Dat Unitatea de Competența Subcompetenţe Tema lecției Nr.

Activităţi de învăţare Activităţi de Tema de casă

evaluare
a învățare specifică de
ore
1 UNITĂŢII DE 1.1. Structurarea 1. Lecție 1 E:Acumularea – elevii Se evaluează „Cartea din vacanța de vară”
împărtășesc titlurile de cărți cantitativ și calitativ În textul tău vei utiliza:
ÎNVĂŢARE - I ideilor pentru organizatorică. citite în vacanță însoțite de titlurile și autorii 1. un limbaj literar;
realizarea Lecturi de vacanță autori (se notează pe nominalizați. 2. titlul și autorul cărții;
tablă/poster). Se evaluează 3. Impresiile despre această
discursului calitatea discursului. carte, utilizînd secvențe.
Cartea — C.S.1- Utilizarea propriu/comentari RS: Din fotoliul autorului – Se evaluează debitul
diverselor strategii de Elevii prezintă verbal al elevilor
obiect cultural. ului/eseului. rezumatele/impresiile post- participanți la
informare/ documentare, lectorale. discuție și numirea
Eseul. în vederea abordării corectă a cărții.
Biblioteca eficiente a comunicării R:Pixuri în pahar – Cartea pe
virtuală/electro care o voi citi în viitorul
orale şi scrise. apropiat.
nică.
Limba –
2 5.1. Producerea unui 2.-Cîmpul asociativ al 1 E:Se citesc lucrările elevilor Se evaluează Să citească poezia. Să
principalul doritori. respectarea comenteze în text coerent un
mijloc de discurs în stil publicistic cuvîntului școală algoritmului propus. vers care l-a impresionat.
(alocuțiune; exprimarea RS: Asocieri libere (oral) – Se evaluează (Ex.11 p.7)
comunicare lexemul școală. Se discută spontaneitatea și Opțional Ex.4 p.6
unei opinii/atitudini/a asocierile propuse. Ex.1 p.6 originalitatea
unei judecăți critice/ de Proiect individual – Ex.3 p.6 asocierilor/proiectel
or.
valoare etc.). E:Elevii își prezintă proiectele.
Opțional – Ex. 9 p.7
(dezbatere)

C.S.11-Manipularea
suporturilor audiovizuale
şi informatice în calitate
de surse sau mijloace de
învăţare a limbii de
instruire.

3 15.1. Relatarea despre3.-Cărțile au suflet” de 1 E: Cuvîntul zilei – design Se evaluează Lectura textului.
-aspect exterior, fel în care se comprehensiunea
 sine, ca vorbitor de limbi Nicolae prezintă un lucru din punct de lexemului explicat Comentați un enunț la
vedere estetic. în propriile contexte. alegere.
(româna ca limbă Manolescu. Lectura Contextualizarea. Se evaluează
maternă și limbi stăine). textului Verificarea temei de casă. comentarea versului (pentru lecția următoare să
selectat și limbajul scrie pe o foaie detașabilă
RS: Lectură cu încetinitorul utilizat. enunțul comentat)
„Cărțile au suflet” de Nicolae Se evaluează gradul
Manolescu de înțelegere a
lecturii.
R:Reacția cititorului
Ex. 1,2,3 p.11
4 1.1 Structurarea ideilor 4.„Cărțile au suflet”. 1 E:Elevii care au comentat Se evaluează Să aducă un fragment de eseu
același enunț se adună în grup. delicatețea al unui scriitor român.
pentru realizarea Noțiunea de eseu Își citesc creațiile și decid care discuțiilor din cadrul Să motiveze de ce fragmentul
discursului să reprezinte grupul. grupurilor. respectiv e un eseu.
RS: Ex. 2 p.11
propriu Definirea noțiunii de eseu. Ex. Se oferă feedbak
/comentariului 3 p.11 verbal.
Elevii concluzionează că ceea
/eseului. ce au scris ei este un eseu. Se evaluează opinia
R: Comentarea opiniei - Ex. 4 argumentată a
p.12 elevilor.

5 14.1. Autoevaluarea
5. „Cărțile au suflet”. 1 E: Elevii prezintă secvențele de Se oferă feedbak Eseu argumentativ
eseu identificate și oral. Ex. 6 p. 12
propriilor competențe de Atelier de argumentează apartenența
comunicare scrisă. discuție acestora la specia literară. Se evaluează
înțelegerea eseului A doua zi se strîng pentru a
RS: Lectura fragmentului de prin expunere. se verifica
eseu: Marea Neagră de G.
Meniuc. Se evaluează
corectitudinea,
R: Discuție ghidată „Cărțile au logica enunțurilor.
suflet”?

6 7.1. Respectarea regulilor

6.-Biblioteca 1 E:Dicționarul – definirea Se evaluează Alocuțiune
cuvîntului „bibliotecă”. formularea Biblioteca clasică vs
ortografice, ortoepice, electronică / explicației. biblioteca virtuală
punctuaţionale, virtuală RS:Lectura definiției. Ex. 2 Ex. 3 p. 14
p.13 Se oferă feedbak
gramaticale, a normei Repere teoretice – biblioteca oral.
semantice şi stilistice în electronică/virtuală
Prezentare de bibliotecă Se evaluează
textul produs (oral şi virtuală. validitatea
scris). argumentelor.
R:Diagrama Venn
(deosebiri şi afinităţi între
bibl.clasică şi cea virtuală). Ex
6 p.14
7 1.1 Structurarea ideilor 7.-Cărțile sau/și 1 E: Acvariu prezentarea Se evaluează Ex. 4 p. 14
alocuțiunilor. calitatea discuției și
pentru realizarea internetul implicarea elevilor.
discursului propriu RS:Ex. 1 p.14 Se evaluează
Scriere liberă Ex. 2 p.14 procesul de lucru,
/comentariului cantitatea celor
/eseului. R: Prezentarea reflecțiilor scrise în limita de
timp propusă.
8 1.1 Structurarea ideilor 8.„Despre limba 1 E:Graffiti – Victor Hugo Se evaluează Jurnalul triplu
implicarea elevilor Ex. 3 p.15
pentru realizarea română” de RS:Lectura textului „Despre și veridicitatea celor (foi detașabile semnate)
discursului propriu Nichita Stănescu. limba română” de N. Stănescu scrise.
Discuție dirijată Ex. 1,2 p.15 Se evaluează lectura
/comentariului /eseului. Interpretarea textului și
textului R: Jurnalul dublu Ex 3 p. 15 comunicările orale.
Se evaluează
originalitarea
reflecțiilor.
9 5.1. Producerea unui 9.Comunicarea. 1 E:Elevii își schimbă lucrarea cu Se evaluează Ex. 14, 18 p.17
colegul și o verifică, scriind nonformal
discurs în stil publicistic Tipuri de feedbakul în caseta a 3-a. activismul elevilor.
(alocuțiune; exprimarea comunicare Se evaluează
RS: Ex 4, 5 p. 16 implicarea
unei opinii/atitudini/a Noțiunea de comunicare. membrilor grupului
unei judecăți critice/ de Lucru în echipe Ex. 6 p.16 în comunicare.

valoare etc.). R: Prezentare de grup

10 5.1. Producerea unui 10.Limba română și 1 E:Prezentarea dialogului Se evaluează Ex. 24 p. 19

Benzi desenate componentele
discurs în stil publicistic limbile lumii dialogului. Se
(alocuțiune; exprimarea RS:Ex. 19 p.18 evaluează
Clustering – limbile lumii Ex. veridicitatea
unei opinii/atitudini/a 21 p.18 desenelor.
unei judecăți critice/ de Ex. 23 p.19 Se evaluează
cunoștințele elevilor
valoare etc.). R:Ex 26,27 p.20 și deducerea
mesajului.

11 14.1. Autoevaluarea
11.Proiect de grup: 1 E:Prezentarea temei de acasă. Se evaluează Eseu nestructurat: „A vorbi
cantitativ și calitativ despre limba în care gîndești,
propriilor competențe de spațiul și RS:Proiect de grup: Spațiul și subiectul. este ca o sărbătoare.” Nichita
comunicare scrisă. amenajarea casei amenajarea casei. Se evaluează gradul Stănescu
de implicare a
R: Prezentare de proiect fiecărui membru al
grupului.
12 7.1. Respectarea regulilor
12.Evaluare initiala: 1 Manuscrisul pierdut Se va evalua Lectura unui fragment din
Eseu nestructurat:„A vorbi structurarea şi cartea pe care o citesc la
ortografice, ortoepice, Eseu despre limba în care gîndești, coerenţa ideilor, moment elevii.
punctuaţionale, este ca o sărbătoare.” Nichita încadrarea în
Stănescu parametrii de
gramaticale, a normei - limita de întindere 1,5-2p conţinut, aplicarea
semantice şi stilistice în lexicului adecvat şi
corectitudinea
textul produs (oral şi stilistică,
scris). gramaticală şi
ortografică/punctuaţ
14.1. Autoevaluarea ională.
propriilor competențe de
comunicare scrisă.
13
14 C.S.8-Lectura, audierea şi
Unitatea interpretarea textelor
II literare şi nonliterare, în
limita standardelor de
Poezia conţinut.
lirică.
C.S.4.-Organizarea/
Lexicul desfăşurarea/utilizarea
diverselor strategii de
învăţare autonomă a
limbii, prin observare
directă şi exersare.
15
7.1. Respectarea regulilor
13.Analiza 1 Profesorul extrage, în prealabil, Se evaluează Lectura unui fragment din
greşelile stilistice, gramaticale cunoștințele elevilor cartea pe care o citesc la
ortografice, ortoepice, evaluărilor şi ortografice din lucrările de și se oferă feedbak moment elevii.
punctuaţionale, evaluare şi lucrează frontal la oral.
analiza lor, fără a numi autorul
gramaticale, a normei greşelii.
semantice şi stilistice în Variantele corecte se vor
solicita, frontal, de la clasă şi
textul produs (oral şi vor fi oferite de către profesor
scris). numai dacă nimeni nu le-a
înaintat.
Elevii nu vor înscrie greşelile,
dar vor nota în caiete formele
corecte.
După aceasta, profesorul poate
solicita lectura cu glas a
articolelor reuşite.
9.2. Aplicarea instrument Făptura mamei” 1 E. Discuţii libere în baza Evaluare individuală
tarului de interpretare a de G.Vieru.
imaginii
de Rafael Madona Sixtină
textului. Lectura Ce v-a intrigat?
Ce e specific acestei imagini?
Obiective operaţionale: comentată:
Cum apare mama?
Dar celelalte personaje?
registrul lexical şi
nuanţele de sens
Ce ţi-a plăcut?
De ce?
alecuvintelor Dacă ai fi tu autorul –pictorul
cum vei întitula imaginea?
O1-Să citească expresiv textului. RS. Brainstorming/MSAC De
textul liric; ce autorul întitulează opera
Făptură mamei?
O2-Să formeze registru **Formează cîmpul lexical al
lexical de sens ale cuvîntului zbor
Se evaluează
cuvintelor, utilizţnd **Formează seria de sinonime:
dicţion cunoştinţele **Selectaţi alte texte literare
maică,uşoară,teamă,fericită. sensurile, expresiile cu aceeaşi tematică din
contextuale literatura română.
arele **Identifică perechile de
cuvinte care formează opoziţii
semantice
O3-Să identifice din text R. Explicarea
forme ale verbelor şi ale
Utilizărea adresării Maică în
pronumelor care indică text are un rol important.
Tabel.
adresare
Explicaţi.
9.2. Aplicarea instru Structura formală 1 E.Verificarea temei de casă în Evaluare individuală
baza tehnicii Turul galeriei
a operei lirice:
mentarului de interpretare Anunţarea temei şi a
versuri şi strofe,
 a textului. variaţii formale obiectivelor.

RS.Scrierea liberă. În baza

O1-Să determine imagi citatului din text uşoară,
maică. Uşoară.În baza tehnicii Evaluare orală,scrisă
nile poetice din text MSAC
Feedback verbal
Selectaţi figurilor de stil în direct
O2-să comenteze exp casetele date. Anexa nr.1

resivitatea figurilor de  Comentaţi expresivi

tatea figurilor de
stil(metafora, personifi stil
Portofoliu
Paralelismul sintactic.
carea,repetiţia)
R. Care sunt mărcile De prezentat un colaj de foto
stilistice ale textului. grafii: Mama – Universul
Opera lirică.Poezia. meu

16 9.2. Aplicarea instru Imaginea centrală 1 E.În baza tehnicii Turul

galeriei se verifică tema de
mentarului de interpre a poeziei: casă. Elevii studiază, apreciază
tare a textului. semnificaţia colajul.

simbolurilor ce o RS. Lectura ghidată.

O1-Să identifice chipul construiesc. De realizat ex.1.

mamei din text: între Alegoria. Evaluare reciprocă
Ex.nr.3.Parabola
pămînteni şi divinitate, semănătorului din Noul
Testament
omenesc şi sacru.
*Noţiune de parabolă.
O2-să determine simbo Evaluare individuală
*Parabole cunoscute Evaluare reciprocă
Prezintă un spot publicitar
lurile cheie din text *Alegoria-figură de stil despre mama ta /sau mama
unui copil plecată în
R.Joc de rol. străinătate

 Eu sunt o pasăre...
 … un curcubeu…
... un îngeraş….

17 9.2. Aplicarea instru Tema şi mesajul 1 E.Audierea cîntecului Mama Evaluare reciprocă Ex. 8.pag.27
interpretat de Anastasia
mentarului de interpre poemului Lazariuc. Se utilizează tehnica
tare a textului. VAS
 RS.*Ce este tema unei opere? Feedback verbal
direct
O1- să determine tema şi Despre ce este opera?
mesajul poemului unei
*Mesajul unei opere este..
opere lirice.
Ce ne transmite textul?

Ce învăţăminte am luat.?

R.Linia valorii. Anexa nr.2

Ce valori promovează
Lucrul în perechi
textul

Valori Pasaje ce
promovate se referă la
valori

18 13.1. Reflectarea propriei Scriere reflexivă: 1 E.Scrierea liberă

experienţe într-o pagină Mama – model al Mama pentru mine este.... Proiect de grup
de jurnal, într-un text bunătăţii infinite RS.Agenda cu notiţe paralele Evaluare reciprocă Portul cotidian şi festiv.
reflexiv despre o şi al tandreţei
*Textele lirice despre mama
experienţă proprie (gen: fără seamăn
cine are dreptate/de ce Titlu, autor.

am proce dat aşa). *Citate despre mama

*Interpretarea lor- figurile de

stil şi rolul lor în opera lirică
O1-Să redacteze într-o R.Opere literare de diferiţi
pagină de jurnal scriitori
reflecţiile sale despre Care au tratat tema mama – Evaluare individuală
despre mama model al bunătăţii....

19 4.1.Utilizarea dicţionaru Lexicul. 1 E.Verificare temei de casă. Evaluare reciprocă De realizat ex.7.8. pag.31.

lui(explicativ,enciclopedi Monosemia , Joc didactic. Prinde mingea

c, de expresii şi locuţiuni, polisemia
Sinonimele,antonimele,paroni
de proverbe, de maxime,
 de citate) în scopul mele...

formării abilităţii de RS.În baza tabelului realizăm Evaluare frontală

învăţare a limbii. *Ex.1

Cîmpul lexical....

O1-să determine Cîmpul semantic...

Evaluare individuală
elementele de Cîmpul derivativ..
monosemie şi polisemie
Repere teoretice în baza
a cuvîntului într-un text tehnicii

Păianjenul *Monosemia Evaluare individuală

*Polisemia

*Sens propriu

*Sens figurat

R.Algoritmizarea

Ex.3-4.

20 4.1.Utilizarea Mijloace de 1 E.Verificarea temei de casă Evaluare frontală Ex.13.,pag.32.

dicţionarului îmbogăţire a Jocul didactic De organizat o excursie

(explicativ,enciclopedic, vocabularului. Căi imaginară prin camera în care
Aş dori....
de expresii şi locuţiuni, aţi vrea să locuiţi
interne şi externe
de proverbe, de maxime,
de citate) în scopul de îmbogăţire a RS. GraficulT
formării abilităţii de vocabularului. Neologisme Arhais
învăţare a limbii. le mele.
Evaluare individuală

O1–să selecteze
mijloacele de îmbogăţire
a vocabularului; R. Pas cu pas

Lucrul cu dicţionarul.
O2-să determine căile
interne şi externe de Ex.10. 11, pag .32.

îmbogăţire a
vocabularuului.
21 4.1.Utilizarea Dicţionar de 1 E.Turul galeriei Evaluare frontală Scrie, în 15 rînduri, un text
coerent. Dacă aş fi un
dicţionarului imagini pierdute Expoziţie de carte. magician...o melodie...o
(explicativ,enciclopedic, carte...un calculator...
Prezentare de carte
de expresii şi locuţiuni,
de proverbe, de maxime, RS. Scrierea reflexivă
de citate) în scopul
Cum vă închipuiţi un Muzeu al Evaluare individuală
formării abilităţii de
cărţilor vechi
învăţare a limbii.
Desrieţi-l.
Evaluare reciprocă
R.De realizat ex.7. 8. Pag.31

22 7.1. Respectarea reguli Regulile de 1 E.Verificarea temei de casă. De alcătuit o povestire

despre semnele de punctuaţie.
aplicare a RS. Elemente de punctuaţie a Evaluare individuală
lor ortografice, ortoepi semnelor de limbii române

ce, semantice şi stilisti punctuaţie Tabelul cu semnele respective

Fişe cu sarcini de punctuaţie

te punctuaţionale în tex
Individuale.
Evaluare reciprocă.
ul produs
R. Fişe cu sarcini de punctuaţie

23 13.1. Reflectarea propriei Scriere 1 E.Tehnica Pro şi sugestii Evaluare frontală Proiect: Cum ai vede casa ta
în viitor
experienţe într-o pagină imaginativă: Verificarea temei de casă
Colaj: Casele din localitatea
de jurnal, într-un text descriere de RS. Proiecte de încăperi. noastră..
reflexiv despre o interior.
Proiect de interiorul casei.
experienţă proprie (gen:
cine are dreptate/de ce Tablouri.

am procedat aşa Agenda cu notiţe paralele Evaluare

individuală.
*Alegeţi tipul de casă pe care o
veţi descrie: casă ţărănească,

O1- să redacteze o casă modernă, bloc de locuit.

descriere de interior,
*Prezentaţi acareturile –
într-o pagină de jurnal denumiri, destinaţie, design.

*Daţt titluri potrivite

 fotografiilor

R.Pagină de jurnal.

Descrie ineriorul camerei tale.

24 1.1.Structurarea ideilor Textul nonliterar: 1 E.Scrierea liberă Comenteză
proverbul:Comunicarea înseam
pentru realizarea reportajul. nă talentul de a înţelege că nu  imaginile date
discursului Realizarea suntem la fel.
propriu/comentariului
scrisă/orală a unui RS. Algoritmizarea
/eseului.
reportaj. N.B! REPORTAJUL-este un
text coerent oral sau scris, care
informează despre întămplări
O1-să formuleze recente.
notiunea
- are în vizor evenimente reale,
de răsunet, oferind obiectiv
de reportaj din textul date culese la faţa locului
scris sau textul oral;
Subiectul unui reportaj se
caracterizează prin:
O2-să determine caracte
1 Apropierea în timp şi spaţiu,
risticile unui reportaj; faţă de cititori, spectatori.
2.Unicitatea cazului sau
O3-să realizeze un implicarea unor personalităţi
reportaj[oral,scris]. notorii.
3.Apelul la emoţii.
4.Miza pe impactul social
ulterior.
Lectura reportajului
Construiţi textul unui reportaj
de la faţa locului,reflectat în
Evaluare frontală
Documentaţi-vă asupra
circulaţiei transportului
public în localitatea voastră
şi oferiţi următoarele
informaţii.
*Ce mijloace de transport
fac legătura dintre
localitatea voastră şi alte
puncte geografice.
*Care este preţul biletului.
*Cum arată gara,staţia auto.
*Cu ce probleme se poate
confrunta călătorul în
staţia data. Metoda
presupunerii
Evaluare individuală Imaginaţi-vă că sunteţi o
persoană care soseşte pentru
prima data în
aceastălocalitate.
Scrieţi un reportaj “cu valiza
în mina”

Ex..Comentaţi caracteristicile
de reportaj.

R.Amintiţi-vă o ştire TV despre

un eveniment intern din
Republica Moldova, eveniment
extern sau o ştire din liceu.
*Completează tabelul

25 13.1. Reflectarea propriei Atelier de discuţie 1 E.Bliţ Citatul de comentat Compunere paralelă

experienţe într-o pagină nr1.: Mama – Mama-izvor de înţelerciune. Evaluare frontală

 de jurnal, într-un text personaj literar RS. Sinteză.

reflexiv despre o etern. Se citeşte fragmente din opere

lirice despre chipul mamei
experienţă proprie Interpretarea
viziuinilor lirice  Ce au comun aceste
descrieri
din textele citite  Gasiţi
O1- să redacteze , într-o independent. determinativele Evaluare individuală
elementele descrise
R. Ce-i specific eului liric?
pagină de jurnal,reflecţii
Numiţi autorii, titluri de opere
despre mama,personaj lirice?
literar etern Ce ne transmite eul liric.?

26 Recapitularea 1 E. Verificare temei de casă. Evaluare frontală De repetat temele de la

unitatea II.
materiei Joc didactic. Prinde mingea

RS. Tehnica Sub lupă

*La unitatea de învăţarea am

studiat…

*Opera lirică este…

Evaluare individuală
*Reportajul…

*Continuă versurile
Uşoară.mai

că,uşoară

R. *Monosemia ,polisemia…

Exerciţiul

Lucrul individual cu fişe

27 1.1.Structurarea ideilor Evaluare 1 Compunere: “ Mama- Evaluare individuală

începutul
pentru realizarea sumativă.
tuturor începuturilor“
discursului Compunere: “
propriu/comentariului/ Mama- Etapele realizării unei
compuneri literare
începutul 1.Documentarea , stabilirea
eseului tuturor temei, a scopului, informarea
din diverse surse, observaţii din
începuturilor“
 7.1. Respectarea reguli realitatea vieţii,
2. Intocmirea planului de idei –
organizarea ideilor într-un plan
lor ortografice, ortoepi ideatic general (idei principale
şi secundare),
ce, semantice şi stilisti 3. Dezvoltarea ideilor pentru
fiecare idee principală se
notează în schema ideile
te punctuaţionale în tex secundare,
observaţiile,argumentele.
tul produs 4.Redactarea compunerii ,
urmarind planul, parţile
compunerii: introducerea,
O1-Să redacteze cuprinsul si încheierea,
compunerea în baza 5. Verificarea compunerii, se
reciteşe compunerea, se
parametrilor. corectează, se reformulează
anumite formulări,
6. Aşezarea în pagină.

28 1.1.Structurarea ideilor Analiza 1 E.Scrierea liberă

pentru realizarea evaluarilor Comentarea versurilor:

discursului sumative Să-ţi fie atît de drag cuvîntul
propriu/comentariului/
Încît atunci cînd îl rosteşti Se evaluează
eseului
Să crezi că însuşi Eminescu cunoştinţe de limbă
13.1. Reflectarea propriei Ascultă ce si cum vorbeşti. şi literatură

experienţe într-o pagină RS. Comentarii ale elevilor şi

de jurnal, într-un text ale profesorului despre
evaluarea scrisă.Analiza
reflexiv despre o evaluărilor în baza tabelului.
experienţă proprie Portofoliu
R.Tabelul

7.1. Respectarea regulilor

ortografice, ortoepice,
semantice şi stilistice,

punctuaţionale în textul

produs
29 8.2. Comentarea textului Sara pe deal” de 1 E. Discuţii libere Evaluare Memorarea poeziei.

liric, a fragmentului de M.Eminescu.

 text epic sau dramatic Lectura Seara .... Reciprocă Ex .6 pag.34

comentată: Deal....
registrul lexical şi Ce semnifică.... Se evaluează
nuanţele
Brainstorming cunoştinţele
semantice sensurile,
în baza ex.3,4
6.1. Comentarea marcilor ale elementelor Diagrama
RS. Numeşte alte opere literare
stilistice ale unităţilor de lexicale cu aceeaşi tematică? Stabileşte Venn
limbă în textele lirice, figurative. similitudinile dintre texte.

epice, dramatice R. Ex.5 pag.

30 6.1. Comentarea marcilor
stilistice ale unităţilor de
limbă în textele lirice,
epice, dramatice
Tablouri şi 1 E. În baza tehnicii Eu şi cu Evaluare individuală Ex.6, pag.34.
mine...
imagini. Efectele
Continuaţi în 3-4 enunţuri
expresive ale
gîndurile, meditaţiile.
asonanţelor şi ale
R.S. În baza Hărţii narative
aliteraţiior.
Procedeele De la ce persoană se narează?
Eul liric este …?
retorice şi rolul
lor în prefigurarea Cînd, unde are loc desfăşurarea
acţiunii?
imaginarului
poetic De la ce persoană ...?

R. *Efectele expresive ale Evaluare orală şi

asonanţelor şi ale aliteraţiior. scrisă
Procedeele retorice şi rolul lor
în prefigurarea imaginarului
poeticManualul , pag.34.

31/ 6.1. Comentarea marcilor Mesaj şi 2 E.Audierea melodiei Sara pe Ex .2 pag 36 (Textul ca
deal. pretext)
stilistice ale unităţilor de
semnificaţii:
32 Tehnica VAS
limbă în textele lirice, legătura naturii Evaluare reciprocă
epice, dramatice şi a spiritualităţii. RS. Grupul nrI să selecteze
figurile de stil
Ipostazele eului
8.2. Comentarea textului liric- subiectivă şi Gr II-să determine imaginile
liric, a fragmentului de auditive,vizuale
text epic sau dramatic obiectivă.
III.-să demonstreze că e o
opera lirică
 IV.-ipostazele,mărcile stilistice
ale eului liric
Lucrul în grup
V-cadru terestru ,celest

R. Metoda presupunerii

Dacă m-aş întîlni la Poarta

Dorului cu:

Copilăria.....

Adolescenţa.....

Bătrîneţea...

Iubirea.......

M.Eminescu...,i-aş spune

Răspunsurile prin tehnica

Ghemul

33 8.2. Comentarea textului Elemente de 1 E.Verificarea temei de casă Evaluare reciprocă Ex .1pag.36 (Textul şi
textele)
liric, a fragmentului de versificaţie: Turul gal Feedback verbal
text epic sau dramatic ritmul şi piciorul direct
Elemente de versificaţie: ritmul
de vers. Horeu, şi piciorul de vers. eriei
iamb, anapest *Horeu, Lucrul în perechi

*iamb,

*anapest Graficul T

RS. Linia valorii. Linia valorii

Ex nr 2 pag36

R. De alcătuit versuri

Rimă împerecheată

.....încrucişată

34 Semantica. 1 E.Ex.1, pag37 Evaluare individuală De realizat ex nr.9.pag.38.

Sensurile RS. Lanţuri asociative

cuvîntului. Ex.3,4.5. Evaluare frontală
 R. Argumenerea.

ex.6,7

35 6.2. Utilizarea formelor Sensul 1 E.Verificare temei de casă.. Evaluare reciprocă De realizat ex.nr.4. pag. 41.
Pro şi sugestii.Colajul
gramaticale/astructurilor/ propriu/figurat,
mărcilor stilistice în fundamental/secu RS. Tabel cconceptual
textele elaborate.
ndar al cuvîntului *Sensul fundamental
Evaluare frontală
*Sensul secundar

R. Tehnica bolurilor

Sextil Puşcariu spunea:a fringe,

a rupe, a sparge, a zdrobi se
aplică la obiecte diferite se
fringe piinea, se rupe hîrtia, se
sparge sticla, se zdrobeşte
sarea, se fărîmă oasele. Evaluare individuală

Alegeţi cîte un substantiv

potrivit pentru a însoţi verbele
distrugerii

36 6.2. Utilizarea formelor Enciclopediile. 1 E.Verificarea temei de casă Evaluare individuală Scrie, în 15 rînduri, un text
coerent. Dacă aş fi o
gramaticale/astructurilor/ Pro şi sugestii enciclopedie...
mărcilor stilistice în
RS. Tic-ul
textele elaborate.
Ex.nr. 11. Pag.39. Evaluare frontală

12.

SINELG Evaluare individuală

Ex.13.

R. Ex 14.pag.40.

37 9.2. Aplicarea instrument Monosilab de 1 E. Mediteaza in baza Evaluare reciprocă ex.1,p.43

imaginilor de toamna (ppt)
tarului de interpretare a toamnă de Transcrieţi mesajul eului liric
textului George Bavovia RS.Lectura textului. Vor într-o meditaţie în proză.
Imagini poetice. explica efectul expresiv al
îmbinărilor – frunze de metal,
Sentimentele eului Feedback verbal
tăcerea grea, în van, lampa
liric. plînge.Împărţirea pe grupe.
 Fiecare elev îşi va alege cîte o direct
fîşie de o culoare anume.Elevii
vor explica semnificaţia culorii
în opera bacoviană.Elevii vor
argumenta.Elevii vor însuşi
informaţia, apoi o vor transmite
grupului alăturat. Vor expune
informaţia reţinută, apoi vor
trece la tablă şi vor aranja sub
formă de piramidă fîşiile, vîrful
constituind desăvîrşirea
poetului.Singur, tristeţe, mut,
încet, tăcut, a închide.Vînt, Lucrul în perechi
sună, va cădea, încet.Frunze de
metal-greutatea sufletească.
Lampa plînge, sună lemnul,
toamna sună-n geam. Metal –
animal, mut – tăcut, condei –
mei, închid – vid, natural –
metal.3strofe cu rimă
împerecheată.R. Cercul pe
roluriMuzicienii-Dacă aţi avea
posibilitatea să realizaţi o
melodie pentru această operă ce
instrumente muzicale veţi
încadra la interpretare şi de ce
anume acestea?Pictorii-Dacă
aţi fi pictori şi va trebui să
redaţi o imagine în baza
textului – ce veţi reprezenta
pentru a transmite mesajul aşa
cum se desprinde din text?
Jurnaliştii-Dacă v-aţi întîlni cu
poetul ce l-aţi întreba după ce
aţi studiat opera sa?Literaţii-
Dacă aţi avea posibilitatea să
modificaţi textul „Monosilab de
toamnă” ce aţi modifica-unde şi
cum?Se vor distribui fişe cu
aprecieri critice şi elevii îşi vor
exprima părerea.

38 8.2. Comentarea textului Monosilab de 1 E. Le voi prezenta elevilor Evaluare frontală Comentariul literar al textului
câteva filmuleţe, în care
liric, a fragmentului de toamnă de sunetul, versul şi culoarea sunt Comentariu literar a poeziei

text epic sau dramatic George Bavovia aspecte importante ale

“Monosilab de toamna”Poezia
“monosilab de toamna” de George
sugestiei, ca modalitate de Bacovia sugereza o gama de
exprimare a sentimentelor şi sentimente prin citeva versuri. Autorul
Ordinea analizei stărilor interioare ale eului
descrie toamna ca un anotimp al
melancoliei si al tristetei. Chiar titlul
unui text pentru liric.Vom audia poezii recitate poeziei ne sugereaza
înţelegere şi pentru
 de însuşi George Bacovia.RS.
comentare.
Intrebari in baza textului:
1.Titlul poeziei ne sugereaza...
2. Prezenţa a elementelor
peisajului de toamna...3.
Privirea eului liric dinspre
peisaj spre elemente ale
interiorului camerei...4. Stările
si sentimentele eului liric...5.
Resursele fonetice , lexicale,
gramaticale...6. Încadrarea
poeziei într-o serie tematică ,
structurală şi de atmosferă tipic
frigul,somnul,raceala, plinsul,ploaia.
Poezia reda in primul rand tema
singuratatii, melancoliei prin
intermediul cuvintelor ”tacerea
grea”, “lemnul mut”, “”tacut”,
“singur”. Personificare“Lampa
Evaluare individuală
plange… anii tai,anii mei” , un vers
prin care poetul contureaza trecerea
ireversibila a anilor . Secventa“Sa ma
las pe pat…” unde prezenta mortii isi
face aparitia. Astfel, autorul nu se
focalizeza doar aspura toamnei, care
este un pretextin opera sa, dar reda
prin lucruri simple, cum este
geamul,odaia,lemnul,umbrele,foile,con
deiul si lampa o atmosfera
Evaluare frontală, apasatoare,undese contureza

bacoviniană...R. Analiza grup distrugerea unui univers interior, lipsa

textului prin metoda Clepsidrei
eului liric de inspiratie Opera lui
Bacovia reda un peisaj simplu,
monoton, insa totodata de o
semnificatie profunda a unui ineterior
răvaşit.

39 1.3. integrarea categoriilor
semantice în structuri
lexicale proprii;
2.2. valorificarea
categoriilor semantice
învăţate, în contexte
diferite;
Sensul lexical / 1 E. Verificarea temei de casă în Evaluare individuală De realizat Ex.6 pag46
baza fişelor de casă.
gramatical.
RS. Elevii sunt solicitaţi să
rezolve primele exerciţii. La
final se vor face observaţii cu
privire la : relaţiile de
omonimie în cadrul
comunicării, diferenţele dintre
omofone şi omografe.
După rezolvarea celorlalte
sarcini de lucru, se vor sesiza
asemănările şi deosebirile
dintre omonime şi cuvintele Evaluare frontală,
polisemantice, completându-se grup
diagrama Venn. În procesul
dirijării învăţării se va avea în
vedere activitatea diferenţiată
şi se va urmări desfăşurarea
optimă a lucrului pe grupe.

R. Se va aplica metoda
dicţionarului de rime: elevii vor
alcătui o strofă care va cuprinde
cel puţin o pereche de
omonime.Acestea din urmă vor
fi propuse de profesor( vezi fişa
Dicţionarul de rime) sau vor fi
alese de copii după ce vor
consulta dicţionarul de

40 10.1. Relatarea spontană
a unei ştiri, întîmplări,
experienţe personale;
improvizarea unui
reportaj
41/ 5.1.-Producerea unui
discurs în stil publicistic
42 ( alocuţiune, exprimarea
unei opinii/ atitudini/ a unei
judecăţi critice/ de valoare;
evaluarea unei activităţi
şcolare/ extraşcolare;
felicitare cu diferite ocazii
( jubilee, inaugurarea unei
instituţii etc.).
43 Scrierea metaliterară:
comentariul poemului Să
fie sara-n asfinţit.
omonime.
Scrierea reflexivă. 1 E. Scrierea liberăEu şi cu Evaluare frontală Eseu:”Amintiri din
mine…RS. Meditaţiile mele Copilarie”
Meditaţia şi despre adolescenţe şi Evaluare individuală
reflecţia sentimentul iubirii.R. Reflecţia
despre problemele mele Evaluare reciprocă
Unităţile 2 E.Atelier de scriere. Prezentări. De realizat ex. 22 pag.52
RS.Construirea dialogului, Joc de rol.
frazeologice. utilizînd formulele date.
Dicţionarul de Simularea. Interogare frontală.
Compararea.
locuţiuni şi R.Textul în imagini(ex.2, p.48) Evaluare reciprocă
Argumentarea.
expresii. Proiect
de grup.
Scrierea 1 E.Verificarea temei de casă în Evaluare frontală De prezentat desene , tablouri
baza fişelor de casă. cu peisaj din natură din
imaginativă. Evaluare creaţia pictorilor români.
Descrierea unui RS. Parametrii: individuală.
peisaj din natură
1.Selectez instumentajul
forma , dimensiunile, modul de
expunere, persoană
2.Inventariez semnele concrete
ale aspectului descris
3.Potrivesc lanţurile asociative
între semnele anotimpului
4. Observ varietatea culorilor şi
farmecul anotimpului
5.Generalizez particularităţile
semnificative
6.Redau nuanţa afectivă a
textului
în viziunea autorului.
44 10.1. Relatarea spontană Atelier de lectură 1 E. Scrierea liberă De alcătuit o compunere

a unei ştiri, întîmplări, nr 1 . Atelier de Cea mai veche carte este o Mama-începutul tuturor
experienţe personale; discuţie nr1.: mama…G.Vieru. începuturilor.
Evaluare frontală
Mama – personaj
improvizarea unui RS. Grilă de evaluare
literar etern.
reportaj Interpretarea Fisa nr. 3
viziuinilor lirice
Discutaţi, timp de 10 minute,
din textele citite subiectul propus, urmărind să
independent. demonstraţi că:
Evaluare individuală
a) aţi înţeles subiectul de
discuţie;

b) aveţi un punct de vedere în

legătură cu subiectul;

c) puteţi formula argumente

valide, oportune în discuţie;

d) vă puteţi referi la cel puţin

un exemplu din literatură;

e) vă puteţi încadra în discuţia

de grup;

f) formulaţi întrebări grupului şi

răspundeţi la întrebările
formulate de alţii;

g) respectaţi norma limbii

literare în varianta orală.

45 10.1. Relatarea spontană Recapitulare 1 E. Comentarea versurilor: Evaluare frontală

a unei ştiri, întîmplări, Să-ţi fie atît de drag cuvîntul

experienţe personale; Încît atunci cînd îl rosteşti
improvizarea unui
Să crezi că însuşi Eminescu
reportaj ascultă ce si cum vorbeşti.

RS. Exerciţii de utilizare

corectă a flexiunii verbale

Exerciţii de identificare a Evaluare individuală

rolului sensului cuvintelor .

Exerciţii de identificare a a
 diferitor sensuri.

46 Evaluare 1 Fisa nr. 1 Evaluare individuală

sumativă orală. În Prezentarea de versuri. 3-5 min.

baza poeziilor de Ce versuri vrei să prezinţi, care Argumentarea.
M. Eminescu e autorul ei.......................2p
Ce versurii ale aceluiaşi autor
Sara pe deal, Şi ai mai citit sau poţi numi......2p
dacă...,Freamăt ce subiect este abordat, ce
evenimente sunt descrise
de codru. în....2p
care sânt
problemele/motivele?................
...........................2p
Cine sânt personajele, eul
liric?...........................................
2p
Ce pasaje te-au impresionat cel
mai mult?..........................2p
De ce ţi-a
plăcutversurile?.........................
..........................2p

47 10.1. Relatarea spontană Analiza 1 După grila de apreciere Evaluare frontală De memorat o poezie la
alegere
a unei ştiri, întîmplări, evaluarilor Pentru fiecare cerinţă se Evaluare individuală
experienţe person sumative orale apreciază cu 2 puncte

Timpul dozat e de 3 min.

48 UNITATEA III 3.1. Asigurarea coerenţei Cîmpul asociativ 1 E. Audierea unei melodii si Ex.14 pag.55
derularea imaginilor. Interogare frontală.
Doina textului rezumat (audiat, al cuvîntului
citit). cîntec. RS. Toate cuvintele pe care le Evaluare reciprocă
populară şi asociati cu ideea de cîntec.
doina CS. 5. Elaborarea şi Consultarea dicţionarului. Ex.
cultă.Noţiuni realizarea spontană,
2pag.54

de sintaxă Ex.8,9pag.54
fluentă, exactă a
Joc de rol.
diverselor acte de R. Improvizarea unui dialog la
un post de radio.
comunicare orală şi
49 9.1. Integrarea adecvată, Poezia Brăudarul 1 E. Scrierea liberă De realizat o prezentare ppt
scrisă. conştientă a fermecat de
Evaluare individuală cu tema: „Fiecare cântec este
Un cântec este un poem pus pe un copil pe care îl îngrijesc, îl
terminologiei lingvistice Vasile muzică. hrănesc şi căruia îi dăruiesc
şi literare în textul Romanciuc. dragostea mea. Chiar dacă nu
 produs. Lectura RS.Lectura poeziei. ai compus niciodată un
cântec, viaţa ta e un cântec.
explicativă. Exprimaţi-vă starea Interogare frontală. Cum ar putea să nu fie?”
C.S.6-Explicarea postlectorală.

funcţionării Determinaţi şi fixaţi

Evaluare reciprocă
sentimentele fundamentale ale
sistemului fonetic, textului.

lexical, gramatical R. Alcătuiţi un catren unde

al limbii române. cuvintele urmatoare să formeze
rime.

Soare, floare, iubire,mîhnire.

50 12.2. Utilizarea normelor Texte funcţionale. 1 E. Elevii sunt întrebaţi ce fel de Activitate frontală, Ex .16 pag.55
scriere funcţională activitate pe perechi.
elementare de etichetă Invitaţia cunosc.R:Cererea.
verbală într-o situaţie
RS.Se da definitia
concretă de comunicare invitatiei.Def. Invitaţia este un Observarea
tip de scriere funcţională sistemică
orală şi scrisă (dialog
constând într-un text scurt ce
improvizat: elev – grup are drept scop solicitarea
participării unei personae la un
de elevi; elev –
anumit eveniment (cultural,
recepţionist(ă)). aniversar, sportiv.Profesorul le
va spune elevilor că pentru a
realiza corect o invitaţie trebuie
cunoscute în primul rând
CS. 9. elementele componente ale
Operaţionalizarea acesteia. Elevii vor descoperi
care sunt elementele unei
terminologiei invitaţii rezolvând exerciţiul 1
de pe fișă.Elementele
lingvistice şi componente ale unei invitaţii
sunt:
literare, în limita
standardelor de 1.Antetul cuprinde:

conţinut a.Instituţia/colectivul/persoana
care adresează invitaţia

b.Numele şi adresa celui căruia

îi este adresată invitaţia

2.Formula de adresare

R. Ce fel de scriere funcţională

am învăţat azi?
 Care sunt elementele
componente ale acesteia?

Cu ce ocazie alcătuim o
invitaţie?

51 CS. 8. Lectura, 9.1. Integrarea adecvată, Doina populară şi 1 E. Prezentarea power- point Frontal Se reprezinte imaginea doinei
despre Mihail Sadoveanu- în desen
audierea şi conştientă a doina cultă. ceahlăul prozei româneşti sau
terminologiei lingvistice Ştefan cel Mare al literaturii
interpretarea şi literare în textul române.
În perechi

textelor literare şi produs. Prezentarea are drept scop

nonliterare, în limita promovarea imaginii
scriitorului pe fondul literaturii Frontal
standardelor de şi rememorarea imaginii sale în individual
ziua naşterii sale – 5
conţinut. noiembrie(1880).

RS. Prezentarea subiectului pe

nişte desene, pe verso sunt
literele cuvîntului doină.

DOINA

pădure mioară

Frunze Ţărani Lacrimă

-Toate desenele au comun

însăşi specificul doinei, zonele
de la sat, natura de la sat,
ţăranul şi îndelitnicirile lui.-
Elevi, descoperind acest cuvînt,
afirmăm că doina s-a născut la
sat.

Acrostihul cuvîntului

Formăm cu elevii o definiţie

proprie a cuvîntulu doină.

Definim conform manualului,

pagina 57.

Alcătuim enunţuri orale cu

cuvîntul doină.

Descoperim polisemia
cuvîntului:
 -Consultăm DEX-ul;

-Alcătuim enunţuri pe caieţel;

-Verificăm caietele. Apreciem.

R. Caracteristica cuvîntului
doină.

52 9.1. Integrarea adecvată, Codrule, 1 E.Metoda ceasurilor. Frontal Memorarea poeziei.

conştientă a codruţule. Lucian -Primind fişa şi găsindu-şi Ex .6 pag.57

terminologiei lingvistice Blaga(din ciclul partenerii cu care se vor înîtlni,
În perechi
şi literare în textul antologiilor de elevilor li se va propune
următoarea tematică de
produs. poezii populare). discuţie:

a.La orele 09.00 – despre Mihai Frontal

Eminescu şi Grigore Vieru; individual

b.La orele 12.00 – despre

conversiunea în gramatica
limbii române;

c.La orele 15.00 – despre

textele funcţionale;

d.La orele 18.00 – despre

Bacovia- marele simbolist.

(elevii se întîlnesc şi discută

succint la subiect, întrebările
sunt adresate reciproc)

RS.  Diagrama Wenn –

baladă şi doină.

-Definim noţiunile;

-Precizăm ce au comun acestea

şi prin ce se diferă.

Metoda lecturii explicative.

A.Pagina 56, textul Codrule,

codruţule de Lucian Blaga.
Date generale despre Lucian
Blaga;

B.Lectura – model a textului;

 C.Lectura de către elevi;

D.Analiza textului.

R. - Lucrul cu cuvintele
textului;

-Exerciţii de ordin semantic şi

creativ

53 9.2. Aplicarea Codrule, 1 E.Audierea unei doine. Exerciţiul 9 pagina 57.

Frontal
instrumentarului de codruţule. RS.Microfonul sonor:Elevii De învăţat definiţiile propuse
interpretare a textului. Lucian Blaga primesc microfonul să spună ce de manual.
Studiul textului. gîndesc după lectura textului:

Cuvintele a.M-a
textului. Semnele impresionat ...............................
textului. ......

b.Am simţit la
lectură .....................................
Individual
c.Textul
este ....................................

d.Doina citită redă o stare

de ..................................
individual
e.Nu mi-a
plăcut ........................................
..............

f.Părerea mea este

că...............................................
..

(textele calchiate)

Exerciţiul 7 pagina 57 -
individual.

Ex.1pag57(ST),ex.3
pag58(SensT)

R. Panoul de idei.

54 9.2. Aplicarea Codrule, 1 E. -Alcătuirea unui cinquain cu Activitate frontală, Ex.3(p2) pag.59
cuvîntul doină. activitate pe perechi.
instrumentarului de codruţule.
interpretare a textului. Lucian Blaga RS . Semnele caracteristice ale
doinei ca specie a folclorului
 Sensurile textului. muzical. Observarea
sistemică
Analiza literară a Ex. 2pag58
poeziei.
Ex.3(p1) pag.59

R.Scrierea unui eseu de 5

minute.

55 9.1. Integrarea adecvată, Poezia Doina de 1 E. -se discută liber cu elevii
despre folclor (engl. Folclore –
conştientă a Vasile Alecsandri. folk popor, lore ştiinţă,
terminologiei lingvistice Lectură şi cunoştinţă, înţelepciune
şi literare în textul comentare. populară, totalitatea
manifestărilor spiritual-
produs. culturale şi artistice populare
cum ar fi literatura, muzica,
arta plastică şi decorativă,
dansul şi spectacolul popular.)-
se citesc versuri-se face apel la
Individual
memoria elevilor
Frontal •Memoraţi doina din manual.
•Căutaţi doine culte la
Arghezi, Eminescu, Coşbuc,
Ana Blandiana.
•Redactaţi o compunere de
10-15 rânduri în care să
vorbiţi despre relaţia specială
a românului cu natura şi cu
cântecul.

RS. Profesorul aminteşte

elevilor că primele creaţii ale
literaturii populare au fost
publicate de către poetul Vasile
individual
Alecsandri în culegerea „Poezii
poporale. Balade (Cântice
bătrâneşti)”, în 1852, al cărui
moto a devenit celebru -
„Românul e născut poet”.

Doina din manual este culeasă

tot de Vasile Alecsandri.

-profesorul spune elevilor

despre vechimea doinelor,
acestea fiind de provenienţă
traco-getă şi aminteşte că
poartă diferite denumiri în
funcţie de aria folclorică; scrie
la tablă doina-cântec prelungat-
horă.

-se discută despre trăsăturile

caracteristice literaturii
populare –caracterul oral,
tradiţional, colectiv, anonim,
sincretic- se completează
schema. Elevii îşi notează pe
 caiet.

-elevii sunt puşi să identifice

mărci ale eului liric, să
găsească în text cuvinte şi
expresii populare. -elevii sunt
îndrumaţi să citească anumite
secvenţe poetice – identifică
relaţia eului liric cu natura.

-li se dă elevilor ca sarcină

independentă de lucru să
identifice elementele de

R.-sub îndrumarea profesorului,

se rezolvă exerciţiile din
manualEx.2 pag.59

56 6.2. Utilizarea formelor Noţiuni de 1 E. Prezentarea ppt.”Noţiuni de Evaluare reciproca Extragerea a doua fragmente
sintaxă” din operele literare şi analiza
gramaticale/a sintaxă. Fraza lor.
RS. Fişe de lucru individuale.
structurilor/mărcilor Evaluare individuală
stilistice în textele Evaluare formativa.
elaborate. Verificarea cunoştinţelor
acumulate în clasele anterioare. Evaluare formativa

R. Actualizarea cunoştinţelor Evaluare frontală

57 6.2. Utilizarea formelor Fraza. Discursul. 1 E. Comentarea mottoului Evaluare reciproca Ex.9pag.61

gramaticale/a Exerciţii RS. Fişă de lucru

structurilor/mărcilor aplicative. Cerinţe:
Evaluare individuală
stilistice în textele 1.Subliniaţi predicatele;
elaborate. 2.Identificaţi elementele
relaţionale; Evaluare formativa

3.Delimitaţi frazele; Evaluare frontală

4.Arătaţi felul propoziţiilor

subordonate.

R.ex.5 pag.60

58 6.2. Utilizarea formelor Relaţiile 1 E. -se realizeaza printr-o Se da ca activitate Ex .2 pag.62

conversatie pregatitoare: individuala
gramaticale/a sintactice în 1. Ce este propozitia?
 structurilor/mărcilor propoziţie şi 2. Ce este fraza? /independenta testul
3. Cum putem clasifica de evaluare
stilistice în textele frază: propozitia dupa rolul ei in formativa
Coordonarea, fraza?
elaborate. 4. Ce este propozitia regenta?
subordonarea. 5. Ce este propozitia
subordonata?
RS. -Profesorul spune ca se va
incepe aprofundarea notiunilor
legate de tipurile
de raporturi sintactice care
se stabilesc in propozitie si in
fraza, precum si
mijloacele de realizare a
acestora
Se dau textele
Cerinte : a) indicati partile de
propozitie intre care se
stabileste un raport de
coordonare b) identificati
atributele si complementele si
indicati cuvintele
regente pe care acestea le
determina ;
c) precizati mijloacele prin care
se realizeaza raporturile de
coordonare si de subordonare.
59 6.2. Utilizarea formelor Coordonarea. 1 E.Se va realiza prin fişe de lucru Transformaţi părţile de
completarea unui careu care are propoziţie subliniate în
gramaticale/a Tipuri de ca soluţie: SINTAXA FRAZEI. propoziţii subordonate
structurilor/mărcilor coordonare. corespunzătoare. Precizaţi
- Voi anunţa elevii că astăzi felul subordonatelor!
stilistice în textele vom sistematiza şi ne vom
consolida cunoştinţele învăţate Ex .6pag.64
elaborate.
până acum referitoare la sintaxa
frazei printr-o serie de exerciţii
aplicative.Se va realiza
reactualizarea noţiunilor
teoretice referitoare la noţiunile
de sintaxă a frazei (întrebări
frontale adresate clasei):-Care
sunt subordonatele pe care le-
aţi studiat?-Ce este PR?-Care
sunt elemetele regente ale PR?-
Daţi exemple de verbe
copulative.Ce este SB?-Care
sunt elementele regente pentru
SB?-Care este următoarea
propoziţie subordonată
studiată?- Ce este AT?-Ce
determină atributiva?-Ce este
CD?-Ce determină CD?-Ce
este CI? Ce determină aceasta?-
Se rezolvă fişele individuale de
 exerciţii. (anexa 1) Acestea vor
fi rezolvate atât ca activitate
independentă, cât şi ca
activitate colectivă.Exerciţiile
au în vedere:-să identifice test formativ
predicatele din textele suport;-
să recunoască elementele de
relaţie, termenii regenţi;-să
delimiteze corect propoziţiile şi
să precizeze felul lor;-să
realizeze expansiunea unor
părţi de propoziţie în propoziţii
corespunzătoare;-să contragă
anumite subordonate în părţi de
propoziţie corespunzătoar.
Elevii vor rezolva un test
formativ. (anexa 2)

60 6.2. Utilizarea formelor Exerciţii 1 Ex din manual 1,2,3,4 pag63- fişe de lucru Ex 5 pag-64
64
gramaticale/a aplicative.
structurilor/mărcilor
stilistice în textele
elaborate.
61 6.2. Utilizarea formelor Subordonarea. 1 Explicarea teoretica prin fişe de lucru Ex.3pag.65
exemple: Raportul de
gramaticale/a Tipuri de subordonare se realizează între
structurilor/mărcilor subordonare. o propoziţie secundară şi
regenta ei.Se realizează prin:a)
stilistice în textele conjuncţii subordonatoare: că,
elaborate. dacă, să, de, ca să, deşi, încât,
întrucât, fiindcă, deoarece:
PP PS

Mintea e bună, 1/ dacă e soră şi

cu norocul. 2/

b) locuţiuni conjuncţionale
subordonatoare: pentru că, din
cauză că, din pricină că, din
moment ce, de vreme ce, măcar
că, măcar să, măcar de, chiar
dacă, chiar să, cu toate că, ca şi
cum, ca şi când, de parcă, în
timp ce, după ce, până ce, până
să: PS PP

Până ce nu răstoarnă carul, 1/

nu se repară drumul. 2
 PS PP
În loc să scârţâie carul, 1/
scârţâie măgarul.2

c) pronume sau adjective

pronominale relative: cine,
care, ce, ceea ce, cât, câtă.
PP PS

Nu dorm toţi 1/ câţi au ochii

închişi. 2/d) pronume sau
adjective pronominale
nehotărâte: orice, oricine,
oricare, orişicare, orişice,
orişicine:
PS PP

Orice se vede mai rar 1/mai

dulce pare. 2/

e) adverbe relative: când, cum,

unde, cât: PP
PSOmul nu e bătrân 1/când e
vorba de învăţătură.2/

f) adverbe nehotărâte: oricând,

oriunde, oricum, orişiunde,
orişicând, orişicum, orişicât:
PS PP

Oriunde sunt popi mulţi 1/

moare pruncul nebotezat. 2/
PS PP

Omul 1/ oricât trăieşte 2/

învăţând se foloseşte. 1/

Ex .1 pag64

62 6.2. Utilizarea formelor Exerciţii 1 Ex. Fise de recapitulare a Evaluare individuală Ex.16pag.68
meteriei
gramaticale/a aplicative Evaluare frontală
Ex.7, 8, 13.15 pag.67
structurilor/mărcilor
stilistice în textele
elaborate.
63 6.2. Utilizarea formelor Propoziţia 1 E. Vizionarea unui filmulet Evaluare individuală Ex.3 pag.68
educational.
gramaticale/a principală/
secundară/ RS.Analiza proverbelor şi
 structurilor/mărcilor
stilistice în textele
elaborate.
64 6.1. Comentarea mărcilor
stilistice ale unităţilor de
limbă în textele lirice,
epice, dramatice
65 9.1. Integrarea adecvată,
conştientă a
terminologiei lingvistice
şi literare în textul
produs.
regentă. delimitatrea propoziţiilor.
Observarea întrebarilor la care
Elementele de răspund propoziţiile.Repere Evaluare frontală
relaţie în frază. teoretice,clasificarea lor.
Ex .4 pag.69
R Care sînt dificultăţile cu care
v-aţi confruntat la modificarea
frazei
Topica şi 1 E. Prezentarea imaginilor de Evaluare individuală Ex .11 pag.70
toamna.
intonaţia
cuvintelor în RS.Formulati propoziţii simple
frază. sau dezvoltate descriind
imaginile privite. Apreciaţi
posibilitatea de a lega prin Evaluare frontală
cooronare cu diferite jonctive.
Descrieţi o încăpere di casa
dvs., utilizînd 3 serii de
propoziţii legate prin
coordonare
REx.10pag.70
Poezia Noi de 1 E. PPT biografia lui Octavian Frontal -Analiza literară a operei.
Goga.
Octavian Goga. RS. -Astăzi la limba şi -De memorat la dorinţă din
Lectură şi literatura română vom studia o poezia data.
comentare poezie a cărei autor a culminat
apogeele literaturii române –
Octavian Goga, care este numit
Apostolul neamului.-Vă invit
astăzi să discutăm despre viaţa
şi activitatea acestuia dar şi
despre opera pe care o vom
studia. 1. Lectura
model(eu).2.Lectura de către
elevi prin mai multe metode:
lanţ, stafetă.3.Întrebări după
primele impresii în urma
lecturii textului.4.Semnificaţia
titlului;5.Cuvinte- cheie.
Alcătuim enunţuri6. Alcătuim
cîte cinci întrebări în baza
operei.7. Tema poeziei(despre
ce se comunică în text?)8.Ideea.
9Mesajul operei.10.Sentimente
şi emoţii.11.Interpretarea
conţinutului poeziei prin prisma
 valorilor patriotismului din Frontal
acea perioadă.12. Antiteza
cu alţi poezii care au scris Individual- selectiv
despre eliberarea naţională,
despre deşteptare, despre limba
română – limbă sacră.
R. -Comentăm versurile(la
moment).- Alcătuim un catren
despre patrie.

66 9.1. Integrarea adecvată, Sensurile textului. 1 E. Textul SONOR al poeziei Evaluare individuală Ex .4 pag.74
NOI de Octavian Goga
conştientă a Dincolo de text. Octavian Goga – un exponent
terminologiei lingvistice Atelier de creaţie. al poporului Revolta împotriva
şi literare în textul asupririi naţionale şi sociale
Juxtapunerea unui element din
produs. natură cu o STARE... Evaluare frontală
RS. Demonstrează că, dincolo
13.1. Reflectarea propriei de stări poetice limpezi, poezia
este aluzivă,sugerînd un
experienţe într-o pagină îndemn de a depăşi condiţia
de jurnal, într-un text asupririi naţionale şi sociale a
reflexiv despre o românilor din Ardeal.
R.descrieţi realităţile istorice şi
experienţă proprie (gen: sociale care i-au sugerat
cine are dreptate/de ce poetului mesajul acestui text.
am procedat aşa).

67 9.2. Aplicarea Octavian Goga. 1 E.-Vă propun să comentăm Frontal Ex .3 pag.74

următoarea afirmaţie:„După
instrumentarului de Oltul. Rugăciune. Eminescu şi Macedonski, Goga
interpretare a textului. Plugarii. este primul poet de epocă”.

RS.-Comentăm în prin cîteva

enunţuri.- Iar acum vă invit să
notăm planul de lucru:1.
Caracterizarea generală a vieţii
şi activităţii poetului;2.
Universul poetic;3.Poezia
Rugăciune – crezul poetic;4.
Poezia Oltul – simbol al
statalităţii;5.Destinul lui Goga
în paralelism cu teroarea Frontal
istorică.6. Poezia Noi- poezia
luptei la deşteptarea despre care Individual- selectiv
vorbea şi Mateevici.Discuţii în
baza acestor poezii.
 R.Ce au în comun toate aceste
poezii?

68 6.2. Utilizarea formelor Adresarea. 1 E.Salut elevii în diferite limbi, Frontal Ex .5,6 pag.76
îi întreb cum s-au adresat ei
gramaticale/a Exerciţii de astăzi? Frontal
structurilor/mărcilor scriere RS.Citiţi din dicţionar şi
comentaţi diferenţele de sens Individual- selectiv
stilistice în textele dintre cuvintele a adresa,
elaborate. adresă, adresant. Repere
teoretice. Ex .3 pag.75
R.Ex.4 pag.76

69 Proiect de grup: 1 E. Prezentarea ppt : Frontal Proiect de grup:

”Semnificaţia numelui şi
sărbători în pronumelui”. Frontal sărbători în familie
familie. RS. Comentaţi cum variază pag.76
prenumele dumneavoastră în Individual- selectiv
comunicare cu familia. Cine
cum vă numeşte? Ex .8 pag.76
R. Poveste educaţională

70 7.1. Respectarea regulilor Evaluare 1 Test cu itemi obiectivi si Evaluare sumativă

semiobiectivi
ortografice, ortoepice, sumativă.
punctuaţionale,
gramaticale, a normei
semantice şi stilistice în
textul produs (oral şi
scris).
14.1. Autoevaluarea
propriilor competențe de
comunicare scrisă.

71 7.1. Respectarea regulilor Activitate de 1 E.Scrierea liberă Se evaluează

ortografice, ortoepice, dezvoltare şi Comentarea versurilor: cunoştinţe de limbă

punctuaţionale, recuperare. şi literatură
Tu, tainică, curată Poezie,
gramaticale, a normei
semantice şi stilistice în Biserică cu porţi neîncuiate,
textul produs (oral şi
Tu neamurile gândurilor toate
scris).
Portofoliu
Cu drag le laşi la pragul tău să
vie.RS. Comentarii ale elevilor
şi ale profesorului despre
evaluarea scrisă.Analiza
 evaluărilor în baza tabelului.

R.Tabelul

72 UNITATEA C.S.3-Rezumarea textelor SC.3.1-Asigurarea Cîmpul asociativ al 1

literare şi nonliterare. coerenţei textului cuvintelor singur/
VI singurătate.
rezumat (audiat, citit).
Proza
narativă.
Fragmente C.S.11 -Manipularea
suporturilor
de roman audiovizuale şi
informatice în
73 calitate de surse sau Singur în faţa 1
mijloace de dragostei de
învăţare a limbii de Aureliu Busuioc
instruire. Lectură
SC.10.1-Argumentarea aprofundată.
spontană, fluentă a
74 Romanul. Ironia 1 E. Ceea ce e frumos în noi e Frontal Ex.4pag88
punctului de vedere( în faptul căutării. (M. Eliade)
cadrul unei dezbateri). 1.Formulaţi un punct de vedere Ex .13pag90
în raport cu aserţiunea
dată;2.Prezentaţi 2 argumente
în susţinerea punctului de
C.S.10-Valorificarea
vedere formulat.3.Aduceţi 3
mijloacelor expresive ale exemple: referinţă la romanul
limbii literare, în diferite „Singur în faţa dragostei”, de
situaţii de comunicare A. Busuioc, + referinţă la o altă
orală şi scrisă. operă literară + o situaţie de
viaţă, în sprijinul punctului de
vedere formulat.4Organizaţi un
discurs de 3-5minute, în baza
aserţiunii date.5.Utilizaţi limba Grup
literară corectă şi expresivă.
RS.Ex.1pag88, ex.2pag.88
R.ex.3pag 88

75 Personajele 1 E.•Elevii acasă au avut de Frontal •Compunere – Caracterizare

comentat semnificația unei de personaj
textului.
sintagme/a unui enunț la
Caracterizarea alegere în Jurnalul triplu.•Elevii
C.S.2.Aranjarea / directă şi sînt invitați să facă schimb de
ordonarea în pagină sau caracterizarea caiete și să comenteze secvența
formular standardizat a indirectă a colegului și comentariul
acestuia în caseta a treia a
personajului
jurnalului. RS. •Cîte genuri
 textului propriu. SC.2.2-Completarea
formularelor tipizate.
76 Dialogul, cea mai
practicată formă de
comunicare
7.1. Respectarea regulilor
ortografice, ortoepice,
principal. literare cunoașteți?Cărui gen
literar aparține textul „Singur în
fața dragostei”?
Argumentați.•Ce specii ale
genului epic cunoașteți?•Cărei
specii a genului epic aparține
textul?• Definiți noțiunea de
roman.• Argumentați că acest
text este un roman.• Graffiti –
identificarea personajelor din
roman.• Algoritmul de
caracterizare a personajului
literar.•Fiecărui grup i se
distribuie cîte o sarcină.•Gr. 1
Harta personajului – Viorica
Vrabie•Gr. 2 Hartapersonajului
Grup
– Radu Negrescu•.Gr. 3 Harta
personajului – Spînu Gr. 4
Rețeaua personajului – Viorica
Vrabie•Gr. 5 Rețeaua
personajului – Radu
Negrescu•Gr. 6 Rețeaua
personajului – Spînu R. •Se
vor comunica produsele
obținute.
1 E.Elevii sunt solicitaţi să Frontal Ex.11pag.91
comunice o opinie (informaţie,
citat, gând) despre importanţa
dialogului (jocul insulei)
RS.Prezentarea grafică a
schemei factorilor esenţiali ai
comunicării, realizată de
lingvistul Roman Jakobson
Enunţarea principiilor ascultării
active Profesorul precizează Grup
sarcinile de lucru specifice
fiecărui elev:
ex.6,7,8,9,10pag90-91
R. Profesorul informează elevii
în legătură cu nivelul
cunoştinţelor dobândite. Se
propune un joc pe baza
realizării unui dialog în care
elevii trebuie să transmită
numele/prenumele lor,
înstrăinându-l şi primind un
altul.
77 punctuaţionale, Cererea. 1
gramaticale, a normei Caracteristicile
semantice şi stilistice în cererii. Formularul.
textul produs (oral şi Jurnalul.
scris). Exerciţii de utilizare corectă a Frontal
78 Recapitulare. 1
flexiunii verbale Exerciţii de
14.1. Autoevaluarea identificare a rolului sensului
cuvintelor .
propriilor competențe de Grup
comunicare scrisă. Exerciţii de identificare a a
diferitor sensuri.

79 Evaluare 1 Test cu itemi obiectivi si Evaluare semestrială

semiobiectivi
semestrială
80 Analiza evaluarii 1 Comentarii ale elevilor şi ale Se evaluează
profesorului despre evaluarea cunoştinţe de limbă
scrisă.Analiza evaluărilor în şi literatură
baza tabelului.
Portofoliu

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

DIRECŢIA ÎNVĂŢĂMÎNT, TINERET ŞI SPORT Drochia
Instituţia Publică Liceul Teoretic „ Victor Coţofană”
CATEDRA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

„APROBAT”_____________ „Verificat”__________
Novac Elena, director Novac Valentina, director-adjunct
____________________2015 ________________________ 2015

PROIECTARE PE UNITATE DE ÎNVAŢARE

la Limba şi Literatura Română pentru clasa a VIII-a
Anul de studii 2015 – 2016
 Profesor Jemanean Natalia , grad didactic II.

Proiectul este elaborat conform Curriculumului disciplinar modernizat, 2010

Manualul de bază Tatiana Cartaleanu,Mircea Ciobanu, Olga Cosovan, Limba şi litteratura română, cl.VIII-a, Ştiinţa,

„Coordonat”__________
Reşetnic Silvia, inspector DÎTS Drochia
________________________ 2015 Discutat la şedinţa comisiei metodice
Proces - verbal nr. ___ din ___________ 2015
Şef catedră _________________ Bîrnaz Svetlana