Sunteți pe pagina 1din 12

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PUBLIC

DREPT VAMAL

Referat

SUBIECȚII DREPTULUI VAMAL

Conducător ştiinţific: Maimescu Sava

doctor în drept, conferențiar universitar

Autorul: Cuștiuc Cristian

gr.1706

CHIŞINĂU, 2020
Cuprins
1.Noţiunea, conţinutul şi structura activită ţii vamale.............................................................................3
2. Conceptul de sistem vamal......................................................................................................................4
3.Noţiunea si statutul juridic al organelor vamale şi funcţiile organizării şi conducerii activităţii vamale.. 6
4.Esenţa şi conţinutul procedurii organizării activităţii vamale...................................................................7
5.Atribuţiile organelor vamale...................................................................................................................10
Bibliorgafie:..............................................................................................................................................12

2
1.Noţiunea, conţinutul şi structura activităţii vamale

Elementul optimal de organizare a activităţii vamale îl reprezintă alegerea structurii


serviciului vamal, precum şi posibilitatea creării sistemului unic de organe vamale.

Organele vamale ale RM - organele de stat care reglementează raporturile legate de


apariţia, modificarea şi întreruperea relaţiilor din sfera activităţii vamale.
Activitatea organelor vamale este universală şi specifică, neavînd careva analogii,
particularitatea sa exprimîndu-se în varietatea funcţiilor sociale, economice, financiare, fiscale
îndeplinite.
Sistemul organelor vamale – totalitatea organelor vamale bazată pe următoarele
principii:
1. principiul unicităţii – asigură legătura şi interdependenţa organelor vamale unul de altul
prin realizarea funcţiilor de bază.
2. principiul structural – asigură formarea structurii organizaţionale a sistemului organelor
vamale, legătura lor în formarea procesului tehnologic unic în scopul înfăptuirii activităţii
vamale.
3. principiul ierarhiei – evidenţiază relaţiile de subordonare pe verticală şi coordonarea
acţiunilor pe orizontală care se bazează pe evidenţierea componenţei şi funcţiilor organelor
vamale la înfăptuirea activităţii vamale.
4. principiul interdependenţei – conlucrarea organelor vamale cu alte structuri de stat
(serviciul veterinar, fitosanitar, ecologic, AITA) în scopul rezolvării problemelor ce ţin de
activitatea economică externă.

Serviciul vamal al RM ca organe de drept este format din:


1. Serviciul Vamal – ca autoritate centrală de specialitate care exercită conducerea activităţii
vamale în RM
2. Birourile vamale (interne şi de frontieră)
3. Posturile vamale

4. Echipe vamale mobile

Activitatea vamală este desfăşurată nemijlocit de birourile vamale şi posturile vamale. Crearea,
reorganizarea şi lichidarea birourilor vamale, posturilor vamale şi a echipelor vamale mobile ţine

3
de competenţa Serviciului Vamal. Statutul şi funcţiile Serviciului Vamal, ca autoritate centrală,
sunt stabilite de Guvernul RM.Activitatea vamală se constituie din promovarea politicii vamale,
asigurarea respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi
persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import şi
drepturilor de export, vămuirea, controlul şi supravegherea vamală, din alte activităţi de
promovare a politicii vamale. Activitatea vamală se desfăşoară în conformitate cu normele şi cu
practica internaţională. Republica Moldova participă la colaborarea internaţională în domeniul
activităţii vamale.

Activitatea vamală se desfăşoară în conformitate cu legislaţia care este în vigoare la data la care
organul vamal a primit declaraţia vamală şi alte documente, cu excepţia cazurilor prevăzute de
legislaţie. În cazul trecerii ilegale de mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală, se
aplică legislaţia vamală în vigoare la momentul trecerii de facto a acestor bunuri peste frontiera
vamală. Dacă acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte stabilesc alte norme
decît cele prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative în domeniul vamal ale Republicii
Moldova, prioritate au acordurile internaţionale
Teritoriul vamal şi frontiera vamală a Republicii Moldova
Teritoriul Republicii Moldova reprezintă un teritoriu vamal unic ce include teritoriul terestru,
apele interioare, apele teritoriale şi spaţiul aerian de de-asupra acestora. Pe teritoriul Republicii
Moldova se pot afla zone libere şi antrepozite vamale. Zonele libere şi antrepozitele vamale sînt
parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova (denumit în continuare teritoriu vamal), în care
se aplică regimul vamal respectiv. Frontiera de stat a Republicii Moldova, perimetrul zonelor
libere şi al antrepozitelor vamale constituie frontiera vamală a Republicii Moldova (denumită în
continuare frontieră vamală).

2. Conceptul de sistem vamal.

Autoritatea centrală de specialitate care exercită conducerea efectivă a activităţii vamale în


Republica Moldova este Serviciul Vamal.

Activitatea vamală este desfăşurată de organele vamale. Organele vamale sînt organe de drept
care constituie un sistem unic, format din Serviciul Vamal, birouri vamale şi posturi vamale.
Statutul, funcţiile şi competenţa Serviciului Vamal sînt determinate de prezentul cod şi de
Guvern. Unităţile subordonate (birourile vamale şi posturile vamale) sînt create, reorganizate şi
lichidate de către Serviciul Vamal. Nici o autoritate publică, cu excepţia Parlamentului şi a

4
Guvernului, nu este în drept să emită decizii cu privire la competenţa organelor vamale, să le
modifice atribuţiile, să le impună alte funcţii sau să intervină în activitatea lor.

Laboratoarele vamale sînt create de Serviciul Vamal pentru expertiza şi examinarea în scopuri
vamale a mărfurilor. În sistemul Serviciului Vamal sînt create instituţii de învăţămînt pentru
pregătirea cadrelor vamale şi perfecţionarea profesionalistă a efectivului vamal. Serviciul Vamal
înfiinţează centre de calcul, întreprinderi de poligrafie, de construcţii şi exploatare, a căror
activitate contribuie la îndeplinirea funcţiilor organelor vamale. Bunurile organelor vamale, ale
laboratoarelor vamale, ale instituţiilor de învăţămînt, ale întreprinderilor subordonate Serviciului
Vamal sînt proprietate de stat şi nu pot fi privatizate. Serviciul Vamal are dreptul să administreze
aceste bunuri.

Atribuţiile organului vamal

Organul vamal are următoarele atribuţii de bază:

a) participă la elaborarea politicii vamale a statului şi promovează această politică;

b) asigură respectarea legislaţiei vamale; apără drepturile şi interesele legitime ale persoanei
în cadrul activităţii vamale;

c) contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a statului;

d) apără interesele economice ale statului;

e) aplică procedeele vamale de reglementare a relaţiilor economice şi comerciale;

f) încasează drepturile de import şi drepturile de export;

g) participă la elaborarea măsurilor de politică economică referitor la trecerea mărfurilor


peste frontiera vamală şi aplică aceste măsuri;

h) luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale care


se referă la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, curmă trecerea ilegală peste frontiera
vamală a substanţelor narcotice, armamentului, obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică
şi arheologică, obiectelor proprietate intelectuală, speciilor de animale şi plante (derivate şi părţi
ale lor) pe cale de dispariţie, altor mărfuri;

i) contribuie la combaterea terorismului internaţional;

5
j) exercită şi perfecţionează controlul vamal, efectuează vămuirea, creează condiţii pentru
accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală;

k) contribuie şi participă la elaborarea statisticii vamale a comerţului exterior şi a statisticii


vamale speciale;

l) contribuie la realizarea măsurilor de apărare a securităţii statului, de asigurare a ordinii


publice şi morale, de apărare a vieţii şi sănătăţii oamenilor, de ocrotire a florei şi faunei, a
întregului mediu înconjurător, de protecţie a pieţei interne;

m) exercită controlul vamal asupra valorilor valutare, în limitele competenţei;

n) asigură îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului în domeniul vamal; participă la


elaborarea acordurilor internaţionale în domeniul vamal, la colaborarea cu organele vamale, cu
alte autorităţi publice din străinătate, cu organizaţiile internaţionale în domeniul vamal;

o) efectuează cercetări ştiinţifice, oferă consultaţii, asigură pregătirea şi reciclarea


specialiştilor în domeniul vamal;

p) promovează o politică financiară şi economică unică, dezvoltă baza tehnico-materială şi


socială a organelor vamale, creează condiţii pentru activitatea colaboratorilor vamali;

r) gestionează sistemul de certificare a originii, în cazurile stabilite de Guvern, inclusiv


certifică originea mărfurilor şi eliberează contra plată certificate de origine la exportul
mărfurilor;

s) exercită alte atribuţii stabilite de legislaţie.

Organul vamal, în exercitarea atribuţiilor, colaborează cu alte organe de drept şi cu persoane,


care sînt obligate să-i acorde asistenţă. Organul vamal poate împuternici, în limitele competenţei,
alte persoane să îndeplinească anumite activităţi vamale, cu condiţia supravegherii lor.
Efectuarea operaţiunilor de vămuire în alte locuri decît în cele stabilite de organul vamal.
Persoanele interesate în efectuarea operaţiunilor de vămuire pe teritorii şi în încăperi în afara
locurilor stabilite în acest scop sînt obligate să asigure gratuit organul vamal cu încăperile,
utilajele şi mijloacele de comunicaţie necesare.

3.Noţiunea si statutul juridic al organelor vamale şi funcţiile organizării şi conducerii


activităţii vamale.
Serviciul în organele vamale este un gen special de activitate în serviciul public prin care se
exercită funcţiile, drepturile şi obligaţiile organelor vamale, incluse în sistemul organelor de
6
drept şi al organelor securităţii statului. Legislaţia privind serviciul în organele vamale este
formată din Constituţie, Codul vamal, prezenta lege şi din alte acte normative care reglementează
exercitarea serviciului.

Persoanele cu funcţie de răspundere în organele vamale (denumite în cele ce urmează


colaboratori vamali) sînt cetăţeni ai Republicii Moldova care deţin funcţii în organele vamale şi
care dispun de grade speciale.

Funcţiile din organele vamale şi gradele speciale corespunzătoare acestor funcţii se grupează
astfel:

a) efectivul inferior: plutonier al serviciului vamal; plutonier major al serviciului vamal;

b) efectivul de comandă mediu: sublocotenent al serviciului vamal; locotenent al serviciului


vamal; locotenent major al serviciului vamal; căpitan al serviciului vamal;

c) efectivul de comandă superior: maior al serviciului vamal; locotenent-colonel al


serviciului vamal; colonel al serviciului vamal;

d) efectivul de comandă suprem: general-maior al serviciului vamal; general-locotenent al


serviciului vamal; general-colonel al serviciului vamal.

Funcţiile în organele vamale sînt stabilite în state, aprobate de directorul general al Serviciului
Vamal (denumit în cele ce urmează director general). Nomenclatura funcţiilor din organele
vamale şi gradele speciale corespunzătoare acestor funcţii se stabilesc de Guvern. La pensionarea
colaboratorului vamal, la gradul lui special se adaugă cuvintele "în retragere".

4.Esenţa şi conţinutul procedurii organizării activităţii vamale

Un rol important în realizarea activităţii vamale îl reprezintă funcţionarul organelor vamale care
nemijlocit realizează operaţiunile de export-import, cu îndeplinirea formalităţilor vamale în
funcţie de regimul vamal, destinaţia lor şi categoria mărfurilor. Serviciul în organele vamale este
un gen special de activitate în serviciul public prin care se exercită funcţiile, drepturile şi
obligaţiile organelor vamale incluse în sistemul organelor de drept.

Noţiunea de serviciu vamal se utilizează în sens larg şi restrîns:

- sens larg: totalitatea organelor vamale şi a altor subdiviziuni subordonate serviciului


vamal care participă nemijlocit la realizarea activităţii vamale, precum şi statutul juridic al

7
persoanelor cu funcţii de răspundere şi modalitatea de efectuare a serviciului în organele vamale
de stat.

- sens restrîns: un gen al activităţii profesionale asupra asigurării funcţiilor organelor


vamale

Persoanele cu funcţii de răspundere, numiţi colaboratori vamali, pot fi numai cetăţenii RM care
deţin funcţii în organele vamale şi care dispun de grade speciale. Pot fi colaboratori vamali
cetăţenii RM care au împlinit vîrsta de 18 ani, sunt apţi după calităţile individuale şi
profesionale, după nivelul de studii şi starea de sănătate să exercite funcţiile organelor vamale.
Angajarea în serviciu se efectuează în baza contractului individual de muncă încheiat în scris
între Serviciul Vamal şi angajat pe un termen de 1, 3, 5 ani. La angajarea în organul vamal poate
fi stabilit un termen de încercare de pînă la 6 luni, în dependenţă de nivelul de pregătire
profesională şi al funcţiei pe care urmează s-o deţină. Angajatul se numeşte în funcţie ca stagiar,
fără acordarea gradului special. Pentru persoanele care se transferă, termen de încercare nu se
stabileşte.

Angajarea în serviciu se efectuează cu prezentarea următoarelor acte:

1. cererea de angajare

2. buletinul de identitate

3. diploma de studii

4. certificatul medical

5. carnetul de muncă

6. cazierul judiciar

Colaboratorul vamal nu este în drept:

1. să deţină o altă funcţie remunerată

2. să fie membru al organului de conducere, al unei organizaţii comerciale sau să deţină


cotă-parte

3. să fie împuternicit sau reprezentantul unui terţ în organul vamal

4. să exercite personal sau prin intermediul unui terţ activitatea unui întreprinzător

8
5. să utilizeze în alte scopuri decît cele de serviciu mijloace tehnice, mijloace financiare,
informaţie de serviciu, informaţia privind activitatea comercială a participanţilor la activitatea
economică externă

6. să facă uz de serviciu în interesul unor partide, asociaţii obşteşti, inclusiv religioase.

Pentru executarea serviciului, în organele vamale, colaboratorului vamal i se acordă o totalitate


de drepturi ce formează măsurile de comportare a organelor vamale, iar obligaţiile formează
măsurile de comportare oficială de serviciu.

Pentru îndeplinirea la nivel a activităţii sale de serviciu, colaboratorului vamal i se acordă


următoarele drepturi:

1. să ia cunoştinţă de documentele ce stabilesc tipurile şi obligaţiile sale de criteriile de


apreciere a calităţii exercitării serviciului ce contribuie la avansarea în serviciu.

2. să primească în modul stabilit informaţia şi materialele necesare pentru îndeplinirea


obligaţiunii de serviciu

3. să ia decizii de sinestătător în corespundere cu obligaţiunile de serviciu la acordarea


liberului de vamă sau a unei etape în procedura de vămuire a mărfurilor

4. să inspecteze agenţii economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizaţional-


juridică, care efectuează operaţiuni de export/import.

5. să participe la concurs pentru a ocupa o funcţie vacantă şi să fie avansat în funcţie conf
rezultatelor obţinute şi nivelul de calificare.

6. să ia cunoştinţă de dosarul personal, de avizele şefilor, să-şi ridice pregătirea profesională


din mijloacele serviciului vamal.

7. să aplice forţa fizică, mijloacele speciale, arma de foc şi arma specială în cazul şi în
forma stabilită de lege.

Competenţa activităţii organelor vamale formează strategia îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor din
domeniul activităţii vamale.

Modalitatea de realizare a funcţiilor proprii depinde de iniţiativa emiterii unui act juridic care ar
exprima necesitatea şi validarea operaţiunilor de vămuire a mărfurilor de export/import.

Activitatea organelor vamale este complexă, diferenţiată, fiind făcută în diferite forme:

9
- forma concretă executiv-organizatorică → depinde de caracterul actelor persoanelor cu
funcţii de răspundere asupra realizării funcţiilor organelor vamale.

După consecinţele juridice, formele activităţii vamale:

forme juridice – reprezintă acţiunile proprii, avînd ca consecinţă reglementările faptelor juridice,
realizîndu-se funcţiile de conducere în sfera activităţii vamale asupra îndeplinirii cerinţelor
legislaţiei vamale.

forme nejuridice – acţiunile cu caracter organizaţional şi tehnic material fiind legate de


competenţa organelor vamale, în realizarea normelor legislaţiei în vigoare.

În dependenţă de conţinut, distingem activitatea în adoptarea unor acte normative cu ajutorul


cărora se vor institui noi norme juridice ce reglementează relaţiile legate de deplasarea mărfurilor
peste frontiera vamală.

Serviciul vamal, în limita competenţei sale, este în drept să emită următoarele acte cu caracter
normativ:

Ordinul dispoziţie, cu ajutorul căruia se înfăptuieşte nemijlocit reglementarea unei diversităţi de


relaţii vamale.

Instrucţiunile şi Regulamentele prin intermediul cărora se detaliază legile

Dispoziţia – ca tip al actului normativ ce reglementează particularităţile efectuării unei operaţiuni

vamale speciale

Instrucţiunea cu caracter nenormativ emis asupra reglementării problemelor operative metodico-


informaţionale, precum şi în scopul organizării executării ordinelor normative şi a altor acte.
Scrisorile cu caracter informativ şi explicative

5.Atribuţiile organelor vamale

Principalele atribuţii constau în faptul că :

- apară drepturile şi interesele legitime ale persoanei în activitatea vamală;

- asigură securitatea economică a statului

Organul vamal are următoarele atribuţii de bază:

10
1.participă la elaborarea politicii vamale a statului şi promovează această politică; Aceasta se
exprimă prin accea că Serviciul Vamal este autorul actelor normative atît a proiectelor de legi, cît
şi a Hotărîrilor de Guvern ce ţine de reglementarea în domeniul activităţii vamale. În funcţie de
reglementările ce ţin de încasara drepturilor de import/export (adică a plăţilor), stabilim care este
politica statului într-un anumit domeniu.

2.asigură respectarea legislaţiei vamale; apără drepturile şi interesele legitime ale persoanei în
cadrul activităţii vamale;

3.contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a statului;

4.apără interesele economice ale statului;

5.aplică procedeele vamale de reglementare a relaţiilor economice şi comerciale;Aplică anume


procedeele de reglementare tarifară, şi procedeele de reglementare netarifară. În RM pornim
măcar de la ideea aplicării măsurilor de cotare a restricţiilor cantitative. În baza Legii
reglementării de stat a activităţii comerciale externe (art.9, al.2): “Restricţiile cantitative la export
şi import se pun în aplicare nu mai devreme de 30 de zile după publicarea hotărîrii respective a
Guvernului dacă hotărîrea nu prevede un alt termen.” Prin urmare toate aceste momente ţin de
aducerea la cunoştinţa persoanei şi în afară de aceasta Serviciul Vamal al RM la momentul
efectuării operaţiunilor de vămuire urmează să aducă la cunoştinţa agenţilor economici,
participanţi ai activităţii comerciale externe, ce au înregistrate contracte la birourile vamale
pentru anumite categorii de mărfuri că peste perioada dată aceste mărfuri nu vor mai putea fi
introduse pe teritoriul RM pînă nu va fi obţinut certificatul de cotă-parte de la Serviciul Vamal

6.încasează drepturile de import şi drepturile de export;

7.participă la elaborarea măsurilor de politică economică referitor la trecerea mărfurilor peste


frontiera vamală şi aplică aceste măsuri;

8.luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale care se


referă la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, curmă trecerea ilegală peste frontiera vamală
a substanţelor narcotice, armamentului, obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică şi
arheologică, obiectelor proprietate intelectuală, speciilor de animale şi plante (derivate şi părţi
ale lor) pe cale de dispariţie, altor mărfuri;

9.contribuie la prevenirea şi combaterea spălării banilor, precum şi a terorismului internaţional;

11
10.exercită şi perfecţionează controlul vamal, efectuează vămuirea, creează condiţii pentru
accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală;

11.contribuie şi participă la elaborarea statisticii vamale a comerţului exterior şi a statisticii


vamale speciale;

12.contribuie la realizarea măsurilor de apărare a securităţii statului, de asigurare a ordinii


publice şi morale, de apărare a vieţii şi sănătăţii oamenilor, de ocrotire a florei şi faunei, a
întregului mediu înconjurător, de protecţie a pieţei interne;

13.exercită controlul vamal asupra valorilor valutare, în limitele competenţei;

14.asigură îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului în domeniul vamal; participă la


elaborarea acordurilor internaţionale în domeniul vamal, la colaborarea cu organele vamale, cu
alte autorităţi publice din străinătate, cu organizaţiile internaţionale în domeniul vamal;

15.efectuează cercetări ştiinţifice, oferă consultaţii, asigură pregătirea şi reciclarea specialiştilor


în domeniul vamal;

16.promovează o politică financiară şi economică unică, dezvoltă baza tehnico-materială şi


socială a organelor vamale, creează condiţii pentru activitatea colaboratorilor vamali;

17.gestionează sistemul de certificare a originii, în cazurile stabilite de Guvern, inclusiv certifică


originea mărfurilor şi eliberează contra plată certificate de origine la exportul mărfurilor;

18exercită alte atribuţii stabilite de legislaţie.

Bibliorgafie:
1.Conventia Vamala relativa la importul temporar de material stiintific, Bruxelle-68

2.Constitutia Republicii Moldova, 1994

3.Codul vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000

4.“Legea cu privire la tariful vamal” din 20 noiembrie 1997

5.Legea cu privire la investiţiile străine, MO, Nr.7 din 1995

6.Legea cu privire la repatrierea mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor obţinute în urma


activităţii economice externe, Nr.1466 din 29.01.1998.

13. Legea serviciilor in organele vamale 20.07.2000

12

S-ar putea să vă placă și