ELENA SAPTE PETRU BORDE! ANATOMIA SISTEMULUI OSOS PENTRU STUDENTII FACULTATH DE MEDICINA DENTARA Ovidius University Press ee Constanta, 2006 4:ee CUPRINS GENERALITATI.. a 8 FUNCTILE OASELOR 6 (CONFORMATIA EXTERIGARA A GASELOR, 6 ELEMENTELE OESCRIPTIVE ALE OASELOR.. Ss 7 'STRUCTURA OACEL : a VASCULARIZATIA $1 NERVATIA OASCLOR inet DE2VOLTAREA QASELOR, OSTESGENEZA " 4 COLOANA VERTEBRAL rues . . ee CARACTERELE GENERALE ALE” VERTEGRI OR ADCVARATE 24 CARACTERELE REGIONALE ALE VERTEBRELOR . 25 VERTEBRELE CEAVICALE 25 VERTEBRELE TORACALE . ro VERTEERELE LOMBARE mod 26 CARACTERELE NOMDUALE ALE VeRTESRELGR 8 ATLASUL 2 28 AMESUL cnacnnc : . 2 ‘SACRUMU eed coceisuil, 32 SCHELETUL TORACELU on nian esac 35, ‘STERNUL as coastete = . 38 CARACTERELE inBWVIDUALE ALE COASTELOR. i 3 ‘SCHELETUL MEMBRULUL SUPERIOR osu “4 (CENTURA MEMBRULU! SUPERIOR : aaa GLavICULA oat SCAPULA : 2 SCHELETUL MEMRULLI SUPERIOR LiBER Te 45 SCHELETUL BRATULUI : oo 85 HuyeRUsUL 2 45 OASELE ANTEBRATULU ar ULAR 2 3 RADIUS ma 2° ‘OASELE MA : ines 31 CARPUL . = = 51 METACARPUL * oe rn OASELE DEGETELOR si co 3 SCHELETUL MEMBRULUI INFERIOR. mit se (CENTURA MEMBRULU! INFERIOR 28 COxALUL on a 54 PELVISUL 0808 . sr SGHELETUL MEMBRULUI INFERIOR LISER 2 8 DOASELE CORPSE! : 50 FEMURUL . 39 PATELA, or oRSELE Gatioer oo 82 Tisia z a 62 SIOULA ae = a Mie sfOASELE DEGETELOR SCHELETUL CAPULUI.... OASELE CRANIAL FRONTALUL PARIETALUL ETHODUL . OCCIPITALUL ‘SFENOIOU SCHELETUL CAPULUI IN TNTREGIME NEUROCRANIUL EXOBOLTA SAU SUPRAFATA EXTERIGARA A BOLTII CRANIULUI.. EXOBAZA SAU SUPRAFATA EXTERIOARK A SAZE! CRANUL RA ENDOBOLTA SAU SUPRAFATA INTERIOARA A BOL] ENDOBAZA SAU SUPRAFATA INTERIOARNA BAZE| VISCEROCRANIL .. ‘CARACTERELE SCHELETULUI CAPULLN LA DIFERITE VARSTE CGAVITATLLE §1 FOSELE NEURO §1 VISCEROCRANIULUI (CAVITATEA BUCALA CAVITATILE NAZALE FOSA INFRATEMPORALA FOSAPTERIGO-PALATINA FOSA PTERIGOIDIAN ... BIBLIOGRAFIE GENERALITATI Osteclogia este pale, ana i care se ocupa cu studiul lia lui TESTUT, Denumirea sa da ‘ndeplinind mal ae oranda lace -proporiille .carpului. si ritelor sale segment ating caida ‘ert Signe tal pull easton (alot niceva phate coach tarcee mais ‘os0a88); ~ sey devenind parghi eejonalo de grape musculare, casele reprezentand element! posiv al aparaluha locomotar, ~ soulbiesdmendanta magenta calc o organ'smuui= 190 10 03 396668 _ “= TY20 84] 2.0 8G — 18820 foie axe CONFORMATIA EXTERIOARA A OASELOR cam | geometice, cassie cimens\sn ng aah Be asemenca ae des ‘zac pot pint rurale de la coro geomlics cu care se aseamin | euboIdu praia ‘ase care au anumite caractere sinicturale {os pneumaticum). Acestea au o form’ nerequlata gi con cua flu, sfenoidul, elmoldui, masioxa), Eptea Oatat (Partai Os court (aku) stung (amerucu Fig. 1 -Clesicarea oaseler in raport cu dimensin EUR vee it sega dezveit in ve me, mci gi se (sesamoide periarticulare) sau chiar in Wonmiene care se desval umes insulare i plane fates tlnesc la nivelul membre ‘sproape cubice, Alle in care este hecesara 0 mare soliitata §) ‘unde existd migcar variate, dar eu mica amplitudine (coloana vertebrala, ars, carp). ELEMENTELE DESCRIPTIVE ALE OASELOR ‘opusa lor. Sur rmigctor. = nearticulare, servese in m: dezvottarea lor esi dezvoltat Unele proieminente se detaseazé de pa bine conturate gi se numese procese sau apofie ( procese pot fi articulare (pracesel al ta raport cu! supr acopente de elemento care inlesnese slunecarea fala oaselor, find puternice §) Menyiondm ef unele acestara este mai neted’ se numesc eminenfe este neregul ie de presiune, impartindu-se in; 3 flor $1 corespund unor prosminenje invers configura + neartic Dupa acest din urma eriteriu ca (per a ca forma, dimenstunt sl importanta functional, nearticulare se imgart do inserjie mugchi sau ligamente) si cavitati de recopfie (care aciipostese si protejeaca organe). }Forma lor este foarte variald, Unele sa prozinié ca nigle sagmante Ge stem se numesc fose (fossa): fosa cerebeloass, fasa ikacd; aliele sunt ca all ganturt (sulcus) prin care aluneed tendcenele mus Irecere vaselor si nervi ‘sau mici foramen spinosum). jum; canalis nut ile de ordinul f, cele mai maxi, sunt situate pe ciafiz suprafafa unor oase late, De a ele pleacd conductele de or arterele nutritive ale oasalor. Gaurile de ordinut H sunt mai mic, dar mult mai numeroase decat pracadentete Situay ste’ variabild, gAsindu-se pe epifizele oaselar lungi, pe circumferinta ase Pe suprafetele nearliculare ale oaselor scurte, De la ele pleacd conducte de ordinul doi prin care ies vene, i de ordinut Ill, s2 gasesc pe toate supratetele oaseler acoperite de periost. pleacd un sistem de canale numite canalele HAVERS, prin care treo capilare, 4. -Géurile de ordinul-1V_reprezinté oni esteoplastetor. Sunt mal numeroase ca precedentalo, find in numér de cdtova sule pe de deschidere ale canaliculelor em, Canalele si gaurile de ordinul Hl gi IV apartin histol ‘macroscopice apar{inand numai primele coua ordine, anatomiel STRUCTURA OASELOR Examinand sec{iuni prin diferite oase, so observa c& acestea sunt formate din tesut osos care se or ub doua aspecte: compact si spongios, Substanfa compacta (substantia compacta) este omogen’, dura, de cul alba (pe sul uscal). Este formata din famele osoase intermediars. Ea formeazi dafiza oaselor pifizelor gi al oasetor scurte, precum si oale doua lame (extornd late. Substanga prezinté ca un bi spongiosa; substantia trabeculatis) se lamole Sau trabecule osoase orientale in se formeazA cavitati de marimi ai care se gaseste maduva csoasé 9 gamélie de ac pana ta un bob de mazéire. Forma ‘ovalardi sau tubularcilindrica, areolelor poate fis Substanla spongioass 6 gaa in sourte gl Tingi stn interioral caselor TEP provinata Bienes sonatas Tsutl czas spengios pia dal Fig. 2 Sectiune longitu In structura cetor de oase (lung scurte), repartiia color doves feluni de substanja osoasai se face inty-un mod Pentru fiecare categorie, STRUGTURA OASELOR LUNG! Oasele tungi (os longum) sunt formate dint-un corp sau dafizs in dows extremitai sau epifize (epiphysis): una proximald sau si ccealaltd Inforioard sau distala i-un cilindru de jesut esos compact, stribiitut In tot f9, numit canaful sau cavitatea medulara (cavitas, maduva_osoasé, i. Cavitatea medulara patrunde in periostul re tesutul osos compact medi ‘se gaseste un strat subjire numit endost, Tesutul osos compact prezinta spre p si spre canalul medular cate 0 zona de lamele osoase concentrice, care formeazs Zona fundamentala externa si respectiv zona fundamentala interna, intve care se (g4ses¢ osul haversian 1e HAVERS. Acestea sunt dispuse concentric in Je oscase cu 0 gro: url unui canat numit canalul HAVERS., fibrele colagene urmeaza Vecine, incrucigandu-s foarte mare rezislenta. 3Tire SHARPEY Canal VOLKWAN Petost (dupa BENNINGHOFF) rmicroni, exist aproape in felmoicut, lacrimalulu si palatinul Canal HAVERS ou vas sanguin ind structure functional @ unui os rice, strabat subsianfa osoasa gi contin vase $i Geschide pe de o parte in sub per unde anaisle HAVERS cu 0 grosime de 10-300 letul, cu exceptia lamelor osoase subtir ale Fig. 4 Senema unui asteon Atat in grosimea lamelelor cat gi intra ele se estoopiaste, care tnmit niste canal ase perpond fala osuiui. In osteoplaste se gsesc celulefe osoase Prelungiri ce patrund in canaliculele osoase. iat din iamole oscase core fac leg) esteoanelor ce rezuita in uma pro ostanane si reprovinlé resturl ale ‘Compacts eieizara Covitstea medulars ta varsta de 25-30 ani, un disc «: '), cartilaj diafizoepitizar, cartilaj do crest i dowd fee: una spre diafizd, care aste ae STRUCTURA OASELOR PLANE Oasele plane (os planum) sunt acoperte la exterior de ‘sases¢ dout lame ge substania osoasé compacts, cara cuprind {9/08 Sau mal subfire de substan mele de substanid osoasé compacts fuzioneazs, substanya spongioasa, In eazul oasetor plane ale Ink compacta se numesc lame (sau table): lamina interna (endocraniana), iar substanja oseasa io).