MODUL 17.

EPIDEMIOLOGIE
• – Investigarea focarului de boli
transmisibile: recoltarea, conservarea și
transportul produselor
• patologice.

PROFESOR: MIRELA MITROI

 Diagnosticul de laborator
• Etape:
• 1.recoltare, transport, prelucrare
produse patologice
• 2.diagnostic microbiologic
(bacteriologic)
• 3.diagnostic imunologic

PROFESOR: MIRELA MITROI

 2. Diagnosticul microbiologic
(bacteriologic)
• a) Examen direct
• Preparat proaspăt între lamă şi lamelă
• Frotiu fixat şi colorat (1 frotiu)

• b) Izolare
• in vitro : medii de cultură;
• in vivo : animal de laborator;
PROFESOR: MIRELA MITROI
• c) Identificare (diagnostic de specie)
• caractere de cultură
• caractere morfologice (II frotiu)
• caractere biochimice;
• caractere de patogenitate;
• sensibilitate la bacteriofagii litici
(lizotipul)
• caractere antigenice

• d) Antibiograma (antibiotipul)
PROFESOR: MIRELA MITROI
 • Recoltarea
produselor patologice

PROFESOR: MIRELA MITROI

 Reguli de recoltare:
• recoltarea produselor patologice care se
consideră cu cel mai înalt grad de
reprezentativitate pentru boala
respectivă.
• alegerea momentului cel mai bun pentru
recoltarea lor( de exemplu hemocultura
în puseu febril)
• Recoltarea unei cantitati suficiente de
produs patologic.
PROFESOR: MIRELA MITROI
• respectarea regulilor de sepsie şi
antisepsie. (produsul recoltat să nu fie
contaminat sau să nu fie denaturat pe
timpul transportului la laborator).
transportul cât mai repede.
• asigurarea unei temperaturi optime in
timpul transportului.
• etichetarea corespunzătoare a fiecărui
produs recoltat.

PROFESOR: MIRELA MITROI

1. Recoltarea produselor
normal contaminate

PROFESOR: MIRELA MITROI

 1.1 recoltarea secreţiei
faringiane
• Recoltarea se va face folosind un
tampon de exudat faringian steril
(eprubeta porttampon)
• se va face dimineaţa, fără ca pacientul
să-şi facă toaleta bucală, să facă
gargarisme sau să mănânce
• Prelucrarea probei trebuie făcută în
maxim 3 ore de la recoltare.
PROFESOR: MIRELA MITROI
 Indicaţii :

• faringite,
• angine streptococice sau de alta
etiologie,
• confirmarea diagnosticului în difterie,
• urmărirea purtătorilor de streptococus
piogenes sau corinebacterium
diphteriae

PROFESOR: MIRELA MITROI

 Recoltarea:
• asistentul va aşeza pacientul pe un
scaun cu gâtul în uşoară extensie şi
deschiderea largă a gurii.
• apasă cu o mână apăsătorul de limbă,
• cu cealaltă mână şterge cu tamponul
faringian amigdalele şi peretele
posterior al faringelui,
• urmăreste ca recoltarea să includă zone
cu cea mai evidentă reacţie inflamatorie
sau purulentă.PROFESOR: MIRELA MITROI
Recoltarea cu eprubeta
porttampon

PROFESOR: MIRELA MITROI

• introduce tamponul în tubul protector şi
menţionează pe etichetă:
• nume,
• prenume,
• vârstă,
• data şi
• ora recoltării.
PROFESOR: MIRELA MITROI
Apasarea limbii cu spatula
linguala

PROFESOR: MIRELA MITROI

Recoltatarea secretiei faringiene

PROFESOR: MIRELA MITROI

 1.2 Exudat nazal şi
nazofaringean
• Exudat nazal – indicaţii :
• viroze respiratorii,
• urmărirea calităţii de purtător pentru
stafiloccocus aureus, streptococus
piogenes.

PROFESOR: MIRELA MITROI

Recoltare :
• Asistentul foloseşte un tampon nazal cu
care şterge pe rând vestibulul foselor
nazale. Acest tampon trebuie să fie în
prealabil umectat într-o soluţie salină.

PROFESOR: MIRELA MITROI

• Exudat nazofaringian – indicaţii :
• tuse convulsivă,
• viroze respiratorii,
• urmărirea calităţii de purtător pentru
streptococus piogenes, bacili difterici.

PROFESOR: MIRELA MITROI

Recoltarea :
• Asistentul aşează pacientul pe scaun,
cu capul uşor în extensie.
• Introduce tamponul printr-o nară până
atinge peretele posterior apoi îl roteşte
şi îl retrage.
• introduce tamponul în tubul protector şi
menţionează pe etichetă nume,
prenume, vârstă, data şi ora recoltării.
PROFESOR: MIRELA MITROI
1.3 recoltarea secreţiei otice

 Indicaţii: Otite medii sau externe.

 Se foloseşte : tampon sau lanţeta de
puncţie care prelevează după prealabilă
timpanocenteza.

PROFESOR: MIRELA MITROI

În otitele externe purulente sau
serosangvinolente, se recoltează direct
din conductul auditiv cu ajutorul unui
tampon steril.
Se introduce tamponul în tubul protector
şi menţionează pe etichetă nume,
prenume, vârstă, data şi ora recoltării.

PROFESOR: MIRELA MITROI

 1.4. Recoltarea sputei
• Se va diferentia sputa de salivă din punct de vedere
al conţinutului şi microorganismelor
• asistentul va explica pacientului modul corect de
recoltare.
• obligatoriu dimineaţa folosindu-se pahare sterile
clătind în prealabil gura cu o solutie salina sau cu
apă.
• În infecţiile acute cantitatea de spută poate fi minima
• în cele cronice (tuberculoză), cantitatea trebuie să
reprezinte expectoraţia din 1-2 ore.
• La nevoie se va stimula tusea cu inhalare de aerosoli
calzi cu solutie salină 10%.
PROFESOR: MIRELA MITROI
 1.5 Recoltarea lichidului
gastric
• obligatoriu dimineaţa pe nemâncate.
• Se pot determina bacili acidorezistenţi sau bacterii
sporulate, rar bacilii coch(la copii si femei)
• Asistentul va pregăti pacientul explicându-i să nu
mînânce cu 12 ore înaintea acestei manevre.
• Îi va recomanda să facă o toaletă a cavităţii bucale cu
soluţie salină apoi se introduce sonda în stomac şi se
aspiră lichid de stază daca acesta există

PROFESOR: MIRELA MITROI

• Dacă nu există se va face o sălare a
cavităţii gastrice cu 100-200 ml apă
sterilă care se va aspira imediat.
• Ulterior se va transporta lichidul a
laborator pentru analiză.
• Apoi introduce tamponul în tubul
protector şi menţionează pe etichetă
nume, prenume, vârstă, data şi ora
recoltării.

PROFESOR: MIRELA MITROI

 1.6 Lichid de vărsătură
.
Indicaţii :
• gastroenterite,
• toxinfecţii alimentare

PROFESOR: MIRELA MITROI

 1.7 Materii fecale

• Produse = materii fecale.

• Prelevarea se face direct din rect sau emisie
spontană de scaun.
• Se foloseşte sonda NELATON sau tamponul
rectal.

PROFESOR: MIRELA MITROI

a)prelevarea directă
• din rect se face în dizenterie cronică, la purtătorii de
SHIGELLA, salmonela.
• În cazul folosirii tamponului, asistentul îl va introduce
intrarectal aproximativ 15 cm, iar în cazul folosirii sondei
aceasta va fi ataşată unei seringi.
• După recoltare introduce tamponul în tubul protector şi
menţionează pe etichetă nume, prenume, vârstă, data şi ora
recoltării.

PROFESOR: MIRELA MITROI

b)prelevarea din scaun
• se recomandă pentru toate cazurile de diaree acută.
• Se recoltează din 3 zone diferite ale scaunului sau dacă
acesta prezintă elemente particulare gen sânge sau mucus
se va recolta şi din acele zone.
• Probele recoltate trebuie administrate în maximum 2 ore
uneori chiar la patul bolnavului (dizenterie)
• O astfel de determinare se recomandă
în afecţiuni precum salmoneloze, dizenterie,
enteroviroză sau holeră.

PROFESOR: MIRELA MITROI

1.8 Secreţii uretrale
• Indicaţii : pacienţi cu uretrită. Microbii căutaţi
sunt gonococ, trichomonas, virus herpes.
• Recoltarea se face la aproximativ 2 ore după
momentul micţiunii folosindu-se un tampon steril.
Modalităţile de recoltare sunt uşor diferite în
raport cu cantitatea de secreţie

PROFESOR: MIRELA MITROI

PROFESOR: MIRELA MITROI
 1.9 Recoltarea secreţiei
vaginale
Indicaţii:
• suspiciunea unei afecţiuni genitale prin prezenţa
unor simptome sau
• suspiciune în context epidemiologic, de exemplu
partener confirmat.
• Această manevră se recomandă în vulvovaginite
specifice sau nespecifice.

PROFESOR: MIRELA MITROI

Recoltare
• Asistentul va recomanda pacientei să nu facă toaletă şi va
recolta secreţia adunată în fundul de sac vaginal posterior,
secreţie pe care o va împărţi pe trei tampoane.
• Primul tampon va fi descărcat într-o soluţie salină izotină
şi se va face din el un preparat între lamă şi lamelă.
• Al doilea tampon va folosi la executarea unui frotiu colorat
GRAMM
• Al treilea va fi folosit pentru diagnosticul bacteriologic
adică va fi însămânţat pe medii de cultură specifice.

PROFESOR: MIRELA MITROI

Recoltarea secreţiei vaginale

PROFESOR: MIRELA MITROI

 1.10 Secreţia conjunctivală
• Indicaţii :
• conjunctivite şi cheratite,
• infecţii ale pleoapelor,
• infecţii ale aparatului lacrimal,
• abcese,
• flegmoane orbitale.

PROFESOR: MIRELA MITROI

Recoltare
• pentru exudatul care s-a adunat în sacul
conjunctival(purulent, fibrinos,
pseudomembranos)
• Se folosesc tampoane umectate în
bulion nutritiv sau prin capilarite cu
ajutorul micropipetei aplicată direct în
sacul conjunctival.

PROFESOR: MIRELA MITROI

• Recoltare prin raclaj cu ajutorul unei spatule
sterile de platină.
• înaintea manevrei de toaletare a feţei care ar
putea îndepărta secreţiile din sacul
conjunctival,
• fără a exista un machiaj al feţei
• anterior oricărei terapii antimicrobiene,
antifungice, (ar diminua posibilitatea
identificării germenului).

PROFESOR: MIRELA MITROI

 1.11 Recoltarea puroiului

• format din leucocite, (polimorfonucleare neutrofile în

fază acută şi monocite în fază cronică) asociate cu
resturi de celule şi microorganisme de regulă
fagocitate.

PROFESOR: MIRELA MITROI

• Scurgerea de puroi poartă numele de supuraţie, se
întâlneste în:
• interstitiile cutanate (pustule, abcese, furuncule,
hidrosadenită),
• țesuturile musculoscheletice (flegmoane-mai ales
fesiere și periamigdaliene- sau abcese),
• viscere sub formă de abcese,
• cavităţi preformate (sinusurile paranazale, pleură-
empiem, pericard, urechea medie sau peritoneu)
• pe suprafete tisulare denudate (plăgi arse).

PROFESOR: MIRELA MITROI

PROFESOR: MIRELA MITROI
• Proba se trimite în maximum 2 ore la laborator
pentru a fi însămânţat.
• Metode de recoltare:
• puncţia aspiraţie,
• chiuretajul
• biopsia.
• Dacă este vorba de o leziune cronică (mai săracă
în microorgnisme patogene) cantitatea de puroi
recoltată trebuie să fie mai mare.
• se vor face două recoltări în două recipiente
diferite sterile: unul pentru bacterii aerobe unul
pentru bacterii anaerobe,
PROFESOR: MIRELA MITROI
 •2. Recoltarea
produselor sterile

PROFESOR: MIRELA MITROI

Produsele normal sterile pentru
organismul uman sunt :

Sângele
Lichidul cefalorahidian
Urina
Bila
Lichidele din seroase
Ganglionii limfatici

PROFESOR: MIRELA MITROI

 2.1 Sângele

• Prin recoltare de sânge se pot face :

• Examene bacteriologice de tip
hemocultură
• Examene serologice de identificare a
anticorpilor
• Examene biochimoce
• Examene parazitologice
• Examene hematologice
PROFESOR: MIRELA MITROI
 2.1.1 Hemocultura

• Scop: punerea în evidenţă a prezenţei în

sânge de bacterii sau viruşi.

PROFESOR: MIRELA MITROI

Indicaţii :

• Febră prelungită a cărei cauză nu poate fi

precizată
• Infecţii suspectate a fi de plurietiologie
• Sindroame septicemice
• Infecţii sistemice care au patogeni
specifici de tip leptospiroză
• Stări febrile la persoane
imunocompromise.
PROFESOR: MIRELA MITROI
• Se recoltează de regulă 50-100 ml sânge iar
pentru copii 20-50 ml.
• Obligatoriu înaintea iniţierii oricărui
tratament antibiotic,
• de regulă cât mai aproape de debutul bolii şi
• obligatoriu în croşet febril, sau daca acesta
nu este semnalat în stare de frison.
• De obicei 3 recoltări în 24 de ore.

PROFESOR: MIRELA MITROI

Recoltare:
• Se va alege de obicei
vene de la plica cotului,
• Se va dezinfecta
tegumentul cu alcool
iodat 2%,
• după un minut se va
badijona cu eter pentru
a îndepărta iodul şi a
lăsa tegumentul cât mai
uscat.
PROFESOR: MIRELA MITROI
• Sângele recoltat, se va dispune în două
flacoane , unul pentru aerob si celălalt
pentru mediul anaerob, se va omogeniza
bine flaconul pentru a se amesteca sângele
cu mediul de cultura
• înainte de transport se va menţiona pe
eticheta flaconului nume, prenume, vârstă,
data şi ora recoltării.

PROFESOR: MIRELA MITROI

Flacoane cu medii de cultura
pentru hemocultura

PROFESOR: MIRELA MITROI

În laborator:
• Se vor incuba flacoanele la 37gC şi se vor
examina zilnic macroscopic timp de 7 zile.
• În condiţiile în care constată că se dezvoltă
germeni se va trece la o subcultivare pe
medii specifice care va permite identificarea
lor şi ulterior o antibiogramă.

PROFESOR: MIRELA MITROI

2.1.2 Determinări serologice

• Se vor recolta 10 ml de sânge

puncţionând vena de la plica cotului.

PROFESOR: MIRELA MITROI

 2.2 Lichidul cefalorahidian.

Caracteristicile normale ale lichidului sunt:

• fluid steril,
• clar
• incolor,
• Conţine un număr mediu de 3-10 celule
(limfocite)/mm3 şi o cantitate de 50-70
mg/dl de glucoză.
PROFESOR: MIRELA MITROI
PROFESOR: MIRELA MITROI
Căile posibile de infectare a
sistemului nervos
• Hematogenă: consecinţă a unor bacteriemii sau
viremii cu diverse porţi de intrare
• Tecile limfatice olfactive de la nivelul
nazofaringelui
• Contiguitate de la focare infecţioase din
vecinătate cum ar fi cele de tip otomastoidită
• Din căi exterioare cum ar fi puncţii rahidiene
sau intervenţii chirurgicale pe nevrax

PROFESOR: MIRELA MITROI

Recoltarea :
• Prin rahicenteză la nivel L3-L5.
• În cazul puncţiei lombare, bolnavul se aşează în
pat în poziţie caracteristică de cocoş de puşcă,
• se face o dublă dezinfecţie a zonei cu alcool şi
apoi tinctură de iod, pe suprefaţa unui pătrat cu
latura de 20 cm,
• se pătrunde în spaţiul intervertebral l4-l5.
• se recoltează 5-10 ml în două, trei tuburi.
PROFESOR: MIRELA MITROI
Indicaţii :

• - meningite de etiologie bacteriană,

virală , fungică, parazitară
• - meningoencefalită
• - sindroame meningeale care apar în
cursul altor boli care în evoluţia lor
afectează SNC
• - supuraţii cerebrale de tip abces

PROFESOR: MIRELA MITROI

Examinare:
• macroscopică a lichidului care poate orienta
diagnosticul,
• un alt tub urmează procedura de centrifugare după
care
• se fac frotiuri din sediment,
• se colorează şi se examinează prin diverse metode
microscopice în cadrul examenului direct şi de
asemenea
• se practică cultivarea germenilor pe diferite medii
specifice. PROFESOR: MIRELA MITROI
 2.3 Urina

 Indicaţii:

• -Suspiciune de infecţii urinare

• -Evaluare periodică în cazul unor boli tip
diabet.

PROFESOR: MIRELA MITROI

Recoltare:
• Metoda jetului întrerupt (de mijloc).
• se recomandă pacientului să-si facă toaleta
organelor genitale externe cu apă şi săpun,
• se începe urinarea în vasul de toaletă şi după
câteva secunde se întrerupe şi se pune
recipientul în care se continuă urinarea.
• Recipientul este apoi etichetat cu nume
prenume, pacient, data şi ora recoltării.
• La nou născuţi şi sugari se poate aplica
puncţia vezicală prin tehnica de aspiraţie
suprapubiană.
PROFESOR: MIRELA MITROI
• folosirea cateterului este necesara in cazul
pacienţilor necooperanţi, a celor care nu pot
micţiona din diferite cauze (glob vezical),
etc. Obligatoriu, la sfârşitul acestei
manevre, se vor face instilaţii cu soluţii
antibiotice de neomicină, polimixină în
scopul prevenirii infecţiei.

PROFESOR: MIRELA MITROI

Urocultura
• metodă specifică cantitativă de recoltare
• scop - identificarea numărului de germeni
metodă.

PROFESOR: MIRELA MITROI

 2.4 Bila

• se fac determinări:
• bacteriologice,
• parazitologice şi
• biochimice.

• Metoda de recoltare este tubajul

duodenal cu sonda EINHORN.
PROFESOR: MIRELA MITROI
Sonda Einhorne – tubajul duodenal

PROFESOR: MIRELA MITROI

Se recoltează
• Bila A, numită şi bilă coledociană este
primul lichid care se recoltează de culoare
galbenă şi de obicei limpede.
• Bila B, numită şi veziculară, se recoltează
după 15-25 minute într-o cantitate
paroximativă de 100-200ml
• Bila C, numită şi hepatică, este galben
deschisă.
PROFESOR: MIRELA MITROI
Interpretare:
• În mod normal bila este absolut limpede,
• în stari patologice poate contine mucus sau
puroi. D
• se apreciază o bilicultură pozitivă dacă
numărul de bacteii/ml depăşeşte 105.
• Cel mai adesea infectează bila bacterii cu origine
intestinală cum ar fi proteus, slamonela, coli,
enterococi, clepsiela, paraziţi de tip giardia şi
amibe sau levuriPROFESOR:
de tip MIRELA
candida.
MITROI
 2.5 Exudate seroase
• a. puncţia pleurală:
• indicată în suspiciuni de pleurezii de diverse
etiologii,
• Se practica în zone de matitate absolută.
• Se extrag în medie 20-40 ml de lichid
pleural care se distribuie în 2-3 tuburi
sterile.
• Fiecare tub se inscripţionează cu numele şi
prenumele pacientului, data şi ora recoltării.
PROFESOR: MIRELA MITROI
Examinare
• examen macroscopic - orientează
asupra diagnosticului
• examen direct microscopic pe frotiu în
diverse coloraţii,
• insămânţare pe medii de cultură
specifice pentru confirmarea etiologiei.

PROFESOR: MIRELA MITROI

• b. Puncţia pericardică:

- se face cu maximă atenţie şi

- numai în condiţii absolut necesare

PROFESOR: MIRELA MITROI

c. Puncţia peritoneală

• în suspiciuni de ascită sau peritonită.

• Lichidul recoltat este supus ulterior
examenulu biochimic, important în cazul
ascitelor şi
• examinărilor microscopice
• însămânţării pe medii de cultură
specifice pentru peritonitele bacteriene,
(plurietiologice).
PROFESOR: MIRELA MITROI
d. Puncţia auriculară
• In afecţiuni ale urechii medii.
• Cel mai adesea în aceste procese sunt
incriminaţi:
• - streptococii,
• - stafilococii,
• - germeni enterali.

PROFESOR: MIRELA MITROI

 2.6 Produs de puncţie
ganglionară
• puncţia ganglionară = metodă
de extirpare şi analiză a structurii şi
conţinutului unui ganglion
• se practică în scopul depistării
etiologiei, dar numai pentru ganglionii
aflaţi la suprafaţă.
• Cel mai adesea se practică această
metodă atunci când se suspectează o
tuberculoză ganglionară.
PROFESOR: MIRELA MITROI