0,246 t
  ,
1  3,06 t3

unde  t  Ft (m G ) este forţa de tracţiune specifică; 0   t  0,65 , ceea ce corespunde

patinării 0    1.
Curba patinării se construieşte pentru diferite valori ale forţei de tracţiune în
intervalul 0  Ft  Ft , unde Ft  0,65mG  0,65  58,311  37,902 kN este forţa de
tracţiune limitată din condiţia de aderenţă ( m  1 pentru tractoare pe roţi 4×4).

Comparând forţele de tracţiune la regimul nominal Ftk cu forţa de tracţiune maximă

din condiţia de aderenţă Ft , se constată că treptele 1…5 sunt neaderente, iar treptele 6…
12 sunt aderente.
Pentru treptele aderente, trasarea graficelor se face prin trei puncte, iar pentru cele
neaderente – prin mai multe, de regulă pentru valorile forţei de tracţiune folosite şi la
calculul patinării.