2.1.

APLICAȚIE PENTRU DETERMINAREA PRESIUNII STATICE CU

AJUTORUL APARATELOR ELASTICE
Scopul lucrării este studiul aparatelor de măsură a presiunii, efectuarea de măsurători la
aparatele existente în laborator și verificarea unui manometru cu tub elastic (Bourdon). Pentru
verificare se urilizează o pompă, (fig. 2.1), constituită din cilindrul 1 în care poate aluneca plunjerul
2 acționat de axul filetat 3 prin intermediul roții de mâna 4.

R2 R3

R1

6 4 3 1 2 7 5

Fig. 2.1. Instalație experimental pentru verificarea unui manomtru: 1. cilindru; 2. plunjer; 3. ax
filetat; 4. roată de mână; 5. rezervor cu ulei; 6. manometru de încercat; 7. manometru etalon.

Cilindrul de lucru 1 este alimentat prin aspirație de la rezervorul cu ulei 5 prin intermediul
robinetului de închidere R1. După umplerea cilindrului de lucru cu ulei se închide robinetul R1 și prin
acționarea plunjerului se obține în cilindrul de lucru presiunea dorită care se transmite la cele două
manometre 6 și 7, (robinetele R2 și R3 fiind deschise). Presiunea limită a manometrului verificat
trebuie să fie cel mult 2/3 din presiunea nominală a manometrului etalon. Verificarea se realizează în
sensul crescător al presiunii și apoi descrescător la aceleași repere.
Se calculează eroarea absolută maximă a etalonării ΔI și eroarea relativă e prin utilizarea
următoarelor formule matematice, (In – indicația manometrului de măsură; I – indicația manometrului
etalon):

𝜟𝑰
𝜟𝑰 = 𝑰𝒏 − 𝑰; 𝒆 = . 100 .
𝑰𝒏

Datele obținute se completează în tabelul 2.1.

Tabelul 2.1. Mărimi măsurate și calculate

Nr. I In ΔI e
crt. [N/m2] [N/m2] [N/m2] [%]
1 10 11
2 12 13
3 13 15
4 14 17
5 16 19
6 19 20
7 22 22
8 23 24
 Se va face graficul e = f(In) utilizându-se unul din programele: MathLab, Excel, Origin. Găsiți
ecuația polinomială a relației e = f(In) cu o rată de aproximare mai mare decât 0,99.

2.2. APLICAŢIE PENTRU ECHILIBRULUI RELATIV DE ROTAŢIE

Un rezervor cilindric vertical de rază R şi înălţime H1 conţine un lichid de densitate  până la

înălţimea ho (fig. 2.2). Se roteşte rezervorul în jurul axei sale cu viteza unghiulară . Să se determine
ecuaţia suprafeţei libere şi repartiţia presiunilor în interiorul lichidului. Să se calculeze viteza
unghiulară 1 pentru care lichidul începe să iasă din rezervor şi viteza unghiulară 2 pentru care
vârful paraboloidului atinge fundul rezervorului şi să se precizeze relaţia de ordine dintre 1 şi 2.

Rezolvare: Se alege un sistem de axe Oxyz legat de rezervor. Asupra unei particule de lichid
acţionează forţa masică unitară (de greutate)de componente X = 0, Y = 0, Z = - g şi forţa de inerţie
(centrifugă) unitară de componente Xi = x . 2, Yi = y . 2, Zi = 0. Folosind relaţia, (vezi Aplicația 1-
MF-Mecanica_on-line):

 r 2.  2 
(2.1.) p =  .  zo + − z  + po .
 2.g 

şi scriind egalitatea volumelor lichidului corespunzător repausului absolut şi relativ rezultă:

2R

y 

H1 H
ho h
x
h H

Fig. 2.2.

 2 . R2 1
h=H− ;  . R 2 . ho =  . R 2 . H − . π . R2 .
2.g 2
(2.2.)
 2 . R2  2 . R2
. ( H − h )  h = ho − ; H = ho + .
4.g 4.g

Ecuaţia suprafeţei libere se scrie sub forma:

2  R2 
z= .  r2 −  + ho
2.g  2 
.

În punctul A, r = 0, z = h şi p = pa , deci:
  2 . r2 
c = pa +  . h ; p +  .  z −  = pa +  . h 
 2.g 
(2.3.)
 2 . r2 
 p − pa =  .  h − z + .
 2.g 

Din relaţia (2.3) se obţine repartiţia presiunilor pe pereţii rezervorului (pentru r = R; o repartiţie
lineară) şi pe fundul rezervorului (z = 0; o repartiţie parabolică). În punctele O, z = 0 şi în C, cu z =
0; r = R, se obţin presiunile:

  2 . R2 
po − pa =  . h =  .  ho − ,
 4.g 
(2.4.)
  2 . R2 
pC − pa =  . H =  .  ho + ,
 4 . g 

cu aceste valori se trasează diagrama de repartiţie a presiunilor (fig. 2.2). Viteza unghiulară 1 pentru
care lichidul începe să iasă din rezervor se obţine din relaţia (2.2), impunând egalitatea H = H1:

2
1 = . g . ( H1 − ho )
R .

Viteza unghiulară 2 pentru care vârful paraboloidului atinge fundul rezervorului se calculează din
relaţia (2.2) egalând cu zero cota h; se obţine:

2
2 = . g . ho
R .

Relaţia de ordine dintre 1 şi 2 este dată de relaţia de ordine dintre H1 - ho şi ho. Astfel 1 
2 pentru H1  2. ho; 1 = 2 pentru H1 = 2. ho; 1  2 pentru H1  2. ho.
Se va completa tabelul de date 2.2. Se vor trasa următoarele grafice: ω = f(h) şi ω = f(ho),
utilizându-se unul din următoarele programe: Mathcad, Mathlab, Excel sau Origin.

Tabelul 2.2. Valorile măsurate şi calculate

Nr. h R ho H1 ω ω1 ω2
crt. [m] [m] [m] [m] [s-1] [s-1] [s-1]
1 0,005 0,085
2 0,01 0,08
3 0,015 0,075
4 0,02 0,07
0,050 0,2
5 0,025 0,065
6 0,03 0,06
7 0,035 0,055
8 0,04 0,05