Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LEGILE SIMILITUDINII
Teoria similitudinii se aplică în foarte multe ramuri ale ştiinţei şi ale tehnicii. Fără legile ei nu este
posibilă modelarea, metoda cea mai judicioasă pentru studierea în laborator a unor maşini şi instalaţii
industriale. Se compară între ele două pompe: modelul - o pompă de dimensiuni mici, cu caracteristici
cunoscute, pe care se pot face încercări de laborator - şi originalul - pompa industrială, de dimensiuni
mari, pe care nu se pot face încercări, valorificarea parametrilor ei făcându-se prin comparaţie cu
parametrii modelului, aplicând legile similitudinii.
Similitudinea pompelor este geometrică, cinematică şi dinamică. Prima se referă la mărimi
geometrice: lungime, suprafaţă, volum; a doua se referă la mărimi cinematice: viteze, acceleraţii; a treia ia
în considerare şi forţele. Similitudinea geometrică are ca obiect o singură categorie fizică: spaţiul;
similitudinea cinematică se bazează pe două categorii fizice: spaţiul şi timpul; iar similitudinea dinamică
se bazează pe toate cele trei categorii fundamentale ale fizicii: spaţiul, timpul şi masa.
(6.1.) L / LM = .
Întrucât ecuaţiile de definiţie ale suprafeţei şi ale volumului sunt S = L2 şi V = L3, rezultă că:
(6.2.) S / S M = 2 ; V/V M = 3 .
Pentru pompele centrifuge dimensiunea caracteristică este diametrul exterior D2 = 2.r2 al rotorului,
aşa încât la similitudinea lor geometrică trebuie pornit de la relaţia:
(6.3.) D2 / D2 M = .
(6.4.) V = L / t = .D2 / 2 .
Întrucât dimensiunea caracteristică a pompei este D2 , expresia vitezei în care intră această
dimensiune este aceea care defineşte viteza tangenţială u2: . D2 = 2.u2 sau, ţinând seamă de turaţia
pompei, = 2 . . n/60, va rezulta:
u2 = . N . D2/60.
Făcând raportul:
u2 n . D2 n
(6.5.) = = . .
u2 M nM . D2 M nM
1
b. Ecuaţia de definiţie a sarcinii: luând în considerare ecuaţia sarcinii:
(6.6.) H t = u2 .c2u / g
H n 2 . D22 2 n
2
(6.7.) = 2 = . .
H M nM . D22M nM2
c. Ecuaţia de definiţie a debitului: această ecuaţie fiind Q = S.v şi ţinând seama de relaţiile (6.2) şi
(6.4) raportul debitelor va fi:
Q S .v n
= = 3 . .
(6.8.) QM S M .v M nM
d. Ecuaţia de definiţie a puterii: întrucât ecuaţia de definiţie a puterii pe care o foloseşte pompa este:
P = . Q . H, raportul dintre puterile celor două pompe considerate va fi:
3
P Q.H n
(6.9.) = = 5 . .
PM QM . H M nM
F m.a . L3 . a
= = .
FM mM . aM M . L3M . aM
F . L3 . t M2 . L . L2 . v 2
(6.10.) = = = Ne .
FM M . L3M . t 2 . LM M . L2M . vM2
Acest raport se numeşte criteriul de similitudine a lui Newton şi se notează ca atare. În relaţia (6.10) s-a
ţinut seama că L2/t2=v2 şi LM2/tM2 = vM2.
Dar simplul raport al forţelor nu este suficient pentru a caracteriza echivalenţa de stare a fluidelor
din pompe. Sistemele dinamice formate de lichidele pompate sunt în echilibru când este satisfăcut
principiul lui d'Alembert, adică atunci când suma forţelor exterioare care acţionează asupra sistemului,
inclusiv forţa de inerţie luată cu semn schimbat, este nulă. În cazul de faţă, aceste forţe sunt: forţa de
gravitate G, forţa de frecare T, forţa de presiunea specifică Pr, forţa de inerţie I şi deci starea de
echilibru va fi dată de ecuaţia:
(6.11.) G + T + Pr − I = 0.
2
Pentru a obţine similitudinea proceselor de curgere în cele două pompe, va trebui ca raporturile
dintre forţa de inerţie şi forţele exterioare G, T, Pr, luate în parte, să aibă aceleaşi valori atât pe model, cât
şi pe original. Alcătuirea acestor raporturi conduce la criterii asemănătoare criteriului Ne dat de relaţia
(6.10), numite criterii de similitudine. Pentru ca similitudinea să fie satisfăcută, trebuie ca fiecare criteriu
în parte de pe model să fie egal cu criteriul corespunzător de pe original.
I / G = Fr.
v2
(6.12.) Fr = .
L. g
Ca lungime caracteristică se poate lua fie h, fie D2. În primul caz, Fr = V2/(h . g); se observă că
pentru Fr = 2 se obţine legea lui Toricelli:
(6.13.) 𝑉 = √2 . 𝑔 . ℎ .
(6.14.) I / T = Re .
Ecuaţia de definiţie a forţei de frecare este, în baza legii lui Newton: T =.S, în care efortul
tangenţial de vâscozitate este:
𝜕𝑉
(6.15.) 𝜏 = 𝜂 . 𝜕𝑛 ,
fiind coeficientul de vâscozitate dinamică. Forţa tangenţială T din legea lui Newton devine:
𝜕𝑉
𝑇=𝜂. .𝑆 ,
𝜕𝑛
care, ca ecuaţie de definiţie, devine: T = .v.L aşa încât relaţia (6.14) devine:
𝐼 𝑚. 𝑎 𝜌 . 𝐿3 . 𝐿
= = .
𝑇 𝜂 . 𝑉 . 𝐿 𝜂 . 𝑉 . 𝑡2 . 𝐿
(6.16.) 𝑅𝑒 = 𝜌 . 𝐿 . 𝑉/𝜂
(6.17.) 𝑅𝑒 = 𝑉 . 𝐿/𝜈 .
3
Criteriul Reynolds intervine în toate formele de mişcare ale fluidelor, în fenomenele în care forţele
determinante, în afară de forţele inerţiale şi de presiune, sunt cele de vâscozitate.
d. Criteriul Euler acest criteriu arată influenţa presiunilor asupra mişcării şi este definit de raportul:
; Pr = ( p2 − p1 ) . S = p . L2 ;
Pr
(6.18.) Eu =
I
𝛥𝑝 .𝐿2 .𝑡 2 𝛥𝑝
(6.19.) Eu = = 𝜌 .𝑉 2 .
𝜌 .𝐿3 .𝐿
1) În cazul când se compară în exploatare două pompe de acelaşi tip, dar de dimensiuni diferite,
rotindu-se la aceeaşi turaţie, atunci raportul n/nM este unitar, iar relaţiile (6.5), (6.7), (6.8) şi (6.9) devin:
2) Dacă se compară două regimuri la turaţiile n şi nM ale aceleaşi pompe, atunci D2/D2M este unitar
aceleaşi relaţii de mai sus, devin:
u2 n H n2 Q n P n3
= ; = 2 ; = ; = 3 .
u 2M nM H M nM QM n M PM n M
(6.21.)
k u2 = u 2 / 2 . g . H ; u 2 = π . D2 . n / 60 ,
Q P .
D2 = a . ; Q=
H 13,33 . H
4
.a. n n P
k u2 = . . .
60 . 2 . g . 13,33 H
H
Separând parametrii energetici n, H, P de o parte şi de cealaltă parte constantele maşinii a, ku, , precum
şi coeficienţii numerici, se poate scrie:
n P k u2
. = 309 . .
H H a.
Expresia:
n P
(6.22.) ns = . = n . P 0,5 . H −5 / 4
H H
n P n 13,33.Q.H 13,33 n Q
ns = . = . = . . .
H H H . H n H H
Expresia:
n Q
nq = . = n.Q 0 ,5 .H −3 / 4
(6.23.) H H
Pu = .Q.H / 75
şi astfel:
n s = n. / 75 . Q .H −3 / 4 = / 75 .nq .
5
Pentru apă = 3,65 atunci:
75
d) Influenţa rapidităţii asupra caracteristicilor turbopompei: Ca sens fizic rapiditatea nu are valoare
practică; acest număr este utilizat numai pentru a caracteriza un anumit tip de turbopompă.
Rapiditatea este aceeaşi pentru toate turbopompele asemănătoare şi nu se schimbă cu turaţia pentru
aceeaşi turbopompă. În conformitate cu figurile conţinute în tabelul 6.1, rapiditatea are o influenţă
evidentă asupra geometriei rotorului. În acest tabel este ilustrată geometria rotoarelor tuturor
turbopompelor (pompe radiale, diagonale şi axiale). Se observă că rapiditatea influenţează considerabil
valoarea raportului dintre diametrul de ieşire D2 şi cel de intrare D1. Rapiditatea influenţează în mod
considerabil randamentul turbopompelor (fig. 6.1).
D2
D1
D2 D1
D1=Do Do Do D2 D1 Do D1 D2 D2
Q=50 Q2000
Q=80
Rotoarele de rapiditate mică au un randament maxim mai scăzut decât rotoarele de rapiditate medie,
din cauză că primele au suprafaţa discului considerabil mai mare pentru anumite condiţii date de
funcţionare şi, prin urmare, au o mai mare pierdere în disc. Rotoarele de rapiditate mare, au un randament
6
maxim mai scăzut faţă de rotoarele de rapiditate medie, întrucât ele deşi au suprafeţe reduse şi, prin
urmare, pierderi de disc reduse, prezintă condiţii de curgere dezavantajoase pe traseul de la intrare până la
ieşire.
Din ecuaţia (6.23) se deduce că pentru aceleaşi condiţii de înălţime de pompare şi de debit,
turbopompele de rapiditate mare, vor fi antrenate la o turaţie mai mare şi în acelaşi timp, vor avea
gabarite mai reduse. Pentru aceeaşi turaţie şi acelaşi debit, turbopompele de rapiditate mare vor funcţiona
cu o înălţime de pompare mai mică sau pentru aceeaşi turaţie şi înălţime de pompare, cu debite mai mari.
Pentru determinarea caracteristicii de sarcina a retelei de transport – distribuție a apei HR în funcție
de debitul volumic Q se va utiliza următoarea ecuație:
H R = H st + . H din ; H din = M . Q 2 ,
(6.26.)
în care s-au făcut următoarele notații: Hst – sarcina statică a rețelei de transport distribuție a apei, [m]; M –
modulul de rezistență hidraulică a rețelei de transport distribuție a apei, [s2/m5]; Hdin – sarcina dinamică a
rețelei de transport distribuție a apei, [m].
În tab. 6.2 sunt date densitățile ρ și greutățile specifice γ pentru aer și apă pentru diferite temperaturi
t, [oC], cuprinse între (- 20 ÷ + 100) oC.
Tabelul nr. 6.2. Variaţia densităţii şi a greutăţii specifice a apei şi a aerului în funcţie de temperatura t la
presiunea atmosferică normală
Temp UM
-20 -10 0 10 20 40 60 80 100
[oC]
ρapă [Kg/m3] - - 1000 999,75 999,26 992,35 983,38 971,94 958,65
γapă [N/m3] - - 9810 9790 9765 9740 9640 9540 9400
ρaer [Kg/m3] 1,395 1,343 1,294 1,244 1,204 1,119 9640 0,995 0,945
γaer [N/m3] 13,73 13,13 12,66 12,17 11,77 11,00 10,40 10,20 9,32
Se vor folosi relaţiile (6.21), în care se vor utiliza următoarele valori pentru turaţii: n1 = 960
rot/min; n2 = 2900 rot/min; n3 = 2000 rot/min; nM = 1450 rot/min. Se calculează valorile parametrilor
funcţionali ai pompelor, Q, H, N utilizând tabelul 6.3.
Se vor calcula turațiile specifice legate de sarcină nsM și respectiv de debit nsqM utilizându-se
următoarele ecuații:
nsM = 3,65 . nM . QM0,5 . H −3 / 4 4 . nqM .
7
Tabelul 6.3. Determinarea parametrilor Qi, Hi, Pi la turaţiile ni, i = (1, 2, 3, M)
Nr. QM HM PM Q1 H1 P1 Q2 H2 P2 Q3 H3 P3 Hst M HR QKM HKM QK1 HK1 QK2 HK2 QK3 HK3
crt. [m3/s] [m] [kW] [m3/s] [m] [kW] [m3/s] [m] [kW] [m3/s] [m] [kW] [m] [s2/m5] [m] [m3/s] [m] [m3/s] [m] [m3/s] [m] [m3/s] [m]
1 0.046 102.04 135.6 42 50000
2 0.042 121.28 134.1 42 50000
3 0.034 151.89 125.5 42 50000
4 0.029 171.83 117.1 42 50000
5 0.023 191.78 109.1 42 50000
6 0.019 201.76 104.1 42 50000