,.:.

A'!.,

trf I
CT]PRINS

Capltolul I ,

Mlcrcblologiel dcfinlfii, repere. Microbiologie medicat* obiective

gl onerdunt intonrllsctplinar.......... .................7

Capitolul tr
Bacteriile: stmcturtr, ftrocfi...... ...................15

Capitolul Itr
Bacteriile: compozife chimicl, metabolism, cultivare..................36

Capitolul IV
Virusurile ...................59

Capitolul V
Genetica microbiantr ....................68

Capitolul VI
Relafiile micrcorganism - gazdl umantr...... ...........,....,82

Capitolul Vtr
Apilrarea antiinfeclioastr nespecifrctr, specifictr,
de specie 9i dobindi6.............. .....................94

Capitolul VItr
Staphylococcus .......105

Capitolul D(
Strcptooccur .........115
 Capitolul X Capitolul )Oil
List€ria, Erysipelothrix, Corynebacterium Bartonella, Rickettsia gi Chlamydia .....,........
(bacili Gram pozitivi nespoaUali)..,............. ...............1n
Capitolul )()ilI
Capitolul XI Genul Mycoplasma
Familia Bacillaceae ..................13g
Capitolul )Oiltr
Capitolul )ilI Proprietifi generale ale virusurilon Pnofrlaxie, tratament
Mycobacterium: bacilii hrberculozei, bacilul leprci,
altemicobacterii.Bacteriinocardifomre ....................153 Capitolul )O(W
Herpesvinrsuri: v. Herpes simplex, v. Varicela-zosSer,
Capitolul XItr v. Epstein-Barr, v. Citomegal
Neisseria: meningococul, gonococul. Moraxella..........................166
Capitolul )Ory
Capitolul XIV Parvovirusuri, adenovirusuri, poxvirusuri,
F'amilia Enterobacteriaceae ....17g parapoxvinrsuri ............
Capitolul XV Capitolul )O(VI
vibrioni, spirili: vibrio, campyrobacter, Hericobacter .............. 1 99 Virusuri hepatiticrc: A, B, C, D, E, F......
Capitolul XW Capitolul )O(Vtr
Pseudornonadele: Pseudomonas, Bur}iho1deria...........................20g
Picornavirusuri: entenovirusuri, rinovirusuri,
reovirusuri, rotavirnsuri, calicivirusuri
Capitolul XVtr
Parvobacteriaceae...... ..............212 Capitolul XXVItr
Orthomyxovirusuri: virusurile gnpale A, B. C.
Capitolul XVm Paramyxovirusuri: v. parainfluenzae, v. respirator
Pasteurella, tegionetla ............223 sincifial, v. urlian, v. mjeolic Coronavirusuri1e..........................3
Capitolul XD( Capitolul )O(D(
Bacterii anaerobe nesporulate ......,...........230 Retrovirusuri, prioni
Capitolul XX
Spirochete: Tregnneman Boreliar Leptospira .,......,...Z37
Ust6 de abrevieri
 CrllopdrFLOREA Bacteiologie gi virusologie

Capitolul I
Microbiologie: definifii, repere.
Microbiologie medicall: obiective $i
conexiuni interdisciplinare

Microbiologia
{Uennqie este gtiinfa care se ocup[ cu studiut
micrborganismelor. Termenul de microorganism (microb)
cuprinde in
exprimarea curent6: bacteriile, ciupercile
microscopice, inclusiv levurile, unele alge, protozoarele gi
virusurile. f
In cele'ce urmeazd se va face o scurtE incursiune in istoria
microbiologiei medicale ca ramuri a medicinii uurane.
Se poate lncepe cufIIPOCRATE (!6A477 i.e.n.) care s-a
ndscut ln insula Cos din Marea Egee, unde a organizat o renumitil
gcoalE medicald. lntreaga sa experientd a fost concretizati in
lucrarea "Corpus hippocraticurt' (Culegere hipocraticd), care
reprezinti o sintez6 a cunoqtinlelor de medicini: embriologie,
anatomie gi fiziologie. Prin jurdm6ntul sdu ,,Jur6mAntul
hipocratic" a transmis tuturor generaliilor de medici dragostea
pentru fiinta uman6, care trebuie iubiti qi slujitl cu cinste gi
d[ruire..1
-\ ARISTOTEL (384-322 l.e.n.) marele gAnditor al
antichitdfii, s-a nllscut ln Tracia, fntr-o familie de medici, tatdl lui
Nikomachos, a fost medic la curtea regelui Macedoniei. Dintre
lucrdrile sale importante de biologie se cunosc: ,,De geruralione

,l
'.fr
.,8

'*
s,,
 animalium" (Dezvoltarea animalelor);,,De partibus animalium,,
(P[rfile animalelor) i,flistoria animalium" (Iitoria animalfl).
\ HTERONIMUS FRAcasroR (r47s-rs53) medic erudit,
astronom gi literat italian, in lucrarea ,De contagiorurc et
contagiosis morbis et curatione" (verona ls46) irrma c6
organismele vii foarte mici ,,seminaria primn", se multiplicd,
ajung la oamenii sdndtogi, lnmulfind astfel cazaile de boli
gontagioase. ln perioada rn care infeclia sifilitic[ ftcea ravagii in
Europa, iar denumirea bolii varia dup6 cei ce o aduseserr sau dupd
numele
frrii vecine, Fracastor scrie poemul ,,De morbus Gallicus',
al cdrui erou se numegte slphilis, poemul a cunoscut o largd
rdsp6ndire ceea ce a legat pentru totdeauna numele eroului de
redutabila boaltr.
>.ROBERT HOOKE in 1665 publictr ,,lu[icrographib", unde
di prima descriere a microscopului gi a pieselor componente.
IANTOIYY vAN LEEtrwENrroEK (t632-1i23) naturalist
olandez, care s-a niscut tn Delft, indeletnicindu-se inci din
tinerep cu me$te$ugul de glefuire a lentilelor, tgi construiegte unul
din primele microscoape, care avea o putere de mirire de 150-200
ori. !l_ este primul care a v6zut un organism microscopic
unicelular. Principala sa lucrare a fost ,,TaineG nahrii descoperite
cu ajutorul microscoapelor", aplrutd in l7?A. unde descrie
granulele de amidon, globulele rogii din sange, musculatura la
pyice, p[duche, fenFr, structura miocardului, aparatul bucal la
fanfar' capilarele sanguine, diferite microorganisme,
spermatozoizii
nr(ARL LrNNd naturarist suedez (r707-r77g) va fine
seamd de micile vieluitoare in clasificarea sa general[ a lumii vii
,,Sistema noturee" (1767), cuprinde in ,,Vertnes',, clasa ,,Chaos,,
6
cu specii, ultima fiind ,,Chaos infuzoricunt', organisme
microscopice observate pane atunci. El scria, ,,misierioase
moleculele vii,ln care vor trebui str se descurce urmagii nogtri".
Adevdrata descoperire a microbilor aparfine secolului
lea" deoarece la o anumitii acumulare de date gtiin{ifice gi
tehnice, nu numai cd acum se demonstreazi experi
adevfuatul lor rol ln natur6, dar se elaboreazi 9i se
principiile, metodele gi tehnicile carc combat sau
activitiifle microbiene dlunltoare pentru s6nitate,
alimentar6 etc.
Un rol in acest sens l-au avut Louis Pasteur gi Robert
ILOUS PASTEUR (1822-1895) chimist francez, intr6
contact cu microbii studiind cristalele tartrafilor. Impreun[ cu
colectiv de specialitdli diferite, pun bazele
pasteurian, ca bun nalional qi universal:
- interpretarea biologici a efectelor chimice produse
microbi;
- doctrina microbiani a bolilor infectioase;
- vaccinarea ca principiu gi metodi de prevenire a i
microbiene;
- atenuarea tn medii adecvate a microbilor virulenti
obtinerea tulpinilor vaccinale atenuate, stabile;
- explicalii gi solulii tehnologice eficace gi simple
indu striile fermentative ;
- institunrl Pasteur din Paris caxe rnarcheazd cu
tAnErd gtiinld tnceputul procesului complex
institution alizFni cercetirii gtiinf ifi ce.
]-ROBERT KOCH (1843-1910), medic de tard,
devine pirintele gcolii germane de microbiologie prin
despre bacteria cfubunoasE, descoperirea metodei de cultivare
medii solide a bacteriilor, descoperirea vibrionului holeric,
bacilului tuberculozei gi a alergiei la tuberculozS, pentru
primegte premiul Nobel ln 1905.
{ALPIIONSE LA\ERAN (1845-1922),
francez, studiaz[ paludismul gi descoperi ln 1878
palustru (premiul Nobel, 1907).
9

r,. JULES BORDET medic francez (1870-1961), descoporl
agentul tusei convulsive (premiul Nobel, l9l9).
KDIMITRIE I. MNOVSCKI a pus tn
(rs69-r920)
evidenf6 o nou6 formi de existenli a rnaterie vii, virusurilc
filtrabile (1892), prin descoperirea virusului mozaicului tutunului
gi lncepe dezvoltarea unei noi gtiinte, virusologia.
{ LANDSTEINER si POPPER tn 1909 izoleazL virusul
poliomielitic prin inoculare la maimuld.
>..JOSEPH LISTER (1.827 -1912), chirurg engts2, contribuie
esenfial la elaborarea tehnicilor bacteriologice, metode de
cultivare, fiind primul bacteriolog care a obfinut cu certitudine
culturi pure. A aplicat pentru prirna dath (1867) antisepsia
(distrugerea rnicrobilor cu substanfe chimice)
{ CHARLES MCOLLE (1865-1936) cerceteazl tifosul
exantematic gi descoperd metoda de prevenire (premiul Nobel
1928).
2-PAUL EHRLICH (1854-1915) descoperi Salvarsan, pentru
tratamentul sifilisului.
z-AmxANDER FLEMING (1881-1955), microbiolog
englez, descoperI penicilina (rgz}-r929), impreuni cu chimistul
Chain gi microbiologul Florey, premiul Nobel lg41.
in dezvoltarea microbioiogiei ca gtiin!6, un aport important a
fost adus de mu$i savanfi romflni.
VICTOR BABE$ (t554-1926) este fondatorul
microbiologiei romanegti, primul profesor de microbiologie la
Facultatea de Medicind din Bucuregti. primul microbiolog care a
susfinut posibilitatea imunizlrii cu ser provenit de la animale
vaccinate, inifiatorul seroterapiei. A descoperit peste 4o de
microorganisme patogene, printre care grupul taxonomic care ii
poarti numele Babesiile. A studiat turbarea gi vaccinarea
antirabici, lepra, numeroase paruzinze. A pus in evidenfi
incluziile specifice turbdrii ln citoplasma neuronului bolnav
( 1 896, incluziile Babeg-Negri).
10
CahopsiaFLOREA Bacteriologie $ivirusologi.e
LION CANTACUZINO (1863-1934), colaborator a lui
Mecinicov, a organizat gcoala rom6neascl de microbiologie gi a
lnfiinfat Institutul de Seruri gi Vaccinuri Bucuregti. In acest
institut a preparat vaccinul antitifoparatific, vaccinul antiholeric,
anticdrbunos, antituberculos (B.C.G.) lara noastrd a fost a doua
din lume care afolosit acest vaccin.
q c. LBVATITT, Sr S. NICOLAU, N. CONSTAIYTINBSCU,
au fost printre primii care au studiat virusurile: tropismul
virusurilor, incluziogeneza, morfopatologia virozelor 9i cultivarea
lor ln laborator.
\nlnxaNDRU SLATTNBINU (1873-1939), a fost primul
profesor de microbiologie la lagi. A studiat epidemiologia
tifosului exantematic, malaria, febra tifoidS,
tuberculoza. A organizat prima gcoald de microbiologie din laqi.
KC. IONESCU-MIHAB$fl (1883-1962) abordeazr teme
din: virusologie, bacteriologie, parazitologie, imunologie,
hematologie, anatomie patologicl gi epidemiologie. A continuat
dezvoltarea Institutului Ion Cantacuzino.
\,ilHAI CIUCA (1883-1969) studiaz6 printre altele:
scarlatina qi celelalte infeclii streptococice, febra tifoid6, difteria,
tifosul exantematic. A adus importante contributii in studiul
mapriei.
D. COMBIESCU a cercetat: febra tifoid6,
(1887-L96L)
febra recurent[, dizenteria, tetanosul, cdrbunele, gangrena
gazoasl, rickettsiozele, ulterior leptospirele.
\rlicrobiologia mediq44
icate-in patolosia umani si interactiunile
Din punct
molecule organice care schimbd energie gi materie cu mediul
lnconjurltor funcfionAnd pe baza principiului de maximl
economie gi care este capabil sd reacfioneze la actiunea mediului,
lt
 CaEoPsiaFIfrREA Bacteriologie $i virusologie caliopsia FLOREA Bacteriologie ti virusologie

sd creasci qi sd se reproducd. Dac[ o celula sau o grupare de componenla cIruia intrd acidul
celule (corpul omului conline circa 5 x 1012 celule) constituie o N-acetilmuramic ai N-
acetilglucozamina (cu unele
entitate funcfionali capabili de existenfa autonomi in mediul excepfii)
natural adecvat, atunci esteun organismviu.
- Diviziune directd (amitozi) - Diviziune indirect6 (mitoz6,
organizarea funclionald perfect?i a organismelor vii este - inmul{irea sexuatd este foarte cariochinezi) cufaze
bazxd pe organizarea ierarhicd a biomoleculelor existente in rari, situafie ln care zigotul caracteristice : pt ofaza,
celule, organizare care merge pan6 la constituirea unor structuri Diviziune (merozigot) se formeazl Prin metafaza, anafaza gi telofaza.
celularl recombinare geneticd. - inmullirea sexuati este
fine al cdror ansamblu rcprezinta structura celurard. in funclie de
frecventi, zigotul formindu-se
organizarea structurald toate celulele pot fi impdrfite in doui
orin meiozi.
tipuri: procariote gi eucariote. - Nu prezintd fenomenul de - Pot prezenta endocitozb 5i Pot
r- endocitozd gi nu are vacuole avea vacuole digestive

{ Tabel I Caractere diferenfiate ale celulelor digestive intracelulare. intracelulare.

t'{-j procariote gi
Formafiune Celule procariote
- Nu are nucleu tipic.
Materialul nuclear
(nucleotidul) nu este delimitat
de o membrani nucleard gi este
Nucleu
constituit dintr-o singurd
molecul[ circular inchisi de
ADN, care reprezintii un
cromozom unic.
- Nu are aDarat mitotic.
- Absente
- Unele celule posedi sisteme
Organite membranoase (mezozomii,
celulare lamele fotosintetizante)
provenite din membrana
citoplasmaticd.
Ribozomi 70 s (subunitdti 50 s si 30 s)
- In general este prezent
Perete
(lipsegte la micoplasme gi
formele L) avdnd o
celular
componenti caracteristicd :
peptidoglicanul, in
eucariote
Celule eucariote
- Au un nucleu tipic, cu nucleol
gi membrani nucleald.
- Cromozomii sunt mai mulfi,
num6rul lor este constant penfu
ospecie dat6.
- In timpul diviziunii se
formeazd aparatul mitotic.
- Prezente: mitocondrii,
lizozomi, reticul endoplasmatic,
aparat Golgi,elc.
80 s (subunit[ti 60 s si 40 s)
- Este prezent la levuri gi plante
(structuri distinctd de a
procariotelor) gi absentd la
celulele animalc.
- Nu au capacitate de - Au capacitate de diferenliere
Alte diferentiere celulari decdt celular6.
diferen{e foarte rar gi limitat. - Au dimensiuni mai mari.
- Nu au capacitate de a forma
organisme pluricelulare.
- Au dimensiuni mici (celiva
um)
Obiectivele microbiologiei medicale 9i conexiuni
interdisciplinare
1. Studiul microorganismelor gi al rolului lor in procesele
naturale, normale sau patologice gi al reacfiilor pe care le
provoac6.
2. Srudiul etiologiei qi patogeniei bolilor infeclioase,
parazitare gi imunitare gi mijloace specifice de diagnosticare,
prevenire gi combatere a acestora.
3. Studiul cauzelor gi mecanismelor de producere a
infecliilor bacteriene, virale, parazitate, qi nofiuni de imunologie.
4. Studiul microorganismelor gi al rolului lor in procesele
naturale, normale sau patologice 9i al reacfiilor pe care le
provoac6.

L2 13
I
Caliopsia FT OREA Bacteiologic gi virusologie

I 5. Studierea bolilor transmisibile cu potenfial dc largtr

propagare: tuberculozd, infeclii acute respiratorii, hcpatitc viralo,

I retrovirusuri, arbovirusuri, enterovirusurilor,etc.

6. cercet[ri ln vederea elaborlrii gi evalutrrii de tostc Capitolul II
moleculare pentru diagnosticul modern microbiologic, imunorogic Bacteriile: structuri, funcfii
I qi imunochimic, inclusiv ln scopuri epidemiologice.
7. Studiul eficacitiifii produselor biologice, precum gi al
$
i!
tt,

metodelor de profilaxie specificl a bolilor infectioase.

il
{l
c
Q)"., Z
I gi
8. Studiul unor aspecte fundamentale de imunologie celularI
umorald privind mecanismele imunomodulatoare; rolul
i"l

t!
Structuri celulare gi funcfiile lor morfologice
tt'
receptorilor celulari gi al funcgiilor celulare prin mediatori; ii

I mecanisme moleculare gi celulare ale bolilor autoimune gi alte

imunodeficienle.
'ii
if

I
1-Defuifcl bacteriile sunt organisme unicelulare (celula
somatici fiind gi celula reproducitoare), procariote (cu nucleu
alcdtuit dintr-un singur cromozom), haploide (cu unic set de
i'i
lil

I 9. Identificarea unor substante de origine bacteriand sau ii:

F
A gene), divizibile in celule identice. Dimensiunile se situeazi sub
vegetald cu proprietdti terapeutice.
t*
'iir
limita vizibilului cu ochiul liber (0,1-300pm) gi de aceea
observarea lor se poate reahza numai cu ajutorul microscoapelor.
I
.i'l

@bacteriilor
Se
I condifii optime este de 10-12 min. In
diviziune ln
in funclie de modul de

I procurare a substanlelor nutritive, microorganismele se lmpart:

--A.utetrsfe- igi pot sintetiza din surse anorganice metabolilii
esenliali.

t Ileltegoftofe - tdiesc pe seama gazdelor vii, de la care lgi

pt@n"""rur..
Morfologia bacteriilor
I Se referd la formtr; dimensiuni; dispozifia germenilor (fie in
stadiul vegetativ-de celulI procariotl, fie in stadiul de rezistenlI -
de spor); afinitatea tinctoriald.
: Forma existii 3 forme majore ale bacteriilor:
Sfericl (se referi la coci) cu anumite variafii:

t
$
g
T
t4 q
r5
5

t t*
ru
CaliopsiaFLOREA B acteriolo gie gi virusologie

r stafilococii gi streptococii sunt sferici; - spirochete intre 5 - 300 prn. X

. pneumococii au formd lanceolati (in vArf de lance); Diipozilia germenilor ei pot fi dispugi izolat sau in grupuri I
r meningococii gi gonococii au aspect reniform (in boabe de de doi sau mai mulli germeni. I
cafea, fat[ in fap). Cocii pot fi dispugi tn: {
Cilindricii (se referd la bacili) forma lor este alungit[, de - streptos (tn lanf) - streptococii; I

bastonaq cu forme diferite:

- diplo (dou6 c6te dou[) pneumococi, meningococi, I
r bacili scur,ti cu capete rotunjite, exemplu gonococi; I

enterobacteriaceele:
- tetrade (patru germeni dispugi ln doul planuri I
r bacili mari, gro$i, cu catete t[iate drept (Bacillus anthracis, perpendiculare); I

are lungime de 10pm gi grosime a de lpm);

l

- tn staphilos (in ciorchine) - stafilococii.

Bacilii pot fi:
N

I
o bacili scurfi, subliri qi incovoiati (bacilul Koch);
izolap., fbrA o dispozilie caracteristicd (familia I
r bacili fuziformi, cu capete ascufite,lungi (5pm-8pm); Enterobacteriaceae); I
. bacili cu capete mdciucat, ?ngrogat (Corynebacteriurn); in lanf - streptobacl\ii (Bacitlus anthracis): I
r bacili scurti, cu mijlocul umflat (bacilii pseudodifterici). - in palisadd, ca stinghiile de gard (bacilii pseudodifterici).
Curbl-spiralati (se refer[ la vibrioni gi spirochete) au
i
I
corpul format din una sau mai multe spire: Fig. 1 Dispozi{ia bacteriilor .|
o corpul format dintr-o jumdtate de spir6 (vibrioni); {-rllrrra

. corpul format din mai multe spire, nedeformabile

L:iFJ
.i;;"-: {

(spirochete: genul Treponema gi genul Leptospira); ii ,

'.'-;--:
,":-i-'d*r"''
".,ji,-{..'
i#'P,..,,.,.... I

i: #: q,'l
r corpul alcdtuit din mai multe spire, deformabile (genul t
Borcelia).
Formi pitrate se intdlnesc la formele saprofite. *r.'i:-s'-''
.-",.,.
.
,.,.ffi I
Forme intermediare - de cocobacili familia Parvobarteri.acea,e Fxdti

p.* {:::} F #5}

#mffi
Filamente - Actinomicete, bacterii care in stadiul de culturi
tinere formeazi filamente lungr gi ramificate, asemdndtoare unor |
micelii; ulterior se produce fragmentarea filamentelor rezultdnd
forme bacilare cu lungimi diferite.
-,-'-*"':'. I
Dimensiuni sunt de ordinul micrometrelor, variind lntre
0,1-300 pm lungime, de aceea ca sd poat6 fi observate la
microscop, acesta trebuie sd mireascd de cel pufin 900-1000 ori.
- coci intre 1-1,5 pm;
-'"''Y-.,.,...."..-l
- bacili lntre 0,5-10 pm lungime gi 0,3-0 5mp grosime;

16
 Caliopsia FLOREA Bac ter ioloila g I v lrusolo g lc
Afinitatea tinctoriali este un criteriu important de
clasificare. Se folosesc in mod obignuit trei coloratii principale gi
anume: colorafia cu albastru de metilen li colordia Gram gi
colorafia Zehl-Neelsen.
Colorafia albastru de metilen este o colorafie simpltr se
folosegte un singur colorant, albastrul de metilen, de obicei se face
pentru frotiurile din produsele patologice, pentru cE prezintd trei
avantaje:
- poate evidentia germenii extracelulari, dar mai ales cei
intracelulari;
- evidentiazd germenii incapsulafi;
- pune in evidenfd relaliile dintre germeni gi elementele
figurate din produsul patologic.
Colora,tia Gram (pusd la punct de Christian Gram,
bacteriolog danez, in 1884), este o colorafie diferen{iati,
foloseqte doi coloranfi de culori contrastante (violet de genfiand,
pentru colorarea ini{ial6 gi fucsind bazicd pentru recolorare), un
mordant (solutia Lugol) qi o solulie de diferenliere, decolorare
(alcool'acetoni). Colorafia Gram lmparte toate bacteriile in Gram-
pozitive gi Gram-negative ln raport cu permeabilitatea diferiti a
peretelui, dependentd de structura lor diferiti.
Colonafia Ziehl-Neelsen este o colora{ie diferen{iatl,
imparte bacteriile ln alte doud grupe tinctoriale reflectdnd structuri
diferite de perete: acid-alcoolo-rezistente (al cdror perete foarte
bogat ln lipide devine permeabil pentru colorant -fucsina- numai
prin incilzire gi rezistd apoi la decolorarea cu acid gi alcool)
rim6n6nd colorate in rogu) gi acid-alcoolo.nerezistente (pierd
culoarea rogie prin decolorare gi se recoloreazd cu al doilea
colorant, albastrul de metilen).
Structura celulari cuprinde:
- structuri esenfiale oricirei celule: nucleu, citoplasmi qi
membranb citoplasmaticE, alcituind protoplastul (cea mai
rudimentard form6 de existenfd a bacteriilor) gi peretele bacterian
I 18
I
Calioosia FLOREA Bacteriologie Si virusologie
rigid, structurS caracteristicd bacteriilor tipice, care protejeazd
protoplastul, (lipseqte .la Mollicutes);
structuri neesen{iale pentru existenla bacteriei, prezente
numai la unele specii:capsuld sau cel de-al treilea inveliq, cili
(flageli), fimbrii (Pili).
Sporul este forma de rezisten!6, ln care se pot transforma
unele specii, cdnd se gdsesc in condifii neprielnice de inmullire.
STRUCTURA BACTERIEI
intr-o reprezentare schematic6, pornind de la interior spre
exterior, celula bacteriand este alcituit6 din urmltoarele
componente structurale: material nuclear, citoplasma ln care se
gdsesc: ribozomi, incluzii, vacuole, structuri membranoase care
derivd din membrana citoplasmatici (mezozomi), structuri de
invelig (membrana citoplasmatici, perete celular), apendici
bacterieni (cili, pili) gi structuri extracelulare care constituie
glicocalixul (structuri regulate de suprafaj[, microcapsul["
capsul6, strat mucos-uneori).
Materialul nuclear
La bacterii se nume$te corp nuclear sau nucleotid, are o
organizare primitivd, nu este mfirginit de membrana nucleard gi nu
prezi*d nucleoli. Pe secliuni fine materialul nuclear apare
localizat ln partea centrald a celulei, constituind o zoni cu
dimensiuni gi formd variabilf, cu densitate electronopticl mai
scizuti dec6t citoplasma. Densitatea electronoptici mai scizuti a
zonei nucleare este explicati prin faptul c6 depi ea reprezintd cca.
LAVo din volumul celulei, ADN-ul care alcdtuieqte materialul
nuclear, reprezintd numai 2-3Vo din greutatea uscati a celulei.
Materialul nuclear confine 507o ADN ,30Vo ARN, nou sintetizat 9i
1"0Vo proteine. ADN-ul este organizat lntr-o singurb moleculd
l9
 Caliopsia FLOREA Bacteriolop ie si virusolop ie
dublu helicoidal[, circular ?nchistr, cu un diametru de 20^A. qi o
lungime de cca. l100pm, numit[ cromozom bacterian.
ADN-ul celular este format din doud lanfuri helicale
polinucleotidice infdgurate ln jurul unui ax comun. cele dou6
lanfuri helicale merg ln direcfii opuse, ele fiind mentinute
lmpreuni prin intermediul legiturilor de hidrogen dintre bazele
azotate complementare corespunzatoare de pe respectivele doui
lanfuri ale dublului helix. in structura dublului helix ADN,bazele
purinice (adenina, guanina) gi pirimidinice (timina, citozina), prin
complementaritatea lor, reprezintd elementul purtitor al
informatiei genetice, ?n timp ce, gruplrile fosfat (poti gi de zahir,
tip dezoxiribozd,, au doar rol structural. Fiecare lanf din structura
dublului helix ADN este un polimer de unitdti
dezoxiribonucleotidice. coloana vertebralI a lanfului ADN rezultd
din alternanfa invariabild a unei grup[ri de zahar (dezoxiriboza)
cu o $upare fosfat. Partea variabili a langului ADN este formati
din secven{e de baze complementare care realizeazd legdtura
dintre cele doud lanluri ale dublului helix la nivelul zaharurilor. se
cunosc urmitoarele combina{ii de baze complementare: baza
purinici (adenina) cubaza pirimidinici (timina) sibaza purinicd
(guanina) cu baza pirimidinicd (citozina). Bazele complementare
se gisesc situate in interiorul helixului de ADN, in timp ce
unitelile fosfat gi dezoxiriboza se afl6 situate la periferia helixului.
o bazn azotata purinicr sau pirimidinici regati de o molecula
de dezoxiribozr qi de un radical fosforic reprezinti o unitate
functionalii qi structuraltr numitr nucleotid. Nucleotidele la
r0ndul lor sunt unite trtre ele prin componentele fosforice
form0nd un lanf polinucleotidic (catena) rn c.ue succesiunea
bazelor, ce apar ca grupfui laterale, costituie elementul variabil
(structura dublului helix, model propus de watson gi crick in
19s3).
ln cromozomul bacterian se gdsegte informafia genetic6
necesard autoreplicirii precum gi pentru organizarea structurali gi
20
funcfionala a celulei. inmagazinarea informafiei genetice ln
cromozomul bacterian se ralizeazl sub forma unor segmente de
lanfuri de nucleotide dispuse lntr-o anumiti secvenffl. Un astfel de
segment nucleotidic constituie o geni 9i conline inscripfia unui
u*tnit caracter genetic al speciei. intregul cromozom este alcetuit
din gene care codifici caracterele care definesc specia.
Autoreplicarea ADN-ului precede diviziunea celulard 9i
dupi cum arat6 modelul helicoidal al lui Watson gi Crick, este de
tip semiconservativ, fiecare molecula de ADN nou format[
conline un lanf polinucleotidic din molecula de ADN parentald 9i
un lanf polinucleotidic nou sintetizat.
Informalia geneticl cile codifici sinteza proteinelor
structurale gi funclionale (enzime) este transmisi de la molecula
de ADN la ribozomi (sediul sintezei) prin intermediul ARN-ului
mesager (ARNm), a cdrui structura reprezinti transcrierea
mesajului genetic confinut tn anumite gene ale cromozomului.
Citoplasma
Este situatl intre zona materialului nuclear 9i fata internd a
membranei citoplasmatice, cu care este intim asociata. Ea
reprezinti un sistem coloidal alcdtuit din cca. SOVo apd, in care se
g[iesc: o cantitate mare de molecule organice mici (rezultate din
metabolismul bacterian), ioni anorganici, enzime gi acizi
ribonucleici (ARN) sub form6 de ARNr (confinut in ribozomi),
ARNt (ARN de transport) gi ARNm (ARN mesager).
Fiecare dintre cele trei tipuri de acizi ribonucleici este
format dintr-un lanf de nucleotide in compozilia cfuora inftdbaze
purinice (adenina gi guanina), baze pirimidinice (citozina gi
uracil), un zahar (riboza) gi acid fosforic.
Se mai pot gisi: plasmide (determinanfi genetici
extracromozomiali, forma{i din molecule de AND) care confin
informa{ia geneticfl pentru rezistenfa la antibiotice, sinteza
2l
I
I bacteriocinelor, mediere in fertilitate gi pentru sinteza unor factori
de virulentd; vacuole gazoase qi incluzii.
I Ribozomii
constituie elementele principale ale citoplasmei gi reprezinttr
I pAni la 4o7o dtn greutatea uscatI a celulei; ei dau aspectul fin
granular al citoplasmei. o mare parte a ribozomilor pot fi asociali,
constituind polizomi care la rAndul lor pot fi tiberi sau atagati de
I mezozorm sau/qi membranei citoplasmatice.
Ribozomii au un diametru de 20 coeficientul de
sedimentare este 70 unitrli svedberg (70 s).'tn,
I in anumite condifii
(stabilitatea lor este dat6 de concentratia ionilor de Mg+* Ki),
$i
ribozomii se pot desface in doud subunitdli de form6 neregulati cu
I constante de sedimentare de 50s gi 30s. Din punct de vedere
chimic ei sunt formafi drn65-7ovo ARNr gi3l-3ovoproreine.
La nivelul ribozomilor se desfbqoarI unul dintre cele mai
I importante procese ale viefii bacteriei qi anume biosinteza
proteinelor de structuri gi a proteinelor enzime.
I Incluziile citoplasmatice
sunt formatiuni structurale inerte, cu dimensiuni gi forme
diferite, carc variazd cantitativ ln funcfie de conditiile de mediu.
: uneori sunt lnconjurate de o membrand proteicI unistratificati, in
grosime de 20-40A. Ele pot fi de mai multe feluri:
- incluzii poliglucozidice (glicogen), producerea lor este
t stimulati de excesul de carbon din mediu, corelat cu limitarea
azotului, fosforului, sulfului, sau c6nd pH-ul este scdeut;
- incluzii de polibetahidroxibutirat (pHB), ele pot
: rcprezenta mai mult de Sovo din greutatea uscatE a celulei atunci
c6nd existd un exces de carbon gi surse de energie.
Incluziile sunt structuri legate de activitatea metabolicd a
: bacteriei gi reprezinti materiale de rezervi sau surse de energie.
I
Mezozomii
Sunt structuri membranoase aate se formeaz6 prin
invaginarea membranei citoplasmatice, ele pot fi
intilnite
ocanonal. Uneori, ei sunt mai rudimentari, luind nagtere prin
invaginlri simple ale membranei citoplasmatice, alteori constituie
structuri mai elaborate, sub forma de bucle, inele, sau lame
goncentrice. Formeazi lntotdeauna cavitiifi deschise ln spatiul
periplasmatic, sunt lntotdeauna ln contact direct cu materialul
nuclear, membranele din care sunt constituifi au aproximativ
aceeapi grosime cu membrana citoplasmaticd.
.Mezozomii contin cantitiifi foarte mici de enzime qi
componente ale transportului de electroni (ATP-aze,
dehidrogenaze, citocromi). Ei au rol in replicarea ADN-ului qi la
diviziunea celulard (contact dintre ADNc-mezozomi Pi mezozomi
:,.$9pt de diviziune), participarea la sinteza gi secrefia unor
exoenzime (penicilinaze), participarea la sinteza peretelui celular.
Membrana citoplasmaticl
, Este o structur[ care mlrginegte la exterior citoplasma
bacteriilor, separAnd-o de peretele pe celular. Este o membrand
biologicd groasl de 6,5-7 nm, pe secfiuni fine ea apare triplu
sratificati cu stratul mijlociu elecffonoptic mai transparent. La
bwa concepliilor actuale privind organizarea sructuralI a
rpembranelor biologice se afl6 modelul de "mozaic fluid"
elaborat de Singer qi Nicholson in 1972, model care a fost gi este
revizuit gi completat ln permanen!6. Conform acestui model,
membrana citoplasmaticd este forrratd din doud straturi de
molecule fosfolipidice dispuse cu pirgile hidrofobe fafd in fat6,
prinfre acestea, se gdsesc moleculele globulare proteice.
Moleculele de proteine se pot situa la nivelul unuia dintre cele
doui straturi fofolipidice sau le pot ftaversa pe amAndou6, fiind
pxpuse pe ambele fete ale membranei, formdnd structura ,in
mozaic". Este o structuri fluidd, dinamicd, temporard gi
23
CaliopsiaFLOHEA Bacteriotogie ;i virusologie CfuopsnFLORF,A B*t"riologr" {i rirustW

reversibili in funcJie de influenfele factorilor din mediu ;i a celor
metabolici. Proteinele din membrana citoplasmatici (inclusiv cele
din mezozomi) reprezintl cca.2ovo din totalul proteinelor
bacteriene.
Membrana citoplasmaticd este semipermeabili, cu rol de
barieri osmotic6, care regleuti schimburile ce au loc lntre celula
bacteriani gi mediul extern atAt prin procese active specifice c0t gi
pnocese de difuziune pasivd. Ea este sediul enzimelor implicate in
metabolismul respirator, fosforilarea oxidativd, transportul activ,
sinteza lipidelor, replicarea ADN-ului, biosinteza tuturor
componentelor majore ale peretelui celular (peptidoglican,
lipopolizaharide, fosfolipide) gi sinteza polizaharidelor capsulare.
Ea participd direct la cregterea gi diviziunea celular5, formarea
septului de diviziune.
Membrana citoplasmatici este implicatil gi ln sinteza ARN-
ului gi datoritii asocierii cu ribozomii ln sinteza proteinelor.
sensibilitate la lnozim gi penicilind. Lizozimul hidrolizeaz!
specific peptidoglicanii tntre N-acetilglucozamini gi acidul N,
acetilmuramic. Penicilina inhibd specific sinteza d(
peptidoglicani.
Bacteriile Gram-negative au un perete mai sublire de 1004
cu un confinut mult mai mic de peptidoglican (pdni la 2O7o) gt
flrd acid teichoic. Un strat extern numit membranii externl
acoperd peretele bacterian al bacteriilor Gram-negative. Aceastl
membran6 este mai groas6 decAt stratul de peptidoglicani gi estc
compus[ din lipoproteine gi
glicoproteine ata;ate dc
peptidoglicani. Aceastd membrani confine antigenul somatit
,;O", catacteristic bacteriilor Gram-negative.
indepartarea peretelui bacterian, care protejeazd membrant
citoplasmatic[, determini liza bacterianl, pentru ci membrant
citoplasmatici este incapabild sd reziste presiunii osmotice dir
naturd.

Peretele bacterian bacterian, create artificial, menfinute ln medii osmotice capabilc

Este o structurd rigidd, prezenti la suprafafa bacteriei cu o si protejeze delizdbacteriani. in medii hipotone aceste celule sc
grosime de cca. 150 A. Componenta principali a peretelui este sptrg, iar ln medii hipertone se ratatineazd. Protoplagtii provin dil
mureina sau peptidoglicanul, polimeri micgti, din doui tipuri de bacterii Gram-pozitive.
hexoze: N-acetilglucozamina (G) 9i acidul N-acetilmuramic (M), Sferoplagtii sunt forme bacteriene create artificial prit
aceste hexoze alteraeazd, formflnd lanfuri longitudinale. De indepirtarea pa{iald a peretelui. Peretele este lipsit de mureinl
grupele N-acetilmuramic se leagd lanfuri scurte (etrapeptide) lnsi conline lipide, motiv pentru care au aspect sferic. Sferoplagtir
alcdtuite din 4 aminoacizi: L-alanini, D-alanind, acid D-glutamic, provin bacterii Gram-negative.
L-lizind, ln locul acestui aminoacid poate sd apar6 acidul
mezodiaminopimelic. Rolurile peretelui bacterian:
Peretele bacterian aI bacteriilor Gram-pozitive diferi ca - asigurd forma bacteriei;
structuri gi compozifie de cel al bacteriilor Gram-negative, degi - asigur6 rezistenla bacteriei la presiunea osmoticl
ambii contin peptidoglicani. intracelulard, care este lntre 16-25 atmosfere;
Bacteriile Gram-pozitive au un perete gros, alcdtuit dintr- - are rol in diviziunea bacteriei, participf;nd la formarq
un strat rigid de peptidoglicani qi din acid teichoic. Cantitatea septului de diviziune;
rmre de peptidoglicani (70-8OVo) ofertr acestor bacterii
24 25
 CabopsiaFrcRE[ Bact rtologt tl vlrutologlc
- este sediul antigenelor, care pot induce un rispuns spocific
umoral sau celular;
- este sediul unor receptori pentru atagarea altor colulc
(microfage, macrofage) sau a unor proteine plasmatice
(opsonine), sau fixarea unor virusuri (bacteriofagi);
- are rol ln patogenitate, fiind sediul unor factori de
patogenitate.
I Spatiut periplasmatic
Apare pe secfiuni ca o zond cu densitate electronopticd
redusi in interiorul cdreia se gisegte un sFat sublire de
peptidoglican cu densitate electronopticd mai mare. Este situat
intre membrana citoplasmatici gi membrana externi. Ldrgimea
spatiului este variabili, depinzfind de starea fiziologicd a celulei gi
I de condifiile de cultivare. La nivelul lui, legate de peptidoglican,
se gdsesc pe4ile proteice ale unor molecule de lipoproteing ln
timp ce pdrfle lipidice ale acestora sunt situate in membrana
: externe: fosfataze alcaline, penicilinaze, ribonucleaze etc. Ele sunt
extern[.
Acest spafiu este sediul de depozitare al unui numfu mare de
; enzime gi pigmenfi
Membrana externtr
: Este stratul exterior al peretelui celular, are aspect
electronopic triplu stratificat. Este formatd din fosfolipide,
proteine qi cantiti{i variabile de lipopolizahwide.
: Structura membranei externe este formatd din doud straturi
de molecule fosfolipidice dispuse cu parlile hidrofobe fatd tn fafd
gi cu cele hidrofile distal. Printre aceste molecule se g[sesc
I intercalate diferite tipuri de molecule proteice, realizAnd o
legaturi strdnsd intre membrana externd gi stratul de
peptidoglican.
I gi este format, tn general, dintr-o singurl specie de subuniteli de
ti 26
,ij
I
Caliopsia FLOREA Bacteriologie gi virusologie
Func{ionalitatea peretelui bacterian pi a membranei
externe
Peretele celular este o structuri rigidd care asigur6 forma gi
protecfia osmoticl a celulei bacteriene.
Membrana externi are rol important ln reglarea traficului
molecular prin perete, permeabilitatea este mai mare decf,t a
membranei citoplasmatice pentru cI existi nigte pori (canale) de
transport pasiv, sau ln cazvl unor molecule mai complexe prin
intermediul unor proteine de transport (ransport active). Prezenfa
acestei membrane oferl propietEli deosebite ln ceea ce privegte
sensibilitatea la antibiotice, distributia exoenzimelor, toxicitatea.
Unele dintre proteinele existente in membrana externl sunt
receptori pentru fagi, colicine, replicarea ADN-ului. Membrana
externi constituie suprafafa antigenicd cu uuue imponanfd ln
inducerea r6spunsului imun.
La nivelul peretelui celular se gdsesc un numir mare de
gnzime situate la nivelul spafiului periplasmatic ai al membranei
pliberate prin membrana externdln funcfie de necesitdli.
Peretele celular participi la diviziunea celulari care se
tg,aLu;eazd prin invaginarea peretelui celular care conduce la
strangularea citoplasmei gi separarea in final a celulelor fiice.
Glicocalixul
Reprezinti structuri de origine bacteriani care confin
polizaharide gi sunt situate la exteriorul membranei externe.
Existi doud feluri de glicocalix: glicocalixul regulat de
suprafafi (strat RS) qi glicocalixul capsular (capsula).
Stratul RS
Este prezent atflt la bacterii Grarn (+) c0t gi la cele Gram (-)
glicoproteine care se asarnbleazd ln structuri hexagonale sau
27

CaliopsiaFLOREA B acteriolo gie ; i virus o lo g ie
tetragonale, dispuse sub forma unor relele regulate pe intreaga
suprafa,t6 a peretelui celular. Acest strat este foarte sublire gi se
poate vedea numai la microscopul electronic
Capsula
Este de natura polizaharidici complexe, cu molecule
neramificate lipsite de miez lipopolizaharidic, puternic hidratatii
(99Vo apd). Ea poate fi: microcapsuld (structur5 fin6 ataqatd intim
de peretele celular), capsuli obignuitd (structurd cu contur
delimitat), sau strat mucos (materialul capsular care este eliberat
in mediu).
Funcf ionalitatea glicocalixului
Pentru bacteriile cultivate ,,irr vitro"o pe medii uzuale,
glicocalixul nu este o structurd esenliali gi pierderea lui nu
antreneazd moartea celulei. Pentru bacteriile crescute in condilii
naturale ,,in vivo" unde pot sd apard factori nefavorabili gi agenfi
antimicrobieni (variatii de pH, ioni de metale grele, surfactanli,
bacteriocine, bacteriofagi, anticorpi, fagocite), glicocalixul este o
structurd multifunclionald cu importanta in supravief uire.
Stratul RS protejeazd, bacteria impotriva factorilor
nefavorabili din mediu, el poate favoriza ataqarea bacteriei la
diverse substraturi, poate fi implicat in unele activitdli enzimatice.
Capsula are doud funcfii:
a) promotor al aderenfei gi factor de colonizare pe suprafefe
b) protector al bacteriei fa[d de factorii nefavorabili
agenfilor antibacterieni din mediu.
Capsula poate proteja bacteria lmpotriva anticorpilor prin
mascarea surafefelor antigenice de la nivelul peretelui celular, ea
are propietifi antigenice (antigene capsulare '6Ktt) specifice care
poate diferenlia mai multe tipuri antigenice in cadrul aceleiagi
specii. In afara acestor functii poate str mai aibe gi altele: poate sd
28
w-
Cuttop"ruFLOWA Bo"trriolo
confini receptori pentru bacteriofagi, protejeazd impotriva
desicdrii, induce producerea interferonului, este un activator al
complementului pe cale alternativl.
Citii (ftagetii)
Sunt structuri filamentoase, flexibile, subliri (0,01- 0,02pm
ln diametru), cu lungime variabilA (6-15pm), dar totdeauna mai
mare decdt corpul celular gi sunt dispugi la suprafa{a bacteriei. in
suspensie cilii au formd spiralati, dar c6nd sunt examinate pe
preparate uscate apar sub forma unor filamente regulat ondulate
intr-un plan sinusoidal, cu lungimea undei de 2-31tm gi
amplitudinea de 0,25-0,60pm. Lungimea qi grosimea cililor,
lungimea de undd qi amplitudinea spirelor, numerul qi dispozilia
cililor pe suprafala celulei bacteriene sunt caractere de specie, cu
unele varialii in functie de vdrsta culturii gi de condiliile de
cre$tere: celulele in v0rstd sau crescute pe medii lichide au cilii
mai lungi comparativ cu celulele tinere ale aceleiagi specii sau cu
celulele crescute pe medii solide. tn timpul diviziunii bacteriilor
ciliate peritriche, numlru] cililor se dubleazd, distribuindu-se
ulterior in numir aproximativ egal celulelelor fiice. Formarea
ciHlor este reglati genetic fiind cuplattr cu ciclul de diviziune
celularl. Cilii individuali sunt prea subliri pentru a putea fi v[zufi
la microscopul obignuit cu lumind transmisd, dac[ nu sunt folosite
tehnici speciale de evidenliere cum ar fi: colorarea cu fucsinl
dupd mordansarea cu tanin sau prin impregnare argenticd; ei pot fi
observafi in microscopia cu cAmp intunecat datoritd tendinlei de a
gi forma agregate la suprafala celulelor peritriche.
Cercetarea structurii cililor la microscopul electronic a
evidenliat alcdtuirea lor din trei componente morfologic distincte:
o structurd bazalil (corpuscul bazal, complex bazal), o structurl
in formd de c6rlig gi filamentul flagelar principal.
29
) l
I
I CdnoFizFIoREA ti vnaobci.
Caliopsia FLOREA Etut ,lalntl ll vl&t lo,i. Rac,eriolocie

Complexul bszal reprezinti compononta cllului prjn care cap la cap. Acesto filamente formeazi un snop cu formi spiralati
atunci cAnd se invartesc ln dire4ia buni

I
acesta se ata$eazd la coryul bacteriei. Compcxul bsd;al al E,coli
este constituit din patru discud (diametru Z2,S nm) parslcla, Din purct de vedere biochimic, toale comPonenlele cilului
dispuse sub foma a doua perechi pe o tij6 care trccc prin ccntrul sunt alcituite din proteine cu propietdfi antigenice proPrii
(antigene ciliore sau artigene "E ), numite flagelile. Atat
I lor: o pqeche intemtr (M 9i S) qi o pereche exlema situatd spre
carlig (P ii L) ln carc discurile sunr ceva tnai distantaie. Cele patru
discuri au fost denumite M, S, p Si L ftr acord cu presupusa lor
iilalncna{ flagelar cet ti car[gul suut abntuite fiecare tn parts din
cite un singur fel de nolecule proteice' carc sunt capabile de

I atatarc la niv€lul membranei citoplasmatice, spatiut periplasnatic,

stratul de peptidoglican gi respectiv stratul lipopolizahaddic din
membrana extern6. Rolul celor patru discuri este de fapt acela de a
auioasamblarc.
.in firnclie de nundrul ti dispozilia cililor bactoriil€ se impart
ln bacledi:

I asigua etaniietatea stibatarii membranei citoplasmatice gi a

componentelor peretelui celular. Flagelii au migcare circulard,
corpusculul bazal (de fapt placa bzal6 a acestuia) avand rolul
- atriche (fM cili);
- monotri.che (cutn cil),
- amrttriche (a\ cebrn cil la ambii poli);

I rotorului unui motora$ electric. Astfel corpusculul bazal reprezintd

o componentA Stucturald complexE, montati ln lntleginE in
- lophotiche (u cite un smoc de cili la unul sau ambii poli);
- peritiche (cilti sulllt disputi Pe loatt suprafaJa corpului).

I
p€retele celular gi nrmbrana citoplasmatici (nodel strucural
propus de Pampbilis 9i Adler, 191). Tija centde care uest€ trunctionalitatA cllului
discurile conplexului bazat reprezintA componenta rigidn a .
Cifii bacierient au rol de organi0e locomotosre. Funcfia

I acestuia gi realizeaztr legatura cu carligul, c&lig care la randul s6u

se leagd pdn capdtul distal de filamentul flagelar. Tija centrali,
carligul 9i lilanentul formeazd o stlucnrd tubulari continui.
locomotoare e$e lndePliniti printr-o miPare de rctalie a
frlamentului flagelar ln Bport cu colpul celulei. AceastA mi$care
de rctralie a filamentului flagelar este asemanitoare unei ln9urubtrri

I Cer[gul reprezinti o structurA scurtd, care este situati ln

afara corpulului celulei bacteriene ti are o formi mai mult sau mai
ln mediu, avand drept urmare impingerea lnainte a coryului
bacterian (bacteriile cu filamente drepte sunt imobile). Motod
lotaliei cililor este complexul bazal iar energia neresata este

I pulin inrloitA- Carligul flagelului pemite de fapt, pentu cA este

flexibil, sI transmitd ln .nghi drErt migcarea rotativI de la nivelul
corpusculului bazal la flagelul propriu-zis.
firmizxii de ATP.

i Pflii (nmbdile)

I Filamenhrl flagelar principal reprezinti partea flexibild, ln

I sunt apendici filamentosi rcflagelari, imobili, prezenli ln
numar nare pe suprafafa utror bacterii. Pierderea pililor se poate
realiza prin mecanisme reversibile sau ireversibile, iar prezenla,

I
general spiralati a cilului, care se leag6 prin capdtul proximal la
capttul distal a[ c&ligului. Flagelul este de fapt un snop de numiml Si lungimea lor este influenlat{ de felul mediului de
filamente extrem de fine alcdtuite din molecule de flagelini puse gdtuA (mediile lichide favorizeaz[ aparilia pililor), de faza &

i !
p.pgtere a culturi.i. Pilii sunt mult prea subjid penhu a putea fi
3l
CalioFia FLOREA RaiE olosie ti virusoloEie CaiioDsia FLOREA Bart*ioloeie $ vintowit

observali la microscopul fotonic, dar pot fi vizualizati la nepiliate) dar atunci cend sunt prezenti ti sult lndepertali mecanic
microscopul electronic, La E coli, ca qi la alte Entercbacteriaceae, se refac cu utwinla
prezenla pililor poate fi pusi ln
evidenfi pdn testul de Atet pilii de conjugare cat Si cei comuni confin rcaePtori
hemaglutinare fimbrialt, bazat p€ propietatea loq de a adera la sp€cifici pontru bacteriofagi, r€captori situali in Yerf (pantru
hematii. bacteriofagi filamentosi) sau pe suprafafa laterab (p€nftu
Pilii sunt de obicei mult mai subtiri decet cilii. au o structua bactedofagji izonerici).
mai rigida fiind drepti sau cu forma u$or sinuoastr, oeregulatd (nu Pilii de conjugare, surt necesad inilierii procesului de
prezinti o lungime de und.d gi o amplitudine constantd), sunt nai cpnjugare. Pilii F prezenfl la celulele F (rxascule) de E.coli, au
scu4i ti mult mai numerogi, in genaral sunt p€ritrichi. Originea sugerat c6 ei acgioneazd ca nigte carlige rehactile care aduc
pililor este la nivelul membranei citoplasmatice, dar nu posedtr bacteriile ce se conjugi (donatoare gi rccePtoare) ln contact
aparat corespunzator corpuscului bazal. celutar, fera a fi implica,ti ln tnnsferul propriu-zis de matedal
Pe baza caractedsticilor morfologice, biochimice 9i genebc.
imunologicc a fost descrisa o rrare vari€tate de tipuri de pili, ln Pilii polari, aparcnt, nu sunt implicafi in conjugare, ei sunt
timp ce ln raport cu funclioDalitatea au fost descrise numai doud pili retractili, responsabili pentru o forni pdmitivd de migcare
tipud: baderiand I)e supraf4e solide, numiti miscare '!dn secuse".
- pili de conjugare (de sex), Pilii sunt responsabili 9i pentru formarea unor pelicule
- pili comuni (pili somatici). bacterine la suprafala cultuilor slatice.
Pilii de sex sunt mai $oti decat cei sonatici gi se gAsesc Pilii nediazt aderenga unor specii bacteriene la anumite
numai pe suprafala bacteriilor donatoarc de plasrnide mad hematii, inductnd fenomenul de hemaglutinare.
conjugative. Ptlii de conjugare su codificali de plasmide . Pilii sunt organite adezive care mediazi aiatarea unor
transmisibile gi sunt implicafi ln conjugarea bactedilor se numesc bacterii la celulc epiteliale ale marriferelor favorizdnd
pili F, pili I la E coli. iolonizarea. ln acest fel pot fi luaF ln consideralie ca factori de
Prlii comuni sunt detenninati de gene cromozomiale, degi Yimle(e.
este posibiu implicarea gi unor plasmide. Din punct de vedere , . Piiii joaci probabil Si un rol ln rezistcnla bacleriilor la
biochimic fiecare tip de piii este alcituit dintr-un singur fel de fagocitozi.
monomed proteici (piline) care se autoasarnbleazi sub forma unor
structud tubularc, ln care pilinele sunt dispuse helical. Natura
proteici aparte a pililor le conferi propieteti antigenice difedte de
cele flagelare.

Funcf ionalitrt€a pililor

Pilii nu reprezinttl structsd comune tuturor bacteriilor (chiar
la cadrul aceleiagi specii bacterieae pot exista tulpini piliate ti
33
 CaliopsiaFLoREA Baceiolngie si rirusologie
cariop,sia FLoREA D^.t !!9bNL!!!@blL

Fig. 3 Structura sPorului

Fis. 2 Structura bacterlel

' AceastA formi de rezitenlb nu are rol ln multiplicare sau

Sporul bacteriar
I Este o formi de rezistent', plezenta doar la anurnite specii
bacteriene, ex. familia Bacillaceae. Forma este sferici sau
I ovalartr. Evolufia sporului are ftei stadii: preparator' pr€spor'
spor matur. Fornarea sporului: in jurul nucleului bactedan se
depun structuri ce conlin H2O legatt, dipicolinat de Ca; oferind
I rezistenti deosebitd ta vadafii de remperatura ti usciciune. c\SF(-dd:.--)
Sporul poate rezisa la l00u C timp de 2-3 ore. In condifir
favorabile germineaza, ftecend in formi v€getativl.
I Stucrurile sporului de la exterior sunl exosporium, peretele
sporal, cortexul sporal (alcdtuit din lanrele concentrice), AND-ul

I cromozomial, sporal.
Rolul sporului este de a asigura perpetuarea speciei bacterine
ln condifii nefavorabile.
:

35
:1 34

ll
C^hopsiaFLOREA Bactefiolosie ti itusotoSae
III
Capitolul
Bacteriile: compozifie chimici,
metabolism, cultivare
COMPOZITIA CHIMICA A BACTERIILOR
Celula bacteriarr, ca gi celulele plantelor $i anirnalelor
conline: api, serud minerale, gluci<te, lipide, proteine, vitamine,
pigmenti 9i ati constituenli care tndeplinesc roluri diferite ln
frziologia bacteriand.
A. Apa reprezinti peste 75-80% diD masa bacteriana $i
fomeazi mediul ln care se petrec toate procesele vitale ale celulei
bacteriene. Apa celulari provine din mediul extem 9i din unele
procese metabolice. Forma sub care se gise$te HzO este llberl
(est€ mediul de dispersie pentru unele substanfe celulare), dar
existi gi mici cantiteri de ap6 l€gati (fizico-chimic cu difelite
comporente celulare).
Rolul H2O ln celu.la bacteriana esto variat:
- cotrstituie un mediu de dispersie pentru celelalte
compotrente bacterigne;
- participl la procesele metabolice;
- in prezenla H2O libere, proteinele se degradeazd ugor la
temperatu.rj ridicate.
Formele vegetative sunt ornorate la 55-65t in l5-20min
dratoriti cantitefi de apd libera pe care o co4in. Sporii baciedeni,
con;in mai putind api, se afld in marca majodtatea cazului legat5,
36
Caliopsia FI,OREA
ceea ce asigurd rezistcnta d€osebiti a acestei entiteri morfologicc
la temperafiri ridicate.
B. Proteinele reprczinul htre 40-80% din Sreutatea uscattr a
bactcriei, la forrnar€a lor participi aproximativ 20 de aminoacizi.
Compozilie
- prottine simple - forrnate doar din aminoacizi (acizii
theicoici, acidul diaminopimelic);
- protcine complexe (sau cenapse):
- complexe glucido-lipido-polipeptidice;
- heteroproteine care sunt formate din Foteine ti
grupare prostetici ex: mucoproteine Grctoine ti
mucoitinsulfuric qi glucozamini esterificatll cu H2S
exemplu mucopolizaharidu!, antigenul specifrc de
al pneumococului; antigenul M specific de tip
sheptococului hemolitic; acidul hialuronic din
streptococilor tineri) ;
- cromoproteinele forma0e din Foteioe $i
prosteticd ln care inr, un mctal, au ln spacial
enzimatice: catalaze, peroxidaze, citocromi;
- nucleoprcteincle formate dio proteirc $
Drostetice sunt acizii nucl€ici ADN ln nucleu 9i
in protoplasma.
Rolul proteinelor:
- plastic intri in constitu$ia unor comPonente celulare
exracalularei
- antigenic;
- energetic,
- ln patogenitate,
- ln transmiterea de caractere geneuce.
C, Enzimele sunt prez€nte in bacterii, bactedile sunt
cu un echipament enzimatic foarte complex capabil si atace
mod practic toatc materiile organice din naturd mai mult sau
pulin complexe.
37
 Ca\opsit F'-oPEA Bacbrlotonhtl rusot"gte
Capacitatea celulel bacterlene de r elntcllrr onzlme este
determinati genetlc. Din aproxinatlv 3Ofl)dc pm0elne, dln
crlule baclerirnt, ZXl0 sutrt enzime.
Echipamentul enzimatic este foarte bogat la bacteriile
rutolmfe (capabile & sint€ze pornind de la nnlcculc simple
anorganice) 9i din ce in ce rDai sfuac la cele heterotrofe (folosesc
substarnle organice), ln raport cu adaptarea lor la psrazitism.
Clasillcarea enzinelm
l. Dupn locallzare
Enzirnc extracelulsrt (exoenzime), acumularea ln mediul
de culnri este probabil rezultatul aurolizei celulelor, sau ie$irea
din celule moarle care gi-au pierdut permeabilitaea selectivi a
membranei exemplu: hidrolaze, prcteinaz€, ca$ohidraz€, lipaze,
etc.
Enzine ectocelulare (au rol fu per.neabfitatea selectivi ti
h respiralie), exemplu; pemreaze, translocaze) sunt fixat€ ti
situato ltr mpmbrana citoplasmaticd Di coDtroleazl permeabilitatea
selectivi a ac€steia, ele traDsferi substanf€le prin membrana
citoplasmaticd cu sau ldrd schimbarea chimicd a lor (hidrolizd).
Enzime inargc€luLrc sunt fie solubile, fie asociate diferitor
infrastructuri ale celulei bactedene: nucleul tisistemele
I membranare ca mezozomii, cromatoforii,
citoplasmatictr qi intervin ln procesele de sintezi.
membrana
2. Dupn tipul de acliune asupra substratului (qiteriul
I biochimic):
. hidrolazele: desfac legdtua dintre carbon gi atomii de O,
N, S, fixard totodatn o molecult de apl (prot€azele, RN-aze, DN-
I az€, lipaze, carbohi&aze €!c.);
- tranderazele: realizeaztr transfend anumitor radicali dupi
I o molecdA pe alta;
. oxkloreductrzele (desrnolazele)i desfac leg[turile din&e
atomii de ca$on. Sunt enzime carc cata.lizeaztr Drocesele d€
lii 38
lr
C"\op"iuFLOnSl Aacr";aosi" ti
"i,*oLgh
oxidorreducere, transferul de If pe oxigen molecular sau pe alt
acceptor, elibe€trd cantitiili diferite de energie necesard
E€tabolismului cel[lar. Exemplu: oxidaze, dchidrogenaze,
gat,Jaze, peroxidaze, izomeraz€le (racernazole).
. 3. Dupd modul de apari$e in aelula becteriani sunt de
doud feluri:
- enzime constitutlve: existi totdeauna ln celulii, fiind
sintetizate indiferent de natura rnodiului, sunt coDstituenlii
permanenli ai celulei;
- enzime inductiblle sunt sintetizate de citre celula
bacteriantr .numai ca r6spuns la anumifi comPuti specilici apdrufi
inrpediu. Io lipsa substanlei inductoar€ sinteza lor frrceteazi, se
face la nivel minim.
... D. Glucldele sunt prezente 10 microorganismq ele pot
reprezenta ?nne l+2O% din greutatea uscata Cantitatea de
glucide vadazEln raport cu: speciA versta, condiliile de mediu, in
cadrul aceleagi spocii apar variatii in raport cu hrlpina bacleriane"
Bacteriile contin glucide simple (mono 9i dizaharide) gi glucide
conplexe (polizahadde). Polizaharidele pot fi formate prin
qondensarca unor molecule d€ pentoze (pentozani) 9i hexoze
Gexozani), sau prin polimerizarea hexozelor, p€ntozelor Si
acizilor uronici, form6nd polizaharidele mixle.
C\rplarea in complexe a polizaharidelor cu proteinele,
form€azi la $rprrfrta bacteriil,or, caFuh, ce le confertr
prcpriet4i antigenice speciale gi de palogenitate $i rezislenfi la
conditiile de mediu.
. Bactedile pot elabora polizatndde care au proprietatea de a
pecipita specific serurile antibactoriene omologe, cxerylu
mucopolizaharidul -MPU (substanta SSS la pneumococ), sau
lipopolizaharidul -LPS- (glucido-lipido-proteine), antigenul,,O"
al bacteriilor Gram negative.
Rolul glucidelor: energetic, plastic, antigenic, patogenic
Caliopsia FLOREA B ac tet ioloqi" s i vi tBoloeie
E Lipidele reprezinu peri h l0% din greutatea uscatii a
bacteriei, iar la micobacterii, pot reprezenta p rd la 40% din
g(eutate. Bacteriile conlin substanfe lipidice ca: acizii gra5i, lipide
neutre, ceruri, fosfolipide. ln celulele lmbihanite lipidele sunt ln
cantitate mai mare. Ele se pot gdsi libere ln vacuolele din celuld
sau se pot gdsi sub formi combinati ln complexe: lipido-proteice,
lipido-glucidice sau glucido{ipido-prcteice.
Acizii gragi, bacleriile conlin acizi gra$i satuafi Outiric,
caprilic, ste{dc) ti n€saturali (palmitic, linoleic, crotonic), precum
qi acizi gragi speciali (la micobacterii sunt; acidul micolic,
tuberculostearic, ftioic).
Lipid€ neutre (gticeride), provin din €sterificarea acizilor
gragi cu glicerol.
C€rurile sunt substanle complexe, ln care esterificarea
acizilor gragi se face cu alcooli monovalenfi superiori.
la bacteriile acid-alcoolo-rezistente conlinutul ftl ceruri
atlnge 5-1O% din greutatea uscatii a bacteriei est€ ceara D ti
contine acid micolic, tn timp ce la altele este foarte redus 0,3-
0,8%.
Fosfolipidele sunt lipide complexe fornate din: acizi gragi,
glicerol, acid fosforic qi o bazd azotati (colina ln lectine,
etanolamina $i serina ln cefaline).
Fosfolipidele se gasesc i[ cantitate nai mare in bacteriile
Gram negative Si acid-alcoolo-rezistente.
Lipidele din bacterii nu con(ine colesterol. C.onlinutul
mare irt lipide din peretele micobacteriilor conferd
impermeabilitate la coloraliile obignuite, de ace€a se folosepte
coloralia Zehl-Neelsen.
7t Treponema pallid.um este un fosfolipid numit
cardiolipini care este un difosfatidil glicerol (confine 4 acizi
grati polinesaturali dife4i). Cardiolipina se gdse$te 5i in structura
lesutului miocardic bovin, din care se extmge, folosindu-se ca
CaliopsiaflnRE{ BacterioloSie ti vnusoloSie
antigen pentru evidenlierea anticorPilor omologi, pentru
diagnosticul sifi lisului.
Rolut lipedelor: energ€tic, plastic, patogenic (slab),
6ntigenic (slab), in permeabilitate.
. F. Substanlele minerale variazE in furctie de specie, iar in
cadrul aceleagi specii variazi ln raport cu varsta culturii $
compozilia chimici a mediului de cultura. Calule tinere conlin de
6-7 ori mai muhe substante minerale decat cel€ bduene. Ele
rqrczittL 2-3O% din greutatea uscati a bacteriei. Se gtrsesc toate
oligoelementele: Fe, Ca, Mg, Na, Cl, Pb, S, Zn, Cu etc. Aceste
elemente intrl in compozilia diferililor compu$i organici celulari:
sulful ir aminoacizi, fosforul ln nucleoproteine, ln fosfolipide sau
a computilor macroergici (ATP). Fierul lntla in compozitia
citocromilor, enzime cu rol important in respiralia microbiani.
Datodtit cantitdlii mari de electrolili dizolvati ln celula
micrcbiani, presiunea osmoticd interni a microorganismelor este
comid€Iabile, astfel s-a calculat ca la stafilococ poate atilge 15-
20 atmosferc, iar pentru colibacil 6 atrnosfere.
Rolul substanlelor minerale:
-favorizoazd schimburile lntre celub si mediu;
-contribuie la reglarea presiunii osmotice,
- are rol plastic, intri in compozilia constitue4ilor celulari gi
ai unor enzime;
- contribuie la reglarea p}l-lLi (7 ,2-7,4) ti a potenlialului dc
oxidoreducers;
- activeazd sisteme snzimatice: cataljzeazd unele procese
(Fe-citocromoxidaze), cataLizeuA sinteza pigmenlilor, Fc
este necesar sintezei toxinei difterice, rol ln respirafic
(flavoproteinele), participd la permeabilitatea selectivi.
G. Vitaminele unele bacterii sunt capabile si sintetizezc
vitamine ln catrtitnli atat de mari incat servesc ca materie primtr
peoru €xtragerca acestor vitamine. Astfel biotina €ste sintetizattr
de specii ca: Proteus vulgaris, Mycobacteriwn tuberculosit,
Ll
Caliopsia FLOREA
A! !!.1!t!,! Eln I t.l t!! y!%* Ca\opsiaFt DREA Racteriologie ti vittsolosie

Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa, Baclllut anthracis, - ideotilicarea bacteriilor la bacilul piocianic sintetizeazi
Seftatie marcescens- Tiamina (yitamina Bl) este sintctizstd de: ,. piocianina (albasrd), pioverdina (verde).
coli, B. subtilis, S. typhi, Shigelln, C. dlphterlae. Pilidoxina I. Substanle care au acfiune antibacterisni Multe specii
(vitamina 86) este sintetizat?i de uoii lactobacili. bacteriene elaboreazi substanle cu actiune inhibitoare asupra altor
Pentru om, flora microbiantr intestinald constituie o specii sau asupra altor tulpini din aceragi specie. Unii bacili Gram
importantd sursi de vitamine (vitamine din grupul B, vitamina K). negativi sintetizeazd antibiotice cu actiune bactericidd sau
H. Pigmenlii sunt prezenti ln multe bact€rii, mai ales bactedostaticd de exemplu polimixine, piocianin!, ele actioneaze
bacteriile anaerobe elaboleazt pigmeoti. Pigmentogeneza este asupra altor specii.
caracteristicd speciilor bacteiene cromogene. Ea este dependentd Alte bacterii sintetizeazi subslant€ cu &ctiune impotriya
de conditiile de cultivare, mediile solide favcd.rze:Lze propriei specii, se numesc bact€riocin€.
pigmentoggneza. De asemenea este necesarA pr€zen{a uno!
elemente ca: azotul, magneziul, fierul, reacfia mediului, sursa de
carbon, temperatura, cantitatea de oKigen, lumina. METABOLISMUL BACTERIAN

Clasilicsre bacteriilor care contin pigmenti in func$e de Cupriode multitudioea de reactii biochimice, ce au loc in
specie: celu16, rcaclii pdn care materialul nutritiv este luat din mediu,
- bactedi fotocromogene sirtetizeaze pigmenlii ln prezenta transfornat in energie 9i in constituenli celulari
luminii,
- bacterii scotocromogene sintetizeazd pigmenfii ln absenla Ceracteristicile mctabolismului bacbrian:
luminii. - Este un metabolism unicelular, se desfbsoari intr-o
Clasificarea bacteriilor in funcfie de loca.lizarea pigmenfilor; singua celuh.
a. cromofore (pigmentul este intracelular); - Este un metabolism necompartimentat, caracteristic
b. paracromofore (pigmentul este legat endocelular, de prccariotelor (lipsa organiielor citoplasmatice).
perete, ca la stafilococi); - Este url metabolism teleonomic, ln timpul evoluliei nu au
c. cromopare (pigmentul este elibemt in exterior). fost selectate acele cei metabolice $i acele mecanisme de reglare
care sd-i asigure o eficienlS maximi,
Rolul pigmenlilor - Se caracterizeaza printr-o mare flexibilitate netabolici, o
- fotosintezai capacitate crescuta de adaptare la condilii foa{te vadate de mediu.
- rol protector (pigmentii carotenoizi protejeazl fafd de - Este un metabolism de mare intensitate, caea ce asigua o
u.v.), multiplicare rapide, cu timp de gen€ralie de 20 minute (celulele de
- func{ie vitaminicA, antibioticd, enzimatictr (vitamina K, rnamifere au timp de genemlie de cel pulin 24 ore).
piocianina, fl avoproteinele): Io complexitatea metabolicd a lumii bacteriene aclioneazd o
- semn de imbbtranirc, substanle dc cattbolisn (melaninele); restriclie genetici, determinati de cantitatea de informafie. In
42

tt
 I
r
Csliopti,^F'I 0REA, Racterioloeie ti ri/BoloBie
E,coli, molecula cromozomiala de A-DN, arc 2,9x IOo daltoni, ea
poate cdilrca aprox. 3000 tipuri de molecule de protein€. Dintre
acestea cam 2000 sunt proteine, enzirne, rmi mult de 1/3 din ele
fiind izolate, purficate $i caracterizrte.
Nutrifia bscterianl
Este suma proceselor metabolice, ce concuri la procurarea
de materiale convertibile in energie ii componente celulare. in
raport cu tipul de energie qi modul de obfinere, microorganismele
se lmpart ln:
. fototrof€ (fotosintetizante), utilizeaza energia rudiantd-
luminoasA;
-chimiotrofe (chimiosint€tizante), utilizeazi energia
rezultata din reactii biochimice de oxido-reducere, ce pot avea loc
la intuoeric.
in raport cu felul sursei de azot gi carbon, microorganismele
se impart:
- autotrofe: utilizeazA pentu sinteze azotul 9i carbonul din
compugi anorganici simpli: CO2, NH1, NO2, NOr.
- heterotrofe: utilizeazE pentru sinteze azot gi carbon din
substante organice diferite, care sunt descompugi in produqi
simpli, in mport cu gradul de complexitate.
Microorganismele fotosintetizante utilizeazd doud felud de
reaclii, ce se desfbgoad cuplat:
- reactii fotochimice, in care energia luminoastr absorbitA de
pigmenli speciati este convertitd prin fotofosforilare in compugi
macroergici: ATP (adenozin trifosfat);
- reactii de biosintez!" ln care ATP format antcrior cstc
folosit in reaclii endergonice penau sinteza de rnateriale celulsrc,
utilizdnd ca sursd de ca6on, fie CO, (fotoautotofe), fie substonlc
organice (fotoheterotrofe): alcooli, acizi grapi simpli, ca surd dc
azot est€ folosit amoniacul sau NO2.
44
Calopsia FLOREA BacQnobgi? ,i virusologie
Microorganlsmele chimosinretizante utilizeaza energia
obtinuti prin reacfii de oxido-reducerea unor substante anorganice
sau otganice.
- chimioautotrofcle folosesc ca suls6 de carbor, CO2, iar
ca susi de azot, amoniacul, nitrilii, nitralii ex. sulfobacteriile,
ferobacteriile, bacteriile nirifi catoare;
- chimioheterotrofele sunt incapabile se-$i sintetizeze toti
metabolilii esenJiali, ei fiind luati din mediu dc cultud.
Metabolismul bacterian este de doui tipuri:
- metabolism energetic (pdn care se asigure respiralia
bactedand), rcactii catabolice;
- metabolism de sintozi (pdn care se asiguri sinteza
componentelor bacteriene), reaclii anabolice $i catabolice.
Metabolismul energetic bacterien
Respiralia reprezinta tohlitatea reac$ilor biochimice,
aerobe sau anaerobe, producatoarc de energie. Aceste reaclii au la
bazi mecanismul oxido-rcducerii biologice. Prin oxido-reducere
biologicd se infelege piederca atomilor de hidrogen (electronilor)
de citle o substanfi chimictr, donator 9i transferul lor pe mole.cula
altei substanje chimice, acceptor, ln timp ce prima substanp (A)
se oxideazi, a doua (B) se reduce concomitent. Aceste doui
reaclii cuplate, de oxidare 5i de reducere, sunt reversibile. Ele
ne.esiti prezenla onzimelor, carc $ansponA hidrogenul (electroni)
de la donor la acceptor, numite dehidrogeaaze. In func1ie de
natura acceptorului final de hidrogen existl douA tipuri de
respirafii.
. Respiralie aerobi (oxibiotica), acceptarul final este
oxigenul molecular, iar produsul rczultat esle apa. Ac6t proces
este deservit de mai multe sisaeme enzimatice dehidrogenazice:
nicotioice. flavinice. citocromii.
45
 FLOREA
Caliopsia \dtrttkr|'gtr | turr(,loti.
- Respiralie ana€robi (anoxibioticA), acccpt(nul linul cstc
orice substanF anorganicd diferiti de oxigen, cx, CO2 sau o
substantA organici (fermentalie).
In func(ie de stuctura chimicd a coenzimci suu a grupului
prostetic, aceste enzime pot fi grupate ln mai multe categorii.
- Enzime nicotinice, au drept coenzime fic NAD (nicotin-
adenin-dinucleotid), fie NADP (nicotin-adenin-dinucleotid-fosfat)
care reduse devin NADH2 9i respectiv NADPH2;
- Enzime flavinice, au drept grupare prosteticd
(nedisociabile de apoenzime) FMN (flavin-mononucleotid), sau
FAD (flavin-dinucleotid). FAD rcdus devine FADH2;
- Enzime ferice, grupul prostetic conline fier sub formi de
dedvali ai protohemului. Fierul poate fi oxidat sau redus reversibil
prin pierderea qi respectiv, cAgtigul unui electror. Enzimele ferice
sunt citocrcmii b, c, a, ar, dintre care ultimul, identificat cu
citocrom-oxidaz a, transferi electrcnul pe oxigen, ca acceptor
final- Alte enzime ferice sunt: catalaza gi peroxidaza, capabile si
descompuni apa oxigenatb direct (catalaza), sau prin fixarea
oxigenului rezultat, pe ull subsftat rcdus, cu formarea ulterioard de
apA (peroxidaza).
Bacteriile a€robe posedi to{i citocromii, bacteriile
facultativ anaerobe posedi unul sau doi citocromi linali, iar
bacteriile anaerobe sunt lipsite de citocromi, precum gi de
calalazi $i peroxidaztr, ele nu sunt nec€sare pentru ci
procesele anaerobe nu conduc la formar€a de api oxigenati,
- Enzimele cuprice, grupul prostetic con,tine cupru. Ele pot
dehidrogena substntul $i fixa hidrogenul direct pe oxigen, iArd
intermediul citocromilor.
Energia eliberati ln cu$ul reacliilor de oxido-reducere nu
este consumati pe loc decat pa4ial. Excesul este inmagazinat sub
foma legdturilor macroergice fosfarate pe caue le confine ATP
(adenozin-trifosfa0 9i folosita dupd nccosirdlile de moment ale
celulei.
L
Caliopsia FI-OREA Bac t. I iolog t. I vn us.l os ie
I,l
in respiralia aerobd mecanismul de sinteza a ATP este
feprezentat in special de fosforilarea oxidativd (la nivel de
catalizator), cuplatd cu partea terminala a lantului respirator.
in respiralia anaeroba (fermentafie), lipsitl de lanl resptator,
sinteza ATP este Jbcuta prin fosforilarea la nivelul substratului,
donatorii qi acceptorii de hidrogen fiind metabolili organici
ln firnclie de potenlialul oxido-r€ducitor al mediului,
s,au descris mai multe tipuri de respiratorii.
Bact€rii strict aerobe, cresc numai in prezenla unei cantital
mari de oxigen, folosit ca unic acceptor final de hidrogen. Aceste
bactedi poseda: catalaz6, peroxidaza 9i citocromi.
Bacterii strict anaerobe, cresc numai ln absenfa oxigenului,
sunt lipsite de enzimele de mai sus, Aceste bacterii sunt foarte
sensibile la acjiunea oxigenului, carc Ie este toxic.
Bacterii aerobe, facultativ anaerobe, au posibilitatea
arnbelor tipud de respirafie, in funclie de existenla oxigenului.
Degi lipsite de catalazi $i citocrcm-oxidaza, ele pot crcite in
aerobioze fiind mult mai pulin sensibile la apa oxigenati, datoritd
unor peroxidaze flavoproteice capabile sd descompuni apa
oxigenatr.
Bacterii anaerobe microaerofile. tolereazd cantititi mici de
oxigen, probabil pdn achizilia unor enzime de tip catalazic.
Energetica respiraliei aerobe
Energia se obline ln doue moduri principale:
" prin fosforilarea substratului Pe calea glicolizei
anaerobe, in care o moleculd de glucozd este deg.ada€ in doua
molecule de acid lactic, ftecand prin stadiul de acid piruvic;
- prin fosforilarea oxidativi (la nivelul catalizatorului), in
cazul catabolismului glucozei in aerobioztr. Acidul piruvic este
carboxilat la acid oxal - acetic, intrA apoi ln ciclul acizilor
tricarboxilici (ciclul KREBS), fiind carboxilat pAnn la HzO Si CO:.
4'7

C^lj,opsi^FlI)REA Dacteriologie ,i
Bilantul energetic total rezultat din catabolizarca completi'
aerobd, a glucozei este de 38 moli ATP/I mol glucozi. $tiind cd
legAtua macroergicd a 1 mol de ATP conline cca 7000 calodi,
insearrmtr ci din 38 moli ATP rezultd 266 kcaVmol glucozi
complet degradati.
Celelalte substante energetice, ca arninoacizii 9i acizii gragi
intld in degradarea aerobd la niyclul ciclului KREBS: aminoacizii,
ce sufere hansaminarea, inte la nivelul piruvatului,
dupd
aspartatului, glutamatului, iar acizii graqi sub forma acetil-CoA' la
nivelul acidului oxal-acetic.
Energetica r€spiratiei ana€rob€ (ferm€ntatiYe)
Energia se obline pdn fosforilarea substratului. Din punct
de vederc energetic, fementalia este inferioari respiraliei aerobe'
ea fumizind de 12-19 ori mai pu{ini energie (ATP).
Metabolismul glucidelor la bacterii
Glucidele reprezintl surse de carbon 9i energie. Bacteriile
utilizeazd glucidele sub trei fomrc:
-monozaharidele ca ataxe.
- oligozaharidele sunt hidrolizate in monozahadde,
- polizaharidele sunt de asemenea in monozahadde de citle
hidrolaze specifice. care sunt exoenzime Si ectoenzime.
Catabolismul glucidelor, toate monozahaddele sunt mal
i[tai transformate in glucoza-6-fosfat (G-6-P), care urmeaza
cdteva cii principale de metebolizare:
-calea hexozo-difosfalilor (EMBDEN-MEYERHOF-
PARNAS), produsul final este acidul piruvic, se produc
ATP pentru lmol de glucozi;
- calea pentozofosfa$lor, de|i esrc neenergetici,
importanta. deoarece este o sursa de Pentoze. necesare sintezei:
acizilor nucleici, glucidelor cu 4, 6,'1 atonn de ca.rbon 9i de
NADHz, necesarc sintezei glucidelor 9i lipidelor;
48
r tr
eirusotoSie
t Caliopsia FI-OREA
calea ENTNER-DOUDOROFF este caractedstica pertu
- il
Pseudamonas Si Aeromonas, fiiniznazdNADPH2 Fi
ATP Denru lmol glucoztr:
energie: lmol
n
t
- calea ciclului acizilor tricarboxilici (KREBS). repreziord
calea comun6 de catabolizare a glucidelor, lipidelor ti
eliberffe de
iminoacizilor (dezaminafi)' pan, la CO, $i H2O' cu
oxido-reducere'
en"rgi., prin rcacfii succesive de decarboxilare,
hidratare, sub actiunea unor enzime specifice'
Sinteza poli?ahsridelor bact€riene
Oligozaiariilele (dizaharidele) sunt sintetizate pdn reaclii
de transglucozidare, catalizate d€ tansglucozil-transferaze'
Poiizaharidele sunt sintetizate pdn tmnsglucozidarea unei
unitali monozaharidice pe un rest oligozaharidic'
Sinteza acidului hialuronic
Mai intai are loc sinteza acidului glucuronic pnn
dehidrogenarea UTP-G in prezenta NAD li sinteza N-acetil-
glucoz;rinei din glucozd-6-P. Ac-CoA. cu paniciparca ATP'
"slutaminei.
UTP { u;idin-ljitosfal ). Este apoi sinletizad unitale de
Eaza,, pnrL formarea legiturii l-4 glucozidice, intre acidul
glucuronic N-acetifglucozamina. Aceasti unttate este apol
ai
poliInenzat6.
Acidul hialuronic infta ln compozilia structudlor capsulare a
diferitor bacterii (saeptococi tined).
Melabolismul lipidelor la bacterii
Bacteriile au capacitatea de a degrada ti a sintetiza lipide
fi 2 moli nautre ti fofolipide. Degmdarea lipidelor are loc sub acfiunea
lipazelor gi esterazelor, care de obicei sunt exaacelulare'
-
estc
Gliceridele sunt hidrolizate ln glicerol 9i acizi graqi
Fosfolioidele sunt hidrclizate in: glicerol, acizi grafi, acid fosforic
49
Caliopsia FLOREA Rdct.dolotL t I vlrurobs It Calopsia FLOREA Ba.tetiolosp si,in soloetc

Ei baza azotatd (colina ln cazul lecitinelor, sau ctonol-amina, Biosinteza tri gliceridelor
sedna in cazul cefalinolor. Din monogliceride, se formeazi digliceride 9i apoi
Glicerolul, rezultat din hidroliza lipidclor, este rcutilizat ca higliceride, p n adaugarea succesivi a cdte unui rest de acil-CoA,
atare ln liposinteze, sau dupa fosforilare, esle transformat ln prin reaclie de transacetilare, dependent' de ATP qi CoA.
hi&oxi-acetonfosfat g inh6 ln ciclul BMP (EMBDEN- Din alfa-glicerofosfat $i acil-CoA, prin formarea
MEYERHOF-PARNAS), al glicolizei anaerobe. in&lmediara de acizi fosfatidici (fosfogliceride fnri baze
^zotatd).
Acizii gra$i, rezultali odarii cu glicerolul, din hidroliza Se face astfel legdtura cu fosfolipidele
lipidelor, intrd ln reactii de oxidare, in special pe calea ciclului
LYNEN (bete-oxidarc). Aici are loc, prinft-uo proces oxidativ, Biosinteza fosf olipidelor
ruperea succesivi a cate unui fragment de doi carboni. Fiecare Est€ un prcces endergonic Ai presupune presinteza
scurtaro cu doi carboni cuprinde o succesiune de patru reaclii glicerolului, acizitor glasi ti bazgi azotale, etanol-amina provine
pa4iale precedate de aciivarea acidului gras, sub fomra de acetil- din decarboxilarea serinei, iar colina din metilarca etanol-aminei.
CoA. Resturile acetil-CoA, intla in fondul comun al unititilor cu Sinteza fosfolipidelor arc loc ln pahu etape:
doi atomi de carbon, putand fi utilizate in ciclul KREBS, in - formarea alf a- glicerofosfatului,
sinteze acetil-derivatilor, sau pentru sinteza de acizi gaqi. Baza - formarea acidului fosfatidic,
a'z'otatd, rcz')hatl din hidroliza fosfolipidelor, este folositi, apoi, - formarea digliceridelor alfa-beta,
ca atare pentru sinteza de fosfolipide, sau tansformati in - incorporarca bazei azotate.
aminoacizi. Bazele azotate reprezinti o sursA importanta de
gmpAri metil, necesarc altor sinteze. Metabolismul proteinelor la bacterii
Aminoacizii incorpomli sub formi de proteine $ peptide, au
Biosinteza lipidelor rol plastic qi rol energ€tic, exceplie fac anaerobii proteolitici. Cele
Biosinteza acizilor gragi, urmeazi doud cii: mai multe specii bacteriene degadeazd activ arninoacizii,
- alungirea unui acid gras cu lncd doi carboni, prin reversia folosindu-i apoi pentru diferite sinteze. Aminoacizii sunt prcluali
pa4iah a unora din etapele de degradare din ciclul LYNEN, de ca atarc din mediu, sau in urma hidrolizei substanlelor proteice, de
exemplu sinteza acidului stearic (18 C), dio acid palmitic (16 C) ii cAtre proteazele (extracelulare) $i peptidazele (extra fi
Acetil-CoA: intracelulare) bactedene.
- calea malonil-CoA, pdn care o unitate acil CoA este Absorb,tia aminoacizilor este asigurati de c6tle sisteme
condensati cu un fragment de 2 C, cu formare intermediard a permeazice specifice, consumatoarc de energie. Izomedi D ai
malonil-CoA, aceasti cale necesiti: CO2, biotina, ATP, NADH2. aminoacizilor sunt mai rispandili decat h alte organisme, care
utiliz€zzd ln special L-aminoacizii. La bacterii, D-aminoacizii
formeazA dife te peptide cu activitate antibiotici (gramicidina,
polimixina, bacihacina), capsula bacilului cirbunos, sau participi
la formarea peretelui celular (D-alanina, acidul D-glutamic).

50

Caliopsia FLOREA
!!,1 :t!!v !! s !!!!!A!!!!4!
Catabolizarea aminoacizilor
Bacteriile Gram negative atact toli aminoacizii, folosind ca
sursi d€ carbon, glucoza gi amoniac ca sursd de azot.
Bacteriile Gmm pozitive au capacitate limitati de degradare
ii sintezd a aminoacizilor si necesiti un numtrr de aminoacizi in
mediul nutritiv, factori de crcstere-
Degradarea aminoacizilor este iniliat5 prin indepertarea
grupdrii aminice prin mai multe reaclii.
- Transaminarea, transferul NH3 pe un oxiacid cu formarea
aminoacidului corespunzetor,
- Dezaminarea. lndepartarea grupei amino gi care se
datoreazA umitoarelor grupe de enzime:
a) cu spectru larg de acliune, L 9i D-aminoacidoxidaze (ex.
la ProterJ se gdseft€ L-aminoacidoxidaza, fiind utilizatd ca un tesr
important de identificare, reaclia fenilalanindezaminazei). in timp
ce D-aminoacidoxidaza se intalneste la multe bacterii Gram
negativ€;
b) dehidrogenaze, dintre care glutamat-dehidrogenazele
NAD ii NADP d€pendente, au un rol najor in utiliza.rea N (ionul
de amoniu din mediu):
c) enzime avand ca substrat specific un singur aminoacid cu
mecanisme vadate de reactie: asparginaza, glutaminaza,
aspartaza, histidaz a, atginaza etc.
DupA indeplrtarea grupei amidce, scheletul de carbon intrA
in reaclii degradative proprii mai ales in ciclul acizilor
tricarboxilici.
. Decarboxilarea aminoacizilor are loc neoxidativ si
ireversibil, sub acfiunea unei decarboxilaze specifice fiectuui
aminoacid, avand drept coenzimd piddoxal-P. in urma acestci
reaclii se formeazd amina corespunzdtoare 9i bioxidul de carbon,
Formarca de amine (bazice) rcprezinti un mecanism de tamponarc
a pHlui, care tinde spre aciditate, prin acumular€a de produgi do
fermentalie acizi. CAnd pH-ul scade sub 6, este activo0l
52
T
r cahopsiaFLOP.EA Ba.te,ialosie y vnurolotlc
I decarboxilarea (pH optim 2-6), cu producerea de aminc li
crelterea PH ului.
Sinteza aminoacizilor
Acest proces implici fixarea azotului pe lanlud carbonico
preformate (mai ales cetoacizi). Azotul este luat sub formd de azot
molecular (autotrofe), NOr, NO3, amoniac, sau de grupurc
aninice GNH2), 6eterorofe).
Bacteriile autotrcfe care folosesc azot molecular. fl
transformi in amoniac (nu se cunosc mecanismele), iar acests crto
fixat pe acidul alfa-cetoglutaric, sau acidul glutamic $i plin
transarninare se formeazi alti aminoaclzl.
Heterotrofele, cu un grad mai inalt de parazitism, lblosc$c
pentm oblinerea aminoacizilor necesari, reaclia de transaminarc,
catalizatA de transaminaze specifice, care necesitd prczenla NAD
o
Si piridoxal-fosfatului. Transaminarea este reaclic dc
dezaminare, prin care gmparea amino GNH2)a unui aminoaoid
este transferatd in pozilia alfa a unui alfa-cetoacid, care astfcl
devine un aminoacid nou, 1n timp ce primul aminoacid (carc u
pierdut gruparoa amino devine cetoacid). Unele bactcdl
heterotrofe nu-$i sintetizeazd nici pdn transaminare dcc8t un
numar restrans de aminoacizi, ceilalli ii ia ca atare din msdiu
(aminoacizi esentiali).
In concluzie, ln ceea ce privegte legatum cu metabolismul
glucidic, se pot distinge trei cii de biosinaeza a aminoacizilor, pc
baza prelutuii scheletelor carbonice de la glucide:
. glicoliza anaerobl @MP), de la acid 3P-gliceric se poutc
ajunge la; serind, glicin6, iar de la piruvat se ajunge la: valintl,
alanini. leucini:
- guntul pentozelor, prin intermediul formirii acidului
shikimic, se ajunge la aminoacizi aromatici, iar prin intermcdiul
riboz.ei-sP, la histidini;
53
I Cali,o'^iaFlJ)REA
It
FTOREA Adcr.rioloSi. ti virusolaeie
rlr*olof;, CafioFia

I
Eo"rrrlolotl, nt
I
- ciclul KREBS, de la acidul alfa-cetoglutaric, oxalacetic Ai
Aceasta se realizeazi prin diviziune directd gi rar prin
fumaric se ajunge la acid gluramic $ acid aspafiic. lnmugurire. Ritmul de diviziune este foarte rapid de 1G20 min'

I Sinteza prot€inelor
exceptie face bacilul Koch care are un timp de 18-20 ore'

Cultura bacteriani
I Este uu proces complex carc se desf5toad ln doutr etap€:
- Realizarea structurii pdrnarc a catenelor polipeptidice, prin
formarca legitudlor peptidice GCO-NH), intre aminoacizii
Este rezultatul fumullirii gerrnenilor lntr-un m€diu favorabil.
Aspectul cultudi depinde de: specie, de varsta cultudi ti de

I dispuqi in ordinea specificati de cnft ARNm. Schematic se

realizeazd prin activarea aminoacizilor, legarea lor de ARNI-
sintetaze (sau enzirne cu pH 5) in prezenta ATP, transpodul
n€diul de culturi.
Bactedile pot fi cultivat€ de : medii anificiale (acelularc),
culturi celulare, ou embrionat de giind, animale receptive.

I aminoacizilor activali, la ribozomi, secvenlializarea aminoacizilor,

formarea succesivd a legiturilor peptidice lntxe aminoacizi, ce se
dispun succesiv pe suFafafa ribozomului, ln ordinea specifica,
Culturile bacteriene pe m€dii srtilicial€
ln medii lichlde

I codificati de ARNn, eliberarea catetrelor polipeptidice de pe

ribozom.
- Morfogeneza proteinelor, realizarea stucturii secundarq
Determine aparilia unei tubiditill (tulbuari a rnediului
apos) dup6 18-20 ole in condifii de crettere specifice bacteriei. In
tuncie de asp€ctul tubiditilii culturilc pot fi:

I te4iarc, cuatemare, prin constituirea de legtrtud intra- sau

intercatenare (pun1i de hidrogen, fo4e Van der Waals, sau
- culturi 'y' (smooth) - tubiditate omogenA, germedi suDt
tineri, virulenli, care disperseazd rapid qi uniform;
- culturi "R' (rough) mediul este limpede, germenii se
-
I covalerte de tip -S-S-).

Cultlvar€a bacterlllor
gisesc sub formi de grunji (depuqi pe fundul vasului sau pe
perefi), tulburA neomogen mediul. Sunt determinate fie de

I Cregterea bacteriilor
Este procesul biologic prin care bactedile 1Si maresc
gernreni avirulenli, n€patogeni, sau de germeni patogeni
imbeiranifl, care gi-au pierdut virulenla.
Uneori cregter€a in medii lichide lnai poate fi sub fomd de:
- yil
I volumul, datoriti sintetizftii de noi produgi ti acumuldrii apei.
Cretterea este dependentl de raportul suprafalS/volum, este atat
timp cat este in favoarc suprafepi.
tuberculos);
-
la supafafi, ln cazul germenilor aerobi (bacilul
depozit gros pe fundul vasului ln cazul germenilor

I Multiplicarea baciedilor
anaercbi,
Pe medii solide
Produsul patologic se lnsAmenleazi pdn diverse procedee de

I Atunci cend valoarea raportului este in favoarea volumului

(se inverseazd rapotul) cretterea lnceteazt $i aparc inmullirea. dispersie. Cultura brclerianl apare sub formi de colonie dupi 4
ore.

: 54

I
 r I
C^liopsiaFlnRE{

t
Caliopsia FLOREA I ac te r iologic t i v i ru v,lo\ i t Bactetiolosb ti virt sologie

Colonia bacterianA reprezinti totalitatea germ€nilor rczult4i 2. Fazs de multiplicare exponentiali sau logaritmici
Este o fazA de cre$tere rapidS a numirului bactedilor,

din multiplicarea unei singure celule bacteriene, ea estc o cultura
pura, sunt germeni identici genetic (monoclonali).
Aspectul coloniilor
- Colonii de tip "S", smooth = neted, coloniile au suprafala
neted6, lucioasd cu margini drepte, de consistenld untoasa, cu un
diametru de l-2 mm, se pot detaga u$or, sunt alcdtuite din germeni
virulenfi.
- Colonii de tip "R', rough = aspru. Coloniile au suprafafi
asprA, rugoasA, cu margini neregulate, crenelate, nu se pot detaga o
parte din coloni€ cu ansa, ci doar colonia intreagi. Acesre colonji
sunt formate din germeni batrani, avirulenti. in aceastii formi nu
se mai pot face identificAri.
- Colonii de tip "I!f' care au suprafafa netedi, mucoasd, sunt
variante ale coloniilor "S" ale germenilor cu capsull (Klebsiella).
Ele au tendinla de a conflua intre ele.
- Colonii de tip "G" glossy, sunt colonii pitice lucioase, el€
rezultA ln ufma acliunii antibioticelor asupra formelor "S" de
germenl.
Curba de creqtere a bacteriilor
Populafia care rezulta prin diviziunea unei bacterii cre$te ln
progresie geometdcd cu fttia 2. Timpul necesal pentru dublarea
populaliei se nume$te timp de dedublare sau timp de generatie.
I
Dveaz| 23 ore, curba evolueazi exponenlial pani in momentul
in care una dintre substanle nutritiv€ din mediu este consurnaG
sau/9i in mediu se acumuleazi metabolili toxici (factor limitant).
in aceastd faza bacteriile au dimensiuni constante, citoplasmd
intens bazofili li omogeni, lipsitd de incluziuni. Bacteriile sunt t
virulente- anligenele sunr ..lJ mai bine reprezenlale. in aceastd
fazE se recolteaze germenii pentru prepararea vaccinurilor.
3. Fa"a stalionati
I
Pdn consumarea substratului nutritiv dtmul de diviziune
scade, numirul germenilor care mor devine egal cu cel al
germenilor care se divid, deci numirul total al bacteriilor rlmanc
I
ionstant. Aceastd fazd dlrcazd 2-3 zile. it aceasttr fazi se fac
identificirile bacteriilor, coloniile sunt bine individualizatc
Bacteriile din colecliile purulente (abcese) se alla in aceasti faztr.
I
I
4. Faza de declin
Consumarea substmtului nutritiv si acumularea de metabolili
toxici duce la moartea majoridlii bacteriilor. Celulele rdmase vii
sunt batane, i$i pierd virulenla qi patogenitatea. Faza dureazd 2-3
luni. in aceasti fazi apar sporii.
Aceastd evolutie se obline $i in macroorganisme. Culturu
I
bacteriana, remane permanent tanarA, deoarece mediul de culturl
nu igi pierde elementele nutritive, I

fazet
Dinamica realtr este caracterizati printr-o curbi cu patru I
1. Faza de lag
In primele 2 orc, numarul de indivizi este aproape constant
(faza de laterltA), ea este o fazA de acomodare a germenilor la
I
noile conditii de mediu.
I
)o 57
t
 t'
CahoFia FI,oREA 8ac t.tlohr h tl vbusolo|ic I CaltodaFUJRf,A Bactcriologie ti tiratolo\ie
i

Figura 4 Curba de multiplicsrr r bact€rlllor In cultud

Capitolul IV
Virusurile

c.) DEFINTTIE
Virusurile reprezintd o familie deosebitd de agenli infecliosi
care diferi fundamental din punct de vedere structural si fiziologic
de celelalte microorganisrne, au dimensiuni foarte mici, cuprinse
intrc 20-300 nm. Dupi A. LWOFF, virusurile sunt "entittrli
c
infectante nucleoproteice, potential patogene, poseddnd un singur
tip de acid nucleic, incapabile de crcttere 9i fisiune binarn, lpsite
de infornatie genetici pentru sinteza unui sistem energetic
propriu gi necesitand peDtru reproducere, ribozomii celulei
gazdf'.
O padiculi virali (virion este fomat din albumine ii acid
nucleic, ADN sau ARN). Acidul nucleic (nucleotid) este
lnconjurat de un invelip albuminic protector, care ii conferi
aspectul gi strucrura specificI. Inveligul de albumiDi se nume{te
capidd. Aceasta stabilizeaza $i protejeazd genomul viral, iar in
cazul virusurilor neanvelopate, are rol in fxarea virusului pe
c-\:tze(:15S:.'t, receptorii specifici pe membrana celulad.
Unele vinsuri preziDtii la exteriorul nucleocapsidei un
inveli$ extern numit peplos (anvelopi). Acesta este de naturi
lipopoteicd, ir peplos pot fi implantate (de cele mai multe ori)
structuri glicoprcteice (spiculi), codificate de genomul viral, ce
Foeminl la suprafata lnveliqului extem
Fala iDt€me a anvelopei este tapetatai cu o rnatdce de natud
I
pral€,icf Q)rotefiLa matri.r sau proteina M). Anvelopa stabilizeaza

58 59

I

Caliopsia FLOREA R acte tiolori. $ i virurolotie
nucleocapsida, iar spiculii conferi antigenicitate ti ajuta la fixarea
yirusurilor arvelopate pe receptorii celulari.
Virusudle sunt lipsite de echipament enzimatic producdtor
de energie qi de metabolism propriu, sunt parazili intracelulari
obligatorii Si se replica cu ajutorul celulei infectate.
Pot fi cultivate numai pe medii celulare (culturi de celule,
ou embdonat de gdind gi animale de experienfd).
Nu sunt sensibile la actiunea antibioticelor, dar sunt sensibile
la interferoni (IFM.
Taxonomie
Conform ICTV (Comitetului Intemalional pentru
Taxonomia Virusurilor), umitoarcle camctere fizico-chimice ale
virionului sunt folosite pentru gnrparea virusurilor in familii:
- natura chimicd a acidului nucleic viral,
- simetria capsidei,
- prezenta sau absenta lnveligurilor pericapsulare,
- diametrul capsidei pentru virusudle cu simetrie helicoidab
!i numerul de capsomere pentru virusurile cu simetrie
cubica (icosaeddci).
Icosaedrul este un poliedru cu 20 de fele triunghiulare
echilaterale, 30 de muchii 9i 12 vdrfuri (venexuri), orientate dupt
axele de simetde.
Conform ICTV exis6, pand in anul 2003 aprox. 4000 de
specii de virusuri ti peste 30.000 de tipuri qi subtipud, care sunt
pistrate in cenhe de referinti.
Pe baza natudi chimice a genomului viral, se imparte in:
dexoxiribovirusuri qi, ribovirusuri, cu genomul alcdtuit din
ADN, rcspectiv ARN. In tunclie de simetria capsidei, helicoidald
sau cubic6, virusurile se grupeazd 1n clase: dezoxlhellca,
dezoxicubica, ribohelica, ribocubica.
Poladtatea ARN-ului genomic a fost stabilig mod ln
convenlional in nport cu posibilitatea de traducere (dire€t s0u
60
!
Caliopsia FLOREA B acle rioloq ie t i vna|oloAL
indirect) a informatiei ln prcteina. Astfel ARN-ul tradus dircct
in proteind" 6ri o tuanscriere prealabili, este considerat cu
polaritate pozitiyi ti est€ notat conyen{ional ARN (+), ln tinD
ce ARN-ul hanscds int6i intr-un ARN complementar ti abia apol
ln proteinb, este considerat cu polaritate negativi li este noirt
ARN G).
Taxonomia virali cuprinde: ordin, familie, subfamilie, gon,
specle.
Nomenclatura este internationali Ei se aplici la tosir
virusurile (indiferent de regnul parazitat).
Ordinul reunette familii de virusuri care posedi caractcro
care le diferenJiazi de alte familii qi are sufxul rircles.
Familia intunette caractere comune (morfologie distinctf, a
virionului, organizare genomici specificd), care nu se intelnesc lg
alte virusud $i este desemnatA cu sufixul viidde,
Subfamilia se g6sesc in irteriorul unei familii, se utilizeazi
sufixul rirtue.
Genul este un glup de specii care posedi caracterclo
familiei, dar au gi alte particularitaf, au sufixul vrruJ.
Specia reprezintd grupud de tulpini virale ce se deosebesc
pdn prezenfa uno! gene, care codifice aceste diferenle. S0
exprimi firi sufix, specifica{iei de virus adiugandu-i-se numelc
integ: virus gripal, virus Ebola.
Exemplu: familia Herpesviridae, subfamilia
Alphaherpesvirinae, genul Simplex virzs, specia Viras herpet
simplex serctip 2.
DEZOKRIBOYIRUSURI
Virusuri ADN invelite
Familia POXVIRIDAE au dimensiuni de 220-4501140-260
nm, structurA complexd, cu ADN dublu catenar, liniar.
Subfamilia Chorulop oxvirinae (pox\t'tts\nile vertebratelor).
6l
CaliopsiaFl-OREA Dact.rlologt ttvtruoloSi.
Gemrl Mhopowirus cu speciey'grup: V, wrlolh, V.
vaccina, acestea pot da variola respectiv vaccina. Tot din acest
gell se vor enumera virusuri care pot genera zoonozc cu eruptii
localizate sau generalizate la animale; V. pox bovin (cowpor), V.
pox al maimulei (/4onkey pox). V. pox al ratonului, V. ectromeliei
(la goarece).
Genri Parapoxvirtts: V. orf (dermatitd contagioasd);
Pseudocowpox virusuli (nodulii l6ptarilor).
Geml Molluscipoxvirus: Y. molfuscwn contsgiosum (da\
negi).
Ealr|ilia HERPESVINDAE au dimensiuni de 160-20O nm,
capsida este icosaeddca, cu ADN dublu catenar, liniar.
$tbf amilia Alp hahe rp e svir ue
Gentl Simplexviras: V. herpes simplex 1, 2 (dau herpesul la
I
om)i V. herpes (simiae) carc poate da encefalita; V. mamitei
bovinelor (mamita).
Gellli Varitellovitus: V. varbclla-zoster ( pot da vadcela ti
Zona Zoster); V. pseudorarabiei (afeqiuni ale porcilor).
Sabf rmilra B euherp e sirinae
Genal Cynnegalvirw: V. citomegalic (infeclii congenitale,
pneumonii).
Genul Muromegalvirus: V. citomegalic al goarecelui.
Gemtl Roseolovirus: V. herpetic uman 6 pi 7 (roseola).
Gentl Lrmphocryptoyiu: V. Epsteio-Bar (mononucleoza
infeclioasd, limfomBurkit, carcinom nazo-faringian).
Subfamilia @zrzraher? esvirinae
Gentl Rhadinoirus: V herpetic uman 8 (sarcomul Kaposi),
Herpesvirus saimiri (afecliuni ale maimufei).
Famllia HEPADNAVIRIDAE Au dimensiuni de 40-50 nm,
capsida icosaedricE, cu ADN circular bicatenar, pa4ial
monocatenar.
I Caliopsia FLOREA Back riolo I i. t i vi/ur olos
v.
i.
I Gen,i Orthohepafuuri|ur: V. hepatitei B, hapatitei
I mamotei, V. hepatitei veveritei (dau hepatiti, carcinom
bepatocelular).
Genul Avihepadnavirus: V. hepatitei ruIei de Peking, V.
cocostarcului gd,
Virusuri ADN neinvelite
Familla ADENOVIRIDAE: dimensiuni 70-80 nn\ capsida
icosaedricn. ADN dublu catenar. liniar.
f'ewli Mqstadenovirus: Adenovirus (adenovirusuri la
mamifere), dau af€4iuni respiratorii, oculare, ent€rite, potenfial
oncogen.
Genal Avfudenovirus: Adenovirusuri la pdsiri.
Familil PAPILLOMAVIRIDAE: dimensiuni de 55 nm,
capsidi icosaedrici, ADN dublu catenar, circular.
Genri Papillomavirus: V. papiloamelor umane (papiloame,
condiloame, asociere cu tumori maligne); V. papiloamelor
mamiferelor; V. Shope (afecliuni tumorale ale iepurilor).
Familia POLYOMAVIRIDAE: dimensiuni de 45 nm,
capsida icosaeddcd, ADN dublu catenar circular.
Genul Polyonavirus: VJC (leucoencefalita multifocah
progresivd, inf€clii renale, inf€clii r€sptatodi); VBK; S.V. 40 al
maimulei rhesus; V. polyorna a goarecelui; V. limfotrope al
maimutei (dau aferliuni tumorale).
[# au fost lncadrate anterior cafamilia Papovevbidazl.
Fsm ia PARVOWMDAE: dirnensiuni 18-26 nm, capsidi
icosaedrici, cu ADN mooocatenar liniar de sens + sau -.
Subfamilia Panoirtuae
Gemrl Erythrovirus: V. Bl9 (autonom), poate da edtem
infeclios, anemie aplasticd.
Genul Pavovirus: V. bolii Aleutine a nurcii: V. rozitoarclor,
yit€lor, felinelor etc. (enterite, hepatite, encefalopatii).
Genul Dependovirus: AAV (V, asociat adeoovirusurilor) tip
l-5la om, tip 4la maimul6; sunt virusuri def€ctive.
ol
 Bac te r io Io I i x i v i,.ux oh X i t,
t

RIBOI'IRUSURI
Ge^nul. Morbihvirus; V. rujeolos (produce I
Virusuri ARN invelite *ffifr
bovindr; V. jigodiei cunin" ":;ffii'
*::"::it''* l:.,ffi t.T*
bovjnc ?,,,;li;
(poflt{
I
I
*"ii:ilffifilfiL?';"fl fi :::"il)
50_70 nm. capsidd
Subf amilia pn e u n
tilgoaiui
oiriae
:
p n e um ov i r u s
: V. respirator I
,*o,rra,"#f
sinci li al unun (intirlil
:*i.ri.x',"#iT#'";l*: J 3#:,il';'T:l";::
, Fa\ilj?
.nItABDOVTRTDAE: dimensiuni de t3G380r(!lt,r I
Genul R lriyitls: V. rubeolos " ""
Famiria r rnvt w tiifiii.,ctre
p.oduce rubeor,. "^ ti:fli l:i;'Jffiljfl HH:l'r- tiniur. scn* 1'i'
50 nm' cansidei
'-'?;Ti H#,7,T#1,*il,:iH;40 ;,,"jT j:,ri",:,xf
ffi ,11;,1 ;,'ilili',ji.":ffi*iffJi"l,;,..ii il I
V. rabic rproduce rabia).
:ff:jnifl ,i:;:,il[ft $","#ili'Ji"li,i',i.f ",i,.11tr,,,"; *r1,llrjyrj-", ll
Genul Hepodvitus: V. hepatter
C (heparira C). ",-,i{tj,ii:i,ll,f, ?"*:,:J:i::}';"i'il:'-rnx,n,,,,
Uenu,l p?sryriz.r: Virusurile
uirelor porcito-r.
Sl

",0,;"il]';",;o,f ffi "if i,Jf ,"X1trT:r;le,80r60nrn

-"I;:,,,r#r'fr.r,#fl 3li:,T.,J;,,:.il,ll".j;l1u*","""'',
__.
!"-if.? ORTHOMYXOVTRIDAE: dimensiinl
ctc tt0_t2(l
I
^,,,,r.::xj ^Coronayriur: Coronavj
;1.,",::1i1,,,,;T,;;e,,i;J;il;#,:T.ITill,il.1i,iXi;
i{;#,:i'i;ri""'#:i?ll. ^*
monocatenar rini,,, ,,cn,.
1ij, tl
Genul Infiuenzavirus

n"
't8iJri flfira:
v' Beme'
Ordinul M O N O N EGAV I RALI
v Breda carc por da afecf uni
**Ir"#1
Genul Influenlavirus
At V. eriDat A
B: v.trifpat a
Infiuenzavitus C: v-gripalc
roare genurirc prrxhrc
I
-_ l"t:ll
"'Tfi'r1ffil#;?#RNronocarenarlinia..
S
PAMWXOVIRIDAE: dimensiuni
de I50_j00
s"n' {-)."
- --" -.^^,,9..1u,
arecpunr
Thogorovirus:
respiratorii
V. ThoSoro; v. Dhori carc dru I
o""''to virus:
...,o,.l,lluuf
v
pa.'gripal uman l. 3 {dau infccrij
^-_,l"T,tj3
capsrda
BIJNYAVTRIDAE cu drmensiuni
helicoidala.
segmerte circulare.
de 80-120 n|lt,
ARN monocatenar ltniar, sens
G), din :l
I
;[f iij,ii[i#'J3ff''"y,.,i]l'ifi il[1:,3,,1*'i1; alc
o....-9"nut
uwamba
Bunyavirus,: V. Bunyanwera;
care-pot da encefalite. meningrre.
V. Californiu: V,
Hdntivhusi v. Hanban (produce febra
I
O",nf."# hemoragicil
l
a
 Caliopsia FLOREA "t

n
"-ri",u,"r,rrffi
Caliopsia

."..*,*';**t*@
REA

*.flTJii3"*ffffi-jfftx j:T:ff ,11,,j,3f;,.11"1t

,"*",f;il*r"i:#"''"' v. conomeningirei linrocjtare #*b:'{{i[1] x'f;tr, :".f,rT i+ff ::;n;i 111r

""^,jiTjf#ffifff fi ;:"::T:i;:T"*:.,:T,,1Tl ""''r::'f ###jfj',l#i,#,rur,tr#j:#flJ;

-HftF##i,t"-dff:;:;:'.-,
*-%i:f i,

**ruruffi*
Rous. neoprazi
?Hfj"j:;3;11", ifl,I"'"',,
i
.

e,i*ffii..;*n+*i*..1,:n::d#;
Jubf amilia Lc ntiv
j j"'*'ffi*,_ffi;****.$::,:i#:_;
irinae
,*ff""*rff;,:i.""fi,ff*t;#, care dau SrDA:
srv
ruus-uri ARN neinvelite din,cariciviridae,
"*,iilo,i;rl""o#fi':J:"ffi ff ;r..ffi
"_.,#;if;{f1ff,ffi .16u de,2 7.30 nm

-##i#ii#,{ii!ffi;:::' ;-..-!,hf)iN:'-:

67
J
Caliopsi^ F|IJP.EA Boct.tioloqi. ti virrsoloSi.
Capitolul V
Genetica microbiani
Obiectul geneticii ln general qi deci 9i cel al geneticii
bacteriene este constituit din studiul eredit5tii organismelor vii.
Prin er€dltate se intelege capacitatea organismelor vii de a
transmit€ d€scendentilor caracterelor lor distinctlve de specie.
Genomul (matedalul genetic) bacterian €ste totalitatea
determinanlilor genetici ai bacteriei. Genomul este organizat in:
- nraterial genetic nudear (cromozomul);
- materlal genetic extracromozomial.
Ambele tipud de naierial genetic asigurd ereditatea.
Genotipul este totalitatea idormaliei genetice pe carc o
posedd un anumit organism,
Fenotlpul este lotalitatea cajacterelor exprimate de un
organisrr el poate prezelta vadatii imPortant€, carc sunt in mare
misultr influenfate de condifiile de mediu.
Modifictrrile in fenotip survenite ln timpul vielii unui
organism nu se transmit descendenfilor, in timp ce orice alterare a
genotipului va afecta 9i descenden;ii.
Ma0erialul genetic nucl€ar (cromozomul bacterian) este
format dintr-un ADN dublu catenar, helicoidal, care detine
informalia pentu tuncfiile vitale ale bacteriei.
Celula bacteriand este haploidi pentu cA arc un singur
cromozom (un singur lanl ADlg. Cromozomul nu est€ invelit de
membrand nuclearA, v€nind in contact cu citoplasma. Desfalurat
68
Caliopsia FLOREA I act. rioloei. t i !;rusologie
I
cromozomul are o lungirne de mm gi are o formi circulara,
dimensiuni imense raponat la dimensiunea celulei. Prezinti lnsi
uD aranjament spatial special, realizat printr-o ,,lnfd$urarc" sau
,impachetare", ce ii permite se ocupe in celuli un spaliu foane
mic ti care expfici totodat6 aspertul de structurtr fibrilari pe care
11 prezin6 materialul nuclear bactedan
Componentele unul cromozom sunt:
Gena este o mici po4iune a genomului, o secvenlA anumite
de nucleotide (dispuse liniar), care codificd informatia penfu o
proteini.
Cistronul €ste cea mai micd subunitate a genomului, care
codific6 informagia pentru un lant polipeptidic Ai poate fi un
sinonim al genei.
Codonul este unitatea morfologicd formatA din 3 baze
azotaie succesive, care codifici inserarea unui andnoacid intr-un
latrt polipeptidic.
ADN.ul este format din:
- baze purinice: adenini (A) li guanind (G);
- baze pirimidinice: citozini (C) $i timind (T).
ARN-ul este format din acelea$i baze pwinice pi
pirimidinice, dar timina (T) este lnlocuiti cu uracilul (U).
Pe matrila de ADN, ARN polimeraza, ADN-depenrenta,
sintetizeazd un ARNm (mesager) complem€ntar cu po4iunoa do
ADN respectiva, care la nivelul dbozomilor este decodificat ln
proteine.
Materialul genetic €xtracromozomial
Este format din ADN dublu catcnar, helicoidal. Detine
informalii neesenfiale p€ntru baclerie carc se pot pierde f6rtr a
afecta viata bacteriei, contribuird la variabilitatea bacteriantr.
Acest material este reprezentat de mai multe formaliuni.
69
CaliopsiaFLOREA
1. Plasmide propriu-zise, care sunt lbrmaliuni dc ADN
circula.r, nu se integrcazi in cromozom, sc alld numai in staro
autonomA. Ele au capacitatea de a se replica autonom. Se cunosc
mai multe felud de plasmide.
a. Factorul ,,R" de rezistenfi. Confine una sau mai multe
gene car€ codificd rezistenfa fale de unul sau mai multe antibiotice
sau chimioterapice; poate sa delini $i un factor de transfer al
lezistenlei (gena ,,RTF"). Este o gend care codifice sinteza unui
canal propriu de conjugare, chiar in lipsa factorului ,,F'. Se
multiplici independent de ritmul de multiplicare a cromozomului.
b. Factorul ,,col", deline informafia pentru sinteza unor
substante cu acfiune antibacteriana (colicine).
c. Factorul ,,Fo', este un factor independent in citoplasmi.
d. Bacteriofagul, ca factor independent in citoplasma, cand
este inserat in cromozom devine bacteriofag temperat.
2. Episomii sunt formafi din ADN dublu catenar, helicoidal,
de fo.rna circulala. Se pot gasi in stare autonomi, sau integrali in
cromozomul bactedan. Integrarca se face prin scindarea inelului
cromozomial, integrare ti apoi refacerea inelului. Sunt formafi
din:
a. Faclorul ,,F' (fertility factor) care codifica sinteza unui
canal de conjugare, pilul F. Factorul ,,F'a fost descris la E coli
(tulpina Kl2). In funclie de prezenta acestui factor se descriu 4
ripuri de bacterii:
(1) tr', bacterii ,,femele", nu au factor,,F"'Si nici pilisexuali;
(2) I*, bacterii ,,mascule", care prezintd un factor ,,F"
autonom in citoplasne precum qi pili sexuali;
(3) Hfr (high-frequency recombination). Sunt celule cu
inaltd frecventi de rccombinare, au factor ,,F' integrat in
crom0zom;
(4) F', au un factor ,,P' autonom in^ citoplasmtr, dar care a
fost desprins in prealabil din cromozom. Intrc celula F, masculd
sau donoare gi celula F- , femeltr sau acccptearc, are loc un
70
Caliopsia FLOREA Bo. te rtalo I i e t i v i 16 oloS i e
transfer de matedal genetic, plasmide sau chiar fragmente din
genom. Prezen,ta factorului de fertilitate reprezinta prima
diferenfiere pe linie filogenetica.
b. Bacteriofagul, paJaziteaz| celula bacteriale, Iiind un
virus adaptat. Se poate prezenta sub 2 forme:
(a) forma virulenti, se multiplicl pe seama celulei
bacteriene !i apoi o lizeazd;
(b) forma de profag (bacteriofag temperat), acesta se
include ln genomul bacteriei, reptcandu-se odata cu ADN-ul
nuclear. Inse4ia in ADN se face rupdndu-se 9i ADN-ul nuclear 9i
profagul intr-un anumit locu.r. Acest profag poate aduce caractere
il
noi bacteiei care cattigA prin hansduclie (fenomen de
variabilitata genetice).
3. Secventi de inser$e (SI), sunt secvenle foarte scurte de
ADN, care nu detin informalia necesara codifictuii unei proteine,
dar prin inserarea lor tn cromozom sau in plasmide gi episomi duc
la modifictui ale expresiei fenotipice. Aceste secvenle de inse4ie
nu se pot replica autonom.
4, Transpozoni (Tn), sunt secvente de ADN liniar, de
dimensiuni superioare secvenlelor de inse4ie, care delin
inforrnaJia pentru sinteza uDeia sau mai multor proteine, in general
in legetura cu rezistenla la antibiotice. Acestea se pot muta dinlr-
un locus in altul in cromozom, sau in plasmide. Nefiind in starc
autonomA nu se poate autoreplica,
variabilitatea geneticd la bacterii
Dupi cum se ftie, potdvit modelului lui WATSON 9i
CRICK (1953), molecula de ADN este reprezentata in lumea vie,
deci gi la procariote, de un dublu helix constituit din doul lanluri
complementare polinucleotidice (cu ca{acter de polimet, format
printr-o repetare de unitafi dezoxiribonucleotidice, esterificate. In
fiecare dinre aceste lanluri, elementele camcleristice ale uniteilor
dezoxiribonucleotidice, adicd bazele azotate, purinice $i
'tl
 caliopsia FLOREA Bod.' rl'8ir !ry!!!!!Ai: CalioptiaFll)RE| Rocte riologic tivitttsdnNL

desfacere a dublei catene este incompletd, molecula dc ADN ln

piimidinice, sunt odentate lntr-o succesiune specifictr dc-a lungul
curs de replicare ludnd forma liter€i ,,Y". Fiecare dintre ,,bftllalo'l
unei ,,coloane" a1c6tuiti prina-o alternanld regulat[ dc acestui.,Y" va servi drept matrice (model) pentru dilipuncto0
dezoxiribozd 5i grupiri fosfat. Cele doui lanfuri sunt menlinute
ordonati a bazelor complementare, sub forma unor lanluri nol,
faln ln falA prin punfi de hidrogen (legdturi de naturd
atalate de propdile lor,,matrice" Prin punli de hidrogen. Acc$l
elecrostadca), ce se realizeaz' intre bazele azotate aparlinand
proces se realizeazi progresiv $i sincroniza
celor doui catene. Legaturile de hidrogen (datorita condifiilor
stereochimjce) se pot realiza numai intre bazele structural
Acest tip de replicare se numefte repllcllfo
progcnc
,,semiconservativ6", deoare.ce cele dou[ molecule
(10
complementarel adenini 9i timintr, intre guanint $i citozini'
aceasta situalie reprezinti principiul "!!ql!gkdl!4@fi ea
ADN conlin fiecare cate una din catenele parentale, de curc c$tc
legatd o a doua, complementara nou sintetizati.
determind complementaritatea celor doud lanturi din molecula de
Ereditatea reprezinti pistrarea carecterelor de speclt' t
ADN.
ADN-ului cromozomial, prin replicare semiconservstivl.
Structunl molecula de ADN (daca nu se line seami de
spirala sa), evoca aspectul unsi scdri, in care cele doud coloane,
Variabilitatea reprezinti aparifia unor modlflclrl
fenotipice la celulele fiice, care pot fi de scurti durottr tt0u
alcatuite din dezoxiribozd alternend cu grupari fosfat, fomeazi
d€finitive.
sustinerile laterale, iu bazele azotate sunt grefate pe cele doud
Variatiile fenotipice, sunt va.rialii adaptative, de scultll
coloane catre interior si situate faF in fafa, sugerand treptele
durati, care nu se tansmit desc€ndenlilor gi apar sub influcnll
scarii. Datorita succesiunii caracteristice a bazelor azotate,
unor condi.tii de mediu, fiind limitate de caracterele genotipului
informatia geneticd poaie fi inscdsa in macromolecula de ADN
exlstenl.
sub forma unui rnesaj codificat, specificitatea caracterelor genotipice modificirile apdrute sunt definitivc'
in variatiile
ereditare fiind determinatA tocmai de o anumita secventa a
la nivelul materialului genetic, se tansmit la descendenli plin
bazelor, in structura acestuia-
replicare.
Variafiile de confinut cantitativ, in ceea ce prive$te bazele au loc prin:
Modificirile la nivelul materialului genetic
azotate $i alte omologii referitoare la stuctura chimicA in . mutatii genetice
moleculele de ADN de odgin€ diferita, sunt folosite in ultimul
- lransfer gi recombinare Senetici.
timp &ept criteriu taxonomic important Pentru clasificarea
bacteriilor.
A. Mutatiile
Modelul lui Watson $i Crick ingaduie intelegerea nu numai
a modului ln care este lnscrisd informalia geneticd, ci $i #".::.:1,9':iiJlll'Tfi:'i";iJ5:':?:1,:,f i","XTllit
mecanismul replicdrii ADN. ".,"*ff
auioreplicarii. \4ulaljile presupun modificarea secvenlei bazclor
Replicarea este initiatd printr-o despicare longitudinaltr
progesivd a moleculei dublu helicoidale (analogia deschidcrii
ffi *""i:T;j,":"
j:trJl'J,l ji:?yff ;'lf ["b":"'llif"J:l
unui fermoar), prin ruperca succesivi a punlilor de hidrogen dintrc
bazele azotate complementare a celor doui lanfuri. Aceasll
72
mut nt.
'13
I
li t
 caliopsiafl.orc.A
I
Caliopsia FIOREA Bocte rioloq ie si irwolopie
Boct rloloth tl vh,,r]ologL

1. Schimbirlle care apar in cuNul mutrflllor !unt! matedal genetic hansferat, (excizie ii integBre prin substitufie),
a. inlocuirea (substitulia) unei bozc purinicc rezultAnd o aoui celuli cu noi caractere genetice.

I
sau
piitrfdinicei Tranderul 9i rccombitrarea genetici se pot realiza prin 3
b. lnser,tia unei baze noi; modahnli:

I c.
d.
2.
delefia, suprimarea unei baze sau a unui grup de baz€i
inversarca ordinii anumitor baze.
Mutatiil€ pot lir
I. aansformarea.
2. transducti4
3. conjugarea.

I a. spontane,
b. induse.
a" Muta$ile spontane sunt gregeli de copiere in timpul
l. Transformarea
a. Celula bacteriani rcreptoare, carc suferi procesul de
transfolma.ne, preia molecula de ADN transformat din

I autoreplicirii daroritd vitezei de autorcplicare. Din aceste mutafii

fac parte $i cele prin care unele bacterii ca$tigi rezistenli la
antibiotice. Aceste mutat'i sunt lare, aPare o mutatie la 10'-10'
cromozomul celulei donatoarE cand se afla inr-o anumita stare
fiziologicd trumitd stare de comDglq4l! ti caro, de obicei, apare in
faz a exp^orenliali.

I baze copiate.
b. Mutaliile induse sunt datorate unor factod inductod carc
b. Io aceastil stare a bacte{iei r€ceptoare, ADN-ul transfomnt
poate sffibate peretele $i membrana pla$natici,
c, Primirea gi integrarea unor fragmente de ADN transformat

I determin[ modificarca secvenlei bazelor azotate:

- substaole chimic€ (Gbromuacil, 2-aminoPudna, etc,);
- factori fizici (radialii UV 9i X);
se face cu ajutorul unor receptod crcrnozomici 5i pe calea
recombinirii genetice (crossing-over).

I - factori biologici.
c. Mutafiile pot fi punctlforme, atunci cind modificdrile
afeceaztr o singurd pereche de bazE az/jfate sau extinse atunci
2, Transduclia
Reprezinti cAgtigarea nnterialului genetic pin intermediul

I card mutatiil€ modilica s€cvenla nucleotidicd pe o lntindere mai

mare.
bacteriofagului.
a. Bacteriofagii pot aduce material genetic de la o
bactede asdel: dupa inlegrarea bacteriofagului ln genom acesta
alta

in
I B. Tiander gl recombinrrt gen€tici
Pentru a realiza acest tip de variabilitate genetic5, este nevoie
de o bacterie donatoare de la care se face transferul de material
devine profag, anumile condifii profagul (bacteriofagul
tempqat) poate rcdeveni vimlent. Se desprincle de genom ti
anteneazA cu el o parte din genele propdi ale bacteriei.

I genetic la o bacterie recept@rc.

Transferul ln geDeral se face ln cadrul aceleiaqi specii sau
b. Ultelior, intland ln alta bactede $i devenind profag include
h genomul acesteia Si genele desprinse.
c. Fagul se lumette tramductor, iar bacte ile se numesc
lntre specii bacteriene strans tnrudite. in cadrul transferului se
I tmnsmit fragmente de ADN sau lntreg genomul celulei dooatoare,
Recombinarta genetictr are loc in celula rcceptoare, in care
tmnsductanfi.
d. Tipuri de transducfie:
1. specializatd (restdctir6);

I integul genom al rec€ptorului se combinl cu fracliunea de

1A

I
Caliopsia Fl-oREA Eacktiolosic ti irusoloSl?
2.generulizalf (ln caxe genomul viral codificl informotis
pentu un factor morfopo€tic ti pentru anumite
Ducleaze):
3. abofiive (cu lizi
bacteriane).
e. Coversia lizogenlci este un caz de tansducfie carc consttr
in modificarea genomului bacterian numai prin inserarea
bacteriofagului ca atare. Frecvent o bactede nepatogeni dovine
patogent prin capacitatea cattigaui de a sintetiza exotoxine
(bacilul difteric, steptococul). Bacterllle lizogene (cele care
prezinti fenomenul de conversie lizngenico manifestl noul
ciracter cat timp gtzduiesc pmfagul. Bacteda lizogene
sintetizeazi noua substanti ln urnatoarele situatii; fie noul
caracter este codificat de gene fagice care rdman nereprimate, fie
gena rcspectiva se afld ln genom fiind represatd, iar pdn inserarea
bacteriofagului este depresata prin modificarea distanlei dinte
genl gi represor.
3. Co{ugarea
Spre deosebire de transformare 9i transducfe, conjugarea
este un proces sexual $i este rccesar contactul dir€ct dinfe celula
donator ii
celula receptor. Reprezintd transferul de material
genetic de la donator la acceptor prin canalul de conjugare realizat
lntre bacteriile F gi cele F. C-elula donatoarc poseda factorul F.
Prin canal tIece citoplasmi in carc este anhenat material genetic
cromozomial $i extmcronnzomial. Co4iugarea esie cale.a
mri frecventl d€ clgtigare a rezistenfel la antibiotice'
BACTERIOFAGUL
Bact€riofagul este un virus adaptat pamzitjlrii celulelor
bactedene. Stuctura morfologicd este complexi, fiind format din:
cap ti coadi-
76
CaIio€siaILOREA Aack oto?i. ,i vitu otogi.
Capul
Misoard cca, 100 nm lungime, avAnd un diamebu de cca.60
nm. ConfiDe ADN-ul viral (genomul). ADN-ul viral are ln loc de
citozine, 5-hidroximetilcitozinA. Foma capului este icosaedrictr,
ADN-ul este fuconjurdt de un lnvelit proteic, capsida, forrnata din
subunitaf i prcteice, capsomere,
Coada
_ Este formatd nurnai din proleirc ti prezinta mai multe
elem€me.
a. Un tub cilindric cu lungimea de l0O nm ii diamerul
cxten de 8 nm, numit cilindrul axlal.
b. Un marton prcteic, numit teaca cozii, avand diametul de
16 nm gi lungimea de 80 nrn, teaca este formati din aprox. 144
unititi proieice dispuse in inele aranjate helicoidal, cete 6 pe
secFune. Proteinele din aceastE teace au proprierifi contractiie,
puthnfu-gi reduce lungimea la junAtate din cea iniliald.
c. Gulerul cozii are formd de disc hexagoual cu dianetrul dc
3540 nm, este situat in partea prcximal5 a tecii cozii,
d. Placa baz:li are formi asemaqAtoarc cu a gulerului cozii,
oste situatA ln paftea distah a tecii. De colturile ei sunt ata$ate
crolete.
Crc$etele sunt subunitili proteice cu care virusul se fixeaztr
pe suprafala bacteriei. De acoste crc$€te se prind filamente
(!{ proteice, numite llbrele cozii cu dianetru de 2 nm gi lungime de
l30.nm. in stare d€ repaus aceste fibre sunt atatate de-gulerul
coz1t.
Funcliile cozii sunt de prctectie, de ata$are a bacteriofagului,
de penelrare a genomului viral in bacterie.
ADN-ul reprezintd 60 % din grelutarc.abacteriofagului, iar
prcteircle 40 %, acestea delindnd 9i proprietiili antigenice.
Bacteriofagul este sensibil Ia agenfi chimici (formol,
cloroform) ti agenti fizici (radiafii UV qi X).
t-
 CatopsiannREA Dact,rloloih tl vlrwologlc
I Bacteriofagul este strict specilic p€ntru un rnumlt tlp de
bacierie, in cadrul aceleiagi specii bacterlGno exlsttr tulPlnl
: sensibile la tipuri diferite de bacteriofrgi (llzotlpurl).
Relafii intre bacteriofag ti bacteri€:
- ciclul litic (productiv)
- ciclul lizogen (reductiv)
: se rcproduce norylal, bansmipnd descendenfllor gena
A. Ciclul litic (productiY)
I Bacteriofagul se multiplica ln celula gazdi. Pe suprafala
bacteriei existii receptori specifici penfu un anumit bacteriofag
Acest ciclu se rcaliz€aza ln nai multe etape.
: 1. Adsorbfia bacteriofagului pe supafafa bacte{iei. Mai
lntai se fixeaza fibrele, apoi cro$etele. De la nivelul cro$etelor se
elibgreazi muramidaza, cadre lizeazd nuteina, aceasta e singun
: enzind a bactedofagului.
2. Pitrunderea bacteriofagului. Peretele lizat permite
intrarca cilindrului axial, in unna contractdrii cozii este propulsat
: tansmiFndul descendenlilor, bacte ile lizogeDe pot sintetizi
ADN-ul viral prin tubul cilindrului. Contmctarea cozii este
dependentd de ATP ti de Ca*.
: 3. Multiplicarea bacteriofagului.
Imediat dupa pftrunderea bacteriofagului apare o scurtd
etapA de eclipsa. ADN-ul bacteriei este blocat, iar ADN-ul fagic
: preia toate functiile de multiplicare gi tfansmite sinteza propdilor
lui componente (proteine stuctuale).
I 4. Maturarea fagilor. Toate comPonentele apdrute se
asambleaze, (proteine sfiucturale 9i ADN-ul viral) form6nd
bacteriofagii rnturi virulenf i.
I 5. Eliberarea bacieriofagilor. Bacteria lFi inceteazd
metabolismul, inainte lnsd sintetizeaza endolizlna ced.e lizeazd
peretele bacterian $i permite elibomrca fagilor maturi.
I - chimici mitomicina C sau it mod natural (spontan).
: 78
Calopsia FLOREA R a.t.,ioloe ie ti virrsoloaie
B. Ciclul lizogea (reduetiv)
1. Fagul pdtrunde ln bactede, ins6 lqi pierde virulenta prin
acliunea unei substalre represive bactericne care li
ifiibn
multiplicarea. Nu preia funcfiile ADN-ului bacterian. Se
rntegrcaza ca o geni noul ln cromozomul bacterian lntr-r]Il anumit
loc6 unde existi omologie geneticl lntue cei doi ADN. Bacteda
reprezentat?l de fag. Acest fag avirulent se nume$te profag, fag
lent, fag endogen sau fag temperat.
2. Pdn integrarea in genom, fagul modifrcd materialul
genetic (su$i de variabfitate genetica). Acest profag are
oaeacitatea de a redeveni virulent spontan sau indus, producand
liza celulei gazdi.
3. O celulb bactedand poate fi in Iapolt cu bacteriofagul:
a. lizosensibili, prezintd receptori pentru bactedofag,
p€Imifalld multiplicarca lor, cu [zA consecutivd a bacieiei;
b. Iizegsntr, poartd bacteriofagul sub foml4 de profag,
exotoxrDe;
c, lizorezisienti, nu are receptod pentru bactedofag, fiind
.
h atacul acestuia,
rezistentA
Bacteriile lizogene (putitoare de profag) devin, de
asemenea, lizorezistente, fiind refiactare la atacul altor
bacteriofagi omologi.
4. Propdetifile bacteriei lizogene
-. a. R€zistenla specifici (,,imudtatea bacteriand,,). Bacteria
lizogeni devine rezistenta la atacul altor bacteriofagi omologi.
- b. Inductibilitatea. Poate produce fagi maturi, virulenli,
dupa aqiunea unor agenti itrductod:
- fizici mdiatii UV sau X, tempenturi peste 400C;
Acegti agenti blocheazi substanta bacteriana reDresoare
asupra faguJui. acesta redevenind virulent.
7q
CanopsiaFLoREA Bt.k'riolosi. ri virusoloEic C-dtjopsia FLOREA Ba.te rioloA ie t i \) i/ 6 olop ie

c. Poate purta un fag ,defectir/ care nu se mai poate Fig. 5 Bacteriofagul (ultrastructura),
reactiva niciodatii.
d, Poate genera fagi recombinati genetic.
e. Contribuie la vadabilitatea bacteriani Drin fenomenele de
transductie Si converuie.

Aplicaf iile bacteriofagiei

A. Terapeutici
S-a incercat batarea anumitor boli bacteriene cu ajutorul
bactedofagilor (infcclii uriDare), rezultatele sunt slabe.

B. Indicator al gradului de poluare al apelor. Se test€azd

daci apele sunt poluate cu materii fecale prin punerca ln evidenlA,
de exemplu a fagllor anti - E. coV.

C. Lizotipia. Determinarea sensibittnlii bacteriilor la

bacteriofagi ti impn4irea lor pe lizotipuri (tipuri fagice).
l. Din punct de vedere antigenic pi biochimic tipurile fagice
sunt identice.
2. Identificarea lizotipului urmAre$te stabilirea swsei de
infeclie (filiafia cazurilor), intr-un focar de boali infecfioast. Se
practici in cazul bolilor cu evolutie gravd, ininfecfiile
intraspitalicetti.
c@3er6b.o2ii cihdrul6x'al

D. Studii de oncogenitate virali.

Studii asupra variabilitafi genetice a bacteriilor.

"-1 irii)t{,t.. -;,

80 8l

Bac|e oloth tl
")I
Capitolul VI
Relafiile microorganism'gazdtr umanfi
Relaliile microbilor cu gazda umantr pot fi de: comensalism'
simbiozl sau Pamzitism.
in relalia de comensalism miqobii gezduiti consuma
nutrietrti de p€ suprafata gazdei fdr6 sd-i aducd un prejudiciu' .
in relalia de simbiozi se stabileste o cooperare reclproc
avantajoasd lntre miqobi 9i gazdS
Iar in rolalia de parazitism, microbul se dezvolti pe seana
qazdei, ii aduce un pt iudi"iu care se poate manifesta printr-o
irare de boali, in acesl caz microbii parazili sunt microbl
patog{ni.
in funclie de acesle relatii microbii por fl:
Microbii condifionai patogeni care sunt comensali (de la
cuvintele latinetti:cum = cu !i mensa = masa, deci "a mdnca
la
numai atunci cand scade rezistenla
aceeali masd') sau patogeni
u g*iet Aceqti microbi i;i
-
manifestE
antiinieclioasi
Datogenitatea numai in anumire condilii. relalia cu organismul
I sazdi a fo"t numita oportunism, imprejurare favorabild pentru a-
ataca gaz oa.
$'
Miirobii accidental patogeni sunt contaminanli saprofi{i ai
I mediului extem 5i comensali sau patogeni care l$i manifestd
caracterul limitat de patogenitate numai ctnd, accidental, capStil
acces ln anumite tresutui unde numai pot actiona factorii apdrdrii
I antimicrobiene.
I 82
I
Caliopsia FrcREA Bactet ioloAie $i vi rusolopie
rologic
Microorganisme patogene sunt microbi care nu s€ pot
dezvolta decat ln organismul omului sau al unor animale gi ln
dauna acestora, iar relalia este de parazitism.
Tegumentele $i o parte din mucoase care captu$esc cavitdlile
naturale ale organismului sunt constant populate cu
microorganisme, ceea ce alcituie$ls flora normald rezidenti gi
flotanti a organismului. Numai utl numdr mic dintre
microorganismele care alcdtuiesc flom nofinalA, sunt constant $i
iremediabil patogene.
Simpla plezenld a acestor microorganisne patogene pe
supmfelele epiteliale ale organismului gazd6, fArt ca ele sA se
multiplice, realizeaz6 situalia de contaminare qi nu de infec{ie.
Pentu a realiza starea de infeclie, este ncvoie de pAtrunderca fi de
multiplicarea microorganismelor patogene ln tesuturile gazdi,
Infeclia poate fi urmati. iose nu obligatodu, de starea de boab. III
funclie de reactivitatea $i de starea de rcceptivitate sau d€
rezistenJa organismului gazdi, ln urma infecliei pot apdxea
consecinte vadate. CAnd laspunsul organismului gazda faF de
multiplicarea germenilor r6.mAne la nivel umoral qi celular, rezultd
slaree de infeclie inaparenl.ii, in acest caz apar purttrtorii de
germeni patogeni carc nu prezintA serrne de boald, Numai c6nd
rczisienfa organismului fafA de infec{ie este deplqiti ti
survin
tulburfui fulctionale qi/sau leziuni anatomice apare stareo de
boali.
Embrionul ti apoi fdtul, 1n cavitatea uterin6 a mamei, se
dezvolti in conditii stedle. O data antrenat lbtul in caralul de
nattere, suprafelele organismului sunt expuse
continuu
contamintrxii cu microorganisme din mediul ambiant.
Deci contaminarea reprezintd prezenla microorganismelor
pe suprafala corpului Fri multiplicare $i ftrd o reaclie din partea
organismului-gazdd. Contaminarca nou-niscutului incepe cu
microbii dio vaginul mamei, a mainilor pe$onalului care asiste la
naiterc, de pe mucoasa lor nazalS $i orofaringeane,
83
CalioFia FLOREA Bac t. I lo I o si. $ i vi tut ologi e Caliopsia FITREA Bact. riologb ti iwlopi.
Microbiota tegumentulul
microorganisme din aer, de pe supmfet€ ce vin ln contact cu nou-
Este dominattr de Suphylococcus epidermidis $i alli
nlscutu!, din alimente.
Iar colonizarea este multiplicarca unui microorganism pe
stafilococi coagulazo-negativi, Propionibacterium acn6,
Cor)mebacterium spp. 9i specii lipofie Pityrosporum versicolor
suprafelele gazdei fird o reaqie detectabila din partea acesteia
(Malassezia furfur) cwe aclioneazd asupra sebumu-lui ti altor
(rdspuns inflanator)
gdsimi de la nivelul pielii, produc acizi gragi nesaturali, cu
Flora (microbiota) indigeni sau flors microbiani ac;iune inhibanttr asupra dermatofrlilor. la nivelul axilei printr-un
normali €ste constituitd de acetti contaminanli care vor coloniza
mecanism asemanator, bacteriile lipolitice sunt dspunzitoare de
anumite zone ale organismului uman.
apadfa substanfelor cu miros nephcut, Ac€ste se gdsesc mai ales
Ftora indigenl est€ alcttuiti din flora rezldenti gi flora
in foliculii pilogi, ln glandele sebacee, canaliculele glandelor
flotanti. sudoripare 9i deci sunt influenfate mai putin de sp5lare. Un€ori
Flora r€zidenttr normali (de-a lungul existenlei' s-au
acestea padicipl la patogeneza acneei.
selectat bactedi perfect adaptat€ la dezvoltarea ln condiiii chimice
Specia tempolari mai des intdl-niti este Staplrylacoccus
si fizice oferite de fiecare regiune a tegumentului si mucoaselor)
aare!,r, lnstunAnlat6 pe propria piele de purtitorii nazali, alte
;ste alcttuita din specii saprofite (care triiesc ln depozitele de
specii temporar prezente reflectA flola oazal[ gi fecali prezenti in
materie orgatrici din coton, spalii iderdentale, carii, subunghial,
antuaj, de exemplu: sp€cii patogerc (streptococul hemolitic) sau
interdigital, capabile si trdiascn 9i in mediul extem) fi comensale'
condilionat patogene, enterobacteriile, acestea sunt intalnite mai
deoendente rle anumili factori de crettere oferili de celulele
ales la persoanele cu standard scizut de igieni pgrsonali.
epiteliilor (incapabile sd se dezvolte ln mediul exterior) de pe
mucoase.
Microbiots I tractusului respiretor superior (TRS)
Flora {lotanti (temporara sau hanzitorie) este reprczentata
Etajul supedor al tractusului respilator se gAseft€ o flora
de sDecii colectate din mediul extern Timpul lor de persistenfd
bacteriana abundentd reprezentatA de aproximativ 200 de specii
este'redus (zile, s6pt6meni, luni), mai pulin adaptate la condiliile
rcputizate ln diferite nige: crevasele gingival€, placa dentad,
de pe tegumente 9i mucoase, persisttr pe pfu ln numdr mare' In
mucoasa linguald, jugali, or-o-faritrge, criptele amigdaliene, nazo-
condilii de snnitate acestea nu reutesc str s€ inmulfeasca' prezenla
faring€ ti caviuifile nazale. In crevasele gingivale se gdsesc pan6
lor este nemanifestt.
la l0' LJFC/mg conlinut, saliva conline 10" IJFC/m1, iar placa
Uneori ajung pe lnvetiquri 9i specii condifionat patog€ne'
dentari l0rr UFC/g. Bacreriile anaerobe predomini fafi de cele
oportuniste, care nu depi'esc inveligurile normale, dar favorizate
aerobe ln Fopo4ie de 5- 10/1.
d; anumite conditii, pot sa ajungd ln lesuturi 9i umori ti in funclie
Cele mai frecvente sunt;
de staraa organismului poate sau nu sA provoace boala.
Bacterii anaerobe: Veilhnella spp., Bacteiodaceae,
Prevotella (P- nelanogenica), peptostreptococi, lactobacili,
Bifidobacterium spp,, Fusobacterium spp.

84 85
I C^hopsiaFIr)WA Racleriolosie ti vitusologie
Caliopsi^FLOP,EA Bactartoloeh ll ehutoloSt.

t Bacterii aerobe sau facultativ anaerobe: strcptococl - Bariera imunologicd forrnati din IgA secrctoarc, IgE -
nastocite, limfocite qi plasrnocite din corionul mucoasei teheo-
viridaos, neisserii nepretentioase. stafi lococi coagulazo negalivi,
brongice; IgG qi IgM circulant€ carc stimuleaza sistemul
I Haemophilus spp.,bacili difteromorfi, pnoumococi.
Fungi C andi.da alb i c a s.
complement ii faciliteazd fagocitoza
Cand sunt depdgite aceste bariere sau mecanisme fizice,
Bactedile Gram-negative $i pseudomonadele apar rar la
I pe$oanele sendtoase, dar mta portajului 9i cantitatea lor cresc la
varstnici gi la persoanele spitalizaie cu afecliuni grave.
chimice sau imunologice, TRI se poate contamina, coloniza, 9i
infecta cu germenii aerobi, anaercbi, condilionat patogeli sau
patogeni care populeazS: tegunentele, TRS, sau din mediul
I in mod normal sinusurile paranazale $i urchea medie sunt
necolonizale datoriti eliminarii eficiente prin lransportul muco-
ciliar.
ixterior gi pot da afecliuni de gmvitdli diferite in funclie de
segmenhrl afectat gi de rezistenla oryanismului.

I Microbiota tractusului respirator inferior (TRI)

Tractusul respirctor inferior cuprinde: etajul subglotic al
Microbiota tubului digestiv
in mod normal mucoasa gastrici nu este colonizata de

I laringelui pend la alveolele pulmonare, pdn trahee' bronhiile

lobare, segmentarc, lobulare, bronhiole.
Degi supus contarnin6rii microbiene, prin pulberi 9i aerosoli
bacterii. Deli diferite specii de: sheptococi, stafilococi, neisserii,
coliformi, anaerobi, pot sA pitrund' o data cu alimentele sau prin
lnghilirea seqeliilor oro/nazo-faringiene, pH-ul sucului gastric

I inhalali, etajul infraglotic

necolonizal, in
al tractusului respirator rdmAne
mod normal, datoriti unol eficiente badere
care este intre 1-4 (datoriti secletiei de acid clorhidric) nu permite
colonizarea acestor bacterii de pasaj, multe sunt omorate in acest
mediu. La persoanele cu hipo sau aclorhidrie, nu-rnirul bacteriilor

I antimicrobienc.
- Filtmrea aerodinamici 9i sedimentarea,
- Transportul muco-ciliar. acceleral prin vileza ventilaliei
din con{inutul gastric cresc considerabil (peste lO'UFCyg)
in mediul acid crescut din stomac doar Helicobactet pylori
este capabil sA colonizeze mucoasa gastrica qi mai ales cea
I Dulmonare si reflexul de luse. in decurs de o ore sunt eliminate
p""t" gOVo din bacteriile depuse pe mucoasa bron5ici (la
aproximativ 207o din persoanele normale au fost depistate p€
antmlA. Trei factod fac posibild aceas6 colonizare:
- producerea de ureazd in cantitate maxe, care hidrolizeazd

I mucoasa taheo-bron$icA bacterii nepatogene in numar redus).

- Transportul alveolo-brongic, particulele sub 5 pm depdFsc
mecanismul de filtrare aerodinamicd $i sedimentare, dar ajung in
ureea cu eliberare do amoniac care tamponeazE pH-ul:
- fonna spilahta si prezenta flagelilor unipolari care li perait
traversarea stratului de mucus penttu a ajunge mai ln profunzime

I alveolele pulmonare, sunt fagocitate de macrofage' care antrenate

de mucusul blonsiolar va fi antenat de tanspoftul muco-cilia.r.
la nivelul celulelor epiteliului gashic unde pH-ul este aproape
neutru:
- prezcn{a de adezine p€ suprafala celulei bacteriene, ce
I - Drenajul limfatic 9i sanguin al microorganismelor care au
scdpat acliunii rnacrofagelor alveolare
- o barieri chimicd superficiall este r€alizatd de: mucus,
realizeazd f].xatea specificd, exclusiv la nivelul receptorilor
epiteliului gastric.

I lizozinr, lactofednA, surfactant, o1- antitripsind, intclfbroni

86
Caliopsia FLOREA
Helicobacter pylori, stabilit in stomac poatc coloniza o lun8tr
perioada de dmp, chiar toata viala, bacteria este capabila sd rcziste
la fagocitozi gi fa15 de apirarea umorale locala (lgA $i IgG). Spre
deosebire de flora comensalA al altor mucoase, prczcnla H. pllori
pe suprafafa mucoasei gastdce, se lnsole$te lntotdeauna de un
infiltnt inflamator (limfocite, plasmocite, macrofage,
polimorfonucleare), cu aparilia gastritei tip B, depista6 pnn
examen histopatologic. Eradicarea terapeutici a bactedei se
inso!€ste totd€auna de vindecarea procesului inflamator, sau
disparilia sa spontana fiind condilionata de instalar€a gastitei
atrofice cu metaplazie intestinala ce determina dispadlia
receptorilor celulari.
Duodenul qi jejunul sup€rior sunt sterile sau putin populate
(sub 103 UFC/rnl injejunul dominata de enterococi gi lactobacili).
Ileonul este o zond de tranzitie intre stomac Ai _colon in care
atat bacteriile aerobe cAt $i cele anaerobe ajung la l0' UFC/g, cele
mai intalnite snnt Aercbacter aerogenes, enterococi, E-coli, dar
pot coloniza Si Bacteroi.daceae spp., Clostridium spp., coci
anaerobi.
Colonul este colonizat de bactedi anaerobe nesporulate in
proporlie de 99Vo - l0rr UFC/g, cele mai lntalnite sunt: clostridiile,
Bacteroidaceae, Peptococcaceae, iar dintre bacteriile facultativ
anaerobe:. Escherichia coli (10" UFCI'), Klebsiella, Enterobocter,
Proteus, enterccoci $i stafilococi care apar ln cantitili de 10'-10'
UFC/g. Pe lange aceste bacterii pot exista tranzitoriu fi:
mucegaiuri, lerruri, protozoare, bactedofagi, enterovirusuri.
in intestinul sugarilor kdnili cu lapte matem, majoritatea
florei este reprezentatd de Bifdium bacteium carc este un bacil
Glam pozitiv anaerob nesporulat.
Flom intestinala care colonizeaza mucoasa intestinului
realizeazd un echilibru ecologic normal care este influenlat dc:
alimentatie, varsti, medicatie.
88
R acte notog ie t i enus!!!'!h
Microbiota tractusului urinar
Exceptend uretra distala, tractusul urinar este normll
necolonizat, deqi contamindri ocazionale ale vezicii sunt posibilo,
rnai ales la femei din cauza uretrei cate este scudA gi are un (rdocl
direct.
Necolonizarea se datoreazA unor baderc antimicrobienc:
- continuitatea uroepiteliului care este dublut do
mucopolizaharid (un glicosaminoglican) care antagonizcltri
aderenla bacteriilor lipsite de liganzi specifici;
- spalarea mucoasei prin fluxul normal al urinei (afc utl
spaliu mort cand ar€ loc evacuarea completA a vezicii in crrnul
mictiunii normale);
- marea osmolaritate, concenfatie mare de uree ca 6i pll.ul
scizut al urinei, fac dirr urind un mediu defavorabil dczvol$rll
bacte ilori
- efectele antibacteriene datorate secreliei ghn(lok,r
prostatrce Si f,€riuretrale.
Uretra distali este nomal coloniza6 cu bacterii dc poi
tegumentul perineal, din colon, din rulv'. De aceea in acc$t soclof
pot coloniza: stafilococi coagulazo-negativi, bacili diftcronxrrl'|,
enterobacteriacee, enterococi, neisserii, Fusobacte um t,l l
micoplasme, ocazional: Candida, Prcpionobacteriun, atrel
anaerobi Gram pozitivi $i Gram-negativi, lactobacili, Dicoblctcdl
saprofi te, staf ilococi aurii.
Microbiota tractusului genital masculin
Prostata, canalele ejaculatoare, veziculele seminalc, canllclo
deferente, epididimul, testiculele, sunt normal sterilc. AcolRlil
situalie este asiguratd prin: acfiunea mecanicd a micliunii gl tr
ejaculirii, prin lipsa colonizdrii microbiene a uretrei proxinrrrlc
normale, dar mai ales prin ac{iunga antibacterian[ 0 unul
polipeptid care conline zinc gi care este eliminat dc sccrclltt
89
I
I ,ritrT..1ffitrJ;,ffi
__,T::na#:h;:,i_ffiffi,ffi
;,ff T
J:*f:,e,n9rn'hah n

gg1r+''ro
*ffi*,t;y**
ffiL*j-"iiffi "T%'?x,",T *** *

ffiffi
#,ffi:q,$,*f,lr*i,,,lT#,t,r,ffffi
#-i:ffiT.'HTtrHii:,#,:#iHE#",,.ffi

90
; iryru*ry,m*-
rnrx#l:;x,,iu
;t"*n . r***l#*
9l
Caliopcia FITREA Badd ologi.,i rlrtatologie Caliopsia FLOREA BacerioloSk ti vnutulo,

- antagonism misobian sp€cific (ptlducer€a de bacteriocine), pseudomembranoase, adevdrate boli ecologice, care pormll
Coloniziri microbiene anormale :lHf i"?:::1':l1g:^'::'.:y:\v!'q:ae,careerabori:mrq
citotoxina responsabiE de acest sindrom diareic grav. fruiu*id, '
Aceste colonizeri microbiene anormale se numesc disbioze. ldelulgate cu tetraciclire, determinn inmulli-reu .*"rrivA-l-i
Aceste disbioze fac trecerea de la relaliile de comensalism 9i nivelul cavir?ifii bucale, colonului, vaginului gi ptiuritor unol
simbioza la cea de pamzitism. tectaJe cE Candida albicans, le.v.rrl ."ristenti la nutamontUl
Apar in urmitoarele impr€jureri. antibacterian, care poare initia infeqii un€on grav€.
- Lipsa sau insuficienta unor bariere antimicrobiene. Acestea
se lntahosc: la pacientii cu hipo sau aclorhidric gastrice numarul
bacteriilor din duoden ti jejun depdgesc 106UFC/rnl, cu
predominanta bacililor coliformi ;i a bacteliilor anaerobei phgil€
pot fi hanzitodu colonizate cu bacterii condifionat sau accidental
patogene.
- Modificarea cantitative !i calitativd a substratului nutdtiv
oferit pentru dezvoltare (ln insuficiente digestive care intereseazd
una sau mai multe enzime). De exemplu la persoaflele cu ten
seboreic, excesul de sebum favorizeaza dezvoltarea de stafilococi
al cdror lipaze elibereaza ln sebum cantitdti rnad de acizi gra$i
care iritd lesuturile fi favorizeaze aparifia acneei.
- Modificarea condiliilor fizico-chimice ale tegumentului. i:":t46
TraDspir4ia abundenta in condiliile climatului cald fi umed,
layolizeazl colonizarea excesiva cuMalassezia furfur
(Pityrosporum versicolor) care determina pitiriazis verzicolor
(keratomicozi).
- Modificarea receptorilor penru liganzii bacterieni. La
pacienfii spitalizali timp indelungat $i in condifii stresante,
orofaringele poate fi colonizat cu bacili Gram negativi, sub
actiunea unor proteaze asupn glicocalixului celulelor
orofaringiene, determind pierderea fibronectinei.
- Administrarea unor altibiotice carc labilize zA
microbiocenozele prin eliminarea bacteriilor sensibile gi
colonizafea anormald cu contamioanfi rezistenli. De exemplu
dupi administrarca unor antibiotice (macrolidelor) apar colitele
92 93

It
I
I Caliopsia FLOREA Ra.hnobsl tI vltutobtL Caliopsia FLOREA

Mucossele
BacteioloS ie ti I inls oloq i e

I
Regezinti o barierd mai pulin eficientii decat tegurnentele,
totugi ea se maDifestd pdn:
Capi0oluMl - glicocalixul epiteliilor secreiodi nu fixeazi polimerii
microbieni de lnvelig care nu sunt inrudili chimic cu
I Aplrarea antiinfecfioasil nespecifictr,
specifici, de specie 9i dobAnditn
glicoproteinele umane, bloctndu-le posibilitatea de atagare la
celule, condilie primordiali pentru realizarea infecfiei;

I - lactofedna (un chelator de fier) cu efect bacteriostatic;

- lizozimul din compolenla salivei care poate sa omoara
nespecific bacteriile Grarn pozitive;

t ke la bazA structuri gi funclii

elaborate filogenetic pi
ontogenetic. Sunl mecanisnre de apfuarc nespecilici, de specie qi
apirare specifice sau imunitatea.
- cwgerea lacdmilor qste o alti nrodalitate de eliminare a
bacteriilor de p€ suprafala comeei, care este secondatf, de
existenta lizozimului h aceastji serozitate, ln absenfa lui,

I Apirarea .ntiinf€cfiossi nespecifi cl

Este cea mai veche apirare (filogenetic) care se rnanif€sta h
primul contact al organismului cu microbii, indifercnt de specie,
blefaritele ar fi prezenrc in numir mare;
- descuamarea epiteliilor de tip malpighian (mucoasa orald,
faringiand, esofagiand $i vaginala) contribuie la eliminarea
I Este reprezentati de :
- bariere exteme antiinfectioase,
mecanica $ coDr.iDua a contamina4ilor;
- temtrrmtura corporald" are un efect bencfic atunci cAnd ea

l - apirarea nespeciircd a mediului intern,

Bariere externe antiinfeclioasi sutrt: tegumentele
mucoasele.
Si
cregte cu 3-40 C peste 3?0 C, deoarece bacteriile patogene,
virusurile Si tumorile sunt adaptate la 37'C, cretterca ei esle total
defavorabila peoau ace$i agesod, reaclia febrih e$e determinati
IT Tegumentul
de interleukina-l (l-l), pirogenul endogen, eliberat de macrofage
sub ac,tiunea unor activatori (pirogeni exogeni), -l vehiculattr
Reprezintii cea rnai eficienti barierd rnecanicd ln calea pdn sange ajunge la hipotalamus unde stimuleazi sinteza de

I invaziei microbilor. Cat timp integdtatea pielii este pdstlata, ea nu

poat€ fi traversati (cu unele exceplii) de catre agenlii infeclioti
sau/'i chimici. Pe suprafata tegumenlelor pot exista stafilococi
prcstaglaodine E, care deregleaza centnrl termor€glirii cu aparilia
consecutivl a febrei;
- echilibrul dintre flora Gram pozitivn (reprezentati prin
I provenili din mediul ambiant, atat timp cat pielea este intacti
omul nu se imbohavegte deoarcce, integritatea ei, secrefiile
sudoripare fi sebacee nu permit accesul microbilor ctrtre lesuturi.
lactobacili) li flora Gram rcgativa (rEprezentatii prin colibacili) de
la dvelul tubului digostiv.
Cand lactobacilii dispar, colibacilii se irunultesc excesiv,
I Dacd ar exista o solulie de continuitate (lnleplturd sau o plagd) ar
putea sA apara abcese sau boli grave,
ceea ce duce la lnclrcarea organismului cu toxine bactedene
nocive. Ac€astd situafie poate se apard gi dupa tratamente

I lndelungate gi agresive cu antibioticg care arc printe alte uffrExi,

q5
 Caliopsi^FLOREA Bocteriolosie ti irusologia

- p interferon produs de fibrobla;ti'

instalarea candidozei bucale 9i vaginale ln
acest
.caz
sc
- 'f interferon prcdus de limfocitele T specific sensibilizate
iaurt pentru refacerea florei lactobscllllor' Sinteza lor poate fi generati de infeclii virale sau inductori
'*"'VlE"atifo dieta cu peristaltismul int€stinal' tusea' strdnutul'
recomanda

"
cililor, nevirali (acidul poliinozilic-policitidilic). INF au trei acliuni
favorizeazi eliminarea mecanica a germenilor' importante, reversibile $ limitante in timp: antivirald'
ADirar€a antiinfectioastr nespociticl a mediului
intern
umorali 9i antioroliferativi si imunomodulatoarc.
poare Himpartte fn doui grupe de factori: factori 5. Slstemut complement, un complex de substanfe protoico,
factori celulari. numite Clq, c1!, cls, c2-C9' la sinteza cdrora particip[:
macrofagele (C2-C4), ficatul (C3, C6, C9), splina (C5, C8) 9i
A. tractori umorali aclioneazl local sau sist4mic
eDiteliul intestinal (Cl).
(ceneral).
' Sistemul complement este dotat cu capacitAi biologicc
- Dintre factorii umorali cu actiune locali sunl: poteoliale care devin efective numai dupd activarea lntr-o
a. lizozirnul actioneaza ca factor "antipenetranf' care
se ;cascadd" de reaclii enzimatice care vor duce la liza celulei'
nx"rt. in un"f. secretii (salive' lacrimi) li spala mucoasele'.in - Calea "alternatiYi" care este mai veche filogenetic ai
i"suturi. mucopePtidazi capabiE sd plou9*t. t1t1
o nespecificE, activeaza complemeritul printr-un sistem iniliator
"st"
iacteriilor, carora le scindeaza mucopeptidele de la nlvelul decianqat imediat dupa contactul cu unele structuri de suprafald u
*'-';.'Ig
oeretelui celular;
A mucoaselor' sunt capabile sa
in cazul
microbilor, care va duce la activarea funcfiilor fagocitare a
secreto", macrofagelor qi granulocitelor PMN, carc devin capabile si relinl
blocheze unele particule virale inrudite antigenic' qi chiar sd inglobeze agentii straini de organism, atunci ctnd
- Dintre iactoriiumorali cu actiune sislemici' cel mal ;cestia au format complexe cu anticorpii 9i cu unele fracliuni ulc
imDortantr sunt. cornplementului.
-'"i. E"p""ain" din sange' care ln prezenta fracliunii C3 a
- Calea "clasici" este activata P ntr-un sistem iniliator
antiseltice
cotrlDlemenrului Si a Mg'?.. caPata proprie6li declanqat prin proteina "C" rcactivE sau prin anticorpii care au
2. Enzimele lizozomale (fosfamze acide' P-gllcuroruoaza' reacfionat cu antigenul omolog, duchnd la bacteriolizd $au
urit"uttut"ru din lizozim sub influenta endotoxinelor citoliza.
"t".; "titerate
nerrn"iiioi cturn-n"g"tivi, au efect antitoxic sau bactericid'
""""i.';;ilt"i""l"ie iazi acuti" cum ar h ceruloplasrnina' aptrririi natursle nespecilice
B. Factorii celulari ai
eliberate ln urma
oroteina "C" reacdve' care sunt sintetizate 5i Ca 9i cei umorali reprezinti "mecanisme primitive" de
inlectiilor sau a leziunilor. Acestea pot acliva complementul $l apdmre formate in timpul evoluliei filogonetice $i realizate dc
Doate duce la liza bacteriei'
t"-'-Aii"t".uf catre celule fagocitare sau Defagocitare. De exemplu:
inr.rferon. este o familie de glicoproteine cu rol - granutocitele PMN capabile de fagocitoza activa cu
i.po,t-t ln uparut"" antiviralE Exista trei tipuri de intorforoni:
' - distrugerea integrald a matedalului fagocitat, datoriE bogatului
o sau leucocitar, produs de: celulele K' macrofagc' contrinut in enzine lizozomale;
limfobla$i; 9',1
96

4ir,,
I
I cj'liopsiaF',OREA Eacrctloloelo

- macrofagele care degadeazd "pa4ial" fi selectiv, relinend

tl rlrusoloSi. Caliopsia FLOREA B@t. riolop b i I e irut obaic

linfocitelor B, cfectoare ale raspunsului imun rnediat umoral.

I doar determinanlii antigenici (epitopii);

. bazofilele qi mrstocitele cu rol fagocitar minor sau chiar
absent, dar eliberatoare de mediatori implicali ln inifierea
Imunoglobulinele migreazd electroforetic, ln mare parte in zona
gamaglobulinelor qi mai pulin in cea a betaglobulinelor. Sinteza
lor este realizatii de limfocitele B ajunse ln faza de maturare finald

I inflamaliei qi facilitarea migririi PMN c6tre locul inflamaliei. (plasmocit), Ele se gds€sc ln lichidele extravasculare gi ln diferite
secrefii exocrine. O pa(e dfu molecule se fixeazd citofil pe
recepto i pentu Fc de pe nrmbrana macrofagelor, limfocitele B,

I
Rezisienla antiinfecfioasi de specie
A apdxut mai recent ln evolutia filogeneticd, est€ rezistenla PMN, mastocitelor, bazofilelor etc. Deci Ig pot exista sub formi:
getretic determinata a indivizilor unei specii fala do infeclia cu - molecule libere, rispandite in plasmd $i in alte lichide ale

I alumite microorganisne, care sunt patogene pentnt alte sp€cii corpului;

animale, sau irfre rase Si gupe de indivizi ale aceleia$i specii. - sub forrni de complexe antigen-anticorp;
Mecanismele sunt diferite. - molecule fixate citof,1 la diferite celule sau lesutud (fixate

I - Condilii improprii oferite de organisnrle unei speci.i pentru

dezvoltarea unui micmb. De exenplu gninile care au temperatua
corpului de 42u C, sunt rezistente la infecfia ct Bacillus anthracit,
pdn fragrnentul Fc de la exbomitatea COOH a moleculei
de Ig Si specific prin situsul combinativ -SC- de la
extremitatea NH2 teminald);

I pe cend majodtatea mamiferelor sunt reaeptive.

- Lipsa receptorilor celulad penru adezinele unui microb. De
exemplu, omul nu este re.ceptiy pentru tulpini diareigene bovine
- molecule fixate ln membrana citoplasmatici a limfocitelor
B cu rol de receptori peDtru antigene.
^In 1959 R. Poner
a oblinut pdn tratament enzimatic cu

I sau por'cine & E. coli, pentru cd pe enterocitul omului lipsesc

receptorii p€ntru adezinele tulpinilor diareigene pentru bovin€ ti
papainA tlei fragmente: doui legau antigeBul (fragmente Fab,
fragment care leag6 antigenul) 9i unul care cdstaliza, fiind

t porcin€. denumit fragnent Fc (fragrnent cristalizabil).

Fiecare molecula de Ig este formata din cel pulin o unitate
Apirares antiiDfectioasi dobinditn (sp€cifici) sau monomedci de bazd carc conline patu lanfud polipeptidice: dou6
L (Ught=uSor) $ doul H (heavy=greu), unite intre ele pdn punfi

I imunitaiea
Este rcalizata de moleculele de imunoglobuline cu funclie de
anticorpi $i diferite tipuri de celule efectoare care intervin direct ln
disulfidice GS-S-). Aceste punfi se forrneaz6
reziduurilor de cisteinA $i pot fi
lanivelul
in inte orul lanfului sau

I neutralizarea agresorului. Anticorpii sunt efectorii "imunitl[i

mediat€ umoral", iar diferire celule a.le sistemului imun de
exemplu: limfocitele T citotoxice, celulele NK, K, macrofagele,
"iDtracaienat'', 9i intre lanFri diferite sau "intercatenai'. Ele sunt
€senliale pentru asigumrca structurii tridirnensionale a molecul€i
gi pentru realizarea cotrdidilor de functionalitate a lor.

I sunt efectoarcle "imunitatii mediate celula/'.

Imunoglobulinele (Ig) sunt un grup de proteine inrudite, cu
funclii de alticorp, care se gisesc sub formf, de molecule libere
Lanludle L sunt comune pentru toate clasele
imunoglobuling din punct de v€dere antigenic pot sa apa4ine a
dou6 tipuri distincte: de tip k (kappa) 9i de tip ?, (lambda). in
de

I sau de receptori de membrantr pentru antigen de pe suprafala

98
molecula de imunoglobulind ambele lanturi apartin in mod
99
 r
CaliopsiaFl-OREA, EacE olo&lc tl t)iru,tologie CalinpsiaFLoFj,A, Bacteriologie Si *usolo9L

obligatoriu aceluiaii tip, adicd k sau 1,, Aproximativ 60% dintre gastrointestinale. IgA secretode este fomate din doi monomcri la
oameni au moleculele de Ig cu lanluri Lk , ln timp ce la $oare.ci Lk car€ se adauga o proteinl suplimentard care s€ nume$te "pic8l
rcWezir.td sqo dinlg, pr€dominante sunt cele cu lanfuri Ll'. secretorie".
Lanfurile H se deosebesc pdn propriettrlile lor antigenice, ele Clasa IgM este fomati din imunoglobuline sub forml dc
conferind caracterul de "clasi" imunoglobulinelor. Lanlul greu al peotamed, abntuili din cinci unititti identice ti reprezinti 5-l0t
moleculelor IgM se nume$te tl (miu), al celor IgG-T (gamma), din totalul Ig serice. IgM reFezintii anticorpii de rispuns primu,
IgA-q (alfa), IgE-€ (epsilon) 9i IgDD (delta). anticoryii ce apar dup6 pdmul contact cu antigenul.
Lanfurile H ti L sunt legate pdn l€gdturi disulfidice
mai
Clasa IgD este forrnata din Ig cu o semnificalie imunoloSlol
pulin importantA, concentralia in serul uman este sub I %,
intercatenare, iar in ce€a ce privegte pe cele intracatenare, lanlurile
L are doud legAturi disulfidice, una la nivelul regiunii variabile V Clasa lgE este formati din anticorpi 'teaginici". tn
si alta la nivelul celei constante C. momentul cand pitrunde tu organism un a.lergen, anticorpll I3E
Situsul combinativ (SC) situat la extremitatea NH2 teminali fixali citofil recunosc specific antigenul 9i astfcl se tranlmlt
a fragmentului Fab, respectiv a moleculei de Ig, este locul prin semnale la celula care elibereaza prompt, ln cantitili matl 0mlna
care molecula recunoa$te qi leagd specific antigenul, $i este vasoactive de tipul histamind, serotorind. Acestc sub8hnla
formati din ariile rariabile ii hipervadabile de pe VH 9i VL, ltind provoaci contracfia rnuphilor netezi ti cr€lto permcabilif ||
diferite ca forml mi{ine etc. vaselor sanguine, generand simptomatologia a hiperscnolbllltlfll
Fragmena Fc este alcituit la clasele IgG, IgA, IgD, din de tip imediat.
domeniile constante CH2 $i CH3 unite plin legitud disulfrdice, iar i
ta clasele IgM gi IgE, din domeniile CHrCllr. Antigenele
Principalele proprietigi firncfionale ale moleculei de Ig Sunt substanle straine (zor sef) sau necunoscutc ca ptopilt
mediate de catre fragmentul Fc sunt unn6toarele: organismului, care pitrunse in organism sunt capnbllc ||
- interactioneaze cu Foteinelc complementului; declangeze un rlspuns imun (specific). l
- intemctioneazi cu proteina A stafilococica (SpA); Proprietdfile antigenelor:
- fansportul tansplacentar al Ig este posibil datoriti legtuii - artigenicitatea (sau puterca imunogenl) este proprictllOl
mole.culei prin Fc la rnembrana celulelor placentei, procesul fiind a produce un rispuns din partea organismului; 'rt
dependent de pH. - specificiiatea este capacitatea de a produce un rdspuni I
Clasa IgG repreziti'|S% din totalul Ig din serul uman specific, adictr de a induce sinteza de articorpi, care sc co
normal. Mol€culele de IgG apar dupl stimulul antigenic se{undar doar cu antigenele care au indus rdspunsul.
$ reprezintit prirrcipalii anticorpi: neutralizanfi, aglutinanfi, Condifii de antigenicitate:
opsonici, citotoxici, fixatori de complement. - sd fie nol sef (stiini organismului sau nerccunolouil f,
Clasa IgA este alcdtuili din IgA sericA care rcprezinttr 15- propfle):
20% din totalul imunoglobulinelor serice $i IgA secretorie - sd aibi o greutate moleculari (GM) mai mare dc 10,0O *
principala Ig din salivd, lapte, secrelii nazale, brongice pi daltoni, cele care au GM mai mici nu sunt antigenico, dll Fl
100 l0l
I CaliopsiaHl)REA Dau. otogtt tt vttusologp

deveni antigenice prin legare de macronnlcculc, Bc nunresc

Caltopsia FLOREA B ac ta r io lo s ie

formarca lor qi in majoritatea cazudlor conflictul se lncheie in

si vituso Io s ie

I haptorci
- si aibn o configuralie spatiah,
- stuctura chimictr si fie cat mai complextr (s€cundari,
mod favorabil pentru organism, pot sd aparA uffdtoarele efe{te:
- neutralizarea unui factor de patogenitate al germenului:
anticorpi antitoxici neutralizanli: altit€tanici, antidifterici,

I tertiad, cuaternard).
Clase de antigene
- Proteinele sunt cele mai putemice antigene,
antisheptolizini, antisheptokinazA, antistafilolizine, etc.;
- opsonizarca, prezenla unei molecule de IgG la suprafala
unei capsule sau a unui perete bacterian rczistent la ingestiq

I - Glucidele pot deveni antigene numai legate de proteine.

- Lipidele nu sunt antigene, ele devin antigene prin legare de
p€mite adeziunea la fagocit gi lnglobarea fi distugerca sa;
- bacterioliza, provocattr de fixarea Ig-lor pa bacterie cu
activarea complementului ti p€rforaroa p€retelui bactedan;

I
proteine (cornplexele fosfolipoproteice).
- Acizii nucleici sunt slab anrigenici. - citotoxicitatea celulelor, rediatll de anticorpi. Fixarea
microorganismelor pe anticorpi legali de unele celule, antreneazd

I Imunitahr mediattr umoral

Pdtnnderea unui antigeB ln organism este umat6 de
modificiri celulare care preced aparilia anticoryilor. La locul de
deglanularea acestor celule (PMN, bazofile, eozinofile qi
rnastocite). Degranularea produce eliberarea de histaminn gi alli
mediatori chimici cu consecinte de ordin patologic. Acesi tip de

I pitruDdere a antigenelor apar polimorfonuclearele, urmeaz6

mobilizarea macrofagelor carc iniliazi dspunsul imunologic pdtr
prelucrarea antigenului. El este fagocitat $i catabolizat pand la
apdrare se adreseazd bacteriilor invazive cu multiplicare
extacelulard, inpotriva celor cu multiplicare intracelulari
intervin€ dspunsul imun celular.

I structurile carc detin "informaiia geneticb".

Unneazi faza de predare a informa,tiei antigenice-macrofag,
celulelor imunocompetetrte "lirrfocitelor T $i 8".
Imunttatea mediatii celular
Este realizatd prin limfocitele T, macrofagele 9i altc celulc

I Dupd preluarea infomaliei urmeazi o ctapa activa de

diferenfiere a limfocitelor T $i B. Acestea se transformi Inai intai
ln imunoblaste gi ulterior pdr diviziuni succesive ln plasnocite
tintd a rispunsului imun (celule infectate, tumomle, de tuansplant).
Acostea nu pot distruge direct virusudle sau bactedile (cu
exceplia macrofagelor), dar distrug celulele in carc ei sunt

l malure.
Limfocitele B se diferenliazi ln plasmocite Fi linfocite B cu
memo e, Plasmocilele au se divid. Ele produc imunoglobuline pe
cantonali microbii, adicA "cuibul" lor. ,,Anticorpii" celulari sunt
reprezentali de limfocitele T specific sensibilizate carc au pe
suprafata lor s€dii de rccunoa$tere Si cuplare specifici cu

I lntreaga perioadi de viabilitate, de 4-5 zile.

Limfocitele B cu memorie persista o perioadi mare de timp
antigenul.
Celulele T spocific reactive suBt cupdnse ln doud clase

I 9i ele inifiazn rispunsul de tip secundar rnajore:

La stimulul pdnff pla$nocitele rlspund cu formare de - c€lulele T-reglatoare, care cuprind doud subpopulafii
anticorpi, ce apar in senge dupn 8-10 zile. ln prima fazd ele d€numite T-helper (ajutetoare) gi T-citotoxice (supresoare);

I aparfin IgM. Anticorpii se combintr cu antigenele care au provocat

1m 103
CaliopsiaFLOREA /rr.rdi?&84ii vrt'.trlofi,'
- celule T-efectoarc, au doud subpopula{ii: celulelc 'f-
secrctoare de factori biologici activi-limfokine ii celulo
citotoxice-ucigaqe, care detelmintr moartea celulei fintd prin
contact direct cu antigenele de pe membrana acesteia Si inducerea
unui efect biochimic citotoxic.
in afara limfocitelor T, mai intervin in citotoxicitatea
mediatd celular, celula K (ucigaSA), celula NK (nativ ucigage) $i
macrofazul activat.
Figura 6 Structuraimunoglobulinei
rilrr
r negativi. Speciile de importantd medicala cele mai identifica(s
Caliopsia FLOREA Racte I iolotie r i I it usoloqld
I
VI
Capitolul
Staphllococcus
Stafilococii fac pane din familia Micrococcaceae, genal
Staphylococcus. PanA in anul 1997 au fost individualizate 33 dc
specii, dinte care 16 specii au putut fi izolate de la oml
Staphylococcus aureus gi 15 specii de stafilococi coagulozo
s\nt Staphllococcus aureus cue dA cele mai multe infectii la om,
Staphylococcus epidermidis face parte din flora indigend, dnr
poate produce ocazional infec{ii qr Staphylococcus sqprophytiaull
care poate da afec,tiuni in sfem uro-genitala.

c Caractere generale

Morfologie
Sunt coci sferoizi de dimensiuni de 0,8-1,5 pm dispuSi In
diplo sau in gremezi neregulate in general necapsulate (existd gi
tulpini de S. azres incapsulate), imobili, nesporulali, aerobi,
facultativ anaerobi, saprofili sau patogeni, Gram pozitivi, posedd
catalazd qi descompun glucoza prin fermentalie

Caractere de culturi
Cfe$te pe medii simple, supofiA mediile hiperclorurate (pAnd
la 10-15 g 7o NaCl). Pe mediile de culturd solide formeazi colonii
de tip ,,S" (smooth-n€ted). Elaborcazi pigmenfi endogeni (cc
coloreazi doar cultura, IIu gi mediul). Staphylococcus aurew;

104 105
I
I CaliopsiaFLOREA
elaboreazi lnr pigment a\i\\
Boct rlologt

Staphylococcus epdcrmdis
tl llltQgpLg Caliopsia FLORIA I acte noloe i. t i virusolop ie
Staphylooccus epidermid.is se gaseste pe tegumente gi
mucoase este identificat mai ales in infec(iile intraspitalicegti
I elaborcazd un pigment alb, Staphylococcus saproplryticw rn
pigmeot galben. (nosocoEialo) sau infecfii grave la pe$oarc tarate.
Staphylococcus haemolyticus a fost lntalnit in: endocarditd,

I Caractere biochimie
Elaboreazd pigfiFnli: audu, alb iigalben. Elaboreazd
hemolizine alfa 9i bata (cercettui rccente au mai identificat
septicemii, peritonitn, ITU, pldgile chirurgicaie a.le osului qi
articula;iilor.
Staphylococcus saprophyticus este un age
etiologic

I hemolizine de tip ganma Si delta). Sunt rczislenli la concentralii

crescute de NaCl pandb lO-15%.
ftecvent irltahil in ITU la femeile tinerq ln perioada fertil4
uretrite negonococice, prostatit€, infeclii ale phgilor, uneod
septicemii.

I Structuri sntigenici
Stafilococul are antigene sornatice qi solubile:
intrtr in structura celulei
R€zist€nli
Rezisri la
usciciune ti intuneric, sunt sensibili la
Antigenele somatice
I (Nucl€oproteina P se intAnegte la stafilococii patogeni sau
n€patogeni); Stafilococul auriu conline pmleina A, numai la
dezinfectante gi antiseptice in concentralii uzuale. Ctqtigtr uqor
rezistenla la antibiotice, Exputi la temperatura de 55-600 C, timp

I stafilococii patogeni. Are antigene polizaharidice specifice de de 15 min sunt distrugi, pasteurizarca este eficientd.
tip, pe baza cnrora existn 13 serotipuri,
Antigene solubile sunt de 3 tipuri: Diagnosticul d€ |aborator al infectlilor stalilococice

I - hemolizine: alfa, beta, gamrna qi delt4

. enzime solubile (coagulaza, leucocidina, hialuronidaza,
catalaza, fibrinolizina, lipaze, RN- $i DN-aze).
Diagnosticul bacteriologic

I - exotoxlne (enterotoxine) care sunt elabonte cand

stafilococii sunt lizogeni, adici put6tori de bacteriofagi, pot
produce toxiinfecfii alimentare (TIA) sau Soc toxic. Au fost
1 Recoltarea pmdus€lor potologice:
Puroiul din leziuni deschise sau inchise: searelii otice,
conjunctivalg exudate nazale gi faringiene, sputii, exudat
I identificate 8 seotipuri antigenice, din care 7 (A, B, Cl, C2, C3, D
ti E) sunt implicate in TIA, iar unul, F, este asociat cu sindromul
peritoneal, lichidul cefalorahidian, urini, secretie vaginah, ffaterii
fecale, vomismente, singe, probe alimentare incriminate in TIA,
matedal neqoptic.
de soc toxic.
I Eabitat
Preleyarea probelor se face ln funclie de afecfiunea
stafilococica diagnosticati clinic, in condifii de sterilitate.
Staphylococcus aureus coloniz,eazd nfuile, colonul, de unde
I contamineazi fiecvent tegumenhrl.

I 106 107
Caliopsia FLOREA Ba. te t iolog i. I i v irwoloti. Ctliopsi^ FLOREA Bo.lcdotogie ,i vitMtogh

2, Examinarro mrcrccopici 9i micrccopicl (prin examen 4. Citirea gi interprctarea rezultatelor

direct) al produsului patologic.
Puroiul din infectiile stafilococice est€ de consistenltr groa$A,
cu o nuanli aurie, fetid.
Pentu examenul microscopic direct din produsul patologic
se execute frotiuri care se coloreazl cu albastru de metilen si
Gram.
in frotiu se pun in evidenli coci Gram pozitivi, gupafi in
ciorchine, sau diplo, intra ti extracelular, care preiomind numeric,
alaturi de alli germeni Gram pozitivi gi Gram negativi, leucocite,
detritusud tisularc etc,
3. irulm6nlare $i izolarea
insimAnlarea se face pe medii de cultud in raport cu
produsul patologic rccoltat:
a. Purciul care prodne dintr-o leziune inchisA (abces,
flegmon) se lnsamenlea"i pe bulion simplu Si gelozi iDclinatd,
pentru obfinerea de colonii izolate.
b, Puroiul care provine dintr-o leziune deschisd, conline ti
altd flola micrcbiani, de aceea se ins[melteaza pe medii
hipercloruate, care fa\oizeaza creFterea stafilococilor, este
mediul electiv, pentru ca rcstul de germeni sunt inhibati datorita
conlinutului crescut de sare. De aceea se folosegte mai intai
mediul hiperclorurat lichid (manitii |Vo, NaCl7 ,5%), chapmann,
dupa o incubalie de 24 la 37" C se efectueaze trecere cu dispersia
culturii microbiene pe mediul hiperclorurat solid Chapmann in
plici Petri penbu a se obfine colonii izolate cu incubalie la 37" C,
timp de 24-48h.
c, Exudatele nazale gi faringiene, materiile fecalc,
vomismente, probele alimentare gi matedalul necroptic, deurrocc
conjin 9i flori de asocialie, se insinenteaze ca gi puroiul din
leziuni deschise.
Dupi o incubare de 24 h la J70 C in bulion, slafilococii
tulburl uniform mediul, formand un depozit Ia fundul eprubetei.
Pe gelozd stafilococii dau nagtere unor colonii mad de l-2 mm @,
bombate, cremoase, rotunde, cu margini regulate, cu suprafalu
netedd de consist€n1I moale care se deta$eazd uqor de mediu.
Astr€ctul colo ilor de stafilococi prczinttr varialio
morfologicd ir funclie de strucrura antigenici gi virulenlt
germenilor.
Pot sI fie colonii de tip: ,,S" (smooth), ,,R" (Rough), ,,M',
(mucoase), ,,G" (glossy) pitice.
Stafilococii patogeni elibereazi frecvent hemolizine, carc so
purt in evidenli pe medii gelozate cu sAnge 5-77o. Cel mul
frecvent produc alfa hemolizintr, care determina dupd o incubsro
de 24 h Ia 37" C o zon6 lngustd de hemolizi, complettr de tip bctu
ln jurul coloniei,
Stafilococii de origine animali produc Inai frecvent o bot|
hemolizint, care determina o hemolizA de dp cald-rece, adicd o
hemoliz, discreti apare dupa ce cultuE este ,tinuti 24 h la 370 C,
ca.re se claific5. cand placa cu agar-sf,nge se va line ia 40 C 24 h,
va aparc o zoni de beta hemolizr ln jurul coloniei.
Citirea cultudi pe mediul solid Chapmann se face la24-48 h
la 37' C. Stafilococii pot fermenta madta din mediu, dezvoltond
colonii galb€ne de cele mai multe ori sunt patogene, cele carc n!
fementeazd manita produc colonii ce nu modifica aspe.ctul
mediului.
5. Caractere de patog€nitate
Pentru aceasta se vor obline culturi pure (dintr-o singulll
colonie de stafilococ) apoi se face subculturi pe geloza inclinutl gl
in bulion.

108 r09
I Caliopcis FI'REA
Teste de patogenitate Yiho"
DackdoloSl. vlrusoloSi. C io$iaFtnREA
- Testul intrb pentru coagulaza liberi
Bact.riato?ia $i virurolost.

I "rn
a. Testul de pigmentogeneztr
Stafilococii patogeni elaboreazi cel mai frecvent un pigment
galben-auriu.
Se repartizeazi in tubud de henolizi 0,5 ml plasmi
oxalatate, peste cara se adauga 0,1 nrl din cultud pula de
stafilococ de 16-20 h in bulion sau confinutul unei anse din

I b. Testul hemolizel
Majoritatea stafilococilor patogeni sutrt hemolitici. Cei de
provenienli umani produc alfa hemolizintr, care produce
mediul solid, concomitent se folosesc doi martori: pozitiv (S.
aureus), negativ (5, epidermidis).
Se incubeaze la 37'C, se citegie reacJia prin inclinarea

I hemoliza total5 a eritrocitelor Oeta hernolizi).

c.Test[l fennenttrrii manitei
tubului la inicrvale de 30 min., in primele 4 ore, se poaie incuba
pAnAla24 ue.
Test pozlfv: aparilia uoui vdl de fibrinI, indiferent de gradul

I Stafilococii patogeni fameDteazn manita, in acest scop se

folosesc medii care conlin manitd (mediul Chapmann solid sau
api p€ptonatd turnesolatl cu manita 17o). Pdn fermentarea
ei, daca nu apare dupi 4 ore se incubeazA peste noapte qi se citege
rcac!ra.

I manitei se produce acidifierea mediului 9i virajul culorii Test negstiv: absenla coaguliri gi cu incubare peste noapte,
indicatorului, de la culoar€a roz-violet va vira ln galben. Tulpinile patogerc de stafilococ elaboreaza coagulaz[ ln
d, Testul coagulazei propo4ie de 97%, fiind un test de mare fiabilitate.

I Stafilococii patogeni au proprietatea de a coagula plasma

umand, de iepure Si de cal, acesta este un caract€r ifitportant de
'
Datogenitate.
e. Testul fibrinolizinei
Stafilococii patogeni secler?t fibrinolizinn, carc lizeazf
coagulul de plasmi forrnat de coogulazi. Prezenla acestci cnzimc

I -ln practica se folosesc doua

coagulaz-ei stafrlococice:
.
2 tehnici de evidenliere

Testul pe lami pentru coagulaza l€gdn "Clumping

a se pune ln evidenta prin insimaqlarea tulpinei de stafilococ Intr-
un rnediu cu 7 pd4t geLozir nutdtivA Si o parte plasmd oxalatatd.
Dupd o ircubare de 12-18 ore la 370 C, se observi in jurul

I factot''
Plasma se obline prin amestecarea 9 ml sange uman sau de
iepure cu I rnl EDTA sodic, sau oxalat de potasiu pi amoniu
coloniilor de stafilococ o zoni clad, datoriti topirii cheagului de
fibrind.
f, Testul evidenfi€rii catalazei

t (amestec Wintrob€), se centrifugheazi

supernatanhrl, sunt ti prcparate liolilizare.
ti s€ preleveaze Stafilococii sutrt catalazo pozitivi, spre deosebire
streptococr care sunt catalazo negativi. Se poate executa pdn
de

I Se emulsioneazi 1-2 colonii lotr-o picatud de AD stedltr pe

tehnica npidtr pe lami, ln care se dopune pe lami o picdturi dintr-
lama de microscop, pentru a obline o suspensie llptoastr se adaugl o solulie de peroxid de hidrogen 3070, apoi se preleveazi o ansa
o picatura din plasma nediluatA. proaspdttr, In cca. l0 secunde bire incircatd din cultum de testat pe gelozi simpla gi se amesterd

I apar aglutinine mari, ln cazul unei reacfii pozitive. Absenla

aglutinidi itr 2-3 minute, testul este negativ $i se rccomandd testul
in tub.
cu picAtum de peroxid. Apariria imediati a bulelor de gaz indici
prezetta catalazei. Este contraindicati prelevarea coloniilor de pe
gelozl-sange deoarece hernatiile posedi catalazb 9i falsificn

t ll0
Ezultatele.
lll
 Caliopsia FLOREA Bact. ialo8ic ti virulolorlr
Caliop6ia FLOREA Lack tiolo Ii. t i v i ruNokt ti(

g, Testul fosfataz€i P€ baza sensibilitdfii la bacteriofagi, stafilococii patogonl

Este utilizat penftu diferentierea speciilor de stafilococ. coagulazo-pozitivi se pot diferenlia in tipuri bacteriofaglc!
Staphylococcus aureus posedd in echipamgntul enzimatic (lizopipuri) incluse in 4 grupe fagice.
fosfataza cu ajutorul cfueia desface molecula de fosfat de
fenolftaleina pundnd in lib€(ate fenolftaleina, prezenla ei se 7. Testarea sensibilititii la antibiotice
evidentiaze ln mediul bazic. Se foloseqte agar nutdtiv Ia care se Se realizeazi din cultud purd, dupd identificare. Se filc6
adauge 0,017, fosfat de fenolftaleina, incolor. Dupd lnsdmantare conform standardului pe mediul Miieller-Hinton. Se folo$ofc
cultura se incubeazi 18-20 h la 37" C, apoi se aqeazb in capacul antibiotice fi chimioterapice din grupele: Blactamine, pJactamlnc
cutiei Petri un disc de hanie de filtIu imbibatd in amoniac. Dupi in asociere cu inhibitori de pJactamaz{, aminoglicozido,
1-2 min coloniile cu fosfataza pozitivd se coloreazi in roiu, cele maffolide, chimioterapice, rifampicini, chinolone.
care nu posedi fosfalaza nu se coloreazd. Infec{iile cu S. drrers meticilinorezistent, cu rezistcnll
multipla la antibiotice, incluzdnd toate antibioticele plactamicc fl
Teste de patogenitifii ,,in yiyo" adesea macrolidele, aminoglicozidele, cotrimoxazolul etc,, sunt
Administrarea toxinei stafilococice i.d la iepure, pune in dificil de stipanit, mai ales cdnd evolueazi ln mediul de spitul.
evidenld actiunea dermonecrotic[, prin aparitia unei zone de
necrozi la locul de inoculare. Tabel II Schema minimali de diferenliere a principalekrr
in cazul TIA, tulpina izolatii diD materiile fecale, virsitud specii de stafilococi recomandati de subcomitetul penlru
sau alimentele incriminate s€ lnsamanleaza in gelozd semisolidd Taxonornia Stalilococilor 9i Micrococilor (1976)
0,590 si s€ incubeazd intr-o atmosferd cu 20Vo COr, 48 h. Mediul Carsctere s. s. J,
se filtreazi si se fierbe 30 min la 1000C. ln acest fel in filftat
Iimane activa numai enterotoxina stafilococicS, care reziste la Coaeulaza liber{
Fcfst{"A
fiertere gi se pune in evidenfe prin tostul Dolman. Se inoculeazd Novobicinl/5us/disc-rezistent +
la pisoi tanar (3 saptnmdni - 3 luni cu greutatea de 350-750 g). l-3 Acidifieree z{haroz€i(a€rob) + + +
ml filtrat, intraperitoneal. Dupe 15-120 min apare o stare de Acidifi erea t.ehaloz€i(aerob) + +
agitafie, nelinitte, urnate de contaclia mutchilor abdominali, Acidifi erEa manitolului(serob) d
6- I 5% din tuhiflile de t ept-,lanridrr dau t€stui fosfarazei negariv
diaree, vtusaturi sornnolenli. Dupn 24-48 h animalul lli revine la 6-
normal.
Boala Ia om
6. Cercetarea sensibilitltii la actiunes bacteriofagilor Afectiunile pe care stafilocociile le pot provoca oamcnilor
in anumite situalii epidemiologice, mai ales in mediul sunt diverse:
intraspitalicesc, lizotipia bacteriofagilor are o aplicabilitatc - afeqiuni cutanate: fiuuncule, foliculite superficialc,
directa. hidrosadedta (infeclii ale glandelor sudoriparc in axiltr),
sicozis (furuncule prcfunde al foliculului pilos Ia bnrbali)
112 113
I C iopsia FLOREA Ioct |lobglc ,I vhutologi.

- s€pticemii, septicopiemii cu localiziri viscerale;

Calop6ia FI-OREA Ba.lptiotopic si vitEototk

I - angine, otite, neningite, sinuzite;

- poate suprainf€cta pldgile tutuor leziunilor deschise;
- osteomiclite; Capitolul X
I - tulpinile care elabor€azi enlerotoxina poate provoca
-
toxiinfectia alimeutard CflA);
sindromul pielii optrrite (sindrom Lyell) produsl de o
Sbeptococcus

I -
toxind cu acliune exfoliativi asupra epidermului;
sin&omul de toc toxic stafilococic, produse de toxine: Streptococii fac parte din farfilia Strcptococcaceae, genlul

I
eDdo $i exotoxine; StreptococcuE, unele spe.cii sunt patogene, altele fac parte din
- ln urma administrdrii in exces a antibiotic€lor Doate si flora indigend a orofaringelui, tactului intestinal, al pielii.
aDarA enterita stafilococici. Cele ni iEportante specii penhu patologia umaoi sunt:

I Streptococcui pyogenes, Steptococcus agalactiae, Enterococcus,

streptococii viridans, 1i Sffeptococcus pneumoniae.
Morfologie: sunt coci dispugi ln lantud, Gram pozitivi, sunt

t saprofi1i, patogeni sau condilionat patogeni. Au dimensiuni de

0,5-l lrnf au in peref€le bacterian o concentralie de mureinu mare
(80%), sunt imobili, nesporulat', uneori pot prczenta capsuli, cc lc

I conferd o mare virulentd,

Habitat; sunt ubiquitari (lntalnifi pesto too $i ln special pe
tegurnente ll mucoase.

I ,__.!bftN].1 C rctere de culturi

Cultivtr pe m€dii lichide cu slnge Pike (bulion glucozat cu
IT azidi de sodiu $i cdstal violet ll4m0 c| 5Vo sdnge), iar pe mediu
solid, gelozd sAnge 59o, se recomand6 s6nge de berbec, carc poate

I sd confintr cristal violet 1/4000 qi acid nalidixic (mediu selectiv

pentru stneptococi).

I Pe mediul lichid
Cresc sub formi de flocoane care se depun pe pereli sub
formd de fulgi ;i lasi un sediment pe fundul eprubetei, formele

T ll4 ll5
 !
Caliopsia FLOREA Bac t. I iolo|ie ti it usoloil.
Caliopsia FLOREA drrrlo/o8l, $l !l/flr.rlo8i., t)

"R"; cei care au capsula (foarte patogeni) dau o turbiditate 4. Streptococii T' sunt nehemolitici, nu elaborcazl
"S". hemolizinq in aceasa categode sunt multe tulpini dio serogrupul
omogend mediul, formele
D.
Pe mediile solide
- sfieptococii patogeni pe gelozd-senge dau colonii de tip Caractere biochimice
Elaboreazi hemolizine (q, or, 0) sau nu produc, Sunt asrobi,
,,S", cei care au capsuld au aspect de colonii ,,M";
- colonii mate ("matt") rotunde, cu margini regulate, cu dar pot fi ii microaerofili sau chiar facultativ anaerobi cum sunt
cei din grupul D, enterococii.
suprafala mamelonatE, de consistentd apoase, cu tetrdin([ la
confluenti, care dA asp€ctul de hartn geograficn, asPectul este
determinat de sfteptococii virulenli, care conlin substan{a M; Rezistenla
- colonii glossy, "G" rotunde, mici, cu suprafala bombatA' Au rczistenld scizug, sunt distrugi de razele UV,
dezinfectante ti antiseptice la concentratii uzuale, Sunt distruli l0
Iucioasi, tmnslucide, conlin form€ mai putin virulente;
55" C timp de 20 mitr. Strcptococul din grupul A este sensibil lu
- colonii "R" (rough), uscate, cu rnargini neregulate' cu
penicilina G, care se administreazd parenteral, ora.l.
suprafaF rugoase, forme de$adate fela stluctuld antigenica.
Streptococul din grupul D este rezistent la concentralii m0rl
de NaCl 6,5%, la va.riatii mari de temperaturi, la acliunea bilci gl
Caractere de hemolizi
a sdrurilor biliare (ca $i viridans) 9i la acliunea multor antibioticc,
Dimensiunile coloniilor de streplococ sunt mult mai mici
decat de stafilococ (care au un diametru de 0,5-l mm), sunt
incolore si dau hemolizd, in funqie de elaborarea henolizinei Structura antigenici
Streptococii au antigene somatice gi solubile.
streptococii se impan in 4 categorii:
1. Streptococi o hemolitici (elaboreazd hemolizina q ) ei a, Antigen€le somatice:
1. Antigenul capsular, la cei cu capsulA (formatd din acid
metabolizeaza incomplet hemoglobina ti dau o culoare verde in
jurul coloniilor. Din aceastd categorie fac pade streplococii hialuronic) $ care poate fi distrus de o enzimd proprio,
hialuronidaza.
viridans, ei sunt saprofili. condilioDat palogeni
2. Streptococii cr hemolitici (elaboreaza hemolizina o'), ei
2. Antigenul M, se geseste pe suprafala peretelui, pe baz0
acestui antigen se impane in 65 de serotipuri, iar organismul
metabolizeaze complet hemoglobina, dar €ste o hemolizd ln care
produce anticorpi anti-M.
mai sunt hematii nehemolizate - incompleti, marginile colonici
sunt neclarc. in aceastl categorie intri serogrupurile B D li 3. Carbohidratul C (se gase$te in prcfunzimea peretclui
bacterian). Pe baza acestui antigen, streptococii se lmpart ln 19
streptococice, sunt saprofite sau condilionat patogene
serogrupuri (notate de la A-W, cu exceplia literelor I 9i ,), esto
3. Str€ptococii p hemolitici (elaboreazi hemolizina p), dau
clasificarea lui Lancefield, de aici lipsesc steptococii viridtni
hemolizi beta, care est€ completi, foarte lntinsi, coloniile av8nd
care nu au carbohidratul C.
marginile clare. Din aceastd categorie fac Parte serogrupurilc: A
(care este totdeauna patogen), C, G.
116 n7

a).,
C^liopsi^FLOREA lacwloloxla ll rlwologi.
b, Artigene solubile
Exotoxina se nume$e €ritrotoxina, are afinitate pentru
piele, determid exantem (la nivelul pielii), sau enantcm (la
nivelul mucoaselor). hotoxint apar€ doar clnd streptococii
sunt lizlgeni, deci purtittori de bacteriofag. Exoloxina determind
scarlatina, exotoxioa este aceeati pentru totii sfeptococii, de
ace€a alticorlii anti-exotoxina, ofed prote{fie.
Alte antigene solubile: hialuronidaza, librinolizinele:
streptolizina O, care va determina organismul sa rdspun&i prin
formare de anticorpi (ASLO) 9i streptolizina S care este
responsabila de p-hemolizi, proteinaze' DN-aze 9i RN'aze'
csrbohidraze.
Multiplicare ti inYazivitate
Caracterul de patogenitate prin multiplicare este dat de
proteina M care determinn afecliuni la poarta de intrare. Iar
invazivitatea este dat de enzimele litice, care determini aparilia de
focare secundare propagate din aproape ln aprcape. Ele determinb
infeclii acure, dintre care unele se pot croniciza. Inf€cliile datorate
multiplicdrii li invazivitAlii sunt: infeclii cutanate (erizip€I,
abcese, coleclii purulente), angine, infeclii respiratorii (rinite,
sinuzite, pleurezii), meningite, abcese in difedte organe,
endocarditd, etc.
Toxigeneza
Doar streptococii de grup A au aceaste Proprietate, pentru
ctr ei su receptori p€ntru bacteriofagi, devenind lizogeni, ei dau
scarlatina.
Boli prin hipersensibiliz:re
Apar ln urna mecanismului de hipersensibilizare de tip II
(citotoxic), de tip m (complexe imune), pot sI apard boli
118
CaliopsiaFLOREA Bacterioloqie $i rusolosie
autoimune post-steptococice; reumatism adicular acut, carditi
rcumatismald, eritem nodos, core€, glomerulonefrita.
Str€ptococii grup A ($reptococcns pJogenes)
Diagnmticul de laborator
1. Diagnosticul bacteriologic
Prelevarea produs€lor patologice care pot fi: exudate,
puroi din colecfiile puulente sau plagi, sange penfu hemoculturi,
insimAn{area prelevatelor atunci cand se suspicioneazd
etiologia streptococica se recomandi sE se faca o lDs{metlFre ln
mediul lichid, bulion Pike, 24 h Ia 37oC, apoi se ya lmsAmAls de
pe mediul lichid, pe mediul solid, geloza sange 5-770 pentru
s&ptococi, se recomandi ca sAngele sd fie proaspit ti de b€rb€c.
Se incubeazi la termostatul de 37"C. 24 h.
Citirile, se repici numai coloniile de cel mult mm I
diamet u, treansparcnte gi cu o zond intinsi de p-hemoliztr. Accsto
colonii se vor dispersa pe sectoiue pe gelozd stnge pcntru
streptococi ln vederea obtinerii cultudi pure (o culturl oblinutl
dintr-o singuri colonie). Din aceastii cultud puld se vor facc toato
testele pentu identificarea grupului serologic titcst0ron
sensibilitSlii la substanfele antibacteriene.
Id€ntificar€a grupului serologic se face prin reaclii Ag - Ac
gi sensibilitatea la chimioterapice.
. Testul la bacitrrclni se evideD,tiaza gmpul A (singurul
s€nsibil la ac€st antibiotic). Reaclia este pozitiva cand apare o
zoni tle inhibi;ie a cregterii de l0 rnm in jurul discului de
bacitrache de 0,04 UI sau 0,1 UI , daci colonia esle de alt grup
atunci colonia se dezvolte normal (este rezistentA).
- Reac{ia de coaglutimrc evidenliazi grupurile A, B, C, G,
D. Este o reac{ie de aglutinarc pe lami prin care anticorpii
ll9
Caliopsia FLOREA Bactc oloei. I vtturohtte
cunosculi, cuplali cu proteina A stafilococictr, reaclioneazd cu
agentul (antigenul) necunoscut. ln acest fel complexele Ac.Ag
sunt transformate in corpusculi $ pot fi vizualizali.
- Reactia de precipitare in inel sc foloseqte pentru
evidentierca grupelor serologice.
- Testul SXT (discuri de sulfametoxazol-himetopdm)
diferen,tiazd grupurile A $i B rczistente de gmpurile C pi G
sensibile.
Diagnosticul bacteriologic s9 termini cu testarea
sensibiliti{ii la antibiotice $i chimioterapice nunai daca se face
rccomandarca de cdfte clinician iftrcAt Strcptococcus pyogenes
este sensibil la 0lactamine. Dacd se recomandi antibiograma, ea
se ma face pe gelozA sange de berbec 5% sau mediul solid
Miieller Hinton sange deberbec 5Vo.
2. Diagnosticul imunologic
La 2-3 siptnmani de la debutul infecfiei streptococice
resptatorii acute, incorsct fatatii sau netratata, se poate instala
una din complicaliile grave nesupurative: glomerulonefrita acutd
(GNA), reumatismul anicular acut (RAA), sau febra reumatismalA
(FR), cardita reunatismali (CR), coreea, eritemul nodos. Apar in
urma mecanismului de hipersensibilizare de tip ll(citotoxic),
ru(complexe imune).
Diagnosticul imunologic se face uzual pdn rcacfia ASLO
(care reprezintt tiful anticorpilor anti streptolizine "O") ea poate
stabilii: diagnosticul, prognosticul, eficienta tratamentului.
Un titru mai mare de 200 u ASLO/rnl axatd o infectie
streptococica h antecedente, dacd dupd 3 sdpttunani de tratament
nu scade titrul anticorpilor la normal, tatamentul se rep€ta, dacd
nu scade inseamne ce s-a instalat rcacfia de hipersensibilizare, ln
acest caz pacientului (sub tratament pe aDtibiotice, de preferat
Denicilini) i se va determina lunar tiful ASLO, un titru carc sc
tm
Caliop'iz FLOF|EA. Bac'.tioloeie ti vburolotL
normalizeazi arati vindecarea, Se va face monitorizarga lunafl I
titrului ASLO.
Patogenitate
Streptococii grup A pot de infecJii acute ale: tractulul
respirator (forma erupdva- scarlalina, forrna ne€ruptiv* anglnl'
fadngita, eic).
Mai poate da: orira medie. sinuzita. meningita, pneumonllr
bronhopneumonie, pleurezie, endocardita acut6.
L,ocalizarea culanali a infecliei slreptococice estc mol
frecventi ln zonele calde: intertrigo, impetigo, zibilu$ (infc6||f
comisurii bucale), celulite, abcese, flegmoane.
E zipelul este o infectie steptococicd cu localizare cutanattr,
la nivelul gambelor, felei, cu caracter rccidivant.
Virulenla streptococilor piogeni este datd ln specisl dG
proprietatea antifagocitare, ca.re depinde de prczonlt
componentelor celulare de suprafala: acidul hialuronic capsular fl
prcteina M.
Streptococii grup B (Streptococcul agqlactiae)
Este identificat in gmpul B pe baza polizaharidului speclflc
prin gruparca Lancefield. Fac parte din flom comensali a omulul
qi animalelor, se izoleazA din: vagin, uretra, faringele adultului
sanatos ti de pe supBfelele cutanate (ombilic), faringe, conductul
audcular al nou-nisculilor contaminali de la mame 1o timpul
travaliului.
Infecliile umane cu streptococi grup B
La copil sunt doud forme:
I
- forma precoce, septicemici, se izoleaza tn primele ore, 2-
3 zile d€ la naStere, carc poate avea o evolutie fudrciantd, fataldln
60-10Vo din cazwi:'
I
121
I
I
I Caliopsia FI'REA Eactatulos| t I vlrurolosL

- forma tardlvtr, meningitici, aparc ln a 10-90 a zi dc la

Caliopria FLOREA

-
Bacte I

grupul mutdr?.J, cu specia S. mr,taru, cariogenE;

iolot ie si vitBolopi.

- gn)ptJl solivafiut, urcle specii produc ueazd, un camcter

I nagtere, cu mortalitate m?Jle de 20%, cu sau ffue scchele
neurologice, infectarea se face prin transmitere nosocomiald de la
puftAtod fariqieni din rrediul anbiant. AIte forme tardive la
distinct din acest geDi
- gnrpul sangms, care hidrolizeazn esculina;

I copil mai pot fi sub formi de: pneumonie, otitA medie, abces
pulmonar, artdtd septici, osteomielitd, conjunctivitd €tc.
La adult infeclia se poate manifesta sub formtr de: avort,
- gnrpul mrirb;
- grupul 448irosr,s.
Se glsesc in cavitatea bucala, tract uogenital, piele, sunt

I Eepticemie post-partum sau postabortum, ITU etc.

Csractere culturale, biochimice, blologice
-
Ace$ti steptococi prezin6 hemoliza a', care poate fr
germeni saprofiti sau conditionat patogeni, ei pot da endocardita
lenti malign6. Nu conlin ln structura perelelui ca$ohidmtul C,
d€ci nu sunt inclu$i in clasificarea Lancefield.

I evidenliatii mai bine prin tostul CAMP, t€shl CAMP este pozitiv
pentu steptococii glup B, se realizeazt cu ajutorul discurilor
imprcgnate cu p toxind (hemolizinl) stafilococicd, sau prin
Pentru diagnosticul dife,renlial ctJ Streprococc us pneunoniae,
care au acelagi tip de hemolizi (alfa), se efectueazd testul
sensibilittlii la optochin, al bilolizei si fernertarii inulinei, toate

I lnsdmanlarca ln stdud perpendiculare a tulpinii de testat li a

stafilococului I hemolitic. in jurul coloniei apare o zontr de p
sunt pozitive pentru pneumococ Si negative pentru Streptococcus
viridans.

I hemolizi dalodtd lnsundrii celor doui hernolizine.

- Pe gelozi Columbia poduce colonii pignentate in rogu.
- RezistA la concentralii nari de bill (ca 9i cei din grupa D).
Streptococii & grup D (Enterococcas)

I - Nu hidrolizeazi esculina. Se mai numesc enterococi, cele mai cunoscut€ specii sunt E
Steptococii din grupul B pot €libera bacteriocine cu faecalis, E. faecium, B ,ovir. Pot produce hemolizd de tip o sau B
activitate specifici pentru steptococii B gi unele tulpini din pe mediu de geloza-seoge cca. 1/3 din tulpini, restul sunt

I grupul D, nu sullt active falE de alte specii micrcbiene.

SeNibilitatea la antibiotice este mai scizut5, de aceea s€
reconandA efectuarea antibiogramei pi asocierea p-lactaminelor gi
nehenolitici. Pe agar cu bild-esculini qi azidi de sodiu, coloniile
enterococilor sunt albe-c€nugii cu halou negru,
Se caracterizeazd printr-o rezistenld crescuti la temperaturi

I a aminoglicozidelor.

Streptococii viridans
ddicate Oeni la 4G60" C), capacitate de dezvolrare la varialii
mari de temperatura (lDtre 10-45' C). la pH alcalin (9,6).
Enterococii sunt sferici, ovalari sau cocobacilari dispu$ ln perechi

I Ac€tti steptococi dau hemolizi de tip o., ln jurul coloniei gi

colonia vor fi verzi (dupi me4inerea peste noaple la 4u C, poati
sau scute lanfuri, GIam pozitivi, ln majodtate imobili cu cxceplia
specilor: E, gallinatum Si E, casseliflivus, care sunt mobile.
Ei determina infeclii urinare, genitale, endocardile subacute
I s! mai apa.A h exterior un inel de hemolizd completd). Sunt 5
grupuri de specii care pot da infectii umane. Cele mai importaote
tpfud la 20% din tolalul lor). Se recomandi sd se faci b$arca
sensibiht{ii la antibiotice $ chimioterapice atunci cand
izoleazi €nterococi. Prezenla ln apa sau alimente a enterococilor
se

I sunt:
122 123
 r
Crliopsia FLOREA lt ac t c rL'lo\b S l v I rur n lqir Caliopsia FLOREA B acte tiolo8 ie ti y i urolotth

aratd contaminarea fecalA a acestora, decelares lor scrvind ca test avand o stucturi pofizaharidicS, Ag SSS lmparte pneumococii ln
de poluare. 83 de serotipuri (serotipul 3 dA cea mai narc capsuld).

Slreptococcas pneumonioe (pneumococul) Caractere de patogenitate

Pneumococii lncapsulati sunt patogeni prin multiplicaro gl
Morfologie invazivitate, nu are capacitate de toxigenezi. Determintr
Sunt coci lanceolali dispugi in diplo cu dimensiuni de l/1,5 pneumonia francd lobard (localizatd doar la nivelul unui singuf
pm, pneumococii virulenji au capsuld care lnconjurd ambele lob).
celule, dispugi cu capetele rotunjite fata ln fata. Sunt imobili,
nesporulati, Gmm pozitivi, majoritatea sunt saprofili, dar sunt qi Diagnosticul de laborator
tulpini palogene. nu se gasesc in nalure. Se practicd diagnosticul bacteriologic, produsul patologic col
mai folosit este sputa, doar primele 14 grupuri serologice sunt
Caractere de culturi patQgene.
Cresc numai pe medii ce confin sang€, cei lncapsulali dau Sputa in afecliunile pulmonare pneumococice este ruginio,
colonii de tip ,,S". Sunt hemolitici, coloniile sunt mici, puroiul este de consistenfa cremoasd, fibrinoasa de culooro
transparente !iinconjurate de o zond de hemolizd c, ca la verzule.
streptococii viridaas. Pneumococii se pot cultiva pe geloza Frotiurile din produsele patologic€ se coloreazi Gram 9l
tocolat, care gste mai nutritiva, unde se poate pune in evidentd albastru de metilen. Se vor pune in evidenld coci lanceol0[],
hemolizi o,, in atnosferl de 5-l0Vo COz, care stimuleazd dispu$i ln diplo sau lanfuri scune, lnconjurali de capsultr, Gram
cfestgrea. pozitivi, leucocite, intra Si extracelulari precum ti detdtusurl
celulare etc.
Caractere biochimice
Sunt sensibili la bili, la optochin, fermenteazi inulina. Identificarea pneumococilor
Se face cu ajutorul unor teste biochimice gi serologice, pc
R€zisten!i culturd purd.
Sunt sensibili ln mediul extem, se transmit pdn piciturile - Biloliza (fenomenul Neufeld) lizarea culturilor dc
Pfliigge, sunt distrugi de razele solare, de dezinfectante la pneumococi prin addugarea de bili, caracter care il diferenfiazl dc
concentralii uzuale. Majoritatea tulpinilor sunt sensibile la Strept oco ccus viridans.
penicilini. - Testul sensibilitatii la optochin (ethilhidrccupreind). Pe o
placi de gelozi sdnge, pentru strcptococi, se insdmanreazd un
Structurl antigenici sector dintr-o culturd puli suspecta, ln centrul a ei se depune un
Are antigene somatice qi solubile, cel mai important estc disc de optochin de 5 pg, dupn 24 h la 37'C se citeste rezultatul,
Ag SSS (Substanla Solubild Specificd), din constitulia cspsulcl, tulpina de pneumococ fiind foarte sensibil5 in jurul discului va
1U 125
 Caliopsia FLOREA

""u'"t;;;#ffi ffi
CaliopsiaFL}pa|
o" *0"'" u
;lff*'ff ' Racteriobsie,i yirusotovie

]X"ff Jl'i,t?i,.;':"TI*q*.ocurrurdpurade
'"",;i"f
;li;:":*T;f;*,mf'lf TH"'.ilH;llT:Jlfi :
Idcntificarea semlogicl prin:
- Keacpa de agJutinare. Se n
^'m,n:#Ihi:y,K;t*;..
Asbde
#,1'"ffi',;*#*###,ffi*i::*:fl;i,*
,il" TT:;""*;"'i,Hff ,,x ffii#,:,ffi T. H:.iiLH
"'.u,*,j,"T1ff'1,f,,#]T: ;,-Lr,i:a
pentru aprecier€a
ffi#hg:ihpifd,r":4[il#
, _ #:i: :#:::#. i,;m #; ffi,;,,!,,i; y,, u^n,,
q?il}ii,t",ffi ,#"lri';ffi iffi j"lJr?;
Habitar

#H'ffi# I ;*:-T.,* ;'$g;ri.';tr,",m' t

^#,"

I
i.#,:'#j#Tffi"#JT#*i::rffi
r27

Caliopsia FLOREA Ba.te t lolo8l., i \Jl
Boala la om poate avea urrnitoarele localiztui:
meningoencefalice, otice, conjunctivale, cutanate, placentare.
Dia gnostic bacteriologic
Caractere de cultivare
Listedile sunt bacterii aerobe sau facultativ anaerobe, cresc
pe medii uzuale suplimentate cu sfuge, lichid de ascitd sau
$ucoza lntre 0-450C,;pdm Ia 2G370C $i in atm. de CO2 1O%.
Pentru izolarea din produsele patologice se folosegte mediu
selectiv: bulion tdptozd;i NaCl 107, sau bulion triptozd cu telurit
de K 0,05%, se poate line bulionul inseminlat la 40 C. 10-14 zile.
timp in care gem€nii de asocia[ie sunt distm$i in timp ce LiJreli.a
se multiplicd.
Se fac treceri pe mediul solid cu gelozA $i gl:ucoz4 zEo, se
incubeazd 24-48 ore la 35-37'C, coloniile de Lisreriia au diametrul
de 1-1,5 mm, rotunde, netede, ulor bombate, transparcnte, fomele
"S", aseminatoare cu picAturile de rcud, examinat€ ln lumind
oblica, la 45", apar cu irizafie bleu-verzuie. Uneori pot fi forme
P€ agar cu 5% sdnge, coloniile de L motocyttogenes s\mt
lnconjurate cu o zontr ingusttr de p-hemoliztr. Pe medii solide
degajtr un miros caracteristic de lapte acidulat.
Pe mediile semisolide, agar 0,3Vo, dupd ins[manpre prin
inteparc $i incubare la temperatura camerei cre5te sub forma unei
urnbrele la 3-5 mm de suprafala agarului.
Caractere microscopice
Se fac frotiu colonte Gram din sedimentul produselor dupA
centdfugare (in cazul organelor dupi mojarare, filtrare sau din
amprente). Se pun in evidenta cocobacili Gram pozitiv cu capetc
rotunjite cu dimensiuni de 0,5-210,4-0,8 pm, intra $i extracelular.
128
'!
rwolo&ie Caliopsia FLOREA B acte riolos ie I i vi rusobsL
in culturile tinere, incubare la 35-3l C, apar formele scurto,
cocobacilare, in timp ce in cultudle vechi apar formolo
filamentoase de 6-20 um.
Caractere biochimice
- testul catalazei pozitiv, oxidazei-negativ,
- B-hemolizd pozitiv,
- testul CAMP, se va insdmanp Staphylococcus aureus gnt)
de Rodococcus equi sub forni de striuri lntr-o singua dirc{lio [|o
placa de agar-sdnge, iar tulpinile de Listeria perpendiculor,
Hemoliza L, nonocltogenes este mai accentuatd ln aproplcros
striudlor de stafllococ saru R. equi
- fermentarea carbohidralilor, producerea de acid din L.
rarmoze, a-metil-D-manozid.
Acfiunea agenfilor frzici, chimici qi biologici
L. uonocytogenes este foarte rezistent in mediul extcrn. ln
produsele alimentare de origine animah (lapt€, carnc, ou[), fi1
vegetale, ln furaje sau nutrefud lnsilozate, ln straturile supcrficl0la
ale solului, in apele de suprafalA, poate supravietui strpt6m0nl, lunl
sau ani. Rezisti la temperaturi scizute, multiplicarca 6tia
favodzatA de umiditate (25-30%). Rezis|d 20 min la formol 2,5S
;ipennanganat de potasiu 2.57o - 5 min.
Gelmenul oste sensibil la: ampicilind, eritromiclnll
teftacicline, rczistent la: acid nalidixic, polimixini.
Caractere antigenice
Se fac aglutindri pe larE, apoi in tuburi cu serul polivulont
antilisteria, apoi monovalent de tip I ti IV (mai frecvent),
t29
CalioWiaFLAPE,A Eactrlologl' tl vbrtologi.
Test de patog€nitate
Testul Anton prin instilarea unei picdturi din cultura din
bulion rle L moracrtogenes de 24 orc,ln sacul conjunctival, la
toareci, dupd 24-36 ore prcduce o kerato-conjunctivit[ purulent!,
uneori cu ulceratii. Iepurele este gi el sensibil ln doze ceva mai
mari, infectarea parenlerali cu 0,54,8 rDl culturtr, omoartr
animalul in 3-5 zile, la autopsie se constati noduli necrotici ln
ficat ii capsulele suprarenale.
Aproximativ 50% din listeriozele umane evolueazd ca
infecfie perinatah.
Contaminarea gravidelor se poate face prin consunarea unor
produse de la animale bolnave (lapte, came, oui), dar 9i din praful
contaminat. Fdhrl se poate coqtamina de la mami prin 3 moduri;
transplacentar, de la lichidul anniotic ai in dmpul natterii de la
colul uiedn. In aceste cazuri, germenul, se poate izola din lohii gi
lichidul amniotic. Macroscopic existenta acesiei infeclii se pune in
evidenli prin aparilia unor noduli albi-gtrlbui de }'4 mm, care se
observd la supmfala placentei, iar la nou-nascutul decedat se
observi ln pliman, ficat, suprarenale, faringe, esofag, tegumente.
La nou-nascut, listedoza se manifesta Fecoce $ tardiv (duptr a 5 a
zi postnatal6).
Forms precoce apare mai ales la prcrnatud, ia.r cea tardivd
la maturi. Forma precoce arc aspectul unei septicemii sau
pneumonii, iar cea tardivi sub forma unei meningite purulente,
conjunctivite purulente sau pneumonii. La marni are o evolulie de
sindrom irlfl amator nespecific.
Se izoleaze h nou-nascut din: conlinut gastric, sdnge, LCR,
urind.
Diagnosticul se pune ln evidenltr pe baza caracterelor de
culturi, biochimice, cultiyd foarte bine pe oud embrionane de
gdind cat 9i pe culturi celulare. Cel mai rapid diagnosticul se pune
Prin contraimunoele.ctroforezd care pune in evidenti antigenele
solubile specifice din podusele patologice amintite.
130
Catiopsia FLOREA B acteiolo gie t i t i rusolog ie
Erysipebthrit
Genul Erysipelathrix cuprinde doud speoii: E. rhusiopathiae
qr mai nou E, tonsillarum, sub formA saprofiti sau patogeni. E
Rhusiopathiae este agenBl cauzal al infec.tiei urnane sub
denumrea de ,,eizipelaidul lui Rosenbach" o dermiti acuta, care
evolueazi ln jurul po4ii de idrare, ca un placard roqu-violaceu cu
nargini bine delimitate ti exlensie centripedi. Durerca locab este
discreta sau absentd. Rar infeclia evolueaza sistomic cu arrite,
ondocarditii, abces cerebral. La animale afeatiunea poafta
denurdrea de ,,rujel". Frecveot izola6 din canalele abatoarelor,
sol, furaje ti ape de suprafaF contaminate.
E. tonsilhrum, rcaent izolat6 de pe amigdalele porcilor
sinEto$i, poaie cauza endocardite h caini, dar ftri semnificafie la
om.
Sunt bacili subliri, imobili, necapsulali, nesporula{i cu
tendinli ta cre$ere filametrtoasA, sunt Cram pozitivi, dar se
d€coloreazi utor ti pot apdrea Gram negativi. Sunt aerobi,
facultatiy anaelobi, CO2 5-10% stimuleazd cleger€a, sunt catalazo
gi oxidazo-negativi, produc H2S pe TSI, fernenteazd glucoza qi
lactoza.
Caract€re morfologice li de culturtr
Sunt bacili imobili, necapsulali, lesporulafi, Gram pozitivi,
cu dimonsiuni & o,8-2,5n,24A, izolati, ln perechi unghiulare,
grdmezi sau lanturi scurte. Sunt aerobi, facultativ anaerobi, cresc
la 37'C $ la pH de 7,4.
Aceste bactetii pot cr€tte pe m€dii obitnuite, dar cre$erea
este imbundtelittr pdn adiugarea ln mediu de glucozi, ser de cal,
triptofan, riboflavina, acid oleic.
In mediile lichide, crc$€rea este relativ slab4 formele "S"
prcduc o ugoari tulbuare a mediului, dupS 48 ore dezvolte un
sediment redus. Formele "R'dezvolti o cregerc cu flocoane li
tendint6 la s€dimentare rapidi.
l3l
Cal'op'sia FLOREA Bacre tiolotic ti vi tu solo Bi(

Pe mediile solide, dupd 48 ore de incubare, coloniile "S" necapsulafi, imobili, aerobi $i facultativ anaerobi, cataldto
sunt foarte nici (1-1,5 mm), convexe, transparente, netede cu pozitivi.
margini regulate. Coloniile "R" sunt mai mari turtite, opace cu I[ ultimii ani, studiile taxonomice au redefinit gonul
suprafala neregulatA. InsAmanFrea pdn infepare ln gelatind, Corynzbacteriurn fi]€filitrand numai 23 de specii.
tulpinile "S" prezintd o cre$tere 1n forma de perie. Speciile pot fi separate in trei grupe distincte dupd habitut fl
Pe gelozi-sange de oaie, coloniile "S" prezintd o ugoara patogenitate:
hemolizd de tip alfa. - Corynebacteii patogene pentru om ti animal,
- Corynebactedi patogene pentru plante,
Acliunea agenfilor fizici, chimici, biologici - Corynebactedi nepatogene-
Erysipelothrit rhusiopathie este un germen destul de Dintue Corynebacteriile patogene pentru om, gfupul
rezistent pentu un nesporulat, tn formd uscatd poate persista Corynebacterium d.iphtheriae reune$te trei sper,iit C, diphthl aa
caliva ad. Este distrus rapid prin fierbere. Rezistii la operatiile de cu 4 biotipuri (gnvis, mitis, intermedius gi belfanti \, C. k:fiu\t
sirare, afumare pi acidifiere. In cadawe ramane viu, datodtji gl C. p se udotube rculos is.
mediului aicalin peste patru luni. Formolul 2Vo, NaOH l7o, Corynebacterium diphtheiae are capacitatca dc 0 cl0bot8
fenolul 570 omoard germenul in celeva minule. exotoxind ln urma conversiei genetice. Este agentul c0urll [l
Este rczistent la sulfamide, polimixina B Si sensibil la difteriei. Difteda este o boale infeclioasA grave, carc in formn €l
penicrlind. cefalosporine. streptomicina. caracteristici se manifestd printr-o leziune la poana dc intraro, 0!l
mai frecyent la nivelul amigdalelor, unde producc un cxudtl
Infeclia exp€rimentali fibrinos, adercnt: ,Jalsa membranl" de culoare gri.mnronll
(diphthera. = membrana), ea se formeaza local sau sc cxtlndo
$oarecele pi porumbelul sunt foarte sensibile la infeclia cu E
rhusiopathiae . acoperind faringele, obstrucfionand arborele trahco.bronllo
producand crup laringian, asfiie m€canica. h adlpostul fllrcl
Diagnosticul de laborator membrane, bacilii iqi continui multiplicarea pi sinteza dc loxlnl,
Este bacteriologic, se pune pe baza caracterelor: Tulpinile lizogene (infectate cu bacteriofag tox+) sintctirlurl
morfologice, de culturd, biochimice, toxina eliberat5 extxacelular qi difuzati in organism pc cnlt
E- tonsillarum se deosebe$te de E. rhusiopathiae prin sanguini gi limfaticb produce leziuni importante la nivcl clrdlng
capacitatea lui de a ferm€nta zaharoza. (miocardi6), nervos (dernielinizare), renal (necroztr tubulnr,ll),
suprarenalian, muscular 9i hepatic.
Corlnebacterium
Geni Corynebacterin include mai multe sp€cii de bacili
Diagnosticul de laborator este
diagnostic de mare urgenlA.
bacteriologic. Dstc n I
Gram pozitivi (poate fixa colorantul neregulat $i pot avea
incluziuni de polimetafosfat), ugor incurbati, maciucali, a$ezali in
V, L, rnici grAmezi neregulate, sau in palisade, nesporulali,
I
132 t33
I
Caliopsia FLoREA B ack iolo*.r vltutolo|i.
Eabitat
B. difteric se izoleazl. de la bolnavi, din "falsa membranA",
de pe mucoasa mzaltr, ocular6, wlvard etc, Poate infecta unele
leziuni cutanate, poate fi identificat ln ulceraliile profunde ale
pielii, reprezentand difteria cutanatt.
B. diftedc poate fi izolat din getul sau nasul purttriorilor
sfuatoti unde poate persista timp indelungat, mai poate fi izolat de
la a{imale (cai, caini, maimule) put[toare sau bolnave.
Caractere morfologic€, tinctofi ale
Cultivat pe medii elective, sunt bacili Gram pozitiyi, la
limita, cu dimensiuni de 3-8/0,5 trm, u$or incurbali, miciucafi,
pleomorfi, ageza,ti in unghiuri asculite (V, L) sau cu aspect de
literc chineze$i. Prezinti o colorabilitate inegali din cauza
granulelor de polifosfali care apar evidente ln special prin
colorafia metacromatici (coryusculii Babet-Emst) sau dupa
decolorare prelungita ln coloralia Gram.
Caractere de culturi
B. difteric este un germen aerob facultativ anaerob care se
dczvolta la 37' C, la pH de 7,4-7,6, cregte bine pe mediul electiv
l,tieffler (ser coagulat de bou, glucozat 1%). Izolarea din produse
putologice se face pe geloza sange li pe medii selective Tinsdale,
Cundel-Tietz (carc confine: geloai-s0nge+isteinA-telurit de K).
Pe mediul Tinsdale (care conline geloztr-ser-cistind-telurit-
tlriosttlfat), Corynebacteriwn diphthcriae produce dupn 24.48 h de
lucubare la 37'C, colonii mici, negre cenuiii, inconjurate de un
hukru brun (datoritl H2S care rezulti din metabolism gi
rcrclioneazi cu sA.rudle de lelur). Bacilii pseudodifterici cresc sub
lrrmrtr de colonii rcgre, fEra halou brun, in timp ce C. ulcerans
pti)duce un halou foarte intens.
Pe mediul Gundel-Tietz ln funclie de asp€ctul coloniilor pot
ll (filbrenliate hei tipuri biochimice (biotipuri) de C. diphtheriae:
134
CaliorfiaFj.o.RE| Racariotosie ,i ei@logie
gravis, miti$ $ intenned.ius, avant propdetat€a de a reduce
teluritul de potasiu in telur metalic, de culoare neagra. Dupe
incubare 48 h la 37t 9i apoi 2-3 zile la tempentura laboratorului:
- tipul gralrs produce colonii negre, mari, cu suprafala
granulati cu aspect d€ margaretE (margini crenelate, ceotru ddicat
qi striuri radiale);
- tipul adfrs produce colonii mai mici, negre. cu margini
regulate;
- tipttl intermedius colonii negre cu aspecte intermediarc
lntre pdmele doud: talie mai mare, suprafall granulari, centrul
u$or mamelonat, margini rcgulate, hansparente.
Pe geloza-sAnge bacilii difterici produc colonii rotunde,
friabile, cu suprafala ugor granulari, d€ culoare alb6-gri perle,
Pe mediul Liieffler bacilii difterici produc colonii albe, care
seamind cu piciturile de sp€ffnanlet (substant6 g{ase cu aspect de
ceara).
Caractere biochimic€ li de metabolism
Pentu crc$tere, bacilul difteric are nevoie gi de factori de
creqt€re (vitamine, aminoacizi) care se gdsesc ln serul gi sdngele
inkodus in aceste medii. Tulpinile toxigene elaboreazi o
exotoxina, specificb, de natud proteici, rcsponsabild de
simptomele de toxiinfeclie difrericd. Bacilul difteric produce
cistinaza carc descompune cistina cu formare de hidrogen
sulfurat, dar nu hidrolizeaztr ureea (ueazo-negativ). Bacilul
difteric, indiferent de biotip, fementeazA constant glucoza,
maltoza gi levuloza qi nu fem€nteaza zaharoza gi manita. in
funclie de fermentarea polizaharidelor bacilii difterici au fost
impA4it in trei biotipuri:
- tipul groris fermenteazd: dextrina, anidon, glicogenul;
- tipul mrlis nu fermenteazd nici un polizaharid;
- tiptrl intcmadius fermenteaztr, uneori tardiv, numai
dextrina.
135
 Caliolcia FLOREA

Diagnosticul bacteriologic
-Uotnuui,
i" tamponul nr.l (din cele trei) va servi pentru
*::ff "j;"fi i":.{ri"ijl:.!H:j#*f.ryfr ::Hiiil,'; ef""tuar"u i.otiutltot colorate: Gram, albastru de
metilen' Del
ln
antisepticele uzuale it dislrug in- catev vecchio l(pentru evidenlierea ganulaliilor metacromatlce'
hidrat de K
..i""iti"i*. p""i.ttind' bacteriofagi specifi ci' J"i" o. albasru de merilen l0% se adauga
',u-oo*f
"oi,lJJ
O. is""if , nr. 2 de va insamatrla pe mediile solide:
tamPonul nr' J
Caractere antigenice Tinsdale. Cundel-Tielz. geloze'satrge. Ltieffler; iar
O S T (o!-
jijf,"ll"i3ill i.""t" 16- l8 h la 370 C ln mediul de imbogilire
l",,i,,ti,.l ;"Jt""ff'l;:d: "r,"
r"r-,"f"if,1, dupa timpul de incubare se fac treceri
pe mediilc
,"."i#$i *::ft:"
de mai sus.
"""-i"."""""1.
solide
rg**:,}:t,U'#L":Tlff :ill..''"'"'*;'#;lltitlii din celelalte secrelii (nazde' oculare' din pldgi
etc.) se i;bogeFsc in mediul O.ST 9i dupe incubare
in condllllle
j:il",]J:"j":ii1'Hiil;
[f#;;u i*l*j;*ff
iiiie;ni..aar
:::1:'i
d" orice urma de toxicitate
riptir
descrise se vor trece pe mediile solide corespunzatoare
Dupd incubarea pe medii solide, 2448 h' s€
vor tace replcotl
cu mediu Ldefflcr'
una sau ioui colonii reprezentative Pe un tub
Imunitatea ,"u in t""ro*a
-qi mediu gelozi singe, li frotiuri din toate acosto

j:j:;;illfx*^Jlm:*":'*T"ll"%[ffi ;:*' Del vecchio' pentru stabiliro!

r.Aii "u Grari 9i
"oforut"
caracterelor morfologice rucroscoplce'
,'"", pentru puncrou
Apoi se fac insan|"anFri din mediul Liiefner
ln.uiJinta a caracterelor biochimice (fermentarea zahaturilor ln
3:Hr,ff *i:i:r;'J;'ffi n:f i:'rl".tr"1.i:::,1: ;;;i ii* cu indicator Andrade, proba cistinazei pcntru
'f*t i"oLttu' identificarea germenulul
p'in t-*"i.o;;;nii;
euiOentiet"a ttrS. p.oba ureazei in mediul
Blake-Cristensen)'
'^ "'"it,ii'ii-* tvirro se tace prin testul de preciPitare tn 8ol
ffi[:ir*":'T::'iT'"Jff#"i,l'' l,'0"1,;.,,1';11;' e.o.l. ilt-.t, Ou.ttt.rlony, Frobisher), sau "in vito" la cobui.prln
o't,;;";.';d"ate' inainte.de.a face tratament cu antibiotrce
'"" o1'ia uotnavii sau suspec{i de angind diflerica se recolteaza ;;;h";;. a culturti. iupa 2448 h. cobaii rnor cu evidcnlicroo
sefinelor de intoxicalie difterica'
------iestarea
*' ,;l'i,;-i*f lllff:lf xTf,HTi f "J,IH:I'.ll1 produ"erii de toxind pe culturi celulare' sau prin 0lt0
rn"toat w"r"in-btot, ELISA, ecR peotru subunitili ale
genci tox

,"."r,?a, "" dln secr4ia farinso"ill,iilll"l;,Xllilill {+).

"r"'p"n
din secr4ia nazah $i un tampor
t*3'i 1' -.1-:..:':'<ii,
)5i:J..'-:l
din rocare de dirterie sau de la
purtatori
i:':fit#:$i nazal Si un tamPon cu
senet-osi s" re"olt"aza un tampon cu exudat
secrelie fad[goamigdaliana' 13'l
136
CaliopliaF -OwA Eact.rlologlr ,tl irublotL Caliop5iafi.OnEA Baet.iotosie ti virutotoeb

Specix Bacillus anthracis

Capitolul XI
Eznilia Bacilhteae
Bacili Grarn pozitivi sporulali: Bacfllas giCloslridiam
in aceastd grupa de bacterii fac parte bacili Gram pozitivi
sporulati aerobi, facultativi anaerobi 9i bacili Gram pozitivi
sporulali anaerobi. in aceasti familie se lntahesc spe{ii saprofite
penftu om ti
$i patogene pentu om 9i animale, germenii patogeni
aparfin genurilor Sacillus gi Clostridium
Gefirl Bacillus
Germenii din acest gen sunt bacili cu dimensiuni mari 3-
l0/l-1,5 pr! dispugi in lanluri sau izolali cu spori centrali sau
subterminali, mobili sau imobili, incapsulafi (ln produsele
patologice), se cultivd ugor pe medii simple, in condilii de
uerobioza.
O singui specie, Sacillus orthr^cis este patoge[A pentru om
qi numeroase animale, unele speciil. B, cereus, B
subtilis
contamineaza frecvent orezul, fructele uscale pot provoca uneori
infectii umane, alte sp€cii r. lanae etc. produc infeclii la albine
xuu diferite insecte, specii termofile: Rcoagulans, B.
teurothermophilus sunt izolate din tlAmolud ca pi din alimente
Itupuse unei prelucdri termice (zahnrul din sfecE, conserve ir!
c[rii din tabl6).
Este una din cele rnai importante specii patogene pentru om
din acest gen. Acest bacil se lllai numegte bacteridia ctrrbunossi
€ste agenol patogen al antraxului (clrbunelui), este o
antopozoonoza.
Patogenitatea esle datii de carecierele d€ Invazivitatr ti
de toxigenezi.
- Factorii de iuvazivitate sunt agresinele (prcteaza,
lecitinaza) ti capsula.
- Toxigeneza este datA de exotoxim cArbunoasi.
Antraxul se transmite la om pdn contactul cu animalele
bolnave sau cu produsele provenite de la animalele bolnave
C[oduse preluqate: piele, 16n6; produse proaspete: carnea) 9i prin
contactul cu pamentul ltr carc se gtrsesc spori de bacili clrbunogi
(ata numite "pi$uni blestemate") gi foarte rar prin contactul
interuman. Cea mai frecventa form6 de antnx este forma cutanatd
carc poate lmbrAca rei forme cliaice:
- Pustula maligni (buba neagr.i sau dilacul), localizat mai
ales pe fald, g6t, membre. La locul de inoculare apare o vczicult
cu lichid sero-sanguinolent, urmati de o ulceElio mic6 cc sg
usucA Si df, na$ter€ unei cruste negre (cfubunele). Regiunca
subiacentd leziunii prezintd un edem gelatinos, nedureros.
- Edemul malign, atunci cand ed€mul este extins, febr6
ridicat6, stare toxici, de fapt este oste o formd gravl a ctrrbunelui
cutanal
- Antraxul visceral, cu un pronostic mai pulin favorabil,
cdlbunele pulmonar (pneumonie sau bronhopneumonie
hemoragici lnsofta de septicemie) cArbunele gasEo - intestinal
(scauoe sangoinolentg stare toxica, colaps gi mortalitate ridicatb)
$i meniqgoencefalita cartunoasi este o forrnd foa{te qravi
aproape totdeauna monaE.

138 r39

s-.
4 \
Caliopsia FLOREA R ade nobq ie $ i iru xolo &i (
Diagnosticul de laborator este bacieriologic
1. Recoltarea produselor patologice
Se face in
funcde de afecliunea clinica: serozitate din
veziculA sau pustulA, [chidul de edem din cdrbunele cutanat, sputa
din cdrbunele pulmonar, nateriile fecale din cirbunele gastro-
intestinal, LCR, sangele din toat€ formele clinice Si materialul
necroptic la decedafi, alimente.
2. Rezisten(a la factori fizici, chimici qi biologici
Formele vegetative sunt distruse la 550C in 40 min. iar la 600
C in 30 min.
Sporii sunt foarte rezistenli la factorii din mediu: sunt
distru9i prin fierberea apei in 15 min, prin autoclavare la 1200C
instantaneu, in 2 ore la 1600 C, caldurtr uscati. in frotiurile fixate
gi colorate nu i9i pierd vitalitatea. La ternperaturi scazute sub
00C, sporii rdmAn viabili 9i dup6 10 ani. in sol, sporii se conservE
dup6 30 de ani.
Substantele dezinfectante distrug ln concenkalii uzuale
formele vegetative, in schimb sporii au o rezistente nai mare.
B. anthracis este sensibil la penicilini, edtromicind,
cloramfenicol, sulfamide, Este sensibil la bacteriofagul garnma.
3. Caractere morfologice
Serozitatea qi lichidul de edem din cerbunele cutanat au un
conlinut hemoragic, sputa din formgle pulmonare
hemoptoictr, matedile f€cale din formele gastro-intestinale sunt
sanguinolente.
Frotiurile realizate din produsele patologice se coloreaztr cu
albastru de metilen gi Gram. Bacilii clrbunoqi apar sub fonna
unor bastona$e cu capete tdiate &ept, incapsulafi, izolali sau
dispufi ln lanluri, Gram pozitivi, sporulati capsulafi, intra sau
extracelulari, detritusuri celulare.
140
,i
4. Caractere de culturi
insamanlarea produselor parologice se face pe medii rlmDhi
buJion simplu. gelozi simpla, gelozd sange. Ia pH 7.2-7,4 gi 3jDC,
Culturile de B. anthracis (tulpinile virulente) sunt de tip rough
"R". tn bulion formeazd flocoane care se depozireazi pc po$lll
eprubetei, mediul ramenand limpede, pe mediile solide dczvolll
colonii de tip "R", mari cu diametrul de 4-5 mn, alba opaco, ou
supnfata rugoase, margini neregulate, aspectul caracteristic otla
al unei impletituri de filament€ "cap de meduztr" sau "coumt da
leu".
La tulpinile recenr izolate, dupd 2-3 zile in centrul colonlal
primare se dezvolE o proeminenta centalA in form[ do hulonl
colonie fiica sau secundara.
in geloza dreapta, tnsemantat prin infeparc, s€ dcuvol[ tUb
forma unui "brad inversaf'.
Pe mediile cu sdnge nu produce hemoliztr.
In culturile vechi apar in special formele sporulatc, ditpu;l In
lanluri lungi.
5. C-aractere biochimice
B. anthracis elaboreazl catalazA, ferr.r-nteazd glucota fld
producere de gaz, femenieazA maltoza $i inconstant zuhurcat,
Are acliune prcteolitica: pe mediile care conlin golntlnll
lichehazd mediul in cca. 10 zile, pe mediul LOffler (scr colgulll
de bou) cresc colonii albicioase carc lichefiazd mediul.
este
6. Caractere de patogenttate"in vivo',
Se inoculeazi la $oarecele alb, s.c. 0,5 nrl cuhur{ din bullon
de 24 c[e, pe faF internA a coapsei, dupi l-3 zile anim0lBlc Inot
prin septicemie cirbunoasa sau edem gelatinos la locul inoculltll
gi hepatosplenomegalie.
141
Caliopsia FLOREA 8.c t. tlolosL tl vhutoksk
Se face autopsia, se obsorvi edemul gelatinor, lar dln organe
(spUna) se fac ftotiui, ln care s€ evidentiazd gcfircnii capsulsli cu
aspect morfologic ca[actedstic,
Se poate r€colb satrge din cordul anirElului dcccdot pcntru
hemoculturi.
Diagnctio se face pe baz& caracterclor d€scrlse mal su&
Diagnosticul relrospectiv
Se face pe cadawele umane Fi animale. in cazul cadavrelor
yechi, intrate in putrefaclie, se face rcac1ia lemoprecipittrdi
ASCOLI. Este o reacfie & Fecipitare in inol cu s€r anticdrburos,
Substaola Fecipitabile (antigenul de identificat) este formata din
substanla P capsulartr de natul polip€ptidicA tiftacliunea
somatici - polizaharidicd, ambele termostabile, este feprezentati
de un filfat de organ, plepalat prin mojararea unor fragmente de
organ (splin6, ficat) cu SF $ fierbere timp de 5-10 min.
Senrl anticirbunos se prepard pe cal. intr-un tub de
precipitare se pun O,5 Ill s€r precipitant, apoi cu o pip€ttr Pasteur
se adaugi 0,5 ml filtrat, in a$a fel fucet cele doui lichide sf, nu se
alllestece. Extractul este mai uSor 9i va rimane d€asuEa serului,
dupd 5-10 min apare un inel de precipitare ltr zom do echivalenla,
realizati tntre cele doud componente, Se vor folosi martod pentru
rntiger (atrtigen + ser nornal), mafior al serului Fe.ipitant (SF +
s€r F€cipitant) $ dacn este posibil un rnartor pozitiv (extract de
nplintr de la ur anirnal bolnav + ser precipitant).
Pentu testarea stirii de sensibilizare a organismului fatA de
0ntigenul cdrbunos se face plin inffademoreaclia (IDR) Bdlteanu-
'lbma.
La contacti sau in scop prcventiv nu se recomanda serul
lurlicirbunos ci antibiotice.
ta bolnavi se va administrarea serului a icirbunos.
142
CalioplnaF|-OP!,A Bact.riologie tiiruso@ie
Baclllus cerew
Esle un bacil aerob sporulat, cu uurgini ulor rotunjiie,
rccapsulat, dezyolti cobnii plate, opaco, alb*enuqii cu margini
dantolate. Pe gelozi-sange produce o p-hemofizn putemici,
n burl uniform buliooul cu o peliculd la suprafalt
DacA se iDmultesc excesiv ln alimcnte produce o toxiinfe4ie
alimentad.
Bacillw subtilis (8. mesenteictrs )
Este ln genoral nepatogen, a fost izolat ln coljuDctivile,
iridociclite, patroftalmii, sinuzite donice, poate ptoduce
toxiinfecfii alinentare.
Conditli de anrerobioztr
Pentru a lnteloge mai bine condiJiile de creltere pentru
bacteriile anaerobe, se vor prezinta mai intei posibilitAlile de
cregerc a bacteriilor in condilii de ana€robioztr"
Noliunl de cregtere in aDaerobiozi
ldlturarea oxigenului din rnediul de culturi se face prin mai
multe metodo gi anume procedee: fizice, chimice, biologice qi
combinatg.
l. Anserobiozr prin metode fzice:
- Regenerarea este mentinerea ln apa in fierbere sau in vapori
fluen1i a unui repipient cu nrediu. Vaporii formali in mediu
antreneazi gi aerul dizolvat. Dupa regeneEre, recipientele se
rdcesc brusc 1n jet de aptr. Impiedicarea pltrunderii aerului se
realizeazI: raportul redus suprafaftvolum; acop$irea mediului cu
uo sEat de ulei de vaselind, sau parafid; consistenla semisotdA a
mediului (0,5-0,8%); o substanti chimici reducatoarc inhodusa h
nediu (acid tioglicolic).
143
F
CalioWi^f:t-OREA EzcktlolosL tl vlrutoloSlc
- Folosirea aparatului de vid, acesta ou se folos€tlo uzual 9i
const5, dupi eliminarea aerului cu un aparat cu sau ffu6 rcalizarea
prealabild a vidului, introducarea unui amestec de gaze (N, 85%,
cor5%, H2lo%).
- Utilizarea gazelor inerte, mai grele decht aerul, pot fi
folosite $ ln recipiente p€ltru hansportul rnaterialului patologic,
ln camera anaerob6 "glove box", insdmdnlarea s9 va realiza lo
condifii de anaerobiozS"
2. Anaerobioza prin procedee chimice
- Intoducerea substanlei rcducetoare 1n mediul de cultur6; se
folosegte nediul cu acid tioglicolic sau tioglicolat de sodiu
(rnediul I, mediul VF-Cantacuzino), etc. Mediul se va regenem
dac6 indicatorul colomt se observi pe o inAtime nai mare de l/4
de la suprafafi).
- Utilizarea substantei reducitoarc cu mare de abso$fie a
oxigenului, pirogaiolul. Sunt pliculetele reducdtoare realizate din
hartie de filtru care conlin: carbonat de Ca 0,4 g, piogalol 03 g,
talc 4 g; pentru o placi Peti cu diametrul de 12 cm.
3. Anaerobioz: prin procedee biologice
- Procedeul Taflozzi, introducea in medii lichide fragmente
de organe proaspete (ficat, dnichi) de la animale de laboratol,
menlinerea ln tubud la temostat 24-48 h, apoi folosite.
- Procedeul Fortner, lmpi4iea unei phci Peti cu gelozi ln
doua: extagerea unui sector de m€diu de-a lungul diametrului, pe
una dil1 jumetdf se lnsirr|en]eaze germetrul aoaerob, iar pe
cealalti un germen aerob foarte avid de oxigen (8. subtilis, B.
prod.igiosus), se rcalizeazl un fel de simbiozi ln care aercbul
cotrsuma 02, pennifand cre$erea anaerobului.
4. Procedee combinate.
CallorfizFLoREl, Racteiologiz $i rtirwolotL
Genul Clostri.ditnt
C\rprinde numeroase specii, majoritatea sunt saprofite, dar un
trunrar redus sutrt patogene. Sunt bacili Gram pozitivi, moblll
datodti unor cili peritdchi (ln afaI{ de CL pefringens) gt)
dimensiuni mari, strict anaerobi, formeazd spori ovoizi sau eforl6l
care au dimensiuni mai mari dec0t grosimea baciluld,
deformAndu-l, sunt ltrspanditi ln mediul exterior mai ales ln lol
(anaerobi teluici). Patogenitatea este datA de invazivitate dat tl do
toxigenezA. Anaerobii patogeni se tnpart ln dou6 grup€:
-anaerobi producatod de toxine histotrope: clostridlllo
gangrenei gazoase: Cl. perfringew, Cl, histoltticun" CL
oedenwtiens, Cl. septicum, Cl. sporogenes etc.;
- anaerobi producdtori de toxino neulotrope:. Cl. botullnum ll
Cl. tetani.
Clostridiile gangrenei gazoase
Cele mai frocvente specii sune Cl. per[ringenr, CI
histolyticum" Cl. oedematiens, Cl, septicurn, Cl, sporogenes,
Pot provoca, la orvL tabloul clinic ai gangrenei gazoasc (mal
ftecvent la muFhii menbrelor), apoi infecfia uterind postabortuml
iDf€ctia post-operatorie, post-colecistectomie, abces cercbral,
infertie sinuzali, poate afecta odce lesut sau organ.
Ilabitat
Arc o rispandire unive$ala: ln mediul exterior, sol,
intestinul omului qi anirnalelor.
Diagnosticul de laborator est€ bact€riologic.
l. Recollarea produselor patologice
I
Sunt: senge, secrefii din plag6, lichid p€ritoneal sau din altc
cavititi irchise, seqetie uiedni, matedi f€cale, alimefie.
t45
 rl rwoloqla
l" Ca\opsiaFLOP&A Rocte abgie li rusobgie
Cahc{tr,iaFLDREA Boca olozL

Dupi incubare in condilii de anaerobiozl aspechrl coloniilor

Produsele uebuio lnsdmanfate llr cel mult o orl do lo
in aceste tuburi este caracteristic pentru diferitele specii.
recoltare, ln condilii de anaerobioz[, nu se ptrsfeaztr la rocc (sunt
Cl. peiringen$, este w germen inobil, dd colonii biconvexe,
sensibili la rece).
cu margini bine delimitate.
Celelalte clostridii friad mobile au aspect de "genadtr
2. Caractere morfologice
explodatA" cu un centru opac avAnd la unul din poli numeroase
secr4iile recoltate din plagd au aspect serosanguinolent. P€
filamente.
frotiul colorat Gram se observl un nwnir foarte mare de clostridii'
Cl, septicurn di coloDii cu Dluneroase arborescenle, cu
alitud de alfi germeni din flora de asocialie. in generat predomind
tendinla h expansiune rapidi ln rnediu. CL histolyticum dd colanr\
una din speciile de mai sus
mici, opace, cu margini neregulale, Cl. sporogenes dd coloni crt
Cl. perfringens este un bacil lung 3-910,8-1,2 pm' drept cu
asDect dc papAdie,
capete rotunjite, ln produs frecYent nesporulal fncapsulat. Sporii ' instunanprea se face pe suprafala unor medii tumate 'rD pl6ci
aoar fu leziunile mai vechi de trei zile, sunt ovalari, subterminali'
Petd cu asiguarea coadi{iilor de anaerobiozi. Se recomandi
cu dimensiuni oai mari decat gosimea gormenului.
geloza cu gElbenug de ou 9i geloza Willis (con ine gdlbenu; de ou
Cl. oedematiens este un bacil lung 4-810'8 fm' cu spor
$i lactozA), ambele nedii pot sd con ina $ aotibiotice cu caracter
ovalar, subterminal.
selectiv.
Cl. septicum este un bacil subtirc, scurt de 3-5lO6 pn! cu
-
spor ovalar subterminal.
Cl. histolyicum este uD bacil subffte, scurt de 5-610,8 pm cu
4.Identili€rea
Se face pe baza camcterclor morfologice, de cultud $i
spor ovalar, mare central, cu aspect de butoiat
biochimice.
Cl- sporogenes, bacil lung 9i gros 3-8/l pm cu spor ovalar,
Camcterele morfologice evidenliaza bacili Gram pozitivi cu
subteminal, care devine foarte ropede liber'
sporulati, na , caro dcforrneazb fonua bacilului,
Caracterele de cultwd se evidentiazi prin cultivarca
3. Caractere de culturi
anaerobilor ln profunzime ln gelozd V.F.
Produsele patologice sunt frecvent contaminate, de aceea se
Caractelele biochimice se evidenfiazi prin lnsdmAnfarea
folosesc mai multe medii selertive.
produsului patologic pe mediile Willis cu sau frrE antibiotice.
- inactivarea produsului patologic la 70u C tinrp de 30 min'
Mediul Willis prin conlinuhrl ln gilbenut de ou ti lactozi, poate
pentru distrugerea formelor vegetative, apoi sporii care
eyidentia elaborarea lecitinazei gi fermentarca lactozei. Dace
iupravieluiesc vor fi lnstunanlari p€ medii speciale in condilii de
produce lecitinazdln jurul coloniilor aparc o zon6 de opacfiere a
anaerobioz6;
mediului, reaqia este intons pozitivi la Cl. perfringens z cirui
- insimdnlarea pe medii selective lichide sau solide (bulion
V.F. cu amestec de antibiotice, Shaedler)
exotoxini (o-toxind) este o lecitinaz{ 9i pozitivi la CL
ln gelozi V.F. ln tubud oedenatiens. Fermentarea lactoz€i deierminA virarea culorii
insnmdnlarea ln profunzime
coloniilor in galben.
Weinberg (tuburi lungi pi subfiri).
147
146
 t-
CalioFia FIOREA Bacteriologie ti vi .rolo.ie Caliopsia FLOREA B acte tiolopie ti virusolopie

Laptele tumesolat di indicalii in

legdturn cu r€ducerea, Caracter€ de culturtr
acidifierea, coagularea qi digestia cheagului din lapte. Laptelo se Crelte po mediile uzuale lichide, tulburdnduJe uniform,
lnroieste datoriti fermentiirii lactoz€i ti
coaguleazd, apare o produce un miros utor ranced al culturii.
Pe suprafafa mediilor solide dd colonii cu rnargini
cantitatc mare de gaz carc rupe cheagul, se lipette de perelii
eprub€tei ii in spaliile libere apare un lichid limpede (cheag nqegulate, tanslucide, cu suprafafE granulad ti cu o maryine in
alveolar). extensie contillud, Pe gelozd singe de cal 57o, coloniile sunt
hemolitice.
5. Teste d€ patogenitzb "in ivo" Pe mediul Nagler sau Willis-Hobbs produce opalescenfn 9i
Se fac rar, pe animale de laborator sensibile la toxinele stat p€rlat (fu afala de tipul G).
histotoxice ale clostridiilor, cum sunt Soar€cele alb $ cobaiul.
Pstogenitat€
6. Antibiograma nu este necesard deoarece clostridiile Din toate lipurile & Cl. botalinum, doar patru provoacl
patogene sunt sensibile la: penicilint ampicilini, eriEomicind, botulisEul la om: A, B, E d F; C Si D afect€az[ animalele
cefalosporine, cloramfenicol. pestuile 9i tipul G nu da lmbohiviri.
Toxina botulinici are un neurotroDism exclusiv (ca
Clostridiwn botvhnum tetanicn) delermind blocarca transmiterii nervoase orin inhi
Botulus = camat in limba latintr, izolat ln 1896 de van searetiei de acetilcolind, SimDtornatoloeia este cantonatd
Ermengem ln cursul unei iltoxicatii cu calllaf. Aceastd bactede principal la paralizii ale mutchilor capului. Botulismul i
este lipsittr de virulenfi" incapabih de multiplicare ln organism, rezultd diD Droducerea ln intestin a toxinei la susari sub 6 luni.
produce ln afara orgadsmului cea mai putemicE toin6 cunoscutt,
8 cdrei ingestie prcvoaca boala. Diagnosticul de laborator
Numai in laboratoarele in labontoarcle de specialitatc,
Ilabitat pune ln evidenF toxina prin toxinotipie- Toxina se cautl
Este rdspendit ln sol Si se gisette ln intesrinul omului $i lichidul de spal5turi gastrici, vtusaturi, continut intestinal,
anirnalelor. Sunt Oapte serotipuritipuri de Cr. botuliumt (A,8, C, lichidul din conservn.
D, E, F, G) la noi este mai dspandit tipul B, foarte rar tipul A. Daci aceste lichide nu sunt limpezi se filheazn gi apol
face toxinotiDia
Caractere morfologics
Este un bacil lung 9i gros 4-6N,8-1,2 Fm, Gram pozitiv,
mobil datodta cinor peritrichi, cu spor subterminal, deseori
cultura poate pune ln libertate mul;i spori.

148
I calioDsia FLOREA Backtiolosie ti vituologi.

T Caractere de culturi
Tabel m Toxinotipis anaerob germenul se dezvolta bine la 37" C dupd
lin Tratat de Bacteriolosre vol tr, BAbgie V rlN., l9Es) in bulion
24-48 orc, tulbua uniforrn Ei degajtr cdteva bule de gaz cu miros
I I-oh

hoba de Sup€rnstani 0,5

II
Sl4emalant
III
Supematant Idem
tv
c! la
lotul III dlr cu
caractcristic de corn ars, sau de materii aninale a$€ !i acid
butiric.
cetcelAt lnl, inoculat la inactfuat 15 anr$tecat cu
ser
Pe suprafafa gelozei cre.gterea este seraci, cu margini
toar.cr (4 min la 0,1 rnl ser
ontibotulinic transparente gi dace cantitatea de gelozA esto mai scizutii, in
aninale) 6au I roo0c, antiborilinic
ml la coba (1 inoculat la anti A ti hsat aoti B inoculat cateva zile se lntiDde ca uu vbl uniform pe toati supnfafa.
animal) i.p. rct ca m r lmint€ de h aceleati Po geloza sdnge apare hemoliza. Bacilul tetanic nu
inoculaE 30 condifii, fernenteazi glucidele, in schimb are enzirp prcteolitice
mh ls 3/c ai (peptidaze, dezaminaze, gelatinaz{)'
inocular h fel
+cobai, - cobai, + cobai, - cobai,
rczullll€
+#+ goarEcl --- soar€cr Patogedtate
Este determinati de o exotoxiDa pe carc odce tulpind de C''
Rezultat: toxiDa este de tiP B tetani &)pE 48-72 ore, ln nediul lichid, o prcduce ti
este
suficientd pentru a provoca o intoxicatie tetanicE mortald la
Trattment animalul de laborator. Fittratul culturii contine doui conponente:
Se va administra de urgenF s€r antitoxic, linand s€ama cd
- tetrrolizina care produce liza heoatiilor unor sp€cii de
animale, dar nu are nici o caPacitate totanigeotr;
antitoxina nu mai poate inlitura toxina de pe subsaahrl sist€mului
nervos central, dupd fixarea acestuia, Se va administra ser
bivalent - tetanosllSsmina care Provoaca tetanosul experimental,
A+B.
(
dupl o incubalie de midmum 8 ore indiferent de doza
inoculati).
Actiunea biologica a toxinei tctanice se exerciti prin fixarea
Clostridiut , tclani
Este un bacil Gram pozitiv anaercb, aluugit, cu capele exclusivi gi ireversibili p€ sistemul nervos mai ales ceutral
e 34nA pr4 sporul tcrminal nu prinde coloraoli (sNc).
ncrotunjite
Injectat la qoarece, cobai sau iepure, produce o paralizie
i,trisnoiii, Oi"*"trot Fansversal deP[9€$e de 2-4 ori pe cel
al
rotundE rnai spastictr, ce lncepc de pafiea 9i cu membrul ln care s-a injectat:
ci,mutui La.t".ian, ate un contur reftingent, o tonn6
r[r' ovahra. Bacilul tetanic este foarte mobil, prezefiend membrul este fixat tn extensie fo4ati, corpul se curbeazd de
ibnnm"oot de "c6ltrrare" pe suprafata gelozei, ln condilii
de ace€ati pafie, ulterior suvine generalizarea contractudlor, acesta
este tet{nosul ascendent.
0 [crobiozi, asemtrntrtor cu cel al Proteusului ln condilii aerobe'
Injectat la aninrale mari qi la oaneni, tetanosul incePe cu
contactura mutchilor masticatori (trismus), indiferent de locul d€
patrundere ln organism al toxinei, este tetanosul descendent, care
151
r50
C^1|'Wi^FLOREA Bacteriologie si irusologie CaliopsiaFLOREA Bacteriobgie 9i ritusologie

afecteazi inilial nennrl cel mai scurt Si apoi continue cu formele

genemlizate.

Diagnostic de laborator
Se inactiveazi produsul patologic lnainte de insimanlare (30 Capitolul XII
min la 80" C) penau distugerea formelor vegetative, menfnand Mycobacteriile: bacilii tuberculozei,
sporii viabili, Se lnsdmanteazd pe gelozi sange ct 3-3,59o agar
p€ntu a obfine colonii izolate, apoi ce fac lnsemantiri ln bulion in
bacilul leprei, alte micobacterii.
anaerobioza. Din aceastd culturd + CaCl2, se injecteazd la toarece Bacterii nocardiforme
lD membnil posterior, 1l ornoartr cu fenomene de tetanos in 4 zile.

Imunoprofilaxia
- Activi cu ATPA (amtoxina tetanicd pudficaE 9i adsorbita) GenJl,I MYCOBACTERIUM
morbiditatea prin tetanos a scezut, Epelud se fac la 5-10 ani ti Germenii diD acest gen apa4in farntliei Mycobacteiaceal,
dupi orice phge tetanigend. Aceasti familie cuprinde mai multe specii, fiirtd aproape
- Pasiva cu ser antitoxic de cal 3000-10.000 u, sau saprolite cu excepfia speciilor: Mycobactefium nberculosis
irnunoglobulini antitetanicd uman5 400-800 u. Mycobacterium leprae.
In anul 1882 Robelt Koch descoperi bacilul tuberculozei,
Tratament in acelaSi an Paul Ehrlich descoperi acido-rezistenla bacilu
ln momentul declaNirii simptomelor, toxim este fixata pe tuberculozei.
SNC, tmtamentul este nespecific (sedafle, curarizare, respiralie In anul 1884 Robert Koch obtine cultua
asistate). tuberculozei pe ser coagulat. in l89l tot R, Koch
fenomenul Koch gi tuberculina.
Albet Calmetlc 9i Claude Gudrin tn perioada 1908-1921
cultivat prin treced la 21 zile, in bulion cartof gliceriaat 6i bil
tulpind de Mycobacteium ,ovir yiruleftA izohte din lapto,
urlrur acestor treced s-a obfitrut o tulpini tfuE patogenitatO,
c\SAcJN?-,') capabili si det€rmine rezisienta falS de infeclia tuberc
caractercle morfologice, tinctoriale, nutrilionale, de cultutl
rimas cele iniliale. Aceaste tulpini (tulpina BCG .
Calmette gi Gu€rin) a fost utilizau ca vaccin
tuberculozei incepand din 1921, h 192'7 se org0[
laboratoare de produclie a vaccinului BCG ln 26 de [dri, I
153
t Ca\opsi^FLOREA Racteriobsie ti vitusologie
B!!!l!(otx\k |t rwt'| o Eh'

I Caliopsia FLOREA

in RomAnia, care a fost a 2 a lafi. carc a produs 9i folosit

It

ltcc$t - GrupaIII - Micobacteriile necmnogele. M, avium.

- Grupa IV - Micobat€riil€ cu crelt€r€ rapidi ("rapid
I vaccitr.

Clasificare
gowen"), coloniile care apar dupd cateva zile sub formi "S" sau
"R" la 37u C, cromogenitatea este vadabila sunt condilionat
patogene la om sau animale.

I 1. Mcobacterii care nu se dezvolttr pe medii de culturtr $

sunt stdct patogene pentru om 9i animale, sunt doutr specii:
-
Mycobacteium leprae (agett:tl Armauer Hansen, My c o b q c t e iam tu b e rc ulo s is

I descoperit ln 1873) este agentul etiologic al leprei umane;

I Mycobocteriwn lepraemurium, agentul etiologic al leprei
sobolanilor.
Ilabitat
Bacilul tuberculos manifesti un panzitism strict, el este

I 2. Micobacterii care se dezvolti lent (siptnm6ni) pe medii

de culturA
(carc i
li surlt patogene p€ntu om 9i animale homeoterme
ptstrcazi temperatua constanta a corpului):
prezent in Ieziunile omului sau animalelor bolnave de tuberculoza,
poate fi gasit in pnful din incbperile ln care a fost Iaspanditi sputa
bacilifertr sau pe obiectele contaminate de bolmv.

I - M. tuberculosis, agentul etiologic al tuberculozei unane

dar si cel al cdinelui gi Pisicii;
Caractere morfologice !i tinctoriale
Slrnt bacili sublid cu lungimea de 3-10 grm qi lilime de 0,1-
- M. ,ovi.t produce tuberculoza la bovine, dar 9i la orn;
I - M. africanunvalogen Pentu om;
- M. muis carc determind leziuni cazeoase ganglionare 9i
0,2 pm, uneori lamificafi, drcpji sau u$or culbali sub forma
literelor: X; Y; Z, cu granulafii puse fu evidenla prin coloralii
speciale, imobili, nesporulali, necapsulali.
subcutanate la unele rozitoare.
T 3. Micobacterii care se dezvolti l€nt (siptimanD sau
Structura peretelui este formatl din:
rapid (zile) pc mefi de cultuA, unele din micobacterii sunt - Lipide, care sunt in caDtitate mare [in[e 2O-45Vo din
I saprofite, iar altele sunt patogeoe sau condilionat patogene
- in raport cu pigmentalie coloniilor 9i ritmul de cretterii
micobacteriile impart in:
s€
greutatea uscata a bacteriei (sub formE de: fosfolipide -
cardiolipina; acizi micolici; gticolipide - cord-factorul;

I - Grupa I - Micobact€rii fotocromogene, culturile se

dezvolti la 370 C in lntunedc nu sunt pigmentate, daca sunt
exouse 30-60 min la lumina zilei sau la o sund de 30 W afezatd la
peptidoglicolipidele - cesra D, aceasia ln cantitate mai crescutd la
tulpinile virulente), la celelalte bactedi lipidele sunt de 3-10701, se
colorcazd foarte greu, ulterior rezisti la decolorarea cu acizi
minelali diluati $i cu alcooli, din acest motiv se numesc ,,bacili
o distanld de 50 cm gi apoi lirtren ln intuneric 12-24 ore, culturile
T se pigmenteaza ln galben sau portocaliu. Din aceasti grupd face
acid-alcoolo-rezistenfi". Se folosqte colora]ia Zehl-Neelsen, pe
fiotiul colorat astfel bacilul tuberculos va fi colorat in rc$u aprios,

I -
pafie M. tuberculosis ,
- Grupa II - Micobacteriile scotocromogene, se dezvolta la
370 C atat h intunedc cat gi la 1umin6, culturile sunt pigmentate ln
datoritd fucsinei, in timp ce restul germenilor sau celulelor vor fi
colonte in albastu.

I galben-potocaliu (M scrofulaceum).
154
155
-
CdiopIjiaFl,OP€A Sactetiologie ti virusoloeie
Pe ldngd lipide ln structua micobacteriilor se mai gisesc.
- Protelne (tuberculoproteinele), tuberculina brutA, cca. l7r,
care ofert antigedcitate.
- Polizaheridele carc se leagi de lipidele $ goteinele din
percte.
Rezistenli
Bacilii rezisttr luni sau ani ln praf, sunt sensibili la acliunea
radialiilor solare li UV, sunt sensibili la actiunea antibioticolor
streptomicintr, HIN, acidul para-amino salicilic, etanbutol,
rifampicind (sinerdol), dar pot cagtiga ulor rczistenF.
Caracter€ de cultud
Spre deosetrire de micobacteriile saprofite care se dezvolttr
ugor 9i rapid pe mediile de cultud simple, micobacteriile patogene
se dezvoltd lent pe medii speciale. Ad6ugarea glicerinei in mediile
de culturi favorizf,azi fu,voltarea bacilului tuberculos uman, ln
timp ce tipul bovin este pa4ial inhibat.
Pe mediile lichide micobacteriile formeazi un vbl subtrire,
care se ingroala, se cuteazd, s€ fragmenteaza 9i cade la fundul
recipientului, iar la suprafald se va forma un alt vil, Bacilii
tuberculoti de tip uman fac un vdl mai gros decat cel bovin ti
alcalinizeazd la lnceput mediul, apoi ll acidificb pogresiv, iar cel
bovin alcalinizeazd nediul la lncePut, dar ulterior nul mai
acidificd.
Pe mediile solide, tip liiwonstein-Jensen (L-J), sau tip
Ogawa, sunt medii selective contin siruri minemle, asparaginl sau
acid glutamic, amidon, g5lbenug de ou, glicednn ti
verde
malachit. Amestecul final se rcpartiz-eazi in tuburi de 18/180 9i se
coaguleazi ln pozitie lnclinati la 90'C.
Temperatura optini de dezvoltare a bacilului tuberculos este
de 37'C timp de 30-60 zile, bacilul este aerob, de aceea ce
156
Caliopsia FLOREA Bac te nolo gie t i v itusolo8i.
lnsimanfeazd pe mediul solid lnclinat, dar o cantitate de l0%
CO2, favorizoazl cresterea.
Coloniile micobacteriene apar tarziu, dupl prima sbptimind
abia se vede o rnic{ formafiune ce numai dup6 30-40 zile ajunge o
colonie caractoristici de aspect verucos (conopidiform) de tip
,,R', aceasta este crettere eugonici a coloniilor rugoase.
Prez€nta coloniilor mici <le tip ,,$' este o cr€gter€ disgonici ti
€ste camcteristici pentu Mwobqcterium bovi$.
Caractere biochlmice
Sunt germeni aerobi, au enzirrc tteaz\ catzJazl. ni:f.at -
rcductaz5, se dezvolti la un pH utor acid, tipul hominis este
singurul care produce acid nicotinic.
Caractere de patogenitste
Virulenta micobactedilor este datt de exislellfa unei
substanle ,,cord-facto/' (glicolipid), care rezistd la acliunea
enzimelor lizozoma.lg care lipsette la micobacteriile avirulente.
De asemenea au capacitatea de a se multiplica inhacelular
(intramacrofagic), ln plus produc tn organismul afe{tat $
ferlomono de intoxicalie, care este un factor agravant.
Evolutie gi rtrspuns imun
l. Gemenii pdtrund gi se locofizeazd la nivelul ganglionilor
pulmonari hilad, urde se multipka intracelular, prcducald
afecliunea pdmad (complex sau afect primar).
i
- Multiplicarea racelulari a b. tuberculoti duce la leziuni
locale rnanifesti ca leziuni de tip proliferativ, se fonneazd foliculii
tuberculoti (alcatuiti din celule Ianghans parazitate, in jurul
carora sunt atras€ fagocite prin chemotactism).
- Apar necroze prin acfiunea toxici a lipidelor, proteinelor gi
zaharurilor din sauctura b. tuberculogi.
157

CaJiopsjaflnRB{ Doct tlolonk rlruoloqlt
2. Aceste leziuni din infeclia primari sunt amplificatc de
respu$ul imuo celular, care aparc dupl 2-3 strpttrmAni, carc nu
rcalizeazi Foteclie.
3. Limfocitele T elibereazi mai multe tipuri de limfokine:
(d€ transfer a sensibilizdrii, rol chemotactic (+), cu rol blasdc, de
inhibilie a migrlrii neutofrlelor gi macrofagelor) aceste limfokine
determind o aglomerarc de celule, carc duce la cresterea foliculilor
tuberculo$i.
4, Apar 9i limfokine cu rol litic (limfotoxine), linfokine de
activare a neutrofilelo! 9i macrofagelor.
5, Macrofagele activate determind o activare a limfocitelor T
obignuite, care nu au venit in contact cu Ag, se formeazi
interleukina l, care arc adune de stimulare a activititii
limfocitelor T efectoare.
6. Astfef se forwzA wroza: tesutul neqozat se elimind
respirator ( 9i bacilii virulenli) sau se pot elimina pe cale sanguini,
ceea ce duce la o localizare renald, genitalS, osoas5" meningeau,
ganglionard, digestird. Acestea sunt laziuni, de obicei, secundare.
7. Foarte multe din infectiile tuberculoase nu duc la o
evolulie generalizate, ci rnerg sple vindecare datoriti mijloacelor
de aparare nespecifice ale organismului.
E. Prenunifia (proteclia de suprainfecfie) apare pe fondul
cxistenlei unei infeclii tuberculoas€ care duce la pistarea Ag ln
organism. Stimulul imun celular este continuu cu sensibilizarca a
noi lidocite T circulante, aceste limfocite T pot asigun Fotectia
tald de germenii tuberculoti de suprainfecfie. Acest fenomen a
lbst descris de Robert Koch, "fenomenul Koch" care a inoculat b
tuberculogi virulenfi la cobai, consecutiv apare Sancrul ti in final
moart€a cobaiului, Dacala acelagi cobai i se face un nou inocul, ln
timp util, aparc $ancml secundar care evolueazd spre necrozi, s€
climini gi apoi se vindecd.
9. Rispunsul lmun celular este negativ fa$ de prima
l fcctie ti este pozitlv fafi de suprainfecfie.
158
I
Caliopsia FI-OREA Aarprblo8i. ri vilarrtogie
10. Apare gi ur rispuns unoral (apar Ac) care nu este un
dspuns de prote€lie, dar caro permite dg. de labomtor.
Diagnosticul de laborator este ur diagnostic bacteriologic
Se baz,eazi pritr punerea ln evidenta a bacilului Koch ln
produsele patologice, ln acest scop se folosesc 3 metode;
examenul direct, cultivarea gi inocularea la cobai.
Recoltarea produselor patologica se face in recipiente
sterile cx capac c€ s€ pot lnchide ermetrc.
- In tub€rculoza pl€uro-pulmonartr so r€coltoaz^: sputi,
aspint brongic sau caviiar, lichid de spautuxi brongica, piese de
exerezd chirurgicald, lichid de spdldtura gastrici, fecale, piese
trecloptica, lichid pleural.
- In tuberculoza uro-g€nitaltr: udn4 sange menstrua.l,
biopsie d€ endonrtru, piese de exerezl chirurgicalA.
- In tuberculoza gangllonari: mateda.l din biopsie sau
puncFe-,
- In tuberculoza mtio-articulari: lichid articular, puroi din
abcese^reci, ft agmenie osoase,
- In menfuglts tuberculoosi: lichid cefalorahidian.
Col mai folosit produs este sputa, pentru cI tuberculoza
pulmonari este forma cea mai frccventi
Tehnica de prelevar€ a sputei: trebuie sA se facd ln
recipiente sterile de unici folosinti, trebuie sE se faci lnainte de
inceperea tratamentului medicanentos. Se recolteaze dimineala la
sculare o cantitate de 5-10 rnl, se va rcpeta la 3-4 zile, se poate
pdstra la 4" C cu adaos de carbonat de sodiu pulvis, 50 mg la 5 rnl
sputi; sau fosfat tdsodic (2-4 ml din sol 1570). Se vor respecta
regulile de asepsie a personalului care asisti sau tansportii
probele.
Aspectul sputei: este purulentd, nu se ya lucra sputa
mucoasd, care de cele rnai multe ori este salivd.
159
ii
CaliopsiaH-AREA Roct.rioloSie ti virusologic CalioFia H-OREA Bact riologb ti vi'rsolosie

&amenul microccopic dircct se efectueazi pe frotiwi fusdma4a pe mediile de cultud amintite. Controlul qegerii p€
coloraic dupd metoda Zebl-Neelserl se examileazi cu obiectivul mediile de culhul se face prin frotiuri colorate Zetrl-Neelsen.
cu imersie, prezenla este datii prin aparifia de bacili roqii pe un
fond albastrl Inocuhrea la cobel
Cdnd numtrrul de germeni este redus, ftotiul se face dupi Se practictr ln tunclie de posibilitili, ln formele de
l omogenizarea gi concentrarea produsului patologic. tuberculozA exhapulnonartr. Se folosesc cobai sdndtoti de 300-
Omogenizarea se face lnh-un balon de 250 n , cu fund plat,
,f00 g. Prelevanrl patologic se injeteazd l-2 nl s.c. pe fala
,'i ifterne a coapsei, animalele se urmdresc zilnic timp de 90 zile. La
peste sputi se adaugd o cantitate egald sau de 2-3 ori mai mare de
NaOH O5%, la 60" C 30 min. fiecare 15 zile animalele se vor caqtfuii gi examina clinic, local,
Conc€ntrarrr pritr flotare, se obfine prin adiiugar€ de ap, general, Infectia tuberculoasa h cobai se manifesti Drin: scider
distihta (AD) pend h jumntatea balonului 9i 2 rnl de xilol sau ln greutate, producerca unui nodul care apoi se ulcereaztr (
neofalind. Se agitE energic 10 min, se adaugA AD paui h la locul inocullrii Si a&nopatie satelitll Pentsu
jumntatea gedui balonului, se lastr in repaus 30 min, timp ln care sacrificErii cobaiului se va faco r€aclia la tuberculini" care se
se formeazi un inel crcmos ln care au fost concenbati bacilii iftr-o zon! n€pigmentati, se injecteazd i.d., 0,1 rnl din solufie 1/1
tuberculogi din produs. StrahI dernos este aspirat fuf-o pip€ti & tuberculind bruti.
Pasleur prevdzutd cu o pari de cauciuc, sau un pipetor automt. Pe O escard ln centul unui halou inflamator
2-3 larne degesate, care sunt atezate pe o platinn lncllzitl sau pe observabili la 2448 h rcprczhttr o rcaclie pozitivu.
un geam deasupra baii, se depun succesiv, picituri din materialul Duptr sacrificarea aninalului, do rogdn dupl 5{
crcmos, pen6 cand acqsta se epuizeazi, apoi frotiul va fi uscat, de la inoculare se constati: gancru la locul de
fixat la flaciri ti colorat Zehl-Neelsen. hipeffofa (irclusiv cazeificarea ganglionilor limfarici, i
Se va examina la micro€cop cu imersie gi se va face o presacrali, mezenterici), Ieziuni tubqculoase
aDreciere caDtitativi: (tuberculi-zone cazeoase lntiNe) ln splin6, ficat, 9i pl6mtni,
_
O bocili/ 3OO carpori microccopice = ab6€Dla b.a&r; vor face frotiuri colorate ad€cvat 9i se vor face tnslmiqFd
1-3 bacili/ 300 campuri ll = P'tzbntqb.a.a.r se solicil! rep€tar€: mediul Iliwenstein-Jens€n.
+gb3r.ililtoo tl ll = prezenp b.a.a.r (+),
ll+"l0o ll nn ll ll = plez€nts b.a-a.r (++),
Identlficarca culturii micobacteriene purt
p€ste l0O bacili/loo cempuri mic. = prezenF b.a.a.r (+++).
- Conholul puritifii: ftotiuri colonte Ziehl-Neelsen.
Comentralia micobacteriilor tuberculozei ln sput6 esG - Primocultura (nedii solide): morfotogia
totdeauna ln raport dircct cu dimensiunea si intensitate leziunii. temperatura optimi, pigmentarea (fotocromogenitatea).
Alte bacterii AR posibil de lltehit ln ftotiuri se deosebesc - Cultud ln medii lichide (teste fiudametrtale):
morfologic: nocardiile gi actinomicetele sunt filamentoase, cu rezistenta, vit€za de qegterc, producerea de acid nicotinic
ramificalii ;i extremitdfi ln$otate. Apoi produsul patologic se va Niacitr sau testul Kouno),

160 161
I
Caiiopsia FLOREA u:!!7o,t! Ilr l -v
t
! tt_t!!
- Teste complementare; prcduce catalaza, pcroxidsza,
ueazd, reducerca nitralilor ln nitrifi, Arylsulfataza, rczistcnla Ia
I HIN (hidazida acidului izonicotinic) I pglr .
Dupd obtinerii culturii se va efectua artibiograma pe mcdiul
Liiwenstein, pe care se insAmAnfeazd, se depun discurilc de
I antibiotice seDsibile, sau se pot lilaa pleci care contin fiecarc cate
un antibiotic Ai se va lnsEmanF tulpina izolati
I Identilicarea rapidi e micobacteriilor
1. Se face pdn colonre cu fluorocromi (auramin-rhodaminl)
a sputei qi se examineaz6 cu microscopul cu fluorescentd,
I micobacteriile se coloreazd in galben portocaliu, pe fond negru,
dacA contacolorarea s-a fdcut cu permanganat de potasiu,
I celelalte resturi celulare sunt galben deschis.
2. Reaclia de amplificare genica (PCR) identificd in 24 h
secven a de inse4ie (lS) tuberculosis, 6110 sau genele care
codificA ARN l6 S specifice pentru complexul M.
3. Sonde ADN identificd prin hibridare secvenle nucleotidice
specifice unor micobacterii.
Profilaxie
a. Nesp€cifici: depistarea, izolarea, tntarea sursei de
infocfie ti crcsterea rczistenlei nespecifice.
b. Specificl este vaccinarea cu vaccinul BCG de provenienfi
hovina. cu bacili vii atenuati.
Verificarca rAspunsului imun se face prin IDR la tuberculina
lrur PPD @rotein-purificat-dedvat). Se inoculeazd intradermic
trrlrcrculind (2 u PPD), reacfia se citelte dupd 72 ore:
- dacd in organism exista o infe{rie tuberculoasa, existd
liflrtbcite T sensibilizate care elibereaza limfokine, apare o
irxlurafie ti o tumefierc a zonei, mai mare de 9 mm doci IDReste
),
162
]st! Caliopsiz,FLOREA Eacteliolo8ie ti irurologie
- o reacfie normalS, organismul a venit ln contact cu bacilul
Kocb, dar este protejat, dupa 72 orc va apare o papuld de cel mult
9 mm, ftrA induralie;
- daca nu apare nici o modificare, IDR O sennificd absenla
rlspuosului imun celular, deci absenla prot€cfiei, ceea ce impune
Yaccioarea cu BCG.
Vaccinarea se face: imediat dupl na$tere, apoi se controleazi
(rapeliri prin IDR la PPD) la: lan, 3 ani, 14 ani pi la l8 ani.
Mtcobacterium leprac
Sunt bacili acid-alcoolo-rezistenli, in colorafia Ziebl-Neelsen
apar ro$ii. Sunt lungi de 4-5 pm qi groqi de 0,4-0,5 pm, se gasesc
exclusiv numai la oasleni, sunt disputi intncelud in grtrmezi
compacie. Nu se cultivl pe medii anificiale 9i nici pe medii vii
(culturi celulare sau animale de laborator). Se poate cultiva pe
goarecele alb time4tomizat $i imdiat, bacilul leprei crefte putin
(inoculat in platrti), acest fapt se face pentru ob;inerea uoui
antigen leFomina, folosit in diagnostic intradermic.
Acetti bacili au multiplicare strict inhaceluhd, unde
formeazi gdmezi carc se numesc globi leproti (ca figtuile intr-uD
pachet)
Boala care este dati de M. leprae se numegte lepri, se
ffansmite priD secreriile patologice eliminate de bolnavi, contactul
infe{tant t.ebuie sd fie masiv, bolnavii de lepri sunt foarte pufin
contagioqi, incubalia durcazi mai mult de un an.
Este rezistent in rnediul extern. sensibil la sulfoqe si
dfampicina. iar rralamentul dureazi 5 aai,
Existi 2 dpuri de lepra:
. lepra tuberculoidi (uscati), care este forma benigni, se
cfaeterizeazd prin foliculi $anulomatoli carc au tendinti la
ulceralii, evolufia este lent6;
163
CaliopsiaFlnR5'A.
l- b)joWiaFl OFJ.A. R.cte
Bactetiologie fi vitltsoloqie
i
otagie ,i irusoto|ie

- lepra lepromatoesi (umedi), este forma malign5,
cuacterj.rcAzd ptiln leziuni de tip proliferativ cu o evolufie rapidil
in ambele tipuri de lega este afectat sistemul newos
periferic, ducand la aparilia amputafiilor spontane nedureroase,
prin atrofia nervilor periferici, la nivelul membrelor
exhemitiF.lor.
Identificarea micobacteriilor impune competenla, norme de
secudtate microbiologicS, doclri ii facilit?ili paticulare. De aceea
laboratoarsle implicate in Programul Nalional de Control al
Tuberculozei sunt lerarhizate pe 3 nivelurl:
Niv€lul I, laboratoarele dispensarelor tedtoriale de
pneumoftiziologie, efect'Jaazi microscopia pentru depistarea
b.a.a.r, 9i trimit prelevatel€ patologic€ laboratoarelor de nivel II
petrtnt efectuarea culturilor, asimilate acestor labomtoare sunt
unele din laboratoarele clinice.
Nivelul II, laboratoarele dispensarelor/stalionarelor judetelor
de pneumoftiziologie gi ale marilor spitale cu paturi peltru
pacienfi cu tuberculozi, hebuie sa asigurc izolarea
micobacteriilor, identificarea M. tuberculosis, identificarea
primad a micobacteriilor non-tuberculoase cu sau fltd testaxe a
selsibilitndi h antibiotice.
Nivelul III, laboratoarele de rcferinti, asigud identificiri
defrnitive, monitorizarea laboratoarelor de nivel I
9i II,
supravegheazd dinamica chimiorezistenlei primare fi organizeazd
coleclia nagionald de nrlpini micobacteriene.
Genul Nocanlia
se Speciile patogene p€ntru om sunt parlial acido-rezistefte: itr
colorafia Zehl-Neelsen rezistil 5-10 secunde la decolorarea cu
acid-alcool.
Pe agar sdnge in aerobiozd, la 37o C, cultiyd lent in 1-2
9i siptfurani, foruEnd colonii cercas€, incasrate in mediu gi
pigmentate variabil io galben, portocaliu.
Hife aedene pot sd aparA Fi pe suprafala coloniilor.
Forme clinice
- cervicofaciale din focarele dentoalveolare sau tonsilare,
- la nivelul SNC, abceso, meningite,
- la nivelul ochiului, ln aDaratul lacdmal
celulite orbitale,
- pleuropulmonare,
- miocardite, mediastinite, etc,
Tratamentul costd ln asocierea metodelor
(drenarea abcaselor, eveatual excizia leziunii) cu
prelungitd a unor agenfi microbieni ln doze nad (pentru a
difuziunea lor in focare prin infiltarul dens, nevascular, cu
perifericd care inconjoari nocardiile). Local, dupi deschi
larga a leziunii se apticd aotibiotice sau anriseptice.
Prolilaxia cuprinde misuri de igiond bucali,
eficienti a focarelor dentoparadontale fi tonsilare ca $i
cu antibiotice atunci ce|rd se deschid ac€ste zone.

Reuneqte specii rdspendite ln sol, care nu fac parte din

microbiota indigene a
organismului. Nocardia asteroides 1i
Nocard.ia brasiliensis sunt patogeni oportunigti care determini la
c.-Ee6)N?/)
om infeclii mai frecvent pulmonare. Formele fllamentoase se
disociazi u$or in forme bacilare polimorfe,
l& 165
I
l' Caliopsi^FLOFEA.
I Caliopsia FI-OREA Dact.rlololh tl vltwrlo|k

I
Neisseria
Eacbnoto|k ti vitusottsi.

me ingitidis

I Sutrt coci ovalari, reniformi de dimensiuni de 0,6 -

1,0 pm
dispuqi in diplo. Gram negativi. in produsul patologic (LCR) suot

I Capitolul XtrI
Nehseria'. meningogoccul, gonococul.
intra Si extracelulad.

Eabitat

I Mora.rella Se gdsesc rumai la oameni @olnavi sau sinito$i). Sunt

ti bucah
localizati p€ tegun€trte, dar mai ales ln cavitatea nazald

Farr]Tlia Neirseriaceae include Pahu genuri: lvriJJeria,
M o raxell.a, AciL et ob act e r, Kn ge lla -
in genul iVeisseria, speciite inponante pentru palologia
umanE sunt: Neissefia nzningitidk (meningococul) $ Neisseria
gonorrhoeae (gonococul), dar pot fi amintite qi specii sapro{ite
(carc fac parle diu crupul neisserijlor nepretenlioase) ca:
N. lactanica, N. sicca, N. suAlavo. N- mucosa' N. etonSota.
Germenii din acest gen sunt cocl, de formtr reniformtr, cu
p64ile adiacente concave, ln diplo, Gram negotivi, uneori au o
tendinti de a rezista detoloririi. Toate speciile sunt aerobe,
lmobile, nu au flageli, unele tulpini posedi pili T€mperatura
optimi de dezvoltare este lntre 35-37u C (sunt stenotermi-rezisti
ls variatii mici de temperatui).
Neisseriile patogone au cednle nutritive complexe, pe c6nd
cele saprofite se dezvolti pe medii simple $i la varialii mad de
tcmperaturd.
Echipamennrl biochimic €ste reprezf,.r,tat de un set rclativ
rclitrans de enzime, testul citocrom-oxidazei este unul din cele mai
Inportante. el este pozitiv ta genurile patogene pentru om 5i
|logntiv pentru cele nepatogene.
In acest curs se vor prez€nta ln sperial N' meningitidis si N,
lonorrhoeae.
166
Caracterr modol,ogie
Germenii in diplo sunt inconjurafi de o microcapsuli. ln
peretele lor predomini antigenul "O", nu mureina, fiind Gram-
negativi. Sunt germeni imobili, nesporulafi. Unele hrlpini prezint!
pili in nomentul izol[rii, aceEia pot sd dispad dupl l-2
subcultivAri, nu pa! sA aibe prea mare importanltr ln virulenla
germenului.
Caraciere de culturtr
Cerinple nuhitive sunt deosebite p€ntru Neisseriile
palogctre, ele necesitind factori de cre$tefe speciali, de aceea se
folosegte mediul Mtleller-Hinton, care conline casamino-acizi in
locul peptonelol din came. Se mai poale folosi 9i mediul Thayer -
Martiq se pot obline culturi 9i pe gebza-sange, gelozi-ser,
g€loz6-ascit{ Si pe gelozE-9ocolat. Dup6 24 or€ apar colonii "S"
mici cu diametrul de cca, 1 rm, transparente, alb- cenuqii, cu
nxarginii regulate, cu suprafata rctedi $ lucioase- La punitorii
s6n6toti se pot izola colonii "R", colonii rnai mari, opace, gnbui,
cu rnargini nercgulate li suprafafa granulad.
In rnediile lichide (bulion M-II) crc$te s5rac, dupl 2-3 Ale,
hlburn ugor nr-diul sau hsand un mic dopozit la fund. Ca supod
energetic utilizeazi glucoza din mediu, ln c a*rtAli rici &, ZVoa.
t6l

Ca]t'opsiaEI.oREA Bactetiolo,it ti virusoloqie
Acliunea agenlilor fizici, chimici 9i biologici
Temperatura optimi pentru dezvoltarc esle de 35-37" C,
rneningococul se dezvolul mai abundent in atmosfed umedi, cu o
concentratie de CO2 de S-lMq rnar ales la izolarea din produsele
patologice. in pasajele ulterioare, prezenla CO2 nu mai are aceeagi
inportaDfn. Meningococul este sensibil la variagii de pH (pH
optim este de'1,2-7,4), moarc rcpede (drtolizeazd) la usciciune,
nerezistend ln afara organismului, ir pictrtudle Pfliigge mai mult
de 30 min. Fiind foarte sensibil la variafii de tempemturi,
transportul LCR-ului de la patul bolnavului in laborator pentu
cultivare trebuie fiicut Erentinendul la 37" C.
in culturtr rezisti l-2 ore Ia 20-250 C, autolizdndu-se mai
raoid decdt la 370C.
' insdminlarea se face pe medii lncSlzite. Este sensibil la
acliunea fenolului I %, a alcoolului de 700 ( l0- 15 min ), la actjunea
razelor solare,Uv.
Sunt sensibili la acliunea sulfonamidelor, antibioticelor,
penicilina frind antibioticul de elecfie in tratamenfid infectiilor
meningococice.
Caractere biochimict ti de metabolism
Este un gemene shict aerob, posedE, ca tofi gernenii din
acest gen, o catalazd, o citocrom-oxidaztr (se pune in evidenla
astfel: se pune o colonie pe o hartie de fi1tlu care confine un
indicator: tetrametil-p-fenilendiamind, dacd germenii sunt
oxidazo-pozitivi, atunci culoarea indicatorului va vira ln purpuriu
ln 10 ser., un viraj mai tardiv nu este caracteristic). De asemeni
mai are qi enzime zaharolitice, utinzand pe cale oxidativi glucoza
d maltoza gi nefemEntand lactoza, ftuctoza pi zaharoza.
Struchra antigenici
Conline antigene somatice gi solubile.
168
I
Caliolsia FLOREA Bact e rclogie t i v itus ologie
I
1. Antigene somatice
- Antigenul c{psulsr "K', care impate meniogococii iD 12
grupuri serologice (serogrupuri): A, B, C, 29E, H, I, K L, W-135,
X, Y, Z. Toate grupurile sunt patogene, dar cel Eai patogen este
gupul A.
- Antigenul "O" care se afl6 in pqetele bacte.iao.
2. Antigen€ solubile
Se elibereazl dupa moartea germenului, prin autolizA, oste
endotoxina.
Caractere de patogenitate
Meningococii sunt germeni patogeni, dar cu virulenttr
scizutii, 60-7070 din infertriile meningococice sunt inaparcnte. Cea
mai fre{venti localizare este cea nazali, foarle rar infeclia pato
ajuqge pe cale sanguin[ la meninge, unde va produce rneningita (l
caz la 1000). Mai poate 6. ;ni1" nreningococice (cel nul
frccvent), sitruzite, faringite, mai rar meningita cerebro-spinall
meoingococicd (MCSM). Patogenitatea s€ daloreazA in special.
proprietdlilor sale antifagocitare, date dc citla polizahariduL
capsular qi de lipopolizaharidul care se afli ln per€t€le bactorian.
Meningita fulninentli (sindromul Waterhouta.
Friderichsen)
Este o fomd supraacut[ a infecliei sanguine cu
Este focul endotoxic dat de meningococ care se manifesg pri
yasodilatafie genenlizati
$i cre$terea permeabilitjitii
vasculari, ajung6nd chiar la o exftavazar€ a hematiilor in lesutu
Este considemt ca o manifestare a sindromului de coagul
intravascular diseminata (CID), o coagulopatie de
reflectand deficieltt€ importalte ale factoilor de coagularo.
aceasta fomE fulninantit, este caracteristic examenul LCR,
aproape clar, coDlire un numir mic de PMN $i un nurnir mrro
169
Caliopsia FLOREA Rac tc tiok'B i. ; i u l,u\ olos ie
germeni, Decesul pacientului poate surveni in 24-36 orc, daca nu
se face ftatamentul corespunzdtor.
Imunitatea
Imunitatea antimeningococica este de tip umoral $i se
datoreaza alticorpilor sedci indugi de infecliile meningococice
sau de simpla stare de portaj (bactedolizine, opsonine, aglutinine,
precipitine, anticoryi fixatori de complement). Rezistenfa la
infecliile meningococice pare a fi specificn de tip, ea poate fi
obtinuta cu ajutorul unor vaccinuri antimeningococice carc conlin
polizaharidul specifi c.
Din 1971 se face vaccinarea aDtimeninsococici pentxu
scrogrupurile: A, B, C, Y, W-135. Imunitatea post vaccinah se
instaleazd dupi 10-15 zile gi dureaza cca. 5 ani.
Diagnosticul de laborator
Este bacteriologic
Produscle patologice sunt: sange, LCR, lichid petetial (la
holnav), exudate sercase, ftagmente de organe (de la cadavru), sau
cxudat faringian (la puniitor). Recoltarea se face in condilii de
ilcrilitate.
Exam€nul direct al produselor patologic€ este foarte
funDortant.
- LCR, aspectul macrcscopic este tulburc, purulent. Proba se
l[rflor0nfeaza pe mediile amintite, IeId sA conlind agenli selectivi.
llo vor face frotiuri qi apoi colomte: Gram, albastru de metilen,
Zk,hl Ncelsen. May-Griinwald-Giemsa. in cazul unei meningite
Irrr,rringococice pe frotiuri se vor vedea multe PMN, diplococi
I lrrrrr ncgativi, reniformi, inra gi extracelulari.
Amprent€ de organe de cadavru pot da unele indicalii.
Iturtru alt€ produse exudate faringiene nu este concludent,
dnlt|ritI llorei polimorfe, unde sunt multe Neisserii saprolite.
t70
CdjoWi^FI,OREA Bdcretiolo]ie $i virusoto|ie
inslminlarea pemedii de culturi
S€ folosesc mediile Miieller-Hinton, Thayer-Martin cu
supliment HYL (sange lacat de cal 10 pirti, autolizat de drojdie de
bere I pane, aurolizat de ficat de porc 2 pa4i). insim6nlarea din
produsele patologice de la purtitod sau din produsele
supraidectat€, la nediile de mai sus de adaugi supliment selectiv
LCN (lincomicin6, colimicinI, nistatin). Se fac lnsdmantrtuile in
condiliile descrise, dupd 2,1-48 ore se fac citirile.
Identifrcarea
- Se selecteazA coloniile smooth "S", rnici cu diarnekul de
cca. I mm, transpareote, ugor gri,
- Se examineaza biochimic peDtru producerea citocrom-
oxidazei (pe h6nie impregnata cu ieactiv).
- Se fac fiotiud colorate Gram pentru prezenla diplococilor
Gram-negativi, ln "boabe de cafea" fatd in fat{. Dac6 indeplinesc
cele trei cdterii iDsearmd ca aparfin genului Neisseda.
- ldcotificare serologicd de grup din culturile pure se fac
aglutiniri cu seruri polivalente Si qpoi cu monovaleote,
idcltilicandu-se grupul de meningococ. In zona europeand cele
mai frecvente sunt: A, B, C, Y, W-I35
Confirmare
Coloniile carc au apa4inut genului Nei'ssent se vor repica
pentru obtinerca culturilor pure gi apoi se va face testare pentu
fermentarea zaharurilor:
- fie se insdm6nleazi pe medii: gelozd cu zahat l9o, ser de
cal 107o, indicator de albasfu de bromtimol, se incubeaze in atm.
de CO2 9i se exarnineazd dtp624 ore.
- fie se insamanleaze pe galedi Api elc.
l7l

F€rmentar€a glucozei 9i maltozei gi neferuentarea
zaharozei, conffmtr germenul in specia
levulozei, lactoz€i ti
Neis$eria naniagirtdis -
Metode deidentific{r npidi
- coaglutinarea gi latexaglutinarea (anticorpii
antimeningococici sunt fixali pe proieina A stafilococica lespectiv
pe particule de latex) se face dirert din LCR;
lt
- contaimunelecroforeza efectuatd gel de agat L% cu
tampon vernal cu pH 7,8, godeurile dinspre anod sunt umplute cu
LCR iar cele dinspre catod sunt umplute cu serurile
antimeningococice cele mai freavente in zona respectivi, dupa
nigrare 60-90 min, la o intensitate de 3 mA, poate fi umirite
aparilia benzilor de precipitar€ lntre godeurile cu Iichid gi seruri
antispecifrce;
- metodele biologiei mol€culare.
Testarca sensibilitllii Ia antibiotice (antibiogrrma) se
face prin metoda disc-difrn imerricl pe mediul Miieller-Hinton in
atn. de CO2 la 37"C qi se citesc conforrn stadardului indicat de
producitorul de microcomprimate.
Neisseria gononhoeae
Neisseria gonorrhoece sau gonococul produce infecfia
gonococicd. AceastE bacterie a fost descrisd de cehe Alben
Neisser in 1879, ln uretrite acute la btubali 9i in conjunctivita nou-
nlsculilor, Punerea ln evidenttr a culturii de gonococ a fost ln
I 882 de citre IJistikov 5i Ldeffler.
Caliopsia FLOREA
Eabitat
N. gonorrhoeoe este \n paftzit strict tr)entfu specia umana" Se
giefeazf W celulele mucoase inderuq ltr special pe mucoasa
genitala gi accidental pe alte mucoase: rectah, faringiann,
conjunctivala. Gernenul poate trec€ barien epitelialtr
dspandindu-se la glandele aferente ti ajume ?n cuetrtul sanguin,
se poate localiza la membranele sinoviale ale articulaliilor sau ln
arumite organe producend abces€.
Co{tunctivita care poate ajunge p6ni la oftalmia gonococic!
la nou-nAscut este o infeafie exogena produsa in timpul na$terll
atunci cdnd mama are vaginiti gonococici.
La birbat principala formtr de boald este uretrita gonococic4
la femei vaginita gi metrita.
Caractere morfo.tinctoriale
Sunt coci ovalari de 0,6-1,0 pq ln diplo, cu pirfile conca
adiacente. aseminatori boabelor de cafea Sunt GIam
sunt imobili, nesporula;i. l.a suprafata celulei au pili cu
determinant ln ataSarca bacteriei de c€lula gazdei, deci se
la speciile virulente, lipsind la cele neyirulente sau la cele
colertiile Yechi.
Csractere de culturtr
Gonococul nu se dezvolti pe medii simple, este germenul
mai greu de cultivat dintre toate Neisseriile. Se folosesc
descrise la .fd meningitidis, pent produsele patologica se
mediile cu supliment selectiv (colimicind qi lincomicintr ctto
pg la 100 ntl mediu final) sau vancomicind, colistin, tri
ti nistath. Este necesare o atmosfed de 5-1O% COz,la35-
Citirile se fac d'upr 2448 ore. Gonococul produce
smooth "S" de 0,5-l mm, sau colonii de tip M (
neprgmentate, transparente sau oFrc€.
l't3
Caliopsia FLOREA l}arreri.lo{ld I tihutolotlt
Actiunea agentilor fizici, chimici 9i biologicl
N. gonorrhoeae este foarte sensibil ln afara organismului,
Este sensibil la usceciune, moare in l-2 ore, nefiind viabil decAt ln
secreliile purulente umede. Este disfus de fenol l9o tn l-2 min,
alcool medicinal 70'in 5-7 min. Este s€nsibil la varisliile de
tcmperaturtr ii de pH (optim pH de ?,2-?,8).
Sensibilitatea la antibiotice
in general este sensibil la penicilini in cca. 907o, dar pot fi pi
tulpini producatoare de p-lactamaza, de aceea se rccomandi
antibiogratna.
Caractere antigenic€
Arc antigene somatice "O" (care se pune ln circulalie dupi
moartea bacteriei) $i capsulare "K'.
Patogenitate
Bolile produse la om sunl uretrite gonococice sau
blenoragia la ambele sexe, prostatit€, epididimite la btubati,
corvicite, an€xitq metrite la femei, conjunctivite, endocardite,
srlrite.
Toate cazudle de tmbolniviri debuteazd cu o fomS acutd cu
simptome evidente (aparc o secrefie abundenti galben-verzuie la
livel genital), dac6 tratamentul nu este corcct, boala trece in
furme crcnicA, gleu de depistat li tatat $i adenopatie satelitd.
Imunitate
Imunitatea umorala este slabtr, de aceea apar reinfectii cu N.
gonorrhoeae- Nu existd un vaccin antigonococic cu proprietafi
nrofilactice,
174
Caliopsia FLOREA R ac te riolosie $ i vitusoloE ie
Diagnosticul de laborator
Este bacteriologic. Produsele patologice sunt secreliile
exudative ale mucoaselor iDflamate. Aceste au aspe€t puulent,
opace, crcnoase cu o te!t6 gllbuie 9i se despdnd utor de pe
mucoasd.
- Recoltarea se face cu ansa sau cu tampoaDe sterile.
La btubali tebuie sA se pdhundi cu ansa sau cu tampoane cu
diametrul de 2-3 mm, pe o distanla de l-2 cm de la moat.
La femei recoltarea, se face din colul uterin, sau din sacul
vaginal postedor, se va face cu valve sau speculurq sterile. Din
ajle exudate se fact cu tampoane sterile.
- Examenul dircct din probele rccoltate se vor face frotiuri
care se vor colora Gram ti albastru de metilen, apoi se vor
examirla cu imersie. Frotiudle din urct te acute conlin PMN 9i
coci in diplo ln "boabe de cafea" inta gi extracelulari. In formele
cronice prezenfa iD cantitate male a florci polimorfe $i fibrini, pot
masca germenii care au provocat infecfia.
- De aceea se va face insim6nlarea pe medii de cultui.
S€ vor iosimaota pe mediile amintite cu sau ltua agenli
selectivi, incubarea se va face in condifii de COz 5-109o,la 3'1" C
gi in atmosferi umedd. Examinarea cultu lor dupd 24-48ore.
Identificarea
- Colonii mici cu dialnetlul de l-2 mrD, transparente, utor
gri, lucioase cu margini netede, reactia oxidazei pozitivtr in 5-10
secutrde;
- pe frotiuri, diplococi Gram negativ in "boabe de cafea",
intm !i extmcelular,
CoDfirmare
- Se testeazd fermentarea zaharurilor. N. gonorrhoeae
ferment€azi numai glucoza
l'15
'I
Cnliopdia FITREA Ractz.iowie ti intsologie
t CalioDciaFltREA Buteriotopb si vin toloei.
i
\"

Metode rapide de identifrcare nezaharolitice. Nu n€casitd factori de crettere, cu excepfia M.

- Prin imunofluorescenli, cultura se va colora cu set
fluorescent antigonococic, examinarea se va face cu microscopul
pe fond lntune.at ln lumina ulhaviolete.
- Testul de coaglutinarc cu ser antigorococic cuplat cu
Foteina A stafilococici, aglutinarea ln 3 min di reaclie pozitivI,
- Metodele biologiei moleculare: PCR, sonde nucleotidice,
lacunata, carc necesittr ser de iepure $i peptone. Nu sunt
hemolitice, nu produc pigmenli, nu produc H2S.
Se gdsesc frelvent pe mucoase la om gi animale qi sunt
accidental patogene pentru om.
Pot da infe.lii: oculare, respiratorii, uro-genitale.

Antibiograma
Se t€steaz, pe mediul Mueller-Hintoo prin metoda disc-
difirzimetrici. Sunt tulpini care secreti B-hctarnazi (care se
testeazi cu discuri de nitrocefin care au culoarea galbend, daci
colonia este de gonococ care secretii plactamaz5, vireazi culoarea
ln rogu) 9i de aceea pot fi rezistente la penicilind, ln acest caz se
face antibiograma.
Conservarca tulpinilor
Se lnsemenFaza lo tubud cu mediul I{YL sau gelozi
tocolat, se incubeazi, se va adiuga un saat de oleu de parafiM
steril de 5 mm, remAn viabile 4-6 sdptnmeni ta 370C. Se pot 6={Fc>d:-,-r
conserva 2-7 ani, prin liofilizare.

;l
I
Transportul probelor
Atunci cend probele se tnnspodA de la distan{e mari de
laborator, se face ln mediul Stuart, topit gi rcpartizat in recipielte
sterile, la 2G25'C.

Gemd Moruxellal Bmnhamellt

Cuprinde gapte specii, dintre care 6 sunt implicate in infeclii

umane: M. lacunata, M. nonliquzfaciens, M. osloensis, M,
phentlpwvica, M. otlnntae, M. urethralk, iar M. bovis a fost
izolat numai la animale. Sunt bacili Gram negativi, scu4i de l-2
pm, sau cocobacili, in diplo, imobili. Sunt oxidazo pozitive gi
176 t'|7
I
Caliopsia FLOREA Dactctiolo|ig ll viruxoloSi. caliopsia Fl-OREA
I rm. c,l!vll:UArorecremull 1
IX. CEDECEA - dsvisae
I .lapsgel
. n€teri
X. CITROBACITR fr€uddii
Capitolul XIV amrlonrticrs
F alnrilia E nt ero b ac t e riac e ae diversus
)O. EDWARDSIELLA . tardr
XII. ENTEROBACTER t6 - closcs€
- aetogetres
- agglomerans
Gen€mlittfi - gergovhe
- $kszslii
F8d.rttha Enerobacefiaceae este alcdtuita din numeroase
- tsvloroe
specii, de bacili Gram negativi, aerobi, facultativ anaerobi, XItr. ERWIMA 2E . fitoDstoeen
nesporulafi, mobili, cu cili peritrichi, sau imobili, care se cultiva XIV. EWINGELLA I . tmenclm
uqor pe medii de culturtr simple, fcrmenteazl glucoza cu sau fdxd XV. EATNIA 1 - alvei
producere de gaz, sunt oddazo-negativi, produc catahza, reduc XI'I. KLEBSIELLA 10 . pi€umonite
nitratii in
nitxiti. Sediul obitnuit al
acestor germeni este . rhinorcleromstis
. oxytocs
lntestinul uman sau animal.
Aceasttr familie este formatd din 44 de genuri, dinEe care 25 XVU. XLUYVERA . sscorbata
dc genuri au fost irnplicaie ln patogerfa urnane
X11[. LECLERCIA I - adecarboxvlsta
XIX. LEMINORELLA . grimo[tii
Tabel IV Taxonomi z flan,.iliei Enlerobacteriaceae 2
. richardii
dupa Bergey s Msnual of Systenic Bactetiology, 20Of (preluar din
lratatut de Mictobioloqie Clnici de B iuc D., Negut M
)d. MOELLERELLA
Numir Specii de importanF ]CKI. MORGANELLA - moagani
Genul
mdicdn X)(lI. OBESUMBACTtrRIUM - Droteus
coli )OCI. PANTOEA 7 - sgllom€rans
l,l{,scH ERICEIA 1 -
. fetgusonii X)OV. PECTOBACTERTUM 9 . fitoDaaoeer
- h€rmrdi XXV. PHLOMOBACTER
- vulneri3 IKVI. PHOTORHABDUS I
I J(X!/II. PLESIOMONAT I - shig€lloides
ll, ,r'D,ROCOCCUS
^l
ll, ARSENOPHONUS 1 - nasoniac )UVIIL PRAGIA
lY, ruRI.]NNERIA 7 XXIX. PROTEUS t . vulgaris
V,U IJ(:HNDRA 1 - miBbilis
Vl, ttt JI)VICIA I - mlxofaciens
llII II"IIAUXELLA 7 . Denneri
Vll,
178 179
lr

C^h|Jpsinqll)R'B| Baaeiologie ti 'irusoloSie

I CalloWi^FLOFs'A Bocteriologie vintsolrgb

PROVDENCIA 6 - alcrlifaciens Genurile Sflgclla gl Sabnowlla sunt lntotdeauna

. rettgeri
'OoL patogene. Celelalte genuri sunt condilionat patogene sau
- nstigianii
- stulrtit ocazional patogene, cu exceplia speciei Yersiziz peslir care este
)mq. RAHNELI"A I intotd€aula p&togentr.
nfin. RAOULTELL4 3
)ffitrL saccEAEqp4gIEE 1 Ge ESCEERICHIA
Sflv. SALMoNELLA E - entericr
. bongori
. chol€B€surs Faca parte din familia Enterobacteriacede, s\rrlt
. Arlz-onae condilionat patogene. Cea mai importantd specie pentru
- enteritidis umand esie Escherichia coli, E, blattae a fost izolatd numai
. parrtyphi insecte (gandacii de bucdtnrie) iar celelate sp€cii: E. hermanii,
- typhi
- tYDhimurium fergusonii Si E, wlneis au fost senmalate numai ocazional
diferite infeclii umane. in caz de boal6, E cori, poate fi pusd
)oo$. sAMsoN4 evidenttr ln: sange, wini, puroi, fecalg etc.
)OOffL SERRATIA t2
. Iiquefaciens
- plymuthics Caractere morfologice 9i tinctoriale
- quinovonns
Sunt bacili Gram negativi, lungi de 2-3pm pi gro6i de 0
- rubidaea
4 . ilysenterise ciliali, ceea ce face ca majoritatea sd fie mobili, dar sunt gi
x)OTVtr. SMGELLA
. boydii de E coli imobile, nu sunt sporulari.
.Ilexneri
. sonn€i
Caractere de culturtr
nxvm. soDALrq I Nu sunt germeni pretentioti, cresc abundent pe mediilo
i xitoo(. rA'I\X@L!A 1
cultufi obignuite: bulion simplu. ap6 peptonattr, geloze
)C,. TRABALSIELLA 1
Formele ,,S" tulbud uoiform bulionul gi dau natterc la c
1

)OL WIGGLESWORTHIA
)(I,Il. )GNORflABDUS
n-rn vensnua
)(I.W. YOKENELLA
180
6 netede. bombate. cu margini regulate. cu diameftul de 2-3 mn
. p€stis mediile gelozate. Formele ,,R' cresc ir bulion, se depun la
- enterocolitica eprubetei Si dau colonii rugoase cu margini neregulate, pe
- Bseudotub€rculo€is
1
solide. Se pot folosi 9i mediile slab diferenliate, pe
TAABTL (agar albastru de bromtimol lacloza) fomj€az[.
galbene deoarece fermenteaz| lactoza, pe mediul l,evin€
lactozati cu eozinE 9i albastru de rnetilen) coloniile au o
negricioasa cu luciu metalic, spre deosebire do
Entercbacteriaceae care au o culoare roz-oalid.
l8l

CalioDsiaFLOREA Bact.rblosir ri iruy!!X!!
Ceract€re biochimice
Sunt bacterii aerobe, care se pot dozvolta 9i ln condifii de
anaerobiozi. Ele posedi un bogat echipamenl cnzimatic,
I fermenteazi glucoza, zahatoza, lactoza (unele tulpini fementeazd
tardiv lactoza), produc indol, prcduc lizindecarboxilaze' nu
I produc ureazi, fenilalanindezaminazS, nu produc H2S, Du
iichefiazi gelatina, pot ayea o activitate hemoliticI fi
dermolecrctica.
I Rezistenfi
Bacifi coli rezisti timp indelungat ln mediul exterior, ei sunt
omorAti prin lncilzire la 600C, timp de 40-60 min. Sunt sensibili
la acliunea substanfelor dezinfectanle: cloramine, fenol, formol,
sublimat.
Sunt sensibili la acliunea steptomicinei, cloramfenicolului'
la unele sulfamide, aminoglicozide, chinolone, dar sunt rezistenfi
la penicilinS. Unii colibacili sintetizeaza substanF care distrug
alte specii bacteriene, colicine.
Structura antig€nici
Au o stlucturi antigenicA complexi legata dc existenla celor
trei antigene: ,,O" (166 serogrupurD, ,,K' - 98 sertipuri (A' B, L'
Vi), ,,H" (53 serotipuri); dupa schema Kauffrnam-White. Pe baza
lor s-au imptutit in: grupuri serologice (,,O") 9i tipuri serologice
Nuu serovarud (,,H" Si,,K). Antigenul solubil este endotoxina
(lrc se elib€rea7e dupi moarte bacteriei.
Patogenie
cei mai mulli colibacili nu sunt patogeni. Virulenla 9i
t0xicitatea bacteriilor patogene sunt legate de prez€nta Ag K 9i a
Inxrr toxine (enierotoxina, newotoxina etc.) prccum li producerea
hrrrurlizinei si factotului citotoxic necrotizant.
t82
'l
Caliops,a FLOREA I 4. te nolog ie t i iM olosie
Boala la om: in anumite condilii tcoli poate sd dea nattere
la difedte afectiuni locale sau generale: afecfiuni genitoudnare
[807o dintre infecliile urinare provocate de patotipuri uropatogene
datodti unor adezine, hemolizine, aerobactinei, factorul citotoxic
necrotizant I (CNF I) care au receptori pe tractul urinarl ti infec[ii
intestinale. Sunt 6 patotipud diareigene EIIC (enterotoxigen),
EHEC (enterohemoragic), EIEC (enteroinvaziv), EAggEC
(etrteroagegativ), EPEC (etrteropatogeD), DAEC (enteroaderent
difuz); mai pot da fadngite, otite, conjunctivite, endocardite,
meningite, septicemii.
ii
Rdspunsul imul este slab.
Tratament; se face conform aBtibiogamei. Se mai poate
administra ser anticolibacilar sau se plepad un autovaccin din
tulpina izolata de la pacient. Tratamertul cu bacteriofagi poate da
rezultate bune rnai ales cand el este aplicat local.
Diagnosticul de laborator est€ bact€riologic
Consti in izolarea gi identificarea colibacililor din produsele
patogerc.
Recoltarea se face ln furctie de produsele patogene.
Ilemocultura in stiirile septicemice se recolteazi ln coldifii
de perfecti sterilitate, sangele, se hsamanleazd la patul bolnawlui
in bulion pentru hemoculturi l/10, mediul astfel insimanFt este
intodus la temostat la 370C. Dupa 24 h, daca bulionul se tulbuE,
se vor face neceri pe medii gelozate fi apoi se va identifica
bacteria prin teste biochimice gi serologice. Dacl mediul este
steril se va incuba cel putin $apte zile, timp in care se va examina
bulionul gi se vor face teceri oarbe, daci nu s-a lnregistrat nicio
creDtere, sau se vor face txeceri pe medii adecvate daca au fost
inregisirate crctteri dc germeni. DacA dupi qapte zile de incubare
nU se iffegistreazi nicio crestere de di rezultatul de hemocDlturd
negativA.
183
il t-
I

Caliopsia FITREA Bactrriologie tivir8ologie I Ca[opsia FT ORBA Ba.t.tiotoeia si virusolo"h

al
I
Coproc:ulturs extem, in materiile fecale ei sunt distrugi prin concurenli de alti
Materiile fecale sunt hsAmAnlat€, ftxi lmbog6fire, prir germeni, de aceea lnsilmanlarea aebuie frcutA imediar dudtl
dispersie pe medii solide selecive slabe sau medii care si cotrtini recoltare. In alimente gi ln ap!, in condifii de temperaird"
lactozi ti un indicator dc pH (AABTL, Mc Co*ey, l,evine). etc., pot supravielui cateva zile sau srptEmani, Sunt distl
Apoi se va trece la identificarea biochimici qi serologici a inediat de substanlele anriseptice obi$nuite. Sunt sensibili
tulpinei. acliunea unor sulfamide, cloramfenicol, dar rezistente
penicilinl-
Urocultura
Dupd ce se recolteazi urina in condiJii aseptice, se Antigene
tnsdmenteazd pe mediile solide amintite, daca pe pkca se dezvolta Diferenfierca serclogice se face numai dupd al
un numdr de cel pulin l0 UFqd de colonii cu aceeati somatic,,O" gi antigene solubile. endotoxina. Sunr mai
morfologie se va repica o singuri coloniq pentru oblinerea unei ftactiuni comune de Ag ,,O", pe baza cirora genul este tmp{4it
culturi puro, apoi se va tlece p€ modiilc politrope, pontlu glpuri mari, apoi sunt hptufite tn tipuri ti subtipuri.
identifi care biochimicA ti serologica Genul Slzigeflc are 4 grupuri serologice: A, B, C, D.
Dupi fiecarc identilicarc se va faco antibiograun. Grupul A (Shigella dyzenteriae) cuprinde 13 seroti
Acest $up este cel mai pato+en. Shigella Siiga este c€a
Genul SEIGEZLA patogene specie, elaboreazi exotoxina neurohoDd.
Grupuf B $higelh lterneri) cuprinde 6 tipuri, din
Germenii din acest grup produc dizenteria bacilartr Bacilii primele 4 au 9i subtipuri.
dizenterici sunt gdsili ln matedile fecale ale bolmvilor de
dizenterie pi ale puniitorilor, de asemenea se pot gasi in unele
G_rupul
|
(ShigeUa bot lii) cuprinde 18 tipuri serologio,
Grupul D (Sftrgel& oozner) cuprinde doui faze:
alimente contaminato, ape poluate. - faza I (sau S)
- faza tr (sau R)
Caracterr morfo-tincioriale
Sunt bacili Gram negativi, imobili gi nu sunt capsulafi' Caraciere de patogenitate
Au caracter de multiplicare li toxigenezi, aclior
Csr8cler€ de culhtri $ mtabolism nivelul sigmoidului cu ulcerafii superficiale. in dizenteria
Bacilii dizentedci cresc upor pe mediile de cultud simple, pe Shigella apar trei simptome ce constituie sindromul
medii slab sau nedii selective (ADCL, AABTL, Mc Conkey) (scaune sanghinolente gi mucoase, colici abdominalc.
Sunt aerobi, facultativi anaerobi, fermenteazi glucoza dar nu senzalie de defecare f6ri scaun). in general boala
ferc]f/'fiteazi lactozalzaharoz4 Du tichefraza gelatina, nu fol'Ileazd cronlc, uneori pe fondul unei rczistente scdzute dau rccl
hidrogen sulfumt. nu produc lizindecarboxilaztr 5i copii este cea mai gravt dizenterie, RAspunsul imun orh
fenilalanindezaminaze. Ei sunt mai pulin rczistenli la mediul slab.
tu 185
 CaliotiisFlnR't,A Da.kiolosie ti viuolosi'
D ac @ noto silti)i3!9log
Caractere morfologice 9i tinctorlale
Sunt bacili ce au o lungiur de 2-3 pm 9i gro$i d€ 05 prn.
diag|rostic b"P+log""^^-
Dlagnostictl de laborator cde se lace Sunt bacili mobili, cu cili pedtrichi bine dezvoltali, nu formeazE
iJitor"u rnateriilor fecale' pentru coprocultud' spori, ou au capsule, sutrt Gmm negativi.
u.AAriurfoo"ii -**" * fot-" acute se rccolteazi cat mai la inc€putut
ffi;: dt emis spontan
.ln Tlkl$*i"lilffil"L""1;i Caractere d€ culturtr
pumi li ftagmetrte d" .-t-""Ti
ca.r-Tolta
,:J:il.
l*r-r*iot" a" Sunt gemeni aerobi, facultativi anaercbi. Cr€sc pe tnedii de
clizenteric i. Se recomandi culhri simple (bulion, apd peptonati, gelozi nutritivd)' Cresc sub
irceDerea tratamEnn ut cu
a lDlouce La bolmvii cronici sau forrne ,,s', care tulbura uniform mediile lichide pi forurazl
ffi ffi d"b*uidi":i*,Y:",f
se va intoduce pana
"1mifii'"}'i"*ti;fi "ti; colonii netede, rotunde, lucioase pe medii solide; sau sub formtr
la colonii
i',tdtaon,
"ute i a"*ircat lD ser fiziotogic -ri sau t"-d'j',,f ,,R', care sedirenteazi in mediilc licbide 9i d'au nagtere
li"t'"iri-es -in
fhra lrnbogatile pe n€d : zbdrcite, cu nwgini neregulate, pe medii solide.
i,1"i""tt'c#sr*. cultivarea se facenecativ' colooiile sunt mrcr'
ll#it"l" ri"run"lti4 fiind lacioz'! Csractere biochimice
i""llti"."," * modifice. culoarei mediului'
Se izoleazl
serologic' tipul Stmt Enterobacterioceae mobile cu exc€Plia serovarului
;#;J ;i'" idcotificn genul biocbimic' gupul
"ia Galtinarw/Putlonun care est€ imobil, fermenteaz6 glucoza cu
'' --ii"t-f.iu-nout"a
;i (duPa caz)'
subtigul oroducere de gaz, nu fenenteazl lactoza, Foduc acid din rnanitol
.uot rt ." fac€ conform antibiograner'
cu.un vacnn \au
'si sorbitol,- produc lizindecarboxilazi, arginindebidrolazl,
t" i*e utr tmtarnent specific
fn
vi! antidizenreric) produs oe omitlnder*uoxilazl, HrS (cu unele exceplii), folosesc citratul ca
n*u,-#o, Vadizen (vaccin unicd su$[ tle calbon, nu prcduc indol, ureaze'
i'"'iiio,'Jf1n c"",*t"i no, cu rczulhte promilatoarc'
fenilalanindezaminazi $i acetilmetilcarbinol (R. Vog€s-Proskauer
nesativd). nu desradeazA admitolut 9i esculina.
Gellull Salmonclla -Elsse dez;lt[ biDe la 370C, pe medii cu un pH de 7,2-7,4'
format din
Esle un gruP al familiei Enlerobacteriaceae' au o structurd Rezist€nti la ag€nti fizici, chimlci li biologici
t,,*ui 6ruil ieg'ativi, mouni nespomlali' ce Ele pot trni cdteva luni ln mediu.l extem (ppq! aP4
cedtr Denru orn
lniieenlca comptexl qi patogenitarc gheala, alimente), ele sunt disruse prin ircilzire la 56"-60'C int-
"""';i;;ti;;' pe iaza iuucturii antigenice a fost
alc[tuita
^o o oti. S*t sensibili la actiunea dezinf€ctantelor (acid fenic 5%'
a fo$ imp64it in
,"fr",ilI" Ougo;,i" in care geoul Sationetta sublinxat 1%) carc le omoad ln 30 min.
il;; i;;;s"* tomatice prin comune)' fioct: qpr .
"t::-f,oiT" Salmonelele sunt sensibile la antibiotice (cloramfenicol'
ii"'r"*ii"t*
*'"fi;il; i oit*"o1iaza antigenele llagelare spectttce'
lndlnesc l8 omul bolnav sfeptomicinE, aminoglicozide), la unele sulfamide. Sunt lizate de
;;tt*nii din aiest gen ie reprile' ln mcdiul extern: anumiti bacteriofagi ln mod selectiv.
*u puii ti &!"*tni, ta manifere'
lDa, sol, alirlelt'e' 187
186
 I

CdnopsiaFl-oRE{ Rsct tioloeie $i irusotoStc

B a. te.io IoE i9 | i vitLt olo eiz
I

Structura antigenici I 2. Boli localizate, mai ales la nivelul tubului dieestiv

Prezinti toate tipurile de antigene. (toxiiDfecFile alimentare li enteritele), cu o duati mai scuti-si de
l. Antigcne somatice ,r0" , pe baza acestui antigen genul I
o gravitate mai redusd.
I
este lmp64it ln 65 de $upuri sedogice.
2. Antlgene flagelsre ,'P', pe baza acestui antigen' Imunitotea
gnrpurile serologice au fost impl4ite ln tipui serologica. Acest I
Fo$tii bolnavi de febrd tiloidn pi paratifoidn dobtndesc o
antigen prezinti doud faze: imunitate sofida, care poate dula toat?i viala. Inunitatea in
- fazi specifrci c€ arr 90 dc fra4iuni (a, b, c..2" zl,22, I
toxiinfecfi-ile alimeDhre gi a enterilelor este slabtr, Irnunitatea
23..), I
antitifoparatifoidica se poate dobandi 9i ln mod anificial, pria
- faza nespeciflci, ce are doar 7 fracJiuni, dar ln acest caz vaccmale.
nu poate fi determitati specia.
Salmonella WhL cea nai patogeDa, 19i sintetizeaza Diagnosticul de laborator in infectiile tifoparatffoldice
totdeauna un flagel din prcteine specifrce, de aceea poate Ii este bacteriologic qi imunologic
identificatS. Diagnostiq bacteriologic
Kauffmann 9i White au stabilit ci Salmonella cu Ag ,'Ct' = 9
sau 12, cu Ag "Il'= d !i Ag 'Tf'Vi, este Sabflonella typhi,it clr
Ag"lf'= g sau m este Salmonell| enteritidis. Acqst fapt arc marc
importanfd Factica deoarece cu ajutorul serurilor imune specifice
se poate purc diagnosticul.
Antigenut solubil este endotoxina, ea are uu rcl patog€n mr t
rDai fuiportant la salrnonelele cu caxacter invaziv, deoarece sunt In- prima slptimAntr de boali, germenii pot fi gdsili
puse ln circulalie, ducdnd la generalizare (febra tifoida).
-
sange $i ln miduva oaselor (hemoculturile 9i culturile din mi<ir
sunt pozitive peste 90%), iar 60% lrr t'rslteiljb t@?.Je.
Carac'0er€ de patogenit{te
F snpdmana a dour pot fi depistafi 9i in urind la 30%.
Toate salmonelele sunt patogene, pdn multiPlicare li ln slpumana a 3 a ii a n a, lirniotturit" ruot
endotoxinogenezi, iar cele ce prezinti ti o FudocaPsuu (Ag doar 40%, in timp ce coproculturile yor fr pozitive h propo4ic
,,V1") 8u qi carscter de Invazivitgte. 8OVo.
La om salmolelozele sunt sub doui forme principale. La convalescenli s8u Ia purtiiori, produsele de
1. Boli septicemir:e, cu evolulie gravi pi morta.litate ridicati, sunt matedile fecale, bila si urina.
cum sunt febn tifoi& (produsb de bacilul tific) 9i febrele
paratifoide A, B ii C (produse de bacili paratifici A, B ti C). Coprocultura la bolnavi se rccolteaztr 4-5 s de
fecale, care se intodrc lntr-un recoltor steril cu ;ediut
Blair, dacl este diareic se recolteazi ln aceasti starc. dacd
188
189

consisient se otr](,genizea'l cu SF steril' dacd bolnavul cst€
coNtipa! se recolteazA dup6 o clismd cu apa fiartd ti rdc,itA ..
foqtilor bolnavi de febre tifoide ti contaclilor ,li se
administreaza o dozi unici de sulfat de sodiu 9i sulfat de
magneziu (cete 15 g) dizolvate in 200-250 rd apa" apoi se
,""olt"-e d 2-lea 9i al 3-lea scaun. Dupd re.coltare vasele se
dezinftr,Ea"A cu o soluEie de clorud de var 1070, sau se
sterilizeazd. Dacd probele fiebuie Fansportate ele se fac ln medii
de transport de un personal instruit. Fiecare probd se lnsdmanFazd
obligatodu, pe bulioD, mediul licbid cle lmbogalre cu selerit acid
de sodiu, tau bulioo cu tekationat Miiller-Kaufftnann, se
incubeazi la 3?0 c 18-24h, dac6 se lnlegistreazi de$ere, mediul
lichid se va tulbura !i poate vira la cirdmiziu pontru mediul cu
selenit sau pot decolora medilul Miiller-Kauffmann. Apoi de pe
uceste medii lichide se fac treceri pe medii solide selective
(ADCL, ktati Meitert, Mc Conkey) sau lnalt selective Wilson
Rlair (numai de pe bulionul Miiler-Kauflmann).
Pa mediul A.D.C.L coloniile de Salnonella apar
lllnsparente, de culoare rcz, ca $i la alte bacterii lactozo negative'
dlr iu centrul ne$u. Pe mediul Mc Conkey coloDiile sunt
lrlnsparente, iar pe mediul Isfati Meit€rt (agar cu bilt uscatii)
ooloniils sunt albastrc cu contlul negru. Pe mediul Wilsoo-Blair'
inrlt selectiv, care nu are lactoz, tn sistemul indicator, dar
(,lfrline sulfit de bismut ;i vede brillant, colooile de Salmonella
flxrt negre, rugoase, cu margini neregulate, forme "R" 9i halou
rrclrlic.
Apoi se vor iDs6Binla pe medii multitest. penlru caracterele
hkuhiinice.
l'ontru idcntificarea grupului qi a tipului sorologic se fac
xll[tintrri pe lami cu seruri polivalent anti ,,O', anti "H", anti
pentru
,,V1" fi SF; apoi cu serud monovalente corespunztrtoare
Nttlrcnolc ,,O" , "H",ln funclie de aglutintuile care apar se poate
l lfglr intr-un anumit gup, tulpina izolat?i.
lm
Calioplia FITREA B@te.iotogie ,i viwoloSie
Urocultura se practicd la bolnayii convalescenli (a 7a, a
l2a, qi a 17 a a) 9l la putatori. Urina se recolteaza din 24 h intu-un
vas stedl. Se lnsdmaDleazd 2 nrl ln 8 ml rnediu de imbog{irc,
apoi pe rnediile solide amintite, sau direct De mediile solide.
Identificarea speciej se face ca Ia coproculturd,
Bilicultura, examenul bacteriologic al bilei, atunci cend
coprocultura, uroclltura sunt negative in mod rep€tat $i atunci
cand apar anticorpi anti ,,Vi' ln ser. Recoltarea se face pe
nemincate prin tubaj duodena.l, dupd centrifugarea bilei. din
sediment se fac lnsaDanlrri pe mediul de imboglfire, pe medii
solide selective, apoi se va face identificarea ca la coproculturi.
Hemocultura se face prin puncfie venoasd in condilii sterile,
se insamanfeaztr in bulion simpiu sau bulion cu bil6 sterild de bou
in ptr4i egale, cantitatea de sdnge trebuie sd fie l/10 din bulion.
Hemocultura se va pune la termostat la 370 C $i se va urmirii
zihic, daci apare o cregtere se va fusimanla pe medii solide qi se
va face identificarea obignuitd, rlaci nu cregte timp de 7 zile se
va da^ hemoculturl negatiyi.
In TIA se mai analizeazt si lichid€le de virsituri, alimentele
incriminate, etc., etapele sunt aceleagi ca la coprocultud.
Diagnosticul imunologic
In febrele tifo-paratifoide se recomandd efectuarea Asc
(analiza sericd calirativi ln aceastii reacfie antigenele "O"
$i "H,'
sutrt inactivate) fosti seroreaclia Widal (in care antigenele erau
culturi vii atenuate de S. typh|), care permite decelarea, ln mod
separat a
aglutininelor anti ,,O" !ianti ,,H". inactivarea
antigenelor "O" se face 18-20 orc la 520C $i lO min la temperatura
camerei, iar p€ntru antigenele "H" se face 2 ore la 520C si 10 min
la temperatura camerei. Titrul aglutininelor cregre ugor ijungand
la maximum lntre a 16 a Si a29 azi deboald, el rdmAnAnd crescut
l9l
C^fiopsi'' FI,OPJ,A Ba'tetiolagb ii viusologie Crllopsi^FlnR3{ RactetuIo?ie ,i itusoto|ie

si in convalescenfA. Reaclia de aglutinare ,,Vi" pune i! evideqi gaz, nu produce indol 9i HrS, nu lichefiazd gelatina, rcactia roru
aoaritia anticomitor anti
"vi" in serul bolnaviJor 9i a purtdtorilor' metil ti testul la fenilalanindezaminazd sunt nogative, formeazA
[i"o-"." anticorpi apar tardiv in timpul bolii' ea este ud]a acetil-metil-carbinol (reaclia Voges-proskauer pozitiv6),
"".qri
nai ales in diagnosticul putatorilor de germeni de lungi durati' descompun urcca gi cresc is prezenla Eralonatului de sodiu si a
pufin
Dupd boala sistemicl apar anticorpi care prctejeazn cel cihatului.
5-10 ani.
Rezfurents la agenfi fizici, chimici gi biologlci
GetrJ.tl KIEBSIEI'I'A Klebsielele sunt omorate prin lncllzire ta 55-600 C, timp de
30 lrrin, dar pot rezista mai multe strpLdrneni in naturn daci au
Sunl germeni condi[ionat palogeni ai tubului digestiv al li conditii favorabile. Sunt sensibile la antibiotice cu spectru larg,
ei
cador resp-iratorii suPerioa-re. in anumlte condilii favoJizante, rezist€nte la penicilin5.
pot provoca boli ai aparatului lespimtor, infectii urinare'
meningitq otite etc, Caractere antigenice
Se cunosc antigene somatice: ,,O" Si ,,K'. Antigenul ,,O" so
Dlagnosticul de laborator este bacteriologic lntehette la fomele ,,S", antigenul ,,K" la formelc capsulate. po
baza acestor antigene s-a stabilit o scheni de diasnostic
Caractere morfologice tl tinctoriale Kauffmann gi thscov, p€ baza antigenului .,K' sunr -27 dc
Ktebsielele sunt bacili Gram negativi, dispugi ln lanluri semtipuri (servaruri). Antigenut solubil este etrdotoxina-
de o
scurte, 2-3 bacili cu capete rctunjite ln lan1, sunt lnconjurafi
caDsula comuni, mai evidenti in godusele patologice Sunt Caractere de petogenitate
imobili si nesporulali. Pe lengd tipudle de Klzbsiella condijomt patogene, se pot
intflni qi specii patogene pentru om carc produc: pneumonll,
Caractere de culturi brcn$ite, pleuezii, infeclii urinare, otite, meningite, colecistito,
Cresc abundent la 370 C timp de 18-24 h pe medii obisnuite' Uneori pot da infectii infiaspitalicegti. Speciile cele mai lntalnito
ln mediile lichide fornreazi la supmfalS un inel sau un vdl care $rnt;. Klebsiclla pneutnonlue, Klebsiells orJroca, sunt speciilo
gelozi Dai frecvent intalnite ln infecliile nosocorniale, pneumonil,
ulterior cade la fundul tubului. Formele capsulate dau P€ :ele
colonii mari Q4 fitm), vascoase. Fermenteaz' lactoz4 W I infecfi urinare. XleDsiclh rhinoschmmatis gi Kebsiella ozewt,
AABTL produc colonii cu aspert de picaturd de miere (galbene' pot sA dea afectiuni in sfera ORL.
lucioas€ care se scurg ulor)

ti de metrbolism
Carac,tere biochimice
Sunt germeni aerobi gi facultativi anaerobi' fermenteaza
glucoza, lactoza gi alte zaharuri cu producere de mari cantitdli de
192 t93
Caliopsja FLOREA Bg!y!!9LrJ! y ! ry!! !,' I !9
Genul PROTEUS
Sunt bactedi foarte raspandite in [ature 9i replezintd unul din
microorganismele principale ale putrefactiei datoritl bogatului
echipament enzinatic.
Clasificare
Pe baza caracterelor biochimice a fost lmp64it in 4 specii'
diote care 3 specii pot si afecteze omr\l: Proterc vulSaris'
Proteus mirabilis, Proteus Pennerl
Diagnosticul de laborator este bact€riologic
Habitat
Suot germeni saprofili care se intAhesc iD materiile organice
ln descompunere, in alim€nte alterate, in flora intestinah a
oamenilor si anirnalelor.
Caracter€ modologice 9i tinctoriale
Sunt bacili Gram negativi de mdrirni variabile de la 2 pm la
lbrme filamentoase (zeci de pm), au cili peritrichi foarte viguroti'
Caractere de culturl
cr€sc uior pe medii simple, sunt germeni aerobi, facultativi
lnaerobi. cresc oDtim ]a 34-3?0 C, 18-24 h Tulburi uniform
hulionul, formand; h suprafati $ invadeaze rapid toate mediile
liolide simpte gelozvte zEo, din locul inoculfuii, valuri succesive
(lc cultud migreazd concentric pana h marginea mediului sau
t)lln[ la htalnirea cu valul rnigrator a1 altei tulpini' ln acest caz
iuigririle se opresc la 1-2 mm distan{d,lntre ele trasAndu-se o linie
rl: demarcafie (fenomenul Dienes), este folosit ca marker
cpidcmiologic. Pe geloza lnclinatd iusamanlarea gcrmenilor in
li{ hidul de condensare determina u(I f€nomen de "ctrttrrore"
t94
R ac te rioloS ie t i vitutotagie
Pe mediile selective coloniile sunt ,,S,' lactozo nesative cu
cenbul negru gi nu rnanjfestA fenomenul de m.igrare.
Caractere biochimice gi de metabolism
Gemenii posedtr ur! echipament enzimatic bogat, prezen;a
.
p:i^*:urr. lbarre active. prezenla fenilalnindezaminazei.
llcnelaza getallna. lormeazi H2S. fermenleazd glucoza cu
producere slabtr de gaz. nu fermenteazd lactoza qi manita, unele
tulpini pot produce o hemolizi slabi.
Rezistenla Ia agenlii lizici, chimici 9i biotogici
In mediul extedor, bacilii pot trii in condifii favorabile luni
de zile. Sunt omorali ta 600C intr-o o16. Fenolul lqo ii distluee
inlr-ojumirate de ord. Sunt sensibili la antibiorice cu spectru lar-g:
aminoglicozide, cloramfenicol, chinolone.
Structura antigenici
qi Perch au propus o schemd anrigenica, dupi
. flr-f-futr
modelul Kauffmann-White, s-au bazat pe antigenele ,,O',
li ,,Ii,,
cu aJutorul carola au clasificat in 55 grupuri antigenice, dupa
antigenul "O" 9i 31 tipuri serologice, dup6 antig"nJ "H,,. Unj"
specii de Proteas sunt imobile (OXlg, OX2 qi Oxk) au antigene
comune.cu_ rickettsiile, motiv pentru carc sunt utilizate pentru
diagnosticul serologic al a.l unor rickettsioze de primoin^fecfle,
reactia Weil-F€lix.
Caract€re d€ patogenitate
Ei se intalnesc la om ca germeni condilionat patogeni, dar
pot sa.provoace: toxiinfectii alimentare, idecfii unnare,
ohte,
merungite, septicemii cu evolufe gravi. tnoculagi la anirnale
de
laborator (iepure, goarece. cobai; Foduc in cdteva zile o
sepncerDe mortaltr.
195
C.j.\opsiaFl,.RB{ Bacteriologi2 ti vitutotoEie c^nopsiaFUOFJ, Brctetiotoeie,i irusotogic

Imunitatca este slsbd. displSi in lanfuri scurte, prezintd o capsuli, sunt nesporulati, sunt
Tratamenfirl se face dupi antibiogrami, dar pentru ce apar lmoDrl|-
tulpini rezistente se completeaza cu autovaccin ti bactedofagi Carrctere de culturl
sperifici. )apestlr creltc ugor pe mediilc de cultud simple, slab sau
mediu selective, dar temperatura optinE este 2g_33t, pe geloztr
Genul YERSINIA simpld timp de 48 h, cotonii de l-Z rlE:L (la Z4h de 0,1-b,2-rnm),

Sunt enterobacteriace€ cu morfologie cocobacilari, imobile

r91yn{e,
.c9 margini uqor franjurate, la lnceput gri
gtrlbui ti bombat (pdArie chinezqsci), iar pe -AABTL "u sunt
*t ui

la 3?0C si mobite la 22-300C (trumai tpe.rris este imobil6), cresc lactozo negative, colonii albasftu-vezui. Ceielalte specii <tc
pe medii uzuate, fermenteazi glucoza cu producere de gaz, prcduc ferEinia, dezyolt5 la 3jo C ln 2A h colonii de l - 1 ,5 rorn, la 4gh
P-Enlactozidazd (ONPG), dar nu acidifici lactoza
(cu exceplia atng2-3 mm.
Y.pe*is), at o intetrsa adiYitate ureazicd, nu produc H2S,
lizindecarboxilazd si fenilalanindezaminaz i, nu cresc pe medii cu Csract€re de rezistent!
citrat (Simmons). Este putin rezistentd 1n mediul exterior, rezisg 2-3 s6pt1manl
Genul Yersinia cuprinde 3 sryii]. tersinia peslis, Iersinia ln produsele patologice, dar I an pe cadavre. Bte diinus dc
enterccolitica Ei yersinia pseudotuberculosis. Y.pestis este deantectante. Este sensibil la: tetaciclnA, cloramfenicol,
totdeauna patogenA pentu oIIL celelalte sunt condifionat stleptomicina.
patogene.
Caractere antigenice
Generalitifi Preziatii.antigene somatice: de perEte .,O", capsular,,K,rl
Sunt gemeni patogeni p€nftu qobolan, se dezvolta in focare
.
anugene solubtle. endotoxlna, care se elibereazd dupi moafill
natuale, se transmit de la un aninal la alhrl pdn purici (vectffi)' bacteriei.
sau prim mu|citula de gobolan (direct). La om se uansmite pdn
mugcitua gobolanului sau lnlepAtura puricelui. Boala pe care o Caractere d€ patog€nitate
face omul ln urrna itrf€ctfuii c\ Yersiaia Wstis este PF-STA sau Se manifesta prin multipticare gi
. invazivitate date d1
CItlMA, ea face parte din bolile pestilen{iale cu mortalitate de aotigenul capsular.
95% ti contagiozitate foarte rnare. Diagnosticul este bacteriologic Ypxtis dd Pesta sau Ciuma, care se mrnifestd mai trtll
de marc ufge4e. prin
_lpadlia unei vezicule, la locul inlepAturii, apoi ajunge 11
-Aaci
ganglionii limfatici, apare o adenopatie-
OuUon pestos),
Caraclen morfologice $ tinctoriale apdrarea €ste slah, germenii se vor muldplica in sange, pot
da O
Sunt cocobacili Gram negativi, cu tendinta la colorafie (p€sta) cu evotuFe foarte rapidd, monalitaleain pcstl
bipolari, cu lungimea de 1-2 pm 9i hlimea de 0,3-0,5 pm, sunt
:?t ":T.
bubonrctr este de |€ste 75Vo. Infectia poak ajunge in pullnon,

196
197
 ll
Ca\opsia1lnFlEA Boct'tiolo9L tl vi/utologie Cnno$i^FI,DPl,A Rrctundlagie ti iwlosie
caz bolnawl est€ contsSios pfln
aparc p€sts pulmooari, ln acest
Dicdtudle miigge.
"'-''l.rtiiirittr*nlosrs ajunge la om prin alinente gi.poate sa
,,.oooi tru"cute ins;liG de adenopatie rnezentcxicd , . Capitolul XV
' "itoit"
y. enterocolitica ajunge la om priD alimente poale oa
ra
Vibrioni, spirili : Vibrto,
ini"ii"' ti"ot".ui a'it"tos fosei iliace drepte' iar la adult
"t C ampylobac ter, H elicobacter
""pii,
anrircle reacdve $ entemul nooos

Gentl Vibio

Face parte din farilia Vibfionaceae 9i cuprinde mai multe

specii, dintre care 2 sunt potential patogene pentru om: yirrio
cholerae Si V. parahaemolyicus. Vibrionul holeric a fost
descoperit de R. Koch la sfa$itul secolului XD(, lntr-o epidemie
de holeri din Egipt.
Delinitie: sunt bacili, Gram negativi, foarte mobili, care au
o formi ugor curbati, necapsulali, nesporulali. Specia principald
pentru patologia umanA esle reprczentata de Vibrb cholerae
6=.Eec-ld3,-- (vibrionul holedc).

Caractrere morfologice
Sunt bacili Gram negativi, cu o lungime de 2 pm Si grosime
de 0,5 pm, sunt u9or ircurbali ti
au un singur cil (sunt
monotrichi). Sunt nesporulafi, necapsulali.

IIsbitat
,: .Se pot izola din intestinul oamenilor bolnavi sau pundtori,
, db apele poluate, din organismul animalelor de apd, do pe pdment
' l3!r obiectele contaminate.

198 199