Păsările 

(lat. passer „vrabie“[3]) sunt un grup de vertebrate cu sânge cald care

constituie clasa Aves, grup caracterizat prin pene, cioc fără dinți, o înaltă rată metabolică, o
inimă cu patru compartimente, se reproduc prin ouă și au un schelet puternic dar ușor. Păsările
trăiesc în întreaga lume și au o dimensiune de la 5,5 cm (colibriul-albină) până la 2,8 m (struț).
Există aproximativ zece mii de specii vii, dintre care mai mult de jumătate sunt cântătoare.
Păsările au aripi a căror dezvoltare variază în funcție de specie; singurele grupuri cunoscute fără
aripi sunt păsările extincte moa și pasărea-elefant. Aripile, care au evoluat de la membrele
anterioare, au dat păsărilor capacitatea de a zbura, deși la unele păsări, evoluția ulterioară a dus
la pierderea zborului, inclusiv la ratitae, pinguini și diverse specii insulare endemice. Sistemul
digestive și sistemul respirator ale păsărilor sunt, de asemenea, adaptate în mod unic pentru
zbor. Unele specii de păsări din mediul acvatic, în special păsările marine și unele păsări de apă,
au evoluat în continuare pentru înot.
Păsările sunt un grup de dinozauri teropode cu pene și constituie singurii dinozauri vii. La fel,
păsările sunt considerate reptile în sensul cladistic modern al termenului, iar rudele lor cele mai
apropiate în viață sunt crocodilienii. Păsările sunt descendenți ai avialae primitivi (ai căror
membri includ Archaeopteryx) care au apărut pentru prima dată în urmă cu aproximativ 160 de
milioane de ani în China. Conform dovezilor ADN, păsările moderne (Neornithes) au evoluat
în Cretacicul mijlociu până în Cretacicul târziu și s-au diversificat dramatic în jurul perioadei
de extincție din Cretacic-Paleogen, acum 66 de milioane de ani, care a ucis pterozaurii și toți
dinozaurii non-aviari.
Comunicarea dintre păsări este variabilă și poate implica indicii vizuale, apeluri și cântece. Unele
emit o mare diversitate de sunete și se remarcă prin inteligența lor și prin capacitatea de
transmitere culturală a cunoștințelor către noile generații. Marea majoritate a speciilor de păsări
sunt monogame din punct de vedere social (dar nu neapărat sexual), de obicei pentru un sezon
de reproducere la un moment dat, uneori pentru ani de zile, dar rar pentru toată viața. Alte specii
au sisteme de reproducere care sunt poligamice (un mascul cu multe femele) sau, rareori,
poliandrice (o femelă cu mulți masculi). Păsările produc descendenți prin depunerea ouălor care
sunt fertilizate prin reproducere sexuală. Majoritatea păsărilor au o perioadă extinsă de îngrijire
părintească după eclozare.
Multe specii de păsări sunt importante punct de vedere economic ca alimente destinate
consumului uman și de materii prime în industria prelucrătoare, păsările domesticite și
nedomesticite fiind surse importante de ouă, carne și pene. Păsările cântătoare, papagalii și alte
specii sunt populare ca animale de companie. Excrementul păsărilor este recoltat pentru a fi
folosit ca îngrășământ. Aproximativ 120 până la 130 de specii au dispărut din cauza activității
umane încă din secolul al XVII-lea. Activitatea umană amenință cu dispariția aproximativ 1.200
de specii de păsări, deși se depun eforturi pentru a le proteja. Observarea recreativă a păsărilor
este o parte importantă a industriei ecoturismului.
.