2.4. Aplicarea conceptelor A.I.

V la conceperea și reconcepera unui

transformator de mică putere

Transformatorul prezintă următoarele date nominale:

 puterea aparentă nominală S2N = 1000VA;
 tensiunea primară nominală U1N = 220 V;
 tensiunea secundară nominală
U21N= 6 V, U22N= 12 V, U23N= 24 V.
 frecvența nominală f=50 Hz;
 factorul de putere al sarcinii 𝑐𝑜𝑠𝜑21 = 𝑐𝑜𝑠𝜑22 = 𝑐𝑜𝑠𝜑23 = 1

2.4.1. Analiza funcţională a transformatorului

Clasificarea noţiunii de funcţie, ca intermediar între utilizator şi producător,
reprezintă una din cheile reuşitei unui studiu de analiza şi ingineria valorii, fiind
punctul de plecare în realizarea lui. Funcţia reprezintă primul răspuns la cererea
utilizatorului.
În mod normal, funcţiile produsului reprezintă însuşirea elementară, care
conferă în mod direct sau indirect utilitate şi valoare produsului.
Pentru conceperea produsului este necesară găsirea principalelor funcţii ale
produsului, pe care utilizatorul trebuie să le regăsească în produs.
În continuare se vor prezenta funcţiile identificate în urma analizării produsului
în colaborare cu specialiștii firmei Electroservice S.R.L Bacău:
 F1- este fiabil
 F2- este mentenabil
 F3- rezistă la agenţi mecanici
 zdruncinături
 vibraţii
 şocuri
 căderi

1
 lovituri

2
  F4 - rezistă la agenţi atmosferici
 F5 - poartă informaţii
 F6 - permite conectarea la o reţea uzuală de 220 v, f=50 hz
 F7 - asigură electrosecuritatea
 F8 - asigură echilibru termic
 F9 - are aspect estetic
 F10 - modifică parametrii puterii electrice
 F11- asigură mai multe tensiuni de ieşire
 F12 - asigură separarea galvanică
 F13 – asigură condiţii ergonomice de lucru

2.4.2. Stabilirea importanței relative a funcțiilor transformatorului

Pentru stabilirea importanţei relative a funcţiilor în cadrul transformatorului de
mică putere s-a realizat un sondaj de opinie în rândul unui eşantion de utilizatori reali
şi potenţiali ai acestui dispozitiv, care a dus la culegerea unor date necesare calculului
ponderii funcţiilor în utilitatea echipamentului.
Studiul s-a efectuat pe un număr de 20 subiecţi din rândul cunoscătorilor
acestui dispozitiv.Ei au fost puşi să aprecieze importanţa fiecărei funcţii în cadrul
produsului, acordând note de la 1 la 100.
Chestionarul prezentat a fost de forma:

Stimate domnule/doamnă cunoscând preocupările dumneavoastră în domeniul

proiectării şi realizării transformatoarelor, vă rugăm să ne răspundeţi la următoarele
întrebări:
►Care sunt în opinia dumneavoastră principalele cerinţe pe care trebuie să
le satisfacă un transformator ideal, ?
………………………………………………………………………………………
►Care sunt principalele caracteristici tehnice care realizează aceste cerinţe?
……………………………………………………………………………
►Care sunt unităţile de măsură şi limitele minime şi maxime ale acestor
caracteristici pentru acest tip de transformator?
3
 ►Lista funcţiilor propuse de noi este corectă şi completă ?
……………………………………………………………………………
►Care este importanţa relativă a funcţiilor , într-o grilă de maximum 100
puncte ?
……………………………………………………………………………
►Care sunt punctele tari şi punctele slabe ale transformatorului?
……………………………………………………………………………
Vă mulţumim pentru atenţia acordată
Rezultatele înregistratre sunt prezentate sintetic în tabelul.2.2

Tabelul 2.2 rezultatele investigației statistice

Nr.crt Subiect F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13
1. A 100 50 55 10 90 90 80 30 0 90 100 85 20
2. B 90 60 30 20 70 70 70 50 10 80 90 80 10
3. C 100 45 50 25 30 85 60 50 30 70 80 50 30
4. D 90 20 40 10 0 80 80 40 20 80 75 40 20
5. E 95 30 60 20 50 70 50 0 15 60 70 80 15
6. F 85 10 65 15 50 75 80 40 25 80 80 100 25
7. G 90 0 55 10 40 80 70 50 5 70 90 90 15
8. H 100 50 50 30 70 85 60 55 25 50 95 100 25
9. I 95 50 20 20 50 70 40 45 10 65 100 30 10
10. J 85 0 45 20 60 65 50 0 50 55 90 10 50
11. K 80 45 20 30 10 85 40 60 10 50 100 20 10
12. L 85 55 50 25 90 95 60 40 20 60 75 40 20
13. M 100 10 40 35 30 90 80 65 30 80 80 50 30
14. N 90 10 60 0 70 90 90 10 40 90 60 40 40
15. O 85 20 40 25 45 80 100 70 10 100 65 80 10
16. P 90 30 45 20 65 70 100 20 15 95 100 80 15
17. R 95 80 65 10 60 60 50 15 5 70 90 50 10
18. S 100 50 35 10 55 50 65 50 30 85 85 25 30
19. T 100 70 55 15 40 100 80 60 10 60 100 50 10
20. V 95 20 45 20 60 20 45 10 40 90 90 50 40
21. Total 1850 705 925 370 1035 1510 1350 760 400 1480 1715 1150 435
22. Media 92,5 35,25 46,25 18,5 51,75 75,5 67,5 38 20 74 85,75 57,5 21,75
Pondere
23. pj 13,51 5,15 6,76 2,7 7,53 11,03 9,85 5,56 2,93 10,82 12,54 8,4 3,18

24. Ordine 1 10 8 13 7 3 5 9 12 4 2 6 11
25. Note 13 4 6 1 7 11 9 5 2 10 12 8 3
Pondere
26. pj’ 14,29 4,4 6,6 1,09 7,69 12,08 9,9 5,5 2,2 10,98 13,18 8,8 3,3

2.4.3 Dimensionarea tehnică a funcțiilor

Pentru a determina utilitatea funcţiei sunt necesare două acţiuni distincte :
 stabilirea ponderii funcţiilor în utilitatea produsului ideal ;
 determinarea utilităţii intrinseci a fiecărei funcţii, adică dimensionarea tehnică a
funcţiilor ;

(x  x )
u  (x  xmin )
max min

Ui= pi * ui
În cazul aparatului analizat am propus următoarele expresii ale utilităţii
intrinseci:

1. Funcţia F1- este fiabil

Fiabilitatea este aptitudinea transformatorului de a-şi îndeplini funcţia
specificată, în condiţii date şi de-a lungul unei perioade date.
În literatura de specialitate există diverse puncte de vedere în legătură cu
noţiunea. Astfel fiabilitatea este considerată o caracteristică tehnică de calitate
definită ca ,, probabilitatea ca oricare exemplar din produsul respectiv să
îndeplinească funcţia pentru care a fost creat fără a se defecta, un anumit interval
de timp, în anumite condiţii de exploatare”
Principalii indicatori de fiabilitate, care pot fi folosiţi pentru aprecierea utilităţii
acestei funcţii sunt:
- probabilitatea de funcţionare fără defect un timp T - P(T)=0,98
- durata medie de viaţă – 8 ani
- durata medie de funcţionare până la defect- 10000 ore, cu un nivel de
încredere=95%
- rata medie de defectare λ=0,0001
 Considerând că aceşti parametri satisfac integral pe utilizatori, apreciem că utilitatea
funcţiei are valoarea 1.

2. Funcţia F2 – este mentenabil

Mentenabilitatea este aptitudinea transformatorului de a fi menţinut sau
restabilit în starea de a-şi îndeplini funcţia specificată, atunci când mentenanţa se
efectuează în condiţii date cu procedee şi remedii prescrise.
Mentenanţa este ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice
efectuate în scopul menţinerii sau restabilirii transformatorului în starea de a-şi
îndeplini funţia specificată.
Principalul indicator de apreciere a mentenabilităţii este timpul mediu de mentenanţă
sau de reparaţii Trep.
Trep=12 ore.
Utilitatea funcţiei F2 este u2=Tmin/ Trep , unde Tmin =timpul minim de mentenanţă pentru
transformator =10 ore.
Utilitatea este 0,83.

3. Funcţia F3 – rezistenţa la agenţi mecanici

Rezistenţa la zdruncinături este determinată de următorii parametri: numărul,
frecvenţa şi acceleraţia maximă a zdruncinăturilor.
În mod similar rezistenţa la şocuri este determinată de numărul, durata şi
acceleraţia maximă a şocurilor.
Rezistenţa la vibraţii este determinată de frecvenţa şi acceleraţia maximă a
vibraţiilor.
În ceea ce privşte rezistenţa la lovituri, transformatorul a fost supus la lovituri
cu un ciocan. Forţa de lovire este parametrul sau dimensiunea tehnică prin care poate fi
apreciată o parte din utilitatea funcţiei.

u  F  Fmin
. Pentru transformatorul analizat forţa de lovire este de 50N. u`=1
Fmax  Fmin
Din lipsă de informaţii asupra celorlalţi agenţi mecanici vom considera că
transformatorul analizat are pentru funcţia F3 o utilitate egală cu unitatea u3=1.
 4. Funcţia F4 – rezistă la agenţi atmosferici
Aceasta funcţie este determinată de măsura în care aparatul poate fi utilizat în
condiţii de variaţii de temperatură ,umiditate,presiune atmosferică.
Utilitatea funcţie poate fi apreciată printr-o corelaţie multiplă,liniară ,în raport cu :
t- temperatura minimă,T- temperatura maximă, UM – umiditate maximă, Um –
umoditate minimă, PM – presiune atmosferică maximă, Pm - presiune atmosferică
minimă, Ca – concentraţia substanţelor nocive din atmosferă
u4 =αt + βT + γU + δP + εCa
Pentru transformatorul analizat valorile parametrilor de mai sus sunt:
t = -5˚C, T = 40˚C, Um = 40%, UM =80%, PM = 1100 x 103 Pa, Pm = 650 x 103
Pa Ca-din STAS 6705-90.
Considerăm că utilitateacestei funcţii este egală cu unitatea u4=1.

5. Funcţia F5 – poartă informaţii

Utilitatea acestei funcţii se apreciază prin numărul de informaţii înscrise pe aparat:
u5=n/nmax unde n, nmax numărul de informaţii respectiv numărul de informaţii
utile.
Apreciem că utilitatea funcţiei este egală cu unitatea u5=1.
6. Funcţia F6 – permite conectarea la o reţea uzuală de 220 V, f=50 Hz

Transformatorul este dotat cu un cordon cu lungimea de un metru ce uşurează

conectarea transformatorului la reţea. În consecinţă apreciem utilitatea acestei funcţii
egală cu unitatea.

7. Funcţia F7 – asigură electrosecuritatea

Fiind vorba de tensiuni electrice există cel puţin teoretic pericolul de
electrocutare.
Protecţia utilizatorului se poate aprecia prin rezistenţa de izolaţie, tensiunea de
încercare la străpungere, curentul de scurt circuit.
 Utilitatea funcţiei este proporţională cu rezistenţa de izolaţie şi cu tensiunea de
incercare.Dacă se consideră tensiunea de încercare la străpungere drept dimensiune
tehnică a funcţiei rezultă:
u7=(U- Umin ) / (Umax- Umin)
Considerăm Umax=4kV şi Umin=2kV.
Pe baza calculelor rezultă că utilitatea u10=0,5.
8. Funcţia F8 – asigură echilibru termic
Utilitatea acestei funcţii este invers proporţională cu temperatura de
funcţionare a transformatorului.Ea se poate exprima cu relaţia
u8=(T- Tmax ) / (Tmin- Tmax)
unde T, Tmin,Tmax reprezintă temperatura în funcţionare transformatorului, temperatura
minimă şi respectiv maximă a acestuia.
Considerăm Tmin=0˚C şi Tmax=89,7˚C .Pe baza calculelor rezultă u8=0,77.

9. Funcţia F9 – are aspect estetic

Funcţia este subiectivă, utilitatea intrinsecă a acesteia poate fi apreciată prin note
acordate de cei investigaţi transformatorului .
Utilitatea transformatorului se va aprecia prin relaţia:
U9=N/ Nmax
unde N şi Nmax reprezintă nota obţinută de transformator respectiv nota maximă posibilă.
Utilitatea maximă este u9=0,8.
10. Funcţia F10 – modifică parametrii puterii electrice
Apreciez utilitatea acestei funcţii ca fiind în funcţie de randamentul
transformatorului care este egal cu 0,906. În consecinţă utilitatea acestei funcţii
u10=0,9.

11. Funcţia F11 – asigură mai multe tensiuni de ieşire

Considerăm utilitatea acestei funcţii ca fiind proporţională cu numărul
tensiunilor de ieşire u=n/nmax unde n, nmax reprezintă numărul tensiunilor de ieşire,
respectiv numărul maxim al tensiunilor de ieşire. În acest caz u11=4/4=1.
12. Funcţia F12 – asigură separarea galvanică
 Având în vedere construcţia aparatului îi atribui penrtru separare galvanică o
utilitate egală cu unitatea.

13. Funcţia F13 – asigură condiţii ergonomice de lucru

Funcţia este cuantificabilă prin parametrii tehnici cum ar fi:poziţia faţă de
echipamentul acţionat, nu necesită echipamente speciale de racordare la utilajele
antrenate etc.
Funcţia poate fi apreciată şi prin realizarea unui profil ergonomic al
transformatorului. Considerăm că utilitatea se poate aprecia la fel ca pentru funcţia
estetică, prin notarea variantei.
Apreciez că utilitatea produsului are utilitatea 0,9 în raport cu un transformator
ideal.
2.4.3.1. Analiza distribuţiei notelor

Reprezentând într-un sistem de axe părerile utilizatorilor despre importanţa funcţiei

se obţine curba distribuţiei punctelor acordate. O distribuţie normală- clopotul lui
Gauss- atestă o anumită omogenitate şi dă o încredere ridictă în rezultate. Dimpotrivă,
o îmrăştiere şi o distribuţie anormală a punctelor poate sugera :
- existenţa mai multor grupe de utilizatori, ca preferinţe;
- înţelegerea diferttă a noţiunii
Rezultatul concret al demersului se regăseşte în graficele ce reprezintă graficele F1…
F13.
Analizând aceste figuri putem evidenţia trei categorii de funcţii:
- A) funcţii care respectă distribuţia normală F3, F4, F6, F9, F13
- B) funcţii care respectă o distribuţie exponenţială pozitivă F1, funcţie
considerată foarte importantă de majoritatea celor chestionaţi.
- C) funcţii pentru care există păreri diverse concretizate în două sau mai multe
grupe de preferinţe F2,F5, F6, F7, F8, F10, F11, F12.
Dacă pentru primele două grupe de funcţii concluzia este că putem accepta cu un
grad mare de încredere rezultatul sondajului statistic, pentru a treia categorie trebuie să
păstrăm o oarecare rezervă. De altfel, constatăm că acestea sunt unele din funcţiile
apreciate în mod diferit de către utilizator – funcţii problemă.
 Figura 2.5. Funcțiile ce reprezintă preferințele celor investigați

2.4.3.2. Dimensionarea economică a funcţiilor

Până acum am analizat wattmetrul exclusiv din punct de vedere al

utilizatorului. Acum vom analiza produsul din punct de vedere al producătorului,
răspunzând la întrebări de genul :
 Ce mijloace sau resurse se consumă pentru realizarea produsului şi a
funcţiilor sale?
 Cât costă produsul şi funcţiile sale ?
Dimensionarea economică a funcţiilor reprezintă operaţiunea prin care se
determină costul fiecărei funcţii. Ea necesită o foarte bună cunoaştere a soluţiei
constructiv – funcţionale a produsului, a tehnicilor de ingineria valorii şi o muncă
foarte intensă .
Pentru a realiza dimensionarea economică a funcţiilor, trebuie să subliniem
următoarele noţiuni de bază, cu referire la un produs :
 funcţia este determinată ( materializată ), de o parte a obiectului studiat, de una
sau mai multe piese luate integral sau parţial ;
  fiecare piesă Ri are un cost ( ci ), format din următoarele articole de
𝑐𝑖 = 𝑐𝑚𝑖 + 𝑆𝑖 + 𝑢𝑖

cheltuieli :
cm – cheltuieli materiale ;
a) Si - cheltuieli cu salariile ;
b) ui – cheltuieli generale de secţie ;
În raport cu posibilităţile pe care le avem de a cunoaşte aceste componente ale
costului, de timpul disponibil pentru efectuarea studiului şi de interesul manifestat
pentru aprofundare, dimensionarea economică a funcţiilor poate fi realizată global sau
detaliat, parcurgând următoarele etape, cu exemplificare pentru un produs :
 Elaborarea diagramei de relaţii dintre piese şi funcţii şi dintre operaţii
tehnologice şi funcţii;
 Stabilirea ponderilor de participare a fiecărei piese Ri la funcţiile Fj, respectiv,
a fiecărei operaţii tehnologice k , la funcţia Fj;
 Repartizarea cheltuielilor materiale şi de manoperă ale pieselor pe fiecare
funcţie;
 Calculul costurilor şi a ponderilor funcţiilor în costul total al produsului.
După fixarea reperelor şi precizarea costurilor acestora, am realizat
dimensionarea economică a funcţiilor produsului. Pentru aceasta am întocmit un tabel
în care am precizat reperele produsului, costurile reperelor şi ponderea fiecărui reper în
realizarea funcţiilor specificate pentru produs. Rezultatele dimensionării economice ale
funcţiilor sunt prezentate în tabelele 2.3 –2.6:
Suma de 268,6 reprezintă prețul de producție al transformatorului. Totuși
pentru evitarea efectelor inflației s-a lucrat direct cu valori procentuale
 Tabelul 2.3. Dimensionarea economică –Kij -%
Nr. Cost Cost Cost
crt. Mater. Manop total Repartizarea pe funcţii în % din costul total
Subansamblu
% % % F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13
1. Carcasă BORD 0,47 3 1,14 10 10 40 - - - 20 15 5 - - - -
2. Conductor bobinaj 12,68 25 15,9 20 - 5 5 - - - - - 70 - - -
4
primar
3. Conductor bobinaj 22,3 20 21,7 20 - 5 5 - - - - - - 70 - -
secundar
4. Juguri eloxate 4,33 2 3,71 10 10 70 10 - - - - - - - - -
5. Tole U+I 12,96 10 12,1 10 - 5 2 - - - - - 23 - 60 -
7
6. Şuruburi+ şaibe 2,73 5 3,33 70 - 25 5 - - - - - - - - -
7. Materiale izolante 2,33 3 2,5 5 - 5 5 - - 80 5 - - - - -
8. Cheie voltmetrică 24,44 5 19,2 30 10 10 5 5 15 10 - 5 - - - 10
9
9. Eclise 5,22 1 4,1 10 10 20 10 - - - - 15 20 - - 15
10. Placă borne textolit 5,98 6 5,99 5 5 10 5 25 20 5 - 15 - - - 10
11. Carcasă tablă 0,27 5 1,52 10 10 15 5 - - 15 30 10 - - - 5
12. Vopsea carcasă 0,52 2 0,92 - - 20 50 - - - 10 20 - - - -
13. Cablu alimentare 3,12 4 3,36 5 5 10 5 - 50 10 - 5 - - - 10
14. Martor prezenţă tens 1,39 5 2,35 50 - 15 5 - - - - 30 - - - -

15. Suporţi fixare 1,25 4 1,98 5 5 50 5 - - 10 - 20 - - - 5

17
 Tabel 2.4. Dimensionarea economică -unități bănești
Nr
crt Cost Cost Cost Repartizarea pe funcţii în unităţi băneşti
Subansamblu
materiale manopera total F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13
1. Carcasă BORD 0.9 2.1 3.1 0.3 0.3 1.2 - - - 0.6 0.5 0.2 - - - -
2. Conductor 25.0 17.8 42.8 8.6 - 2.1 2.1 - - - - - 3- - - -
bobinaj primar
3. Conductor
bobinaj 44.0 14.2 58.3 11.7 - 2.9 2.9 - - - - - - 40.8 - -
secundar
4. Juguri eloxate 8.5 1.4 1- 1.0 1.0 7.0 1.0 - - - - - - - - -
5. Tole U+I 25.6 7.1 32.7 3.3 - 1.6 0.7 - - - - - 7.5 - 19.6 -
6. Şuruburi 5.4 3.6 8.9 6.3 - 2.2 0.4 - - - - - - - - -
7. Materiale
izolante 4.6 2.1 6.7 0.3 - 0.3 0.3 - - 5.4 0.3 - - - - -
8. Cheie
voltmetrică 48.2 3.6 51.8 15.5 5.2 5.2 2.6 2.6 7.8 5.2 - 2.6 - - - 5.2
9. Eclise 10.3 0.7 11.0 1.1 1.1 2.2 1.1 - - - - 1.7 2.2 - - 1.7
10 Placă borne
textolit 11.8 4.3 16.1 0.8 0.8 1.6 0.8 4.0 3.2 0.8 - 2.4 - - - 1.6
11 Carcasă tablă 0.5 3.6 4.1 0.4 0.4 0.6 0.2 - - 0.6 1.2 0.4 - - - -
12 Vopsea carcasă 1.0 1.4 2.5 - - 0.5 1.2 - - - 0.2 0.5 - - - -
13 Cablu 6.2 2.8 9.0 0.5 0.5 0.9 0.5 - 4.5 0.9 - 0.5 - - - 0.9
alimentare
14 Martor prezenţă 2.7 3.6 6.3 3.2 - 0.9 0.3 - - - - 1.9 - - - -
tensiune
15. Suporţi fixare
2.5 2.8 5.3 0.3 0.3 2.7 0.3 - - 0.5 - 1.1 - - - 0.3
16. Total cost Cj 197.3 71.2 268.6 53.1 9.5 32.1 14.5 6.6 15.5 14.0 2.3 11.1 39.7 40.8 19.6 9.6
17. Pondere in
cost kj 73.47 26.53 100 19,78 3,54 11.94 5,38 2.46 5,77 5,22 0,85 4,14 14,78 15,18 7,3 3,65

18
 Tabel 2.5. Dimensionare economică - Materiale- unități bănești
Nr. Costuri Repartiţii pe funcţii
crt Subansamblu F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13
materiale
1. Carcasă BORD 0.9 0.1 0.1 0.4 - - - 0.2 0.1 - - - - -
2. Conductor bobinaj primar 25.0 5.0 - 1.2 1.2 - - - - - 17.5 - - -
3. Conductor bobinaj secundar 44.0 8.8 - 2.2 2.2 - - - - - - 30.8 - -
4. Juguri eloxate 8.5 0.9 0.9 6.0 0.9 - - - - - - - - -
5. Tole U+I 25.6 2.6 - 1.3 0.5 - - - - - 5.9 - 15.3 -
6. Suruburi+şaibe+papuci+cositor 5.4 3.8 - 1.3 0.3 - - - - - - - - -
7. Materiale izolante 4.6 1.4 0.5 0.5 0.2 0.2 0.7 0.5 - 0.2 - - - 0.5
8. Cheie voltmetrică 48.2 2.4 - 2.4 2.4 - - 38.6 2.4 - - - - -
9. Eclise 10.3 1.0 1.0 2.1 1.0 - - - - 1.5 2.1 - - 1.5
10. Placă borne textolit 11.8 0.6 0.6 1.2 0.6 3.0 2.4 0.6 - 1.8 - - - 1.2
11. Carcasă tablă 0.5 0.1 0.1 0.1 - - - 0.1 0.2 0.1 - - - -
12. Vopsea carcasă 1.0 - - 0.2 0.5 - - - 0.1 0.2 - - - -
13. Cablu alimentare 6.2 0.3 0.3 0.6 0.3 - 3.1 0.6 - 0.3 - - - 0.6
14. Martor prezenţă tensiune 2.7 1.4 - 0.4 0.1 - - - - 0.8 - - - -
15. Suporţi fixare 2.5 0.1 0.1 1.2 0.1 - - 0.2 - 0.5 - - - 0.1
16. Total materiale 197.3 28.3 3.5 21.1 10.5 3.2 6.1 40.8 2.8 5.5 25.4 30.8 15.3 4.0
17.
Pondere materiale 100 14,36 1,78 10,69 5,3 1,61 3,1 20,66 1,41 2,78 12,9 15,63 7,77 2
18.
Pondere cost 73,47 10,55 1,3 7,85 3,9 1,18 2,28 15,18 1,04 2,03 9,47 11,47 5,71 1,47
19.
Pondere în utilitate 100 13,51 5,15 6,76 2,7 7,53 11,03 9,85 5,56 2,93 10,82 12,54 8,4 3,18

19
 Tabel 2.5. Dimensionare economică - Manoperă- unități bănești
Nr. Costuri Repartizarea pe functii
crt Subansamblu F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13
manopera
1. Carcasă BORD 2.1 0.2 0.2 0.9 - - - 0.4 0.3 0.1 - - - -
2. Conductor bobinaj primar 17.8 3.6 - 0.9 0.9 - - - - - 12.5 - - -
3. Conductor bobinaj secundar
14.2 2.8 - 0.7 0.7 - - - - - - 10 - -
4. Juguri eloxate 1.4 0.1 0.1 1.0 0.1 - - - - - - - - -
5. Tole U+I 7.1 0.7 - 0.4 0.1 - - - - - 1.6 - 4.3 -
6. Suruburi+şaibe+papuci+cositor 3.6 2.5 - 0.9 0.2 - - - - - - - - -
7. Materiale izolante 2.1 0.1 - 0.1 0.1 - - 1.7 0.1 - - - - -
8. Cheie voltmetrică 3.6 1.1 0.4 0.4 0.2 0.2 0.5 0.4 - 0.2 - - - 0.4
9. Eclise 0.7 0.1 0.1 0.1 0.1 - - - - 0.1 0.1 - - 0.1
10 Placă borne textolit 4.3 0.2 0.2 0.4 0.2 1.1 0.9 0.2 - 0.6 - - - 0.4
11. Carcasă tablă 3.6 0.4 0.4 0.5 0.2 - - 0.5 1.1 0.4 - - - 0.2
12. Vopsea carcasă 1.4 - - 0.3 0.7 - - - 0.1 0.3 - - - -
13. Cablu alimentare 2.8 0.1 0.1 0.3 0.1 - 1.4 0.3 - 0.1 - - - 0.3
14. Martor prezenţă tensiune 3.6 1.8 - 0.5 0.2 - - - - 1.1 - - - -
15. Suporţi fixare 2.8 0.1 0.1 1.4 0.1 - - 0.3 - 0.6 - - - 0.1
16. Total manopera 71.2 13.9 1.6 8.8 4.0 1.2 2.8 3.8 1.6 3.5 14.2 10 4.3 1.5
17. Pondere manopera 100 19,45 2,3 12,35 5,6 1,75 3,95 5,35 2,3 4,85 20 14 6 2,1
18. Pondere in cost 26,53 5,16 0,61 3,27 1,49 0,46 1,04 1,42 0,61 1,28 5.3 3,71 1,6 0,55
19. Pondere în utilitate 100 13,51 5,15 6,76 2,7 7,53 11,03 9,85 5,56 2,93 10,82 12,54 8,4 3,18
 2.4.3.3. Analiza sistemică a funcţiilor

Obiectivul analizei sistemice a funcţiilor este identificarea funcţiilor critice/

supradimensionate din punct de vedere economic, adică a funcţiilor ale căror costuri
sunt mult mai mari decât valoarea lor de întrebuinţare.
Pentru atingerea acestui obiectiv, se compară pentru fiecare funcţie cele două
categorii de ponderi : ponderea în valoarea de întrebuinţare ( ki ) cu ponderea în costul
de producţie (pj).
Analiza sistemică permite clasificarea funcţiilor produsului în trei categorii :
1) Funcţii supradimensionate din punct de vedere economic – situate
deasupra dreptei de regresie, pentru care ki – a * pi > 0 ;
2) Funcţii bine dimensionate din punct de vedere economic – situate în
apropierea dreptei de regresie , pentru care ki – a * pi = 0 ;
3) Funcţii subdimensionate din punct de vedere economic - situate sub
dreapta de regresie, pentru care ki – a * pi < 0 ;
Analiza şi ingineria valorii are în vedere în special funcţiile din prima categorie
în sensul că reproiectarea produsului vizează corectarea acestor funcţii.
Analiza sistemică generală

A.Cazul în care se realizează ponderea prin notarea de la 1 la13 ( tabelul 2.6):

Tabelul 2.6
Fj pj kj (pj)2 kj pj a pj kj- a pj (kj- a pj)2
F1 14,29 19,78 204,2 282,65 14,09 5,69 32,37
F2 4,4 3,54 19,36 15,57 4,34 -0,8 0,64
F3 6,6 11,94 43,56 78,8 6,05 5,89 34,69
F4 1,09 5,38 1,18 5,86 1,07 4,31 18,57
F5 7,69 2,46 59,13 18,91 7,58 -5,12 26,24
F6 12,08 5,77 145,92 69,7 11,91 -6,14 37,7
F7 9,9 5,22 98,01 51,67 9,76 -4,54 20,61
F8 5,5 0,85 30,25 4,67 5,42 -4,57 20,88
F9 2,2 4,14 4,84 9,1 2,17 1,9 3,88
F10 10,98 14,78 120,56 162,28 10,82 3,96 15,68
F11 13,18 15,18 173,71 200,07 12,99 2,19 4,79
F12 8,8 7,3 77,44 64,24 8,67 -1,37 1,87
F13 3,3 3,65 10,89 12,04 3,25 0,4 0,16
TOTAL 100 100 989,05 975,56 218,08

21
 ∑ kj∙pj 975,56
a = = = 0,986 reprezentând panta dreptei.
1 ∑ pj2 989,05
Modul în care se respecte proporționalitatea prin indicatorul S ( suma abaterii
medii pătratice) a punctelor reale față de cele ideale 𝑆 = ∑𝑛(𝑘 − 𝑎𝑝 )2. Pentru un
1 𝑗 𝑗

produs proporționat S trebuie să fie mai mic decât 0,01. S1=0,0218

B. Cazul când se utilizează ponderea realizată în urma sondajului statistic ( tabelul 2.7)
Tabelul 2.7
Fj pj kj (pj)2 kj pj a pj kj- a pj (kj- a pj)2
F1 13,51 19,78 182,52 262,22 13,83 5,95 35,4
F2 5,15 3,54 26,52 18,23 5,27 -1,73 2,99
F3 6,76 11,94 45,68 80,71 6,92 5,02 25,2
F4 2,7 5,38 7,29 14,52 2,76 2,62 6,86
F5 7,53 2,46 56,7 18,52 7,71 -5,25 27,56
F6 11,03 5,77 121,66 63,64 11,29 -5,52 30,47
F7 9,85 5,22 97,02 51,41 10,08 -4,86 23,61
F8 5,56 0,85 30,91 4,72 5,69 -4,84 23,42
F9 2,93 4,14 8,58 12,13 3 1,14 1,3
F10 10,82 14,78 117,07 159,92 11,07 3,71 13,76
F11 12,54 15,18 157,25 190,35 12,84 2,34 5,47
F12 8,4 7,3 70,56 61,32 8,6 -1,3 1,69
F13 3,18 3,65 10,11 11,6 3,25 0,4 0,16
TOTAL 100 100 937,87 954,29 197,89
∑ kj∙pj 954,29
a = = = 1,024 S =0,0197
2 2
∑ p2 931,87
j

În cele două cazuri sumele abaterii pătratice S 1 respeciv S2 depășesc norma (

0,01) iar ca urmare produsul nu este bine echilibrat sub aspectul proporționalității celor
două dimensiuni. Totuși cele două valori ale pantei dreptei de regresie sunt atât de
apropiate de 1astfel încât se poate analiza cu aproximație foarte bună proporționalitatea
față de prima bisectoare.
Această analiză conduce la rezultatele din tabelul 2.8 și la figurile 2.6 și 2.7
 Tabel 2.8 Analiza sistemică a funcțiilor transformatorului
Nr. Indicator Total Repartizarea pe funcţii - %
crt F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13
1. Pondere în
cost 100 19,78 3,54 11.94 5,38 2.46 5,77 5,22 0,85 4,14 14,78 15,18 7,3 3,65
Kj=CFj/C*100
2. Pondere in
utilitate 100 13,51 5,15 6,76 2,7 7,53 11,03 9,85 5,56 2,93 10,82 12,54 8,4 3,18
Pj=%
3. Pondere cu
note dela 1 la 100 14,29 4,4 6,6 1,09 7,69 12,08 9,9 5,5 2,2 10,98 13,18 8,8 3,3
13 p’j=%
4.
Utilitatea Uj 13.51 4.27 6,76 2,7 7,53 11,03 4,93 4,28 2,34 9,74 12,54 8,4 2,86

5.
Utilitatea Uj’ 92,83 14.29 3,65 6,6 2,7 7,69 12,08 4,95 4,26 1,76 9,9 13,18 8,8 2,97

6.
ki- pi- % 6,27 -1,61 5,18 2,68 -5,07 -5.26 -4,63 -4,71 1,21 3,96 2,64 -1,1 0,47

7.
ki- p’i- % 5,49 -0,86 5,34 4,29 -5,23 -6,31 -4,68 -4,65 1,94 3,8 2 -1,5 0,35

20
Fig. 2.6 Analiza sistemică cu note de la 1 la 100

Figura 2.7. Analiza sistemică cu note de la 1 la 13

21
 Concluziile acestei analize sunt:

 Indiferent de modul de apreciere a utilităților funcțiilor, proporționalitatea

se încadrează în limite relativ bune, suma disproporțiilor fiind acceptabilă.
 În ambele situații sunt supradimensionate din punct de vedere economic , în
ordinea descrescătoare a supradimensionării , următoarele funcții:
 F1- este fiabil - kj- a pj=5,95
 F3 - rezistă la agenți mecanici - kj- a pj=5,02
 F4 - rezistă la agenți atmosferici - kj- a pj=4,31
 F10 - modifică parametrii puterii electrice - kj- a pj=3,96
 F11 - asigură mai multe tensiuni de ieșire - kj- a pj=2,19
 F9 - are aspect estetic - kj- a pj=1,97
 F13 - - kj- a pj=0,4
Aceste funcții supradimensionate sunt situate deasupra dreptei de regresie sau pentru
care ki – a * pi > 0
 Funcţii bine dimensionate din punct de vedere economic – situate în apropierea
dreptei de regresie , pentru care ki – a * pi = 0 ;
În cazul nostru am putea considera fucncția F13 condiții ergonomice de lucru ca
fiind o funcție bine dimensionată. Chiar daca diferența ki – a * pi nu este egală ci zero
totuși se găsește în proximitatea acestei valori.
 Funcţii subdimensionate din punct de vedere economic - situate sub dreapta de
regresie, pentru care ki – a * pi < 0 ;
Acestea sunt:

 F6 - permite conectarea la rețea - kj- a pj= - 5,52

 F5 - poartă informații - kj- a pj= - 5,25
 F7- asigură electrosecuritatea- kj- a pj= - 4,86
 F8 - asigură echilibru termic - kj- a pj=-4,84
 F2 - este mentenabil- kj- a pj=1,73
 F12 - asigură separarea galvanică - kj- a pj= -1,3
C. Analiza sistemică a funcțiilor utilizând costurile cu materiale ( tabel 2.9.)
 Tabel 2.9
Fj pj kj (pj)2 kj pj a pj kj- a pj (kj- a pj)2
F1 13,51 14,36 182,52 194 13,95 0,41 0,16
F2 5,15 1,78 26,52 9,16 5,32 -3,54 12,53
F3 6,76 10,69 45,68 72,26 6,98 3,71 13,76
F4 2,7 5,3 7,29 14,31 2,79 2,51 6,3
F5 7,53 1,61 56,7 12,12 7,78 -6,17 38,06
F6 11,03 3,1 121,66 34,19 11,39 -8,29 68,72
F7 9,85 20,66 97,02 203,5 10,17 10,49 110,04
F8 5,56 1,41 30,91 7,84 5,74 -4,33 18,75
F9 2,93 2,78 8,58 8,14 3,02 -0,24 0,05
F10 10,82 12,9 117,07 139,57 11,17 1,73 2,99
F11 12,54 15,63 157,25 196 12,95 2,68 7,18
F12 8,4 7,77 70,56 65,26 8,67 -0,9 0,81
F13 3,18 2 10,11 6,36 3,24 -1,24 1,53
TOTAL 100 100 931,87 962,71 280,88

Panta dreptei de regresie a ∑ kj∙pj 962,71

= = = 1,033. Supradimensionările sunt
3 ∑ pj2 931,87

relativ scăzute: S3=0,028 > 0,01. Această analiză conduce la figura 2.8.
D. Analiza sistemică a funcțiilor utilizând costurile cu manopera ( tabel 2.10.)
Tabel 2.10
Fj pj kj (pj)2 kj pj a pj kj- a pj (kj- a pj)2
F1 13,51 19,45 182,52 262,77 13,88 5,57 31,02
F2 5,15 2,3 26,52 11,84 5,29 -2,99 8,94
F3 6,76 12,35 45,68 83,48 6,95 5,4 29,16
F4 2,7 5,6 7,29 15,12 2,77 2,83 8
F5 7,53 1,75 56,7 13,18 7,74 -5,99 35,88
F6 11,03 3,95 121,66 43,56 11,33 -7,83 54,46
F7 9,85 5,35 97,02 52,7 10,12 -4,77 22,75
F8 5,56 2,3 30,91 12,78 5,71 -3,41 11,62
F9 2,93 4,85 8,58 14,21 3,01 1,84 3,38
F10 10,82 20 117,07 216,4 11,12 8,88 78,85
F11 12,54 14 157,25 175,56 12,89 1,11 1,23
F12 8,4 6 70,56 50,4 8,63 -2,63 6,91
F13 3,18 2,1 10,11 6,67 3,27 -1,17 1,37
TOTAL 100 931,87 958,67 293,57

Panta dreptei de regresie ∑ kj∙pj 958,67

a = = = 1,028. Supradimensionările sunt relativ
4 ∑ pj2 931,87

scăzute: S3=0,0293 > 0,01. Această analiză conduce la figura 2.9.

Astfel pentru funcțiile supradimensionate din punct de vedere economic rezultă
următoarele supradimensionări la manoper, respectiv materiale ( tabel 2.11.):
 Tabel 2.11.
Funcția Manoperă Materiale
F1 5,57 0,41
F3 5,4 3,71
F4 2,83 2,51
F7 -4,77 10,49
F9 1,84 -0,24
F10 8,88 1,73
F11 1,11 2,68
În aceste două analize constatăm, în plus față de anliza generală ca funcțiile
F1, F3, F9, F10 își datorează supradimensionarea în special manoperei. Analiza și
ingineria valorii are în vedere în special funcțiile situate mult deasupra dreptei de
regresie în sensul că reproiectarea produsului vizează corectarea acestor funcții.

Figura 2.8. Analiza sistemică a costurilor cu materialele.

Figura 2.9. Analiza sistemică a costurilor cu manopera

 Histograma analizei sistemice

20
18
16
14
12
Cost 10
Utilitate 8
6
4
2
0
F8 F5 F2 F13 F9 F7 F4 F6 F12 F3 F10 F11 F1

25
 2.4.4. Reconceperea produsului
2.4.4.1.Posibilitaţile A.I.V de îmbunătăţire a soluţiei constructive.
La reconceperea produsului vom lua în considerare analiza sistemică cu note
de la 1 la 100. Una din modalităţile practice de îmbunătăţire a soluţiei constructive,
proprie
A.I.V o constituie reproiectarea funcţiilor supradimensionate din punct de vedere
economic .
Necesitatea apropierii funcţiilor supradimensionate de dreapta de regresie
sugerează un algoritm de selectare a posibilităţilor de îmbunătăţire a produsului care să
conducă la eficienţă maximă:
1.Se ordonează funcţiile în ordinea descrescătoare asupra dimensionării
economice.
2.Se ordonează reperele sau operaţiile care determină aceste funcţii în ordine
descrescătoare a costului cu care participă la realizarea lor.
3.Se abordează un studiu de reconcepere, reperele/operaţiile în ordinea de la
punctul 2
Din cele cinci căi necesare pentru reconceperea produsului, şi anume:
 creşterea utilităţii (valorii de întrebuinţare sau performanţei) mai repede decât a
costului ;
 creşterea utilităţii şi păstrarea constantă a costului;
 creşterea utilităţii concomitent cu reducerea costului funcţiei;
 menţinerea utilităţii şi scăderea costului;
 reducerea utilităţii mai încet decât a costului;
o vom alege pe cea de-a cincea , adică reducerea utilităţii mai încet decât a costului.
Analizând oferta în domeniu, am constatat că putem găsi un furnizor care să
comercializeze componentele de care noi avem nevoie la un preţ mai mic însă cu
caracteristici mai proaste. Pentru aceasta se va relua dimensionarea economică şi cea
tehnică.
În cazul reproiectării motorului am utilizat două metode:
a) PARETO+A.I.V
b) PARETO (propriu-zis)

26
Metoda PARETO +A.I.V

27
 - se ordonează în ordine descrescătoare funcţiile supradimensionate.
- funcţiile cele mai supradimensionate au supradimensionarea dată
de câteva repere şi se acţionează asupra acestora.
Utilizând această metodă am obţinut următoarele date:
- funcţiile supradimensionate în ordine descrescătoare: F1, F3, F4
,F10, F11, F9, F13
- reperele care duc la aceste supradimensionări sunt: conductor
bobinaj primar, conductor bobinaj secundar, tole U+I, martor
prezenţă tensiune, suporţi fixare.
Acţionând asupra acestor repere am obţinut varianta de motor V1 a cărei analiză o vom
aborda în continuare ( tabel 2.12.)
Metoda PARETO
Se ordonează subansamblele în ordinea descrescătoare a costurilor şi reperele
cele mai ridicate ca valoare urmează a fi analizate.
Utilizând această metodă am obţinut următoarele date:
- reperele cu cele mai ridicate valori sunt: conductor bobinaj primar,
conductor bobinaj secundar, tole U+I, placa borne textolit, cheie
voltmetrică.
Însă pe lângă aceste componente se mai poate acţiona asupra unor repere a căror
manoperă înregistrează o valoare mare în raport cu materialele. Am în vedere aici
carcasa BORD, martorii prezenţă tensiune respectiv suporţii de fixare.
Acţionând asupra acestor repere am obţinut varianta de motor V2 a cărei analiză o vom
aborda în continuare ( Tabel 2.13)
 Tabel 2.12. Dimensionare economică- Reconceperea produslui -Varianta V1
Nr. Cost Repartizarea pe funcţii în unităţi băneşti
Subansamble
crt total F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13
1. Carcasă BORD 3.1 0.3 0.3 1.2 - - - 0.6 0.5 0.2 - - - -
2. bobinaj primar 40.1 8.0 - 2.0 2.0 - - - - - 28.0 - - -
3. bobinaj secundar 56.6 11.3 - 2.8 2.8 - - - - - - 39.6 - -
4. Juguri eloxate 10 1.0 1.0 7.0 1.0 - - - - - - - - -
5. Tole U+I 29.7 3.0 - 1.5 0.6 - - - - - 6.8 - 17.8 -
6. Suruburi+şaibe+p
apuci+cositor 8.9 6.3 - 2.2 0.4 - - - - - - - - -
7. Materiale izolante 6.7 0.3 - 0.3 0.3 - - 5.4 0.3 - - - - -
8. Cheie voltmetrică 51.8 15.5 5.2 5.2 2.6 2.6 7.8 5.2 - 2.6 - - - 5.2
9. Eclise 11.0 1.1 1.1 2.2 1.1 - - - - 1.7 2.2 - - 1.7
10. Placă borne
textolit 16.1 0.8 0.8 1.6 0.8 4.0 3.2 0.8 - 2.4 - - - 1.6
11. Carcasă tablă 4.1 0.4 0.4 0.6 0.2 - - 0.6 1.2 0.4 - - - 0.2
12. Vopsea carcasă 2.5 - - 0.5 1.2 - - - 0.2 0.5 - - - -
13. Cablu alimentare 9.0 0.5 0.5 0.9 0.5 - 4.5 0.9 - 0.5 - - - 0.9
14. Martor prezenţă
tensiune 4.9 2.5 - 0.7 0.2 - - - - 1.5 - - - -
15. Suporţi fixare 3.9 0.2 0.2 2.0 0.2 - - 0.4 - 0.8 - - - 0.2
16 Total 258.4 51.2 9.4 30.8 14.0 6.6 15.5 13.9 2.3 10.4 37.1 39.6 17.8 9.7

29
 Tabel 2.13. Dimensionare economică- Reconceperea produslui -Varianta V2
Nr. Cost Repartizarea pe funcţii în unităţi băneşti
crt Subansamble total
F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13
1. Carcasă BORD
2.3 0.2 0.2 0.9 - - - 0.5 0.3 0.1 - - - -
2. bobinaj primar
40.1 8.0 - 2.0 2.0 - - - - - 28.0 - - -
3. bobinaj secundar
56.6 11.3 - 2.8 2.8 - - - - - - 39.6 - -
4. Juguri eloxate
1- 1.0 1.0 7.0 1.0 - - - - - - - - -
5. Tole U+I
29.7 3.0 - 1.5 0.6 - - - - - 6.8 - 17.8 -
6. Suruburi+şaibe+p
apuci+cositor 8.9 6.3 - 2.2 0.4 - - - - - - - - -
7. Materiale izolante
6.7 0.3 - 0.3 0.3 - - 5.4 0.3 - - - - -
8. Cheie voltmetrică
51.0 15.3 5.1 5.1 2.5 2.5 7.6 5.1 - 2.5 - - - 5.1
9. Eclise
11.0 1.1 1.1 2.2 1.1 - - - - 1.7 2.2 - - 1.7
10. Placă borne
textolit 15.4 0.8 0.8 1.5 0.8 3.8 3.1 0.8 - 2.3 - - - 1.5
11. Carcasă tablă
4.1 0.4 0.4 0.6 0.2 - - 0.6 1.2 0.4 - - - 0.2
12. Vopsea carcasă
2.5 - - 0.5 1.2 - - - 0.2 0.5 - - - -
13. Cablu alimentare
8.2 0.4 0.4 0.8 0.4 - 4.1 0.8 - 0.4 - - - 0.8
14. Martor prezenţă
tensiune 4.9 2.5 - 0.7 0.2 - - - - 1.5 - - - -
15. Suporţi fixare
3.9 0.2 0.2 2.0 0.2 - - 0.4 - 0.8 - - - 0.2
16 Total
255.3 50.8 9.2 30.3 13.9 6.4 14.8 13.5 2.2 10.2 37.1 39.6 17.8 9.5
 Tabel 2.14. Analiza sistemică a variantei V1
Nr.
Indicator Valoare F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13
crt
1.
Costul C1 258.4 51.2 9.4 30.8 14.0 6.6 15.5 13.9 2.3 10.4 37.1 39.6 17.8 9.7

3. Pondere in 100 19,8 3,66 11,92 5,43 2,56 5,99 5,38 0,88 4,03 14,35 15,33 6,89 3,77
C1-kj%
4. Utilitate
intrinseca uj 1 0,8 1 1 1 1 0,7 0,7 0,8 0,9 1 1 0,9
5. Pondere in 100 13,51 6,76 2,7 7,53 11,03 9,85 5,56 2,93 10,82 12,54 8,4 3,18
utilitate pj
Suma abaterii medii pătratice SV1=0,0191. Panta dreptei de regresie a = 1,023
Tabel 2.14. Analiza sistemică a variantei V2
Nr.
Indicator Valoare
crt F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13
1. Costul C2
255.3 50.8 9.2 30.3 13.9 6.4 14.8 13.5 2.2 10.2 37.1 39.6 17.8 9.5
3. Pondere in
C2-kj% 100 19,88 3,58 11,85 5,47 2,5 5,82 5,3 0,84 4 14,51 15,52 7 3,72
4. Utilitate 1 0,75 1 1 1 1 0,75 0,6 0,7 0,9 1 1 0,8
intrinseca uj
5. Pondere in
100 13,51 5,15 6,76 2,7 7,53 11,03 9,85 5,56 2,93 10,82 12,54 8,4 3,18
utilitate pj
Suma abaterii medii pătratice SV2=0,0197. Panta dreptei de regresie a=1,025
 2.4.5. Aplicarea conceptelor AIV în evaluarea soluţiilor

2.4.5.1. Analiza sistemică a noilor soluţii

Această etapă presupune compararea între soluţiile obţinute în faza anterioară
cu soluţiile de referinţă astfel :
 soluţia de la care s-a plecat ;
 soluţia la care s-a ajuns.
In urma calculelor precedente valorile rezultate au fost :
S1 =0.0197;
S2 =0,0191;
S3 =0,0197;
Prin compararea rezultatelor reiese că S1 > S2 = S3. Acest lucru înseamnă că
produsul reconceput în cea de a doua variantă este mai echilibrat din punct de vedere al
proporţionalităţii.

2.4.5.2. Analiza raportului utilitate /cost

Principiul maximizării raportului U/C pentru soluţiile analizate se concretizează

astfel :
Dacă U2 / C2 > U1 / C1: soluţia îmbunătăţită este mai bună decât cea iniţială;
Dacă U2 / C2 < U1 / C1: soluţia îmbunătăţită este mai proastă decât cea iniţială;
Pentru soluţiile noastre rapoartele sunt:
U1 / C1 = 90,89/268,6 = 0,33838
U2 / C2 = 92,32/258,4 = 0,35727
U3 / C3 = 91,39/255,3 = 0,35797

De aici rezultă raportul U3/C3 > U2/C2 > U1/C1care arată că a treia soluţie
îmbunătăţită este mai bună decât cea iniţială şi decât cea de a doua soluţie îmbunătăţită.

32
 2.4.5.3. Aplicarea analizei multicriteriale pentru evaluarea soluțiilor
constructive ale transformatorului
Propun utilizarea următoarelor criterii de apreciere:
C1-Utilitatea globală a produsului -Ui;
C2-Costul produsului -Ci;
C3-Raportul utilitate/cost- Ui/Ci ;
C4-Suma disproporţiilor- Si;
Variantele luate în calcul sunt în număr de trei:
 varianta iniţială, de la care s-a plecat,
 prima varianta îmbunătăţită, şi
 a doua variantă îmbunătăţită.
Matricea consecințelor este prezentată în tabelul 2.15
C1 C2 C3 C4
Varianta Ui(%) Ci Ui/Ci S(%)
V1 90,89 268,6 0,3383 0,0197
V2 92,32 258,4 0,3572 0,0191
V3 91,39 255,3 0,3579 0,0196
Se va aplica softul Manag vs 1.0 si Manag vs 2.0 ce abordează următoarele metode:
metoda utilităților, metoda rangurilor, metoda punctajelor, metoda Electra și metoda
Electra modificată iar la final determină clasamentul final, pe baza formuleleor de
calcul prezentate anterior:

33
Se constată că prin majoritatea metodelor aplicate , pe primul loc se situează varianta a
doua V2