Atitudinile şi percepţiile româ nilor faţă

de foşti deţinuţi

Dobre Andreea-Marina

Grupa 2 seria 3

Ru

Anul ll

I. INTRODUCERE
În societatea actuală, problematica devianţei şi implicit a privării de libertate
ocupă un loc important, plin de controverse şi percepţii diferite. Prin definiţie, devianţa
reprezintă orice act, conduită sau manifestare care violează normele scrise sau nescrise ale
societăţii ori ale unui grup social particular. Ea reprezintă un tip de comportament care se opune
celui convenţional sau conformist, cuprinde nu numai încălcarea legii (infracţiuni, delicte), ci
orice “deviere” de la regulile de convieţuire şi imperativele de ordine ale unei forme de viaţă
colectivă.

Astfel, săvârşirea unor acţiuni care încalcă normele sociale marchează lezarea
conştiinţei comune şi atrage după sine o serie de consecinţe de ordin social, precum
stigmatizarea şi marginalizarea. De asemenea, cei care încalcă legile unei tări sunt condamnaţi
prin privarea de libertate şi implicit separarea de restul societăţii. Odată cu această pedeapsă
juridică, intervine şi pedeapsa de ordin social care conduce persoana condamnată spre însuşirea
unui nou status în societate, acela de “deţinut”, raportându-se diferit la societate. De asemenea,
societatea reacţionează în mod direct la această schimbare de status, întrucât atitudinea
oamenilor se îndreaptă spre o izolare a fostului deţinut, spre o stigmatizare cu efecte veridice în
derularea existenţei umane.

Statisticile arată că rata încarcerării a scăzut în Europa, de la 109,7 la 102,5

deţinuţi la 100.000 de locuitori, cel mai accelerat ritm de scădere înregistrându-se în România, cu
o scădere de 16%. Potrivit raportului Consiliului Europei, România înregistrează cea mai
accelerată scădere a ratei de încarcerare, depăşind Bulgaria şi Norvegia. Raportul Consiliului
Europei notează şi ce modificări au fost făcute la legislaţia penală de către ţările membre. În
cazul României, este vorba inclusiv de Legea 254 din 2017, referitoare la recursul
compensatoriu, care a dus la scăderea populaţiei în închisori, întrucât la fiecare 30 de zile
executate în penitenciar în condiţii necorespunzătoare deţinuţii beneficiază de şase zile
considerate executate. Deținutul român are, în medie, 34 de ani, își petrece puțin peste trei ani în
închisoare, iar în detenție stă înghesuit. Din 100 de deținuți, cinci sunt femei. De asemenea,
închisorile sunt în continuare suprapopulate, numărul total de locuri a scăzut cu 25% între 2005
şi 2015 din cauza lucrărilor de modernizare, densitatea fiind de 101,3 deţinuţi pe 100 de locuri.1

În lucrarea de față, îmi propun să cercetez imaginea foştilor deţinuţi în societate.

Am ales această temă de cercetare, întrucât reprezintă o realitate cu care societatea se confruntă
în mod sistematic de-a lungul timpului şi totodată, îmi stârneşte interesul de a afla atitudinea
oamenilor în legătură cu acest subiect controversat. De asemenea, doresc să observ dacă aceștia
sunt excluși din activitățile cotidiene ale comunității în care trăiesc, dacă există prejudecăți și
care este proporţia din populaţia românilor care deţine o atitudine negativă faţă de persoane care
au executat pedepse în cadrul penitenciarelor.

Obiectivele acestei cercetări urmăresc determinarea atitudinilor şi percepţiilor

românilor faţă de foşti deţinuţi, a cauzelor care conduc la formarea acestora şi totodată,
identificarea gradului de răspândire a acestor atitudini şi percepţii la nivel naţional.

II. ÎNTREBĂRILE DE CERCETARE

1
Informaţii preluate de pe site-ul : https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/adevarul-despre-inchisorile-si-
detinutii-din-romania-dezvaluit-de-ultimul-raport-al-consiliului-europei-1043101 (07.01.2022, ora 14:23)
 Prin cercetarea de față îmi doresc să analizez felul în care sunt portretizați foştii
deţinuţi, respectiv percepția socială faţă de aceştia. Pentru aceasta, voi urmări imaginea
zugravită în urma interacțiunilor cu ceilalți indivizi, care nu au săvârşit fapte penale privative
de libertate, răspunzând la următoarele întrebări de cercetare:

 Care sunt factorii care influenţează percepţia socială a românilor în legătură cu foştii
deţinuţi?
 Care sunt cauzele apariţiei acestor atitudini şi percepţii faţă de foşti deţinuţi?
 Cât de răspândită este această atitudine a românilor faţă de foşti deţinuţi?
 Cum influenţează mediul de provenienţă percepţia faţă de foşti deţinuţi?

III. IPOTEZE DE CERCETARE

1. Percepţia socială a românilor este influenţată de vârsta deţinuţilor. (Cu cât
vârsta deţinutului este mai mică sau foarte înaintată, cu atât atitudinea
românilor faţă de acesta este mai favorabilă)
2. Percepţia socială a românilor este influenţată de etnia deţinutului. (Cu cât
etnia deţinutului este privită mai negativ de către societate, cu atât percepţiile
oamenilor faţă de deţinuţii de etnie minoritară sunt mai nefavorabile)
3. Atitudinea socială a românilor faţă de foşti deţinuţi este influenţată de
gravitatea şi circumstanţele faptei comise de către aceştia. (Cu cât fapta
comisă de foşti deţinuţi este percepută ca o infracţionalitate uşoară, cu atât
atitudinea oamenilor va fi mai favorabilă)
4. Percepţia românilor faţă de foşti deţinuţi este influenţată de mediul de
rezidenţă. (Cei din mediul rural au percepţii mai dure faţă de foşti deţinuţi)

IV. DEFINIREA CONCEPTELOR ŞI OPERAŢIONALIZAREA LOR

Prin “percepţia socială” (variabilă dependentă) se înţelege un segment al

procesului cognitiv prin care individul ajunge să-şi formeze o imagine despre sine şi în
acelaşi timp, felul cum se conturează impresiile, aprecierile despre alţii (R. Baron şi D.
Byrne). De asemenea, termenul de “vârstă” desemnează timpul scurs de la nașterea unei
ființe până la un anumit moment din viața ei. Indicatori prin care voi analiza influenţa vârstei
deţinutului asupra percepţiei sociale:

 Opinia românilor faţă de persoanele tinere sau foarte bătrâne care sunt
condamnate cu închisoarea.
 Opinia românilor faţă de persoanele condamnate în general, indiferent de vârstă.

De asemenea, prin intermerdiul termenului “etnie” se face referire la grupuri

umane unite prin credinţa într-o ascendenţă comună, datorită asemănărilor de ordin fizic, a
obiceiurilor, a culturii comune şi a psihologiei specifice (Max Weber). Indicatori prin care
voi analiza percepţia socială în raport cu etnia foştilor deţinuţi:

 Gradul de acceptare sau respingere socială în funcţie de etnie

 Stereotipuri formate despre persoanele de etnie
 Experienţe cu persoanele de etnie

Totodată, prin “circumstanţele şi gravitatea” faptei comise de deţinuţi se înţelege

gradul de percepere a acţiunii drept periculoasă pentru societate. Voi analiza această relaţie
dintre percepţia socială şi gravitatea, respectiv circumstanţele faptei comise de către foşti
deţinuţi prin:

 Opinia românilor cu privire la fapte grave şi mai puţin grave ale foştilor deţinuţi
 Disponibilitatea românilor de a angaja sau de a lucra în acelaşi mediu cu un fost
deţinut
 Opinia privind principalele motive pentru care indivizii ajung în închisoare
 Ajutorul acordat unui fost deţinut

“Mediu de rezidenţă” este locul unde o persoană îşi are locuinţa secundară.
Indicatori în vederea legăturii dintre acesta şi percepţiile sociale:

 Mediul de rezidenţă

V. CADRUL TEORETIC (LITERATURA DE SPECIALITATE)

 În ziua de azi, problematica devianţei ocupă un loc definitoriu în societate,
reprezentând un domeniu de interes profund pentru mulţi sociologi, precum Emile Durkheim,
Erving Goffman, Ioan Mihăilescu, Lazăr Vlăsceanu. Ca fenomen social, devianţa îşi are
originea în impulsurile biologice, care, în anumite situaţii, sunt mai puternice decât
constrângerile sociale şi respectarea normelor (Merton, 1957). Astfel, încălcarea normelor
sociale atrage după sine o serie de consecinţe vizibile atât la nivelul libertăţii persoanei în
cauză, respectiv prin privarea de libertate, cât şi la social, prin marginalizarea şi chiar
stigmatizarea acesteia de către societate.

Deţinând un caracter restrictiv privind drepturile şi libertăţile individului

condamnat, închisoarea reprezintă „un loc în care îşi desfăşoară activitatea un număr mare de
indivizi cu statute similare, despărţiţi de restul societăţii pentru o perioadă de timp apreciabilă
şi care duc împreună o viaţă strict delimitată, reglementată oficial de instituţie” (Goffman,
2004, p. 11).

De asemenea, prin definiţie, libertatea reprezintă posibilitatea unei persoane de a

acţiona în diferite situaţii după propria voinţă, fiind lipsită de constrângeri. Privită din punct
de vedere sociologic, libertatea implică respectarea unor norme sociale, a unor statusuri şi
roluri, respectiv a unor drepturi şi reguli scrise şi impuse în mod direct de către societate.
Încălcarea acestor norme constituie un comportament deviant, care apare ca participare a
indivizilor la viaţa socială (Vlăsceanu, 2010), şi este sancţionat.

Sancţionarea socială a acestor indivizi constă în stigmatizare care are un efect

marcant asupra deţinutului. Prin definiţie, stigmatizarea reprezintă “orice atribut ori semn
fizic sau social care devalorizează identitatea unui actor social până acolo încât el nu mai
poate beneficia de întreaga acceptare a societăţii” (Bolohan, 2013, p. 7). Conceptul de
stigmatizare a fost iniţial exprimat de către Erving Goffman şi constituie un act
discriminatoriu ce dezaprobă identitatea unui individ. Stigmatizarea deţinuţilor determină o
adaptare slabă sau chiar nulă în procesul de reabilitare al acestora.

Deşi după comiterea unei greşeli din punct de vedere legal, deţinuţii îşi ispăşesc
pedeapsa şi nu mai săvârşesc alte fapte ilegale, aceştia continuă să fie priviţi de către
societate ca nişte persoane periculoase. Această atitudine este de obicei motivată prin teamă
 şi respingere, realizându-se o barieră între persoanele condamnate şi persoanele
necondamnate, barieră ce serveşte la o marginalizare inevitabilă a deţinuţilor (Barbu, 2011).
Lipsa integrării la viaţa socială de afară îl conduce pe individ pe drumul spre recidivă,
întrucât în mediul penitenciar regăseşte persoane cu acelaşi status social de “deţinut” şi nu
mai este privit diferenţiat de către celelalte persoane (Barbu, 2011).

De asemenea, atitudinea oamenilor în raport cu un fost deţinut este esenţială

pentru reintegrarea acestora. Mulţi dintre angajatori evită să angajeze persoane recidiviste sau
cu antecedente penale, din teama de a nu săvârşi ilegalităţi la locul de muncă sau pur şi
simplu din considerarea acestora drept incapabili pentru acel loc de muncă (Dâmboeanu,
2011 apud. Petersilia 2005).

VI. DEFINIREA POPULAŢIEI

Pentru această cercetare cantitativă am ales eșantionarea prin aplicarea

chestionarului unui număr de 400 de respondenţi cu domiciliul în România, 200 care au ca
mediu de rezidenţă mediul rural, şi 200 mediul urban, întrucât doresc să aflu diferenţele de
percepţii şi atitudini ale românilor bazate pe acest indice social.

VII. METODE ŞI TEHNICI DE CERCETARE

Ca metodă de cercetare voi folosi ancheta sociologică, iar ca instrument de

cercetare voi folosi chestionarul. Am ales această metodologie, întrucât consider că este o
modalitate ideală de a colecta răspunsurile în vederea stabilirii atitudinilor şi percepţiilor
românilor faţă de foşti deţinuţi.

Anexă
Nr. …

Chestionar
Bună ziua! Numele meu este Matei Bianca şi sunt studentă în cadrul Facultăţii de
Sociologie şi Asistenţă Socială din Bucureşti. Scopul acestei cercetări este de a afla părerile
oamenilor cu privire la persoanele care au ispăşit o pedeapsă în închisoare. Răspunsurile
dumneavoastră sunt confidenţiale. Trebuie să ştiţi că nu există răspunsuri corecte sau greşite!
Sunteţi încurajat să vă exprimaţi liber orice părere! Vă rugăm să ne răspundeţi la câteva
întrebări! Vă mulţumim!

1. Până în ziua de azi aţi discutat sau v-aţi informat cu privire la situaţia foştilor deţinuţi din
România? (Se încercuieşte o singură variantă de răspuns)
1. Da
2. Nu

1A. Când aţi discutat sau v-aţi informat ultima dată despre situaţia foştilor deţinuţi din
România? (Doar pentru persoanele care au răspuns “Da” la întrebarea anterioară)

1. În ultima lună

2. În ultimul an

3. Cu mai mult de un an în urmă

1B. De unde v-aţi informat în legătură cu situaţia foştilor deţinuţi? (Doar pentru persoanele
care au răspuns “Da” la întrebarea 1)

1. De pe internet
2. De la televizor
3. De la rude
4. Din ziare
5. Altă parte

2. Ce sentiment vă trezeşte cuvântul “deţinut”?

1. De teamă
2. De repulsie
 3. De milă
4. Niciun sentiment
5. Altul. Care ? __________

3. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii? Vă rog să acordaţi o notă de la 1

la 5, unde 1 înseamnă “Dezacord total”, iar 5 “Acord total”.
 Cei care ajung în închisoare la o vârstă foarte înaintată nu ajung acolo din vina lor.
 Majoritatea celor care comit ilegalităţi sunt de etnie rromă.
 Foştii deţinuţi trebuie izolaţi de societate.
 Foştii deţinuţi se vor îndrepta şi nu vor mai comite ilegalităţi.
 Majoritatea au nimerit în puşcării pentru ilegalităţi mai puţin grave.
 Foştii deţinuţi au nevoie de sprijin moral şi trebuie integraţi în societate.
 Oamenii pot avea ceva bun de învăţat de la foşti deţinuţi.
 Cei care au fost condamnaţi în închisoare au mai puţine şanse de angajare pe piaţa
muncii.

4. Care credeţi că este principalul motiv pentru care indivizii comit infracţiuni?
1. Sărăcia
2. Consumul de alcool
3. Consumul de droguri
4. Neînţelegerile din familie
5. Influenţa negativă a anturajului
6. Pedepsele prea blânde
7. Lipsa de educaţie
8. Altul (Care?)

5. Ce categorie de foşti deţinuţi credeţi că ar trebui reintegraţi pe piaţa muncii?

1. Cei care au săvârşit infracţiunea de furt
2. Cei care au săvârşit infracţiunea de trafic de droguri
 3. Cei care au săvârşit infracţiunea de înşelăciune
4. Cei care au săvârşit infracţiunea de omor
5. Cei care au săvârşit infracţiunea de viol
6. Cei care au săvârşit infracţiunea de corupţie
7. Alta (Care?)

6. Cum aţi proceda în cazul în care un ex-deţinut v-ar cere adăpost, hrană sau sprijin moral?
1. Aş fi de acord
2. Aş sta pe gânduri
3. Aş refuza din start

7. Îmi puteţi spune într-o frază care credeţi că este motivul pentru care persoanele tinere
ajung în închisoare?
_________________________________________________________________

8. Aveţi în cercul dumneavoastră de prieteni persoane care au fost condamnate în

închisoare?
1. Da
2. Nu

9. În ce măsură sunteţi de acord cu afirmaţia “Persoanele de etnie rromă comit cele mai
multe infracţiuni”?
1. Dezacord total
2. Dezacord partial
3. Nici acord, nici dezacord
4. Acord partial
5. Acord total
10. Aţi angaja un fost deţinut în firma dumneavoastră, dacă aţi avea posibilitatea?
1. Da
2. Nu

11. Cum credeţi că sunt priviţi foştii deţinuţi în societate?

1. Pozitiv
2. Nici pozitiv, nici negativ
3. Negativ

12. Credeţi că persoanele de gen masculin sunt mai predispuse la săvârşirea infracţiunilor
decât cele de gen feminin?
1. Da
2. Nu

13. Îmi puteţi spune care credeţi că este motivul pentru care recidivează foştii deţinuţi?

________________________________________________________________

14. Mediul de rezidenţă?

1. Rural
2. Urban

15. Îmi puteţi spune vârsta dumneavoastră în ani împliniţi?

__________

16. Ce studii aveţi?

1. Fără studii
2. Gimnaziu
3. Studii medii (liceu, şcoală postliceală)
4. Studii superioare (facultate, master)

Vă mulţumim!