Referat:

Raportul juridic
execuțional penal

Chișinău 2014

Planul lucrării:
1.Raportul juridic execuțional penal

1.1. Noțiune

1.2.Trăsăturile specifice ale raportului juridic

execuțional penal

1.3.Elementele constitutive ale raportului

juridic execuțional penal

2.Concluzie
 RAPORTUL JURIDIC EXECUŢIONAL PENAL

1.1. Noțiune
Conceptul de raportul juridic executional penal a evoluat pe parcursul
dezvoltarii juridice și elaborării noilor idei privind interpretarea teorii
dreptului executional penal. Într-o opinie s-a considerat că el face parte din
cel penal‚ şi că parcurge mai multe etape. Într-o altă părere, se susține că
există un raport juridic special execuțional penal care este reglementat de
norme juridice execuțional-penale. El ia naştere simultan cu aplicarea unei
sancțiuni şi se deosebeşte de raportul juridic penal,avînd propria bază
normativă. În opinia profesorului C. Bulai odată cu stabilirea sancțiunii
pentru persoana vinovată de săvârşirea infracțiunii, are loc definitivarea
raportul juridic de conflict. Raportul juridic penal se stinge prin executarea
sancțiunii aplicate infractorului ori prin intervenția unei cauze care-l
stinge.Din această perspectivă, executarea sancțiunii penale este atât o
faptă juridică materială,dar şi un raport juridic special de executare a
sancțiunii aplicate, mai exact un raport juridic execuțional penal derivat şi
subordonat raportului juridic penal.[5,p.129]
Teoria dreptului execuțional penal subliniază că raportul juridic
execuțional penal parcurge mai multe etape şi formarea structurii sale
necesită să fie analizată din perspectiva acestei evoluții. Prima etapa
constă in : definitivarea raportului juridic penal prin intermediul raporturilor
juridice procesuale, definitivare care se efectuează prin aplicarea
sancțiunilor penale.În a doua fază se plaseaza executărea sancțiunilor
penale ce durează până la stingerea executării acestora prin vre-un mod
prevăzut de lege (executare, grațiere etc.)[3].Ultima etapă este cea de
după executarea sancțiunilor penale când pentru cel condamnat mai sunt
prezente interdicții, decăderi şi care se sting prin obținerea reabilitării. În
această opinie, acest raport se întinde de la etapa definitivării prin aplicarea
sancțiunilor penale până la etapa terminării sancțiunilor penale. Se
constată că este folosită noțiunea „etapa executării sancțiunilor penale”
fără a se evidenția şi existența unui raport juridic special care este raportul
juridic execuțional penal. Într-o altă opinie, profesorul Oancea, afirmă că
întrucât dreptul execuțional penal reglementează relații sociale distincte de
relațiile sociale de tragere la răspundere penală şi anume relații sociale de
executare a sancțiunilor penale şi întrucât aceste relații sunt reglementate
prin norme de drept execuțional penal există implicit premisele naşterii şi
existenței unui raport juridic special, anume a raportului juridic execuțional
penal.[7.p.34]
Acest raport are trăsături proprii care îl particularizează față de
raportul juridic penal care ia naştere odată cu aplicarea unei sancțiuni
penale.Raportul juridic execuțional penal are trăsături, caracteristice proprii,
şi particularități ale elementelor sale, ceea ce îi conferă un caracter propriu,
separat față de raportul juridic penal. Astfel raportul de drept executional
penal există ca o entitate juridical independent și necesită să constituie
obiect al unor studii și cercetări complete și ample.
Noțiunea de raport juridic execuțional penal constă în relațiile sociale
de executarea sancțiunilor penale reglementate prin norme juridice
execuțional penale, relații întreorganele de stat şi condamnat potrivit cărora
statul are dreptul de a pune pe condamnat să execute pedeapsă ori altă
sancțiune penală aplicată printr-o hotărâre penală definitivă iar
condamnatul are obligația să o execute.
Raportul juridic execuțional penal constă în relațiile sociale de
executare a sancțiunilor penale reglementate prin norme juridice
execuțional penale, relații statornicite între organele de stat și condamnat
potrivit cărora statul are dreptul de a pune pe condamnat să execute
pedeapsa sau o altă sancțiune penală aplicată printr-o hotărâre penală
definitivă iar condamnatul are obligația să o execute.

1.2.Trăsăturile specifice ale raportului juridic

execuțional penal

a) Între raportul juridic execuțional penal și raportul juridic penal există o

strânsă legătură.
Mai întâi se naște raportul juridic penal de conflict ca urmare a
transformării lui din raport juridic penal de conformare.
Săvârșirea unei infracțiuni stă la baza nașterii acestui raport juridic.
Raportul juridic de conflict privit ca mijloc de realizare a ordinii de drept
poartă denumirea de raport juridic de răspundere penală.
O etapă în desfășurarea acestuia este executarea sancțiunii de drept
penal aplicate. Această etapă în cadrul raportului juridic penal ia forma unui
raport juridic special și anume a raportului juridic execuțional penal.
Raportul juridic execuțional penal derivă din raportul juridic penal.
 b) Raportul juridic execuțional penal se referă la relațiile de executare a
sancțiunilor penale care se deosebesc de relațiile de tragere la
răspundere penală care conduc la formarea raportului juridic penal.
c) Deși pentru epuizarea raportului juridic execuțional penal se
apelează la acte procesuale penale proprii ( punerea în executare a
pedepsei închisorii, a pedepselor complementare ) reglementate prin
norme juridice procesual penale totuși cele două raporturi juridice nu
se confundă, ele rămânând raporturi juridice distincte într-o strânsă
interdependență.

1.3. Elementele constitutive ale raportului juridic

execuțional penal

a) Subiecții raportului juridic execuțional penal.

La raportul juridic execuțional penal participă statul prin organele sale
speciale, pe de o parte, în calitate de subiect activ și condamnatul, pe de
altă parte, în calitate de subiect pasiv.[2]
În situația executării pedepsei închisorii împuternicitul statului este
conducerea penitenciarului sau a locului de muncă care acționează prin
conducătorul ei.[3]
În situația executării pedepsei amenzii statul participă în cadrul
raportului prin organul financiar.
Subiectul pasiv al raportului este condamnatul care va executa
pedeapsa aplicată printr-o hotărâre definitivă având în această situație o
serie de drepturi și obligații prevăzute în legea privind executarea
pedepselor. În cadrul raportului juridic execuțional penal subiecții
dobândirea o anumită specificitate, calitatea lor fiind deosebită de cea
întâlnită în cadrul celorlalte raporturi juridice penale sau procesual penale.
[6,p.28]
b) Conținutul raportului juridic execuțional penal.
Prin conținutul raportului juridic execuțional penal înțelegem drepturile
și obligațiile fiecărei părți specifice acestui raport.
Organul de stat are dreptul să ceară condamnatului să execute
pedeapsa închisorii sau să execute pedeapsa amenzii prin plata acesteia
sau să fie internată și să rămână în penitenciar.
Statul are o poziție de autoritate cu rol dominant în raport cu
condamnatul. Aceleași drepturi le are statul în cazul executării unei măsuri
educative sau a unei măsuri de siguranță.
În penitenciar statul prin organele sale are mai multe drepturi derivate
din cel enunțat mai sus și anume dreptul de a cere să se respecte
disciplina și ordinea în penitenciar, de a obliga pe condamnați să participe
la activități educative, etc.
Cu privire la obligațiile statului ne referim la obligația de a asigura
condamnatului respectarea drepturilor sale la locul de deținere,
respectarea dreptului la odihnă, la asistență medicală, respectarea duratei
pedepsei, etc.
Condamnatul are obligația de a desfășura acțiuni cuprinse în
pedeapsa aplicată pe care le cere organul de executare. Condamnatul are
obligația să respecte regimul de penitenciar conform regulamentelor de
ordine interioară, normele de igienă sanitară precum și disciplina muncii.
Condamnatul are dreptul de a executa doar pedeapsa la care a fost
condamnat, de a i se respecta dreptul la odihnă, la corespondență și
dreptul la vizite.
c) Obiectul raportului juridic execuțional penal.
Obiectul raportului juridic execuțional penal îl constituie pedeapsa
sau măsurile de siguranță ce trebuie executate.[8]
Nașterea, modificarea și stingerea raportului juridic execuțional penal
are loc ca la orice raportul juridic penal. El este determinat de existența
unor fapte juridice penale, execuționale penale fiindcă drepturile și
obligațiile se manifestă doar în prezența acestora. Aceste fapte sunt de trei
feluri:
- constitutive;
- modificatoare;
- extinctive de raport juridic execuțional penal.
Faptul juridic constitutiv poate fi o hotărâre judecătorească definitivă
de condamnare la o pedeapsă sau sancțiune penală, actul de punere în
executare și mandatul de executare ce se emite de instanța de executare.
Faptul juridic modificator este cel ce schimbă conținutul modificării
unei pedepse făcând-o mai severă, mai puțin severă sau înlăturând-o
( grațierea, amnistia, săvârșirea unei noi infracțiuni ).
Faptul juridic extinctiv de executare a unei pedepse sunt: executarea
efectivă și completă a pedepsei, aministia, grațierea personală, toate
acestea ducând la încetarea executării pedepsei.[6,p.32]

2.Concluzie

Studierea raportului juridic de drept execuțional penal conferă

posibilitatea stabilirii naturii juridice a acestei ramuri de drept.
 Raportul juridic de drept executional penal presupune şi reflectă
toate celelalte componente ale sistemului juridic apărând ca o structură a
acestuia. Astfel, pentru ca o relaţie umană să fie de natură juridică, ea
trebuie, în general, să fie reglementată de o normă de drept. De
asemenea, tot de principiu, crearea unui raport juridic presupune conştiinţa
şi voinţa celui ce va deveni subiect al acestuia,conştiinţa juridică.
Şi, după cum este şi firesc, caracterul juridic al acestei relaţii implică
posibilitatea intervenţiei unui organ de stat, de regulă organul judiciar,
pentru realizarea cerinţelor normei de drept, în cazul în care alte metode n-
au dat rezultatul dorit. Or, acest fapt relevă nouă rolul deosebit de
important pe care îl au raporturile juridice în lăuntrul sistemului juridic.
Raportul juridic de drept executional penal nu constituie un scop în
sine. Pentru atingerea obiectivului urmărit de legiuitor prin reglementare se
iau măsuri organizatorice de concretizare, de detaliere a unor norme şi
principii, se îndeplinesc o serie de fapte materiale necesare punerii în
aplicare a legii şi, mai ales, se constituie o mare varietate de raporturi
sociale pe baza normelor în vigoare, raporturi între toți subiecții a raportului
juridic de drept executional penal.
 Bibliografie
1. Constitutia RM, adoptata la 29 iulie 1994. Monitorul Oficial al R.Moldova
nr.1 din 12.08.1994
2. Codul de executare al Republicii Moldova din 24.12.2004,
publicat : 03.03.2005 în Monitorul Oficial Nr. 34-35
3. Codul de procedură penală, din 14.03.2003, publicat : 07.06.2003 în
Monitorul Oficial Nr. 104-110

4. Codul Penal al Republicii Moldova, nr. 985-XV din 18.04.2002,

publicat : 13.09.2002 în Monitorul Oficial Nr. 128-129

5. Bulai C.- Drept penal partea generală, vol. I, T.U.B., 1979, p.129

6. Oancea I.- Drept execuțional penal, Editura ALL Beck, 1998, p.34

7. Rusu Marcel Ioan, Conf. univ.-DREPT EXECUȚIONAL PENAL,

Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2008