65.

Varicela

Varicela (varicella, chicken-pox) este o boală acută infecţioasă, contagioasă,

produsă de virusul varicelo-zosterian, caracterizată clinic prin erupţie
veziculoasă generalizată.

Denumirea populară este de vărsat de vânt.

Epidemiologie

 Sursa de infecţie -bolnavii cu varicelă sau, mai rar, cu herpes zoster.

 Transmiterea se realizează pe cale aerogenă, direct sau prin picăturile de
secreţie nazofaringiană.
 Poarta, de intrare este reprezentată de mucoasa nazofaringiană şi posibil
conjunctivală.
 Perioada de contagiune începe cu 1-2 zile înainte de erupţie şi persistă
încă 10 zile după apariţia ei (sau 6 zile de la apariţia ultimului val eruptiv)

Patogenie

 Virusul varicelo-zosterian se multiplică iniţial în tractul respirator. De aici

pătrunde în sânge (viremie) şi este diseminat în intreg organismul.
 Fiind un virus dermotrop se localizează cu predilecţie la nivelul pielii, în
straturile superficiale ale acesteia, unde îşi continuă multiplicarea
producând leziuni celulare, a căror expresie clinică este erupţia.
 La gravide varicela poate duce la infectarea fătului cu apariţia varicelei
congenitale a nou-născutului
 Imunitatea apărută după boală este puternică şi de lungă durată

Anatomie patologică

 Veziculele din varicelă se produc ca urmare a unui proces cunoscut sub

denumirea de degenerescenţă balonizantă
Clinică
 Incubaţia : 10-21 zile.
 Perioada de invazie (preeruptivă).
 Are o durată de 1-2 zile
 astenie, cefalee,indispoziţie, inapetenţa.
 Cu 24-36 ore înainte de apariţia erupţiei - croşet febril
 Perioada de invazie lipseşte deseori la copilul mic, la care boala
debutează direct cu aparitfa erupţiei.
 Perioada de stare (eruptivă).
 Primele elemente apar nivelul toracelui şi apoi pe faţă şi membre.
 Iniţial apar macule roşii de 2-6 mm diametru, rotunde sau ovale.
 în câteva ore maculele se transformă în papule, care la fel de
repede se transformă în vezicule.
 După 24-48 ore de la apariţie conţinutul se tulbură prin resorbţia şi
concentraţia lichidului.
 Vârful veziculei se deprimă („ombilicare") şi se constituie aici o
mică crustă. In următoarele 3-4 zile, lichidul se resoarbe complet,
vezicula se aplatizează, iar crusta se extinde, astfel că la sfârşitul
intervalului locul veziculei este ocupat de o crustă aderentă.
 Erupţia din varicelă nu lasă cicatrice. Acestea pot apărea numai
prin infectarea veziculelor, gratajul lor sau în erupţiile necrotice.
 Elementele eruptive apar în mai multe valuri, de obicei 3-4, care se
succedă la intervale de 2-3 zile.
 Elemente eruptive apar şi în pielea păroasă a capului
 Erupţia este mai bogată pe trunchi, comparativ cu faţa şi
membrele, iar pe membre este mai bogată la extremitatea
proximală şi pe faţa latero-internă.
 Elementele eruptive sunt uşor pruriginoase.
 Elemente eruptive apar si pe mucoasa bucala

Aspecte morfologice particulare ale erupţiei:

a. Erupţia pemfigoidă: veziculele au aspectul unor bule.
b. Erupţia echimotică: se caracterizează prin apariţia unui lizereu echimotic
la baza veziculelor.
 c. Erupţia hemoragică: elementele eruptive devin hemoragice. Apar şi
hemoragii cutanate (peteşii, echimoze) şi pe mucoase (hematemeză,
hematurie, etc.). Evoluţia este de obicei severă şi adesea letală.
d. Erupţia gangrenoasă: gangrena veziculelor prin suprainfecţia bacteriană.

Forme clinice:
1. Varicela uşoară (câteva elemente eruptive) şi abortivă (elementele
eruptive rămân în stadiul de maculă sau papulă).
2. Varicela severă, cu stare generală alterată, erupţie bogată, febră înaltă.
3. Varicela congenitală: prezentă la mamă în primele 3 luni de sarcină,
varicela poate determina la copil greutate scăzută la naştere sau
malformaţii, precum encefalopatii, anomalii oculare (corioretinită,
microftalmie, cataractă, atrofie optică), surditate, malformaţii cardiace
etc.

Complicaţii
Complicaţii virale:
 Laringita acută:
 Pneumonia variceloasă:
 Formele severe apar de obicei la nou-născuţii cu varicelă neonatală şi la
copii cu imunodepresie. Se manifestă prin febră înaltă, tuse frecventă,
sindrom funcţional respirator important, expectoraţie sanguinolentă,
cianoză. Auscultatoriu apar raluri ronflante, sibilante sau suberepitante.
 Encefalita: Debutul este brusc, cu febră, convulsii, modificarea
conştienţei. Ulterior pot apărea paralizii, tulburări sfincteriene, modificări
ale reflexelor, semnul Babinski.
 Ataxia cerebeloasă: debutează ca o ataxie acută, brusc instalată, fără
acompaniamentul altor semne şi fără febră
 Alte complicaţii neurologice: mielita, meningita, nevrita periferică,
nevrita optică, poliradiculonevrite.
 Alte complicaţii: conjunctivita, keratita, orhita ,pancreatita, miocardita,
hipoglicemie importantă (cu convulsii şi po¬sibil deces), glomerulonefrita
acută, artrita, purpura trombocitopenică acută.
 Sindromul Reye: apare în special la copiii mici

Complicaţii bacteriene
 suprainfectarca veziculelor cu stafilococ si transformarea lor în pustule.
 Alte complicaţii: otite, pneumonii, bronhopneumonii, flegmoane,
septicemie
Diagnostic- Este în principal clinic, dar şi:
 Epidemiologic: lipsa varicelei în antecedente, contact infectant în urmă
cu 10-21 zile.
 Clinic: erupţie veziculoasă, generalizată, polimorfă (macule, papule,
vezicule şi cruste). Elementele eruptive sunt prezente şi în pielea păroasă
a capului şi deseori pe mucoase.
 Laborator
 Citodiagnostic:
 Teste serologice: evidenţierea anticorpilor specifici de tip IgM (apar în a
7-a zi de la debutul bolii). '.

Diagnosticul diferenţial se face cu:

 Infecţii virale:
 herpes zoster varicelosus: este prezent placardul zosterian;
 herpes simplex: erupţia veziculoasă este dispusă în buchet,
periorificial;
 boala mâinilor, picioarelor şi gurii, produsă de v. Coxsackie A16:
 Infecţii bacteriene:
 impetigo: veziculele iniţiale
 foliculita: pustula
 sifilisul variceliform

 Boli dermatologice de etiologie variata

 pemfigusul, pemfigusul cronic ,sindromul Lyell, dermatita
herpetiformă,polimorf, prurigo-ul, acneea juvenilă,
 scabia: leziunile caracteristice (şanţul acarian, vezicula perlată) se
însoţesc de prurit intens nocturn.

Tratament
 Varicela se tratează la domiciliu.
 Tratamentul igienic
 lenjeria de corp şi de pat se schimbă cât mai des după ce a fost
bine spălată şi călcată cu fierul încins.
 Pentru calmarea pruritului se foloseşte talcul mentolat sau
alcoolul mentolat. în caz de prurit intens se pot administra
antihistaminice.
 Se va evita administrarea aspirinei sau a preparatelor care conţin
aspirină (risc de apariţie a sindromului Reye).
 Baia este permisă după uscarea crustelor.
Tratamentul etiologic
 aciclovir se recomandă în formele severe de varicelă sau potenţial sever
(varicela la imunodeprimaţi).
 în cazul apariţiei complicaţiilor bacteriene se administrează antibiotice în
funcţie de localizarea şi gravitatea lor (macrolide, oxacilină,
aminoglicozide).

Profilaxie
 Se impune izolarea bolnavului la domiciliu timp de 10 zile de la apariţia
erupţiei.
 Pentru prevenirea bolii la contacţii receptivi se pot administra
imunoglobuline umane specifice anti- varicelo-zosteriene. Administrarea
trebuie să se facă în primele 3 zile de la contactul infectant.
 Profilaxia specifică cu vaccin viu atenuat este foarte eficientă. Vaccinul
este bine suportat. Poate fi administrat şi la persoanele cu deficienţe
imune.