Grigore Moga

Articolul 1. Noţiunea şi scopul procesului penal

(1) Procesul penal reprezintă activitatea organelor de urmărire penală şi a instanţelor
judecătoreşti cu participarea părţilor în proces şi a altor persoane, desfăşurată în conformitate cu
prevederile prezentului cod. Procesul penal se consideră început din momentul sesizării sau
autosesizării organului competent despre pregătirea sau săvîrşirea unei infracţiuni.
(2) Procesul penal are ca scop protejarea persoanei, societăţii şi statului de infracţiuni,
precum şi protejarea persoanei şi societăţii de faptele ilegale ale persoanelor cu funcţii de
răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infracţiunilor presupuse sau săvîrşite, astfel ca
orice persoană care a săvîrşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o
persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală şi condamnată.
(3) Organele de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti în cursul procesului sînt obligate
să activeze în aşa mod încît nici o persoană să nu fie neîntemeiat bănuită, învinuită sau
condamnată şi ca nici o persoană să nu fie supusă în mod arbitrar sau fără necesitate măsurilor
procesuale de constrîngere ori să nu fie victima încălcării altor drepturi fundamentale.
 Noţiunea de infracţiune
(1) Infracţiunea este o faptă (acţiune sau inacţiune) prejudiciabilă , prevă zută de legea
penală , să vîrşită cu vinovă ţie şi pasibilă de pedeapsă penală .
(2) Nu constituie infracţiune acţiunea sau inacţiunea care, deşi, formal, conţine semnele
unei fapte prevă zute de prezentul cod, dar, fiind lipsită de importanţă , nu prezintă gradul
prejudiciabil al unei infracţiuni.
Articolul 16. Clasificarea infracţiunilor
(1) În funcţie de caracterul şi gradul prejudiciabil, infracţiunile prevă zute de prezentul
cod sînt clasificate în urmă toarele categorii: uşoare, mai puţin grave, grave, deosebit de grave şi
excepţional de grave.
(2) Infracţiuni uşoare se consideră faptele pentru care legea penală prevede în calitate de
pedeapsă maximă pedeapsa închisorii pe un termen de pînă la 2 ani inclusiv.
(3) Infracţiuni mai puţin grave se consideră faptele pentru care legea penală prevede
pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de pînă la 5 ani inclusiv.
(4) Infracţiuni grave se consideră faptele pentru care legea penală prevede pedeapsa
maximă cu închisoare pe un termen de pînă la 12 ani inclusiv.
(5) Infracţiuni deosebit de grave se consideră infracţiunile să vîrşite cu intenţie pentru
care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen ce depă şeşte 12 ani.
(6) Infracţiuni excepţional de grave se consideră infracţiunile să vîrşite cu intenţie pentru
care legea penală prevede detenţiune pe viaţă .

Poliţia
Poliţia este o instituţie publică specializată a statului, în subordinea Ministerului Afacerilor
Interne, care are misiunea de a apăra drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei
prin
activităţi de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi securităţii publice, de prevenire,
investigare şi de descoperire a infracţiunilor şi contravenţiilor.