Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1-608/2018
/12-1-58267-04092018/
SENTINŢĂ
În numele Legii
examinând în ședință judiciară publică, în ordinea procedurii generale, cauza penală de învinuire
a lui:
Urmărirea penală în prezenta cauză a fost pornită pe 21.06.2018, în temeiul art. 145 alin.(2) lit. i)
Cod penal, pe faptul omorului intenţionat a lui ***** de către două persoane;
Prin ordonanţa din 21.06.2018 a fost pornită urmărirea penală, în temeiul art. 328 alin.(2) lit. b)
Cod penal, pe faptul excesului de putere comis de către colaboratorul de poliţie *****, însoţit de aplicarea
armei;
Prin ordonanţa din 03.07.2018 ambele cauze au fost conexate într-o singură procedură;
Învinuitul ***** a fost reţinut, în conformitate cu prevederile art. 166-167 Cod de procedură
penală, la data de 21.06.2018, orele 08:08 min.;
În privinţa învinuitului/inculpatului ***** a fost aplicată măsură preventivă la faza de urmărire
penală şi de cercetare judecătorească – arestarea preventivă, cu calcularea duratei detenţiei din data de
21.06.2018, orele 08:08, fiind prelungită prin încheierile judecătorului de instrucţie şi ale instanţei de
fond, până pe 21.06.2019, orele 08:08 min.;
Învinuitul ***** a fost reţinut, în conformitate cu prevederile art. 166-167 Cod de procedură
penală, la data de 21.06.2018, orele 08:15 min.;
În privinţa învinuitului/inculpatului ***** a fost aplicată măsură preventivă la faza de urmărire
penală şi de cercetare judecătorească – arestarea preventivă, cu calcularea duratei detenţiei din data de
21.06.2018, orele 08:15, fiind prelungită prin încheierile judecătorului de instrucţie şi ale instanţei de
fond, pînă pe 09.10.2018, orele 08:15 min.;
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17.09.2018 a fost înlocuită măsura preventivă arestarea
preventivă aplicată inculpatul ***** cu arestare la domiciliu pe un termen de 30 de zile, cu includerea în
termen a duratei arestării preventive din 09.09.2018, orele 08:15 min., până pe 17.09.2018, orele 14:45
min.;
Prin încheierea instanţei de fond din 05.10.2018 a fost înlocuită arestarea la domiciliu aplicată
inculpatului ***** cu liberare provizorie sub control judiciar, măsura preventivă fiind prelungită prin
încheierile instanţei de fond până pe 05.08.2019, orele 08:15 min.;
Cauza penală a parvenit în instanță pe 04.09.2018, fiind judecată în ordinea procedurii generale,
în perioada – 07.09.2018 până pe 20.06.2019, cu respectarea procedurii de citare legală;
Acuzatorul de stat, Valentina Ciobanu, în dezbateri judiciare, a pledat pentru recunoașterea
inculpatului ***** vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. (1) şi art. 328 alin.(2) lit.
b) Cod penal, cu aplicarea acestuia a pedepsei cu închisoarea pe un termen de 14 ani închisoare pentru
comiterea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(1) Cod penal și 5 ani închisoare cu privarea de dreptul de
a exercita funcții în organele de drept pe un termen de 10 ani pentru comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 328 alin.(2) lit. b) Cod penal. Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, a
solicitat a-i stabili pedeapsa definitivă de 18 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
închis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în organele de drept pe un termen de 10 ani;
Acuzatorul de stat, Valentina Ciobanu, în dezbateri judiciare, a pledat pentru recunoașterea
inculpatului ***** vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.*****2 alin.(4) și art. 328 alin.(2)
lit. b) Cod penal, cu aplicarea în privința acestuia a pedepsei penale sub forma de închisoare pe un termen
de 5 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea
pe un termen de 10 ani;
Succesorii părţii vătămate, ***** ***** şi ***** *****, în dezbateri judiciare, au pledat pentru
recunoașterea inculpaților vinovați de comiterea infracțiunilor imputate cu aplicare în privința acestora a
celor mai aspre pedepse prevăzute de legea penală;
Reprezentanţii succesorilor părţii vătămate, avocaţii Alexei Frunze şi Nicolae Chiriac, în
dezbateri judiciare, au pledat pentru recunoașterea inculpaților vinovați de comiterea infracțiunilor
imputate cu aplicare în privința acestora a pedepselor conform legii;
Totodată, reprezentanţii succesorilor părţii vătămate au solicitat admiterea acțiunii civile cu
încasarea din contul lui *****, în beneficiul lui ***** *****, a sumei de 500 000 euro cu titlu de
prejudiciu moral și din contul lui *****, în beneficiul lui ***** *****, a sumei de 250 000 euro cu titlu
de prejudiciu moral. Au mai solicitat încasarea în mod solidar din contul inculpaților ***** și *****, în
beneficiul lui ***** *****, a sumei de 20 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică;
Partea vătămată *****, în dezbateri judiciare, a pledat pentru condamnarea inculpaților potrivit
legii;
Apărătorul inculpatului *****, avocatul Gorenco *****ia, în dezbateri judiciare, o poziție fermă
în apărarea inculpatului nu a formulat;
Apărătorul inculpatului *****, avocatul Tudor Chirtoacă, în dezbateri judiciare, a pledat pentru
pronunțarea la caz în privința lui ***** a unei sentințe de achitare, de comiterea infracțiunii prevăzute de
art.42 alin.(4), art.328 alin.(2) lit. b) Cod penal, din lipsa în acțiunile acestuia a elementelor constitutive
ale infracțiunii incriminate, revocarea măsurii preventive aplicate și prelungite cu eliberarea pașapoartelor
la pronunțarea hotărârii, respingerea ca fiind nefondate a acțiunilor civile formulate de către succesorul
părții vătămate, recunoașterea dreptului lui ***** de reabilitare judecătorească deplină, respingerea
cerințelor procurorului de încasare a cheltuielilor judiciare și trecerea acestora în contul statului,
restituirea lui ***** a telefonului mobil de model ”Iphone X”, cu husă de culoare sură închis, recunoscut
corp delict prin ordonanța procurorului din 22.06.2018.
A C O N S T A T A T:
133. Potrivit art.72 alin.(4) Cod penal, pedeapsa stabilită inculpatului ***** urmează a fi
executată în penitenciar de tip închis, acesta fiind condamnat pentru o infracţiune deosebit de gravă.
134. Potrivit art. 395 alin.(1) lit.5) Cod de procedură penală, în dispozitivul sentinței de
condamnare trebuie să fie arătată dispoziția privitoare la măsura preventivă ce se va aplica inculpatului
până când sentința va deveni definitivă.
135. Curtea Europeană a apreciat că, după pronunţarea unei hotărâri de condamnare, privarea de
libertate a unei persoane, chiar în timpul judecării propriului apel, este întemeiată pe cazul specificat în
art. 5 § 1 lit. a) din Convenţia europeană, neavând drept scop aducerea unei persoane în faţa autorităţii
competente, după cum prevede art. 5 § 1 lit. c).
136. Drept urmare instanţa va dispune menţinerea măsurii preventive – arestarea preventivă în
privinţa inculpatului *****, până la intrarea în vigoare a prezentei sentinţe.
137. În latura aplicării măsurii preventive în privința inculpatului instanţa a luat în considerare că
dreptul la libera circulaţie este un drept fundamental şi asigurat tuturor persoanelor. Totodată atât legea
naţională, cât şi legislaţia internaţională prevede situaţii când acest drept al persoanei poate fi limitat.
Astfel instanţa de judecată ajunge la concluzia că aflarea în stare de arest a inculpatului este prevăzută de
legislaţia în vigoare, este necesară într-o societate democratică pentru asigurarea executării sentinței, iar
ingerinţa în dreptul la liberă circulaţie al inculpatului este proporţională cu circumstanţele cauzei.
138. În conformitate cu prevederile art. 385 alin.(1) pct.13) Cod de procedură penală, la
adoptarea sentinţei, instanţa de judecată soluţionează chestiunea cu privire la corpurile delicte.
139. În acest sens, instanța de judecată va dispune după cum urmează:
140. Corpurile delicte păstrate la materialele cauzei, precum şi transmise spre păstrare în camera
de corpuri delicte a Procuraturii mun. Chişinău şi anume:
- mostrele de la locul comiterii infracțiunii, împachetate în plicurile nr. 1A (în care se află
pachetele de la 1-10), 1B (în care se află pachetul 11), 1D (șezlong), 1E (în care se află pachetele de la
13-20), pachetul nr. 2 (în care se află 2 bețișoare cu vată), precum și 1 pereche de blugi, 1 maiou cu urme
de culoare brun-roșietică, ridicate de la ***** *****, recunoscute prin ordonanța din 22.06.2018; mostre
de spălături de pe mâni ridicate de la ***** (pachetele nr. 2 și 3), recunoscute și atașate prin ordonanța
din 21.06.2018. mostre de spălături de pe mâni ridicate de la ***** (pachetele C, D, E), recunoscute și
atașate prin ordonanța din 22.06.2018 – urmează de nimicit, la intrarea în vigoare a sentinţei.
- un tub de cartuș, recunoscut prin ordonanța din 22.06.2018; (un) pistol de model ***** cu
nr. *****; 1 (un) încărcător cu 8 cartușe, calibrul 9mm; 1 (un) încărcător cu 7 cartușe, calibrul 9mm,
recunoscute prin ordonanța din 22.06.2018 – de transmis subdiviziunii specializate din cadrul IGP al
MAI, la intrarea în vigoare a sentinţei;
- un pistol de model ***** cu nr. *****; 1 (un) încărcător cu 12 cartușe, calibrul 9x19mm; 1
(unu) telefon mobil de model „Iphone X” cu husă de culoare sură închis, ce aparțin lui *****, ridicate şi
recunoscute corpuri delicte prin ordonanța din 22.06.2018 – de restituit titularului legal, la intrarea în
vigoare a sentinţei;
- documentele de evidenţă contabilă ridicate de la SRL ***** prin ordonanţele din
21.06.2018 – de restituit administratorului întreprinderii, la intrarea în vigoare a sentinţei;
- un telefon de model „Samsung GT-55610” şi un telefon de model „Nokia RM944” ce
aparțin lui ***** *****, ridicate în cadrul percheziției din 20.07.2018 - de restituit titularului legal, la
intrarea în vigoare a sentinţei.
141. Acţiunea civilă în cadrul procesului penal a fost intentată, la cererea succesorilor părții
vătămate, ***** ***** și ***** *****, prin intermediul reprezentanţilor, avocaţilor Alexei Frunze şi
Nicolae Chiriac.
142. Prin cererea înaintată s-a invocat cu referire la dauna morală că, instanţa de judecată
urmează să ia în considerare suferinţele fizice ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic, pierderea
speranţei în viaţă, pierderea onoarei prin defăimare, suferinţele psihice provocate de decesul rudelor
apropiate etc. Se prezumă că violarea integrităţii corporale cauzează inevitabil anumite suferinţe psihice.
În partea ce ţine de admitere a acţiunii civile, consideră că instanţa urmează s-o admită integral reieşind
din următoarele motive.
Urmează a se ţine cont de caracterul vătămărilor corporale cauzate lui *****, or acesta a fost
împuşcat şi a decedat la scurt timp, prin care acţiuni succesorului părţii vătămate ***** ***** i s-a
cauzat suferinţe fizice de o intensitate foarte înaltă, s-a aflat şi se află într-o stare profundă de stress, a
pierdut speranţă că va putea avea în viitor o viaţă normală, odată ce şi-a pierdut copilul său la o vârstă
atât de fragedă, prin aceasta cauzându-i-se suferinţe psihice conside*****le. încrederea în capacitatea
sa de a se autocontrola a scăzut, mai mult ca atât succesorul părţii vătămate a pierdut speranţa că
aceasta va fi îngrijit la bătrânețe de copilul său, ceea ce îi creează o stare psiho-emoţională de depresie.
Aceasta are nevoie de asistenţă medicală, inclusiv cursuri de reabilitare psiho-emoţională. Potrivit
Recomandării Curţii Supreme de Justiţie nr. 6 din 04.07.2005 privind satisfacţia echitabilă, "Integritatea
fizică a persoanei este un atribut esenţial şi un drept fundamental al persoanei, care în caz de orice
vătămare corporală poate pretinde o compensaţie bănească sau de altă natură atât prin sistemul
asigurărilor sociale cit şi prin repararea prejudiciului cauzat prin vătămare a integrităţii corporale sau
prin altă vătămare a sănătăţii ori prin deces.
Totodată raporturile juridice privind repararea prejudiciului cauzat prin vătămare a integrităţii
corporale sau prin altă vătămare a sănătăţii ori prin deces se consideră că au apărut Ia data la care sînt
întrunite toate condiţiile răspunderii delictuale.
Instanţele de judecată vor avea în vedere faptul că răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin
vătămare a integrităţii corporale sau prin altă vătămare a sănătăţii este o răspundere delictuală, care
trebuie să conţină în sine următoarele condiţii generale, inclusiv şi în cazurile vătămării sănătăţii în
timpul executării obligaţiunilor de serviciu: - existenţa unei fapte ilicite, adică acţiune sau inacţiune care
are ca rezultat încălcarea drepturilor subiective sau interesele legitime ale unei persoane; - existenţa
unui prejudiciu care constă în rezultatul sau efectul negativ suferit de o persoană prin vătămare a
integrităţii corporale sau prin altă vătămare a sănătăţii ori prin deces datorită faptei ilicite săvârșite de o
altă persoană sau ca urmare a "daunei cauzate" de un animal sau prin surparea construcţiei, pentru care
persoana este ţinută să răspundă; - legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, adică
prejudiciul cauzat sănătăţii să fie o consecinţă a faptei ilicite. Raportul cauzal între fapta ilicită a
autorului prejudiciului şi vătămarea sănătăţii are ca urmare pierderea posibilităţii persoanei
prejudiciate de a obţine venit; - existenţa vinovăţiei persoanei care a săvârșit fapta ilicită;”
Ţine să atragă atenţia instanţei de judecată că inculpatul ***** la data comiterii infracţiunii era
angajat al Statului Republica Moldova prin exercitarea atribuțiilor de polițist. Totodată anume
inculpatul ***** l-a instigat şi l-a determinat pe ***** să facă abuz de serviciu, iar la comiterea
infracţiunii l-a determinat pe acesta să folosească arma din dotare de model "*****” cu n/î ***** iar
***** arma de model Glock-17 PHC” cu n/î 765. Astfel că, la caz, sunt direct aplicabile prevederile
jurisprudenței CtEDO în materia reparării prejudiciului cauzat ca urmare a unei crime imputabile
Statului Republica Moldova (direct sau prin ricoşeu) violarea art.2 CEDO şi anume principiul restituito
in integrum. La caz vinovăţia Statului Republica Moldova este aplicabilă pe motiv că infracţiunea a fost
comisă de o persoană publică, poliţist.
Potrivit art.*****1 al CEDO, dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenţiei sau a
Protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al înaltei Părţi Contractante nu permite decât o înlăturare
incompletă a consecinţelor acestei încălcări, Curtea acordă părţii lezate, dacă este cazul, o satisfacţie
echitabilă.
În acest sens, ţine să menţioneze că, potrivit jurisprudenţei CEDO, instanţele judecătoreşti din
ţara noastră ar putea să acorde satisfacţie morală la constatarea violării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale, şi anume: violarea art.2 CEDO 6000-50000 Euro, echivalentul în lei moldoveneşti.
Conform practicii CtEDO pentru violarea art. 2 Curtea a acordat în cauze similare împotriva
Moldovei următoarele sume cu titlu de prejudiciu moral: cauza Gasanov c. Moldovei 12,000 cauza
Corsacov c. Moldovei cel puţin 20,000 Euro, cauza Timuş şi Ţăruş c. Moldovei 25 000 Euro, cauza
Gurgurov c. Moldovei*****5,000 Euro, cauza Ghimp c. Moldovei (50,000 Euro).
La stabilirea cuantumului prejudiciului moral cauzat, urmează a se ţine cont de atitudinea
învinuitului faţă de urmările provocate părţii vătămate, nici unul din inculpaţi elementar niciodată nu a
încercat să-şi ceară scuze de la succesorii părţii vătămate în legătură cu cele întâmplate, nu a încercat în
nici un fel să repare prejudiciul cauzat ca urmare a acţiunilor sale prejudiciabile apărute din vina lui
***** şi *****. De asemenea, ***** datorită funcţiilor oficiale pe care le-a ocupat în mun. *****, dar şi
a faptului că ***** este un om de afaceri bine cunoscut în mun. *****, aceştia au încercat de a influenţa
mersul urmăririi penale, prin nimicirea de probe şi tentative de influențare a persoanelor responsabile
din cadrul urmăririi penale la luarea deciziilor. Toate aceste circumstanţe urmează să influențeze la
adoptarea deciziei instanţei de judecată.
Astfel în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice)
prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de
legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului
prin echivalent bănesc (art.1422 CC). Prejudiciul moral se repară indiferent de existenţa şi întinderea
prejudiciului patrimonial.
Ţine să menţioneze instanţei că infracţiunea a fost comisă prin complicitate, de către două
persoane, astfel că responsabil de cauzarea prejudiciul moral este inclusiv cet. ***** care l-a instigat pe
***** la comiterea infracţiunii prevăzute de art. 328 alin.(2) lit. b) Cod penal, care la data de
21.06.2018 s-a aflat împreună cu ***** pe teritoriul bazinului acvatic "*****" al cărui proprietar este,
în afara orelor de program ca poliţist şi care a participat la comiterea infracţiunii de omor intenţionat.
Instanţa urmează să ţină cont de starea succesorului părţii vătămate, de raportul de cauzalitate
dintre acţiunilor pârâților/inculpaţilor şi cauzarea de prejudicii, în special de poziţia de dezvinovăţire
adoptată în cadrul dosarului penal, de acţiunile acestora, inclusiv prin nimicirea de probe şi tentative de
muşamalizare a dosarului penal.
Mai mult ca atât, instanţa urmează să ţină cont de vârsta la care ***** ***** şi-a pierdut
copilul şi consecinţele pe care le poate avea orice stare de stres pe viitor. Succesorul părţii vătămate
frecventează cursuri de restabilire a sănătăţii şi se află la îngrijire la medicul psiholog. La caz,
cuantumul prejudiciului moral solicitat de succesorul părţii vătămate în sumă de 500 000 euro din contul
lui Cojocari ***** Valeriu şi suma de 250 000 Euro din contul lui *****, respectă principiul satisfacţiei
echitabile garantat de art.41 CEDO, or instanţa urmează să ia obligatoriu în consideraţie principiul
general al echităţii iar suma nu trebuie să fie vădit disproporţionată cu sumele acordate de Curtea
Europeană în cauze similare. Sarcina probării prejudiciului moral nu poate fi pusă exclusiv pe seama
reclamantului şi se apreciază individual pentru fiecare caz, luându-se în consideraţie argumentele
ambelor pătți în proces şi ecluzându-se pretenţii excesive şi vădit exagerate.
Instanţa urmează să ţină cont că, potrivit art.1416 Cod civil, nu este prevăzută calea prealabilă
de percepere a despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin vătămare a integrităţii corporale sau prin
altă vătămare a sănătăţii ori prin deces, de aceea persoanele vătămate au dreptul de a se adresa cu
acţiuni privind despăgubirile direct în instanţa de judecată.
A solicitat reprezentantul părților vătămate admiterea acţiunii civile, încasarea din
contul lui ***** a.n. 28.03.1969 în beneficiul lui ***** ***** - succesor al părţii vătămate (victima
decedată *****) cu titlu de prejudiciu moral suportat suma în valoare de 500 000 EURO, încasarea din
contul lui ***** a.n. ***** în beneficiul lui ***** ***** - succesor al părţii vătămate (victima decedată
*****) suma de 250 000 EURO cu titlu de prejudiciu moral, încasarea în mod solidar din contul
inculpaţilor ***** a.n. 28.03.1969 şi ***** a.n. *****, în beneficiul lui ***** ***** - succesor al părţii
vătămate (victima decedată *****) suma de 20 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică.
143. Succesorii părții vătămate, ***** ***** și ***** *****, au susținut acțiunea civilă
înaintată și au solicitat admiterea acesteia după cum a fost expusă în scris de către reprezentantul său.
144. Apărătorul inculpatului *****, precum și însăși inculpatul ***** poziția asupra acțiunii
civile nu și-au expus-o.
145. Reprezentantul inculpatului *****, avocatul Tudor Chirtoacă, a solicitat respingerea acțiunii
în privința lui *****, pe motiv că ultimul nu a săvârșit infracțiunea imputată.
146. Inculpatul ***** a susținut poziția expusă de avocatul său.
147. În corespundere cu art. 219 alin.(1) Cod de procedură penală, acţiunea civilă în procesul
penal poate fi intentată la cererea persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii
materiale, morale sau, după caz, le-a fost adusă daună reputaţiei profesionale nemijlocit prin fapta
(acţiunea sau inacţiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvîrşirea acesteia.
148. În continuare articolului menționat, alin.(4) stabilește că la evaluarea cuantumului
despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanţa de judecată ia în considerare suferinţele fizice
ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic, pierderea speranţei în viaţă, pierderea onoarei prin
defăimare, suferinţele psihice provocate de decesul rudelor apropiate etc.
149. Subsecvent, art.219 alin.(7) prevede că, în caz de deces al persoanei fizice care este în drept
de a înainta o acţiune civilă în procesul penal, acest drept trece la succesorii ei, iar în caz de reorganizare a
persoanei juridice – la succesorul ei de drept.
150. Potrivit art. 1422 Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral
(suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în
alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la
reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de existenţa şi
întinderea prejudiciului patrimonial.
151. Conform art.1423 Cod civil, mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral se determină
de către instanţa judecătorească reieşind din caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice şi fizice cauzate
persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, (dacă vinovăţia este condiţie a
răspunderii), şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate.
Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa judecătorească, luând în
consideraţie circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul (locul, timpul, vârsta etc.), precum şi statutul
social al persoanei vătămate.
152. Cu referire la repararea prejudiciului moral instanța invocă singura concluzie în acord cu
practica CEDO, care a făcut o serie de aprecieri notabile în ceea ce priveşte proba prejudiciului moral, în
sensul că proba faptei ilicite este suficientă, urmând ca prejudiciul şi raportul de cauzalitate să fie
prezumate. Instanţele urmează să deducă producerea prejudiciului moral din simpla existenţă a faptei
ilicite de natură să producă un asemenea prejudiciu, soluţia fiind determinată de caracterul subiectiv
intern al prejudiciului moral, proba sa directă fiind practic imposibilă.
153. Deci, în situația în care instanța de judecată l-a recunoscut vinovat pe inculpatul ***** de
comiterea infracțiunilor imputate, printre care și omorul intenționat a lui *****, stabilește ca fiind drept
suficient acest fapt, pentru ca ultimul să se facă responsabil de repararea prejudiciului moral cauzat
succesorilor părții vătămate.
154. În acest caz, prejudiciul moral cauzat succesorilor părții vătămate și raportul de cauzalitate
se prezumă din simpla existență a faptei ilicite și anume a omorului lui *****, fiul lui ***** și al Nataliei
*****.
155. Totodată, instanța subliniază că prin infracțiunea de omor intenționat a lui *****, inculpatul
a supus părinții victimei la suferințe enorme, greu de suportat, care au un impact ireversibil asupra
sănătății fizice și psihice, acest fapt fiind atestat şi prin unele date medicale prezentate în şedinţă de
succesorii părții vătămate.
156. În partea ce ține de cuantumul despăgubirii instanța împărtăşeşte criteriul general evocat de
instanţa europeană, potrivit căruia despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de
proporţ*****alitate cu atingerea adusă, având în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor sociale
ocrotite, intensitatea şi gravitatea atingerii adusă acestora.
157. Instanța îşi va întemeia poziția pe decizii ale Curţii Europene care constituie izvor de drept,
făcând parte din legislaţia internă odată cu ratificarea Convenţiei.
158. În final, la stabilirea compensației bănești pentru prejudiciul moral cauzat succesorilor părții
vătămate, instanța a ținut cont de gravitatea infracțiunilor comise, de intensitatea și caracterul suferințelor
fizice și psihice cauzate, toate în raport cu practica instanței europene, astfel încât va dispune admiterea
parţială a acţiunii civile înaintată de avocaţii Alexei Frunze şi Nicolae Chiriac, în interesele succesorilor
părţii vătămate, ***** Osipiciuc şi ***** *****, prin încasarea din contul lui *****, în beneficiul lui
***** ***** şi ***** ***** a sumei de 300 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, care, potrivit
standardelor şi practicii judiciare constante a Republicii Moldova va constituie o satisfacţie efectivă
pentru dauna provocată prin infracţiune, în acelaşi timp, urmînd a se ţine cont şi de faptul că inculpatul
este supus şi unei pedepse aspre cu închisoarea ce depăşeşte 12 ani, cirsumstanţă care de asemenea vine
să compenseze succesorilor părţii vătămate suferinţele de ordin moral cauzate în urma decesului rudei
apropiate.
159. În ceea ce ține de cerința privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică instanța face
referire la prevederile art. 228 alin.(5) Cod de procedură penală ce stipulează că cheltuielile suportate de
persoanele menţionate la alin.(1) vor fi recuperate la cererea acestora în baza unei hotărâri a organului de
urmărire penală sau a instanţei în mărimea stabilită de legislaţia în vigoare.
160. Art.229 Cod de procedură penală stabilește că cheltuielile judiciare sânt suportate de
condamnat sau sunt trecute în contul statului. Instanţa de judecată poate obliga condamnatul să recupereze
cheltuielile judiciare, cu excepţia sumelor plătite interpreţilor, traducătorilor, precum şi apărătorilor în
cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat, atunci când aceasta
o cer interesele justiţiei şi condamnatul nu dispune de mijloacele necesare.
161. Instanța constată conform bonului de plată seria PL nr.257798 că, în beneficiul avocatului
Alexei Frunze a fost încasată suma de 20000 (douăzeci mii) lei din contul lui ***** ***** pentru
acordarea asistenței juridice în prezenta cauză penală.
162. La caz, ținând cont de circumstanțele elucidate, instanța va admite capătul de cerere privind
încasarea cheltuielilor de asistență juridică și va dispune încasarea din contul lui *****, în beneficiul lui
***** ***** și ***** ***** a sumei de 20 000 lei suportate în legătură cu asigurarea asistenței juridice
calificate din partea avocatului Alexei Frunze.
163. În restul pretenţiilor, acţiunea civilă înaintată în interesele succesorilor părţii vătămate
urmează a fi respinsă ca fiind nefondată.
164. La rîndul său, acţiunea civilă înaintată împotriva lui ***** urmează a fi respinsă ca
nefondată, ținând cont că procesul penal în privința acestuia a fost încetat în temeiul art. 332 alin.(2) Cod
de procedură penală şi art.*****41 alin.(1) lit. b) Cod contravenţ*****al, pe motiv că la momentul
comiterii, fapta acestuia constituia contravenţia prevăzută de art. 363 Cod contravenţ*****al.
165. În cadrul dezbaterilor judiciare, procurorul a solicitat încasarea din contul inculpaților
***** și *****, în folosul statului, a cheltuielilor de judecată în mărime de 82*****14 lei, care constituie
costul rapoartelor de expertiză judiciare efectuate la faza de urmărire penală.
166. În conformitate cu prevederile art. 227 Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sânt
cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal.
167. Potrivit alineatului (2), cheltuielile judiciare cuprind sumele: 1) plătite sau care urmează a fi
plătite martorilor, părţii vătămate, reprezentanţilor lor, experţilor, specialiştilor, interpreţilor,
traducătorilor şi asistenţilor procedurali; 2) cheltuite pentru păstrarea, transportarea şi cercetarea
corpurilor delicte; 3) care urmează a fi plătite pentru acordarea asistenţei juridice garantate de stat;*****)
cheltuite pentru restituirea contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de efectuare a
expertizei judiciare sau de reconstituire a faptei; 5) cheltuite în legătură cu efectuarea acţiunilor
procesuale în cauza penală.
168. Conform art. 229 alin.(1) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sânt suportate de
condamnat sau sânt trecute în contul statului.
169. Prevederile alineatului doi stipulează că, instanţa de judecată poate obliga condamnatul să
recupereze cheltuielile judiciare, cu excepţia sumelor plătite interpreţilor, traducătorilor, precum şi
apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat,
atunci când aceasta o cer interesele justiţiei şi condamnatul nu dispune de mijloacele necesare.
170. Astfel, cadrul legal pre-citat prevede clar şi evident care anume cheltuieli urmează a fi puse
pe seama inculpatului, însă la această categorie nu se includ cheltuielile suportate la efectuarea
expertizelor în speţa. Totodată, potrivit art.143 alin. (1) pct. 2), 3), 5) Cod de procedură penală, expertiza
judiciară se dispune şi se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea gradului de gravitate şi a
caracterului vătămărilor integrităţii corporale; stării psihice şi fizice a bănuitului, învinuitului, inculpatului
– în cazurile în care apar îndoieli cu privire la starea de responsabilitate sau la capacitatea lor de a-şi apăra
de sine stătător drepturile şi interesele legitime în procesul penal; stării psihice sau fizice a părţii
vătămate, martorului dacă apar îndoieli în privinţa capacităţii lor de a percepe just împrejurările ce au
importanţă pentru cauza penală şi de a face declaraţii despre ele, dacă aceste declaraţii ulterior vor fi puse,
în mod exclusiv sau în principal, în baza hotărârii în cauza dată.
171. Prin urmare, aceste cheltuieli sunt puse pe seama statului, prin intermediul organelor de
resort care pornesc urmărirea penală şi se compun din cheltuieli evidente şi strict necesare, în vederea
constatării faptei infracţionale, însă nu constituie cheltuieli suplimentare suportate de către organul de
urmărire penală sau de către instanţă, în legătură cu efectuarea urmăririi penale sau judecării cauzei,
inclusiv prin dispunerea unor expertize suplimentare sau contraexpertize, la solicitarea părţii apărării.
172. Drept urmare, în cazurile când expertiza a fost dispusă de către organul de urmărire penală
sau de către instanţa de judecată, la solicitarea acuzatorului de stat, plăţile necesare pentru efectuarea
expertizei vor fi achitate din contul mijloacelor băneşti a bugetului de stat, or, potrivit art. 227 alin.(1), (3)
şi art. 229 alin.(1) Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sunt cheltuieli suportate potrivit legii
pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, în vederea demonstrării vinovăţiei inculpaţilor în
comiterea infracţiunilor imputate, care se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă
modalitate.
173. Mai mult, se relevă că prevederile alin. (3) al art. 75 din Legea nr. 68 din 14.04.2016 cu
privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar, stipulează expres că, în cauzele penale,
cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt suportate de către ordonatorul expertizei judiciare din
bugetul alocat, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 142 alin. (2) din Codul de procedură penală al
Republicii Moldova.
174. În această ordine de idei, se reţine că potrivit prevederilor art. 142 alin. (2) Cod de
procedură penală, părţile, din iniţiativă proprie şi pe cont propriu, sunt în drept, prin intermediul organului
de urmărire penală, al procurorului sau al instanţei de judecată, să înainteze instituţiei publice de expertiză
judiciară/biroului de expertiză judiciară o cerere privind efectuarea expertizei judiciare pentru constatarea
circumstanţelor care, în opinia lor, vor putea fi utilizate în apărarea intereselor lor.
175. În rezultat, se impune soluția legală de a respinge cerința procurorului de a încasa
cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare din contul inculpaților şi de a trece
cheltuielile în cauză în contul statului.
În temeiul celor expuse şi conducîndu-se de prevederile art. 384-385, 392-395 Cod de procedură
penală, instanţa de judecată, -
HOTĂRĂŞTE:
A-l recunoaşte pe ***** vinovat de săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 145 alin.(1) şi art.
328 alin.(2) lit.b) Cod penal şi a-l condamna:
- în baza art. 145 alin.(1) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă de 11 /unsprezece/ ani
închisoare;
- în baza art. 328 alin.(2) lit.b) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă de 3 /trei/ ani închisoare, cu
privarea de dreptul de a ocupa şi deţine funcţii de răspundere, precum şi funcţii publice şi de demnitate
publică pe un termen de 7 /şapte/ ani.
Potrivit prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracţiuni, prin cumul parţial
al pedepselor aplicate, a-i stabili lui ***** pedeapsa definitivă de 12 /doisprezece/ ani 6 /șase/ luni
închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis şi cu privarea acestuia de dreptul de a
ocupa şi deţine funcţii de răspundere, precum şi funcţii publice şi de demnitate publică pe un termen de 7
/şapte/ ani.
A înceta procesul penal în privinţa lui *****, pe motiv că la momentul comiterii, fapta acestuia
constituia contravenţia prevăzută de art. 363 Cod contravenţional.
În temeiul art.*****41 alin.(1) lit.b) Cod contravenţional, a înceta procesul contravenţional în
privinţa lui *****, pe motiv că fapta acestuia nu mai este considerată contravenţie la data pronunţării
prezentei hotărîri.
Termenul executării pedepsei lui ***** urmează a fi calculat din data pronunțării sentinței – 20
iunie 2019, computînd în termenul de executare a pedepsei, perioada reţinerii şi aflării inculpatului în
stare de arestare preventivă: din 21 iunie 2018 până pe 19 iunie 2019, inclusiv.
În scopul asigurării executării sentinței, măsura preventivă în privinţa inculpatului *****, se
menţine arestarea preventivă, până la intrarea în vigoare a sentinţei.
A revoca măsura preventivă – liberarea provizorie sub control judiciar aplicată în privinţa lui
*****, cu eliberarea acestuia a paşapoartelor ridicate.
A revoca măsurile de asigurare a acţiunii civile aplicate în privinţa lui *****.
A admite parţial acţiunea civilă înaintată de avocatul Nicolae Chiriac, în interesele succesorilor
părţii vătămate, ***** Osipiciuc şi ***** *****.
A încasa din contul lui *****, în beneficiul lui ***** ***** şi ***** ***** a sumei de 300 000
lei cu titlu de prejudiciu moral, precum şi a sumei de 20 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică.
În restul pretenţiilor, acţiunea civilă urmează a fi respinsă ca fiind nefondată.
A respinge solicitarea acuzatorului de stat cu privire la încasarea din contul inculpaţilor a
cheltuielilor de judecată în sumă de 82*****14 lei.
Corpurile delicte păstrate la materialele cauzei, precum şi transmise spre păstrare în camera de
corpuri delicte a Procuraturii mun. Chişinău şi anume:
- mostrele de la locul comiterii infracțiunii, împachetate în plicurile nr. 1A (în care se află
pachetele de la 1-10), 1B (în care se află pachetul 11), 1D (șezlong), 1E (în care se află pachetele de la
13-20), pachetul nr. 2 (în care se află 2 bețișoare cu vată), precum și 1 pereche de blugi, 1 maiou cu urme
de culoare brun-roșietică, ridicate de la ***** *****, recunoscute prin ordonanța din 22.06.2018; mostre
de spălături de pe mâni ridicate de la ***** (pachetele nr. 2 și 3), recunoscute și atașate prin ordonanța
din 21.06.2018. mostre de spălături de pe mâni ridicate de la ***** (pachetele C, D, E), recunoscute și
atașate prin ordonanța din 22.06.2018 – de nimicit, la intrarea în vigoare a sentinţei.
- un tub de cartuș, recunoscut prin ordonanța din 22.06.2018; (un) pistol de model ***** cu
nr. *****; 1 (un) încărcător cu 8 cartușe, calibrul 9mm; 1 (un) încărcător cu 7 cartușe, calibrul 9mm,
recunoscute prin ordonanța din 22.06.2018 – de transmis subdiviziunii specializate din cadrul IGP al
MAI, la intrarea în vigoare a sentinţei;
- (un) pistol de model ***** cu nr. *****; 1 (un) încărcător cu 12 cartușe, calibrul 9x19mm;
1 (unu) telefon mobil de model „Iphone X” cu husă de culoare sură închis, ce aparțin lui *****, ridicate şi
recunopscute corpuri delicte prin ordonanța din 22.06.2018 – de restituit titularului legal, la intrarea în
vigoare a sentinţei;
- Documentele de evidenţă contabilă ridicate de la SRL ***** prin ordonanţele din
21.06.2018 – de restituit administratorului întreprinderii, la intrarea în vigoare a sentinţei;
- un telefon de model „Samsung GT-55610” şi un telefon de model „Nokia RM944” ce
aparțin lui ***** *****, ridicate în cadrul percheziției din 20.07.2018 - de restituit tutularului legal, la
intrarea în vigoare a sentinţei;
Prezenta sentinţă este cu drept de apel la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 cincisprezece
zile din data pronunţării sentinţei motivate, prin intermediul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani.
Sentinţa motivată a fost pronunţată şi înmînată părţilor în şedinţă publică în data de 02 august
2019, orele 14:00 min.