PROIECT DE LECŢIE

Profesor: Cerbulescu Monica

Unitatea școlară: Colegiul Naţional Carol I
Clasa: a XI-a
Tema: Informatică
Titlul: Descrierea si implementarea metodei backtracking
Sala: sala de clasă
Obiective cadru:
 Analiza problemei în scopul identificării metodei de programare adecvate pentru rezolvarea problemei
 Construirea unor soluţii pentru probleme simple care se rezolvă cu ajutorul metodelor de programare
Obiective operaţionale:
- O1: Să identifice problemele care se rezolvă cu această metodă;
- O2: Să analizeze problemele care se rezolvă cu back pt a stabili datele şi condiţiile care apar în algoritm;
- O3: Să evidenţieze soluţiile pentru probleme în ordinea în care le generează algoritmul.
Strategii didactice:
Metode: conversaţia, explicaţia, problematizarea, observaţia, exerciţiul, munca independentă.
Mijloace: fişe de lucru
Forme organizare: frontal, independent-individual;

1
Evaluare: parţială, finală.
Bibliografie:
- variantele de subiecte propuse la Bacalaureat 2009
- Mariana Miloşescu, Manual clasa a XI-a, profilul matematică –informatică, Editura Didactică şi Pedagogică, 2007
 DESFĂȘURAREA LECȚIEI:

N ETAPE / TIMP OBIECTIV ACTIVITATEA ACTIVITA- STRATEGII DIDACTICE OBS

r. (50’) E PROFESORULUI TEA METODE MIJLOA FORME DE
C OPERATIO ELEVILOR - CE ORGANIZA-
rt NALE RE
1 Organizarea - Se stabileşte ordinea - Conversați - Frontal -
.
activității şi disciplina în sala de clasă; a
(2’) - verificarea prezentei, Explicația
2 Reactualizar Elevii primesc ca Sunt atenţi la Explicaţia, Frontal -
. explicații apoi
ea O1 muncă independentă să dea lucrează conversaţi Independe
cunoştințelo exemplu de probleme individual. a, munca nt-
r (10’) matematice în care se independe individual
generează soluţii sub forma ntă
unui vector. , exerciţiul.
Se exemplifică cu generarea
permutărilor unde pentru n
=3 se generează soluţiile
Dau
(1,2,3), (1, 3,2), (2, 1,
exemple,
3), (2, 3, 1), (3, 1, 2), (3, 2,
1). argumentea
Conversaţi Frontal
Se discută cu elevii ză.
a,
exemplele găsite. Se insistă
explicaţia,
pe generarea
problemati
aranjamentelor,
za rea
combinărilor, produsului
cartezian.
Se deduce ideea, că pentru
rezolvarea acestor
probleme, se generează
toate soluţiile şi din acestea
se aleg
cele bune.
3 Anunţarea Astăzi la ora de informatică - scrier Explicatia - Frontal -
.
subiectului vom discuta metoda ea titlului in
şi backtracking. Vom studia caiete
obiectivelor această metoda pentru ca - su
(3’) nt
ajută la reducerea timpului
atenţi
de lucru la problemele care
au mai multe soluţii sub la
formă de vector. De explicaţii
exemplu la generarea
permutărilor pentru n având
valoarea 6 se generează 27
de configuraţii din care se
aleg 6, această metodă
reducând semnificativ
numărul de paşi.
4 Dirijar O1 - Se defineşte forma solutiei, Notează Explicati Frontal -
.
ea valorile pe care le pot lua a
învăţăr O elementele din vector, Conversa
ii: situatiile care apar in tie
(25’) 2 momentul in care s-a
construit o parte din vector; Explică, Frontal
- Se exemplifica acestea pe construiesc
generarea permutarilor. configuraţii
O - Se scriu configuraţiile care Exerciţiul,
se construiesc,analizându-se problemati
3 situaţiile care apar. za rea
- Se scrie algoritmul în Notează. Frontal
forma generală şi se
particularizează pe Explicaţia,
generarea permutărilor; conversaţi
- Se explică rolul fiecărei a,
funcţii: init (iniţializează o
observaţia,
componentă a vectorului),
successor (atribuire a unei problemati
valori unei variabile din
za rea
vector- dacă acest lucru
este posibil, dacă6 nu se
returnează 0), valid
(funcţie în care se
testează
6 Fixarea și Se dă elevilor o fişă de Lucrează Exerciţiul, Fişe Independe -
.
consolidar O lucru. Corectează, Munca de nt-
ea (7’) 1 Se verifică modul în care au completează independe lucru Individual,
realizat sarcinile. ntă Frontal
O Se fac aprecieri cu privire la Observaţia
2 modul în care s-a lucrat .
Explicaţia,
O conversaţi
3 a
7 Tema Se dă elevilor să scrie Notează Explicaţia - - -
.
pentru primele 5 configuraţii şi tema
acasa si ultima pentru următoarea
recomand problemă:
ari (3’) n elevi sunt aşezaţi în şir în
ordinea 1, 2,…, n. Să se
găsească toate modalităţile
de reordenare astfel încât
fincare copil să un mai aibă
înaintea lui copilul care era
în configuraţia iniţială. ( se
va
exemplifica petru n=4).

7
Anexa 1:

8
Fişa de lucru:
Pentru problema generării permutărilor:
1. Dacă n este 4 care sunt următoarele două configurații de după 3,1,2,4?
2. Care este ultima configurație generată pentru n=4? Dar penultima?
3. Dacă n este 5, câte soluții va avea problema?

Anexa 2:
Noțiuni generale Metoda Backtracking
Metoda Backtracking se aplică problemelor in care soluția poate fi reprezentata sub forma unui vector – x = (x 1, x2, x3, …xk,… xn) , unde
fiecare component xi din vector X (i=1,…,n) ia valori dintr-o mulțime Vi (i=1,…,n), mulțime care este finite și nevidă.
Metoda de generare a tuturor soluțiilor posibile și apoi de determinare a soluțiilor rezultat prin verificarea îndeplinirii condițiilor interne
necesită foarte mult timp.
Metoda backtracking evită această generare, deci va fi mai eficientă. Elementele vectorului x, primesc pe rând valori în ordinea
crescătoare a indicilor, x[k] va primi o valoare numai dacă au fost atribuite valori elementelor x1.. x[k-1]. La atribuirea valorii lui x[k] se verifică
îndeplinirea unor condiții de continuare referitoare la x1…x[k]. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, la pasul k, acest lucru înseamnă că orice
valori i-am atribui lui x[k+1], x[k+1], .. x[n] nu se va ajunge la o soluție rezultat.
Metoda backtracking construiește un vector soluție în mod progresiv începând cu prima componentă a vectorului și mergând spre
ultima. Metoda se aplica astfel :
1) se alege prima valoare din V1 și i se atribuie lui x1 ;
2) se presupun generate elementele x1…xk-1, cu valori din V1..Vk-1; pentru generarea lui x[k] se alege primul element din V[k] disponibil
și pentru valoarea aleasă se testează îndeplinirea condițiilor de continuare.
Pot apărea următoarele situații :
 a) x[k] îndeplinește condițiile de continuare. Dacă s-a ajuns la soluția finală atunci se afișează soluția obținută. Dacă nu s-a ajuns la
soluția finală se trece la generarea elementului următor – x [k+1];
b) x[k] nu îndeplinește condițiile de continuare. Se încearcă următoarea valoare disponibila din V[k]. Dacă nu se găsește nicio valoare în
V[k] care să îndeplinească condițiile de continuare, se revine la elementul x[k-1] și se reia algoritmul pentru o nouă valoare a acestuia.
Algoritmul se încheie când au fost luate in considerare toate elementele lui V1.