PROIECT DIDACTIC

Data: 22.04.2021

Candidat:Lazea Lucian Daniel

Clasa: a XI a E, Profil Ştiinţe ale Naturii

Obiectul: Religie

Titlul lecţiei: Fundamentalismul religios

Tipul lecţiei: de consolidare, sistematizare, formare de priceperi şi deprinderi

Timp: 50 minute

Forme de activitate : învăţarea pe grupe mixte cu sarcini diferenţiate

Mijloace didactice : manualul, fişe de lucru

Competenţe generale:

 Utilizarea vocabularului şi a informaţiei în comunicarea orală sau scrisă;

 Utilizarea surselor istorice, a metodelor şi tehnicilor adecvate istoriei pentru

rezolvarea de probleme;

Competenţe specifice:

 Analiza diversităţii sociale, culturale şi de civilizaţie în istorie pornind de la sursele

istorice;

 Susţinerea argumentată a unui punct de vedere într-o discuţie / într-un referat pe

teme de istorie;

 Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric;

 Recunoaştera continuităţii, schimbării şi a cauzalităţii în evoluţia socială;

 Examinarea consecinţelor directe şi indirecte ale acţiunii umane;

 Încadrarea unui eveniment sau a unei serii de evenimente într-un context

cronologic;
Desfăţurarea activităţii:

a. Moment organizatoric: 1 min.

Profesorul notează absenţii şi se asigură că atmosfera este propice desfăşurării activităţii
didactice.
b. Revitalizarea cunoştinţelor necesare lecţiei noi, 7 min.
Se realizează prin intermediul unei conversaţii:
1.Tratatul de la Varşovia
- Cunoscând situaţia Europei după al doilea război mondial prezentaţi motivele
Uniunii Sovietice de a constitui un nou bloc militar – Tratatul de la Varşovia;
- Enumeraţi statele componente ale Tratatului de la Varşovia;
2.România şi Tratatul de la Varşovia
Precizaţi:
- Poziţia României după 1964 în cadrul blocului comunist;
- Motivul care a influenţat schimbarea relaţiilor României cu U.R.S.S.;
- Atitudinea României în 1968;

c. Anunţarea titlului lecţiei noi, precizarea a ceea ce trebuie să ştie şi să ştie să facă
elevii după învăţarea lecţiei, 2 min.
Se scrie pe tablă titlul lecţiei: Fundamentalismul religios,
Se atrage atenţia că la sfârşitul cercetării acestei teme, relaţiile de comunicare, de
colaborare, de cooperare în cadrul grupelor şi între grupe trebuie să fie mai bune,
coeziunea colectivului clasei trebuie să fie mai puternică; elevii să desprindă
particularităţile fundamentalismului şi caracteristicile acestuia specifice fiecărei religii
( creştinism, islamism, iudaism, mozaism, budism), să precizeze asemănările şi
deosebirile dintre ele.

d. Organizarea clasei pentru activitatea pe grupe, 3 min.

Cei 17 elevi sunt împărţiţi în 4 grupe mixte;

Se distribuie fiecărei grupe câte o mapă care conţine textul lecţiei şi alte fişe necesare
înţelegerii temei date. Profesorul precizează că fiecărui membru al echipei îi revine spre
cercetare fundamentalismul şi integrismul în religiile prezentate.
În formularea sarcinilor de rezolvat profesorul are în vedere nu numai dezvoltarea
capacităţilor de investigaţie ci şi formarea spiritului de cooperare între elevii grupului şi
între grupele de elevi ai clasei.
Elevii buni sunt solicitaţi să asigure condiţiile organizatorice ale cercetării, să acorde
ajutor elevilor cu un ritm lent de înţelegere.
Grupa desemnează pe cel care centralizează rezultatele cercetării pentru a le raporta în
faţa clasei.

Grupele vor primi următoarele sarcini:

Grupa I : Notaţi pe fişă definiţia fundamentalismului ; descoperiţi
trăsăturile acestuia şi precizaţi care este cea mai mare nemulţumire a acestora.

Grupa II : Identificaţi şi prezentaţi lupta dintre curentele moderniste şi fundamentalişti în

Biserica Creştină; definiţi integrismul.

Grupa III : Precizaţi activitatea şi cerinţele mişcărilor radicale în religia islamică;

- identificaţi ţările în care s-au instaurat regimuri fundamentaliste;
- descoperiţi ţările arabe în care s-au instaurat guverne prooccidentale.

Grupa IV : Analizaţi impactul curentului liberal asupra iudaismului, hinduismului indian

şi budusmului.

e.Cercetarea şi prelucrarea materialului de către grupe, 10 min.

Pentru a asigura diviziunea muncii, cooperarea între membrii grupei şi între grupe, tema a
fost defalcată pe aspecte diferite:
- Trăsăturile fundamentalismului şi integrismului
- Creştinismul
- Islamul
- Iudaismul, hinduismul indian şi budismul.
Cele patru grupe au primit spre rezolvare sarcini diferenţiate. Fiecare membru al grupei a
fost antrenat în cercetare. Cooperarea se realizează efectiv, iar răspunsul grupei
sintetizează răspunsurile individuale ale ficărui elev al grupei după ce au fost discutate şi
analizate în colectiv.Prin modul în care au fost analizate formulate sarcinile de lucru
profesorul a urmărit ca, în timpul cercetării, cooperarea să se realizeze şi între grupe.
Profesorul imtervine, la timpul potrivit, cu sugestii şi îndrumări, observă relaţiile ce se
stabilesc între membrii grupei, între grupă şi lider.

f. Membrii grupei întocmesc răspunsul care va fi prezentat elevilor din clasă, 2min.
Prin consultări în cadrul grupei se întocmeşte o fişă cu răspunsul care va fi comunicat
clasei.

g. Prezentarea de către grupe a răspunsurilor orale sau scrise şi discutarea lor de către
elevii clasei. 20 min.
Pe rând, grupele prezintă elevilor clasei rezultatele la care au ajuns. Profesorul va urmări
în paralel cu dobândirea de cunoştinţe şi concepte, ca elevii să devină mai activi.

h. Valorificarea rezultatelor. Concluzii. Tema pentru acasă, 5 min.

Profesorul interpretează corect problemele controversate, sistematizează cunoştinţele
dobândite de elevi prin activitatea pe grupe, le integrează în structura logică a temei.
Este apreciată activitatea fiecărei grupă.
Tema pentru acasă
Descoperiţi motivele pentru care în ultimii ani lumea musulmană este din ce în ce mai
mult asociată cu terorismul.
 FISA DE LUCRU NR.1

BUCURIE ŞI RESPONSABILITATE ÎN RELAŢIILE DINTRE TINERI

1. Completaţi următorul ,,Ciorchine” cu cele mai frecvente preocupări pe care le aveţi:

Lectură
Muzică Film

Practici
Tinerii Dans
Asiatice
Şi

Preocupările
Yoga lor Calculator

Participare
Droguri
a la slujbe
Alcool

2. Notaţi în organizatorul grafic consecinţele negative sau pozitive ce pot decurge din folosirea libertăţii alături
de Dumnezeu sau în lipsa Lui:

LIBERTATEA ESTE:

ALĂTURI DE DUMNEZEU ÎN LIPSA LUI DUMNEZEU

- HAR, BINECUVÂNTARE - OSÂNDIRE

- PUTERE - RISC
 - DEMNITATE - CĂDERE

- PRIVILEGIU - PRIMEJDIE

- ÎNĂLŢARE - SLĂBICIUNE

- NEASCULTARE

3. RUGĂCIUNE:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh,

,,Învredniceşte-ne Doamne, în ziua aceasta, fără de păcat să ne păzim noi. Bine eşti cuvântat, Doamne,
Dumnezeul părinţilor noştri şi lăudat şi preamărit este numele tău în veci. Amin. Fie Doamne mila Ta spre noi,
precum am nădăjduit şi noi întru Tine. Bine eşti cuvântat, Stăpâne, înţelepţeşte-ne cu îndreptările Tale. Bine eşti
cuvântat sfinte, luminează-ne cu îndreptările Tale...”

,,Din tinereţile mele, multe patimi se luptă cu mine. Ci însuţi mă sprijineşte şi mă mântuieşte, Mântuitorule”.

Slavă Tatălui, şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

4. Aplicaţii

a) A fi responsabil înseamnă:...................

b) A fi un tânăr creştin responsabil înseamnă:.....................................

c) A fi responsabil în relaţiile cu ceilalţi înseamnă: ................................

d) A fi un tânăr creştin în relaţiile cu ceilalţi înseamnă: ............................

e) Opeşte creştinismul manifestările de bucurie ale tinerilor? Argumentează.

f) Comentează dictonul: ,,Trăieşte clipa!”.

 FIȘA DE LUCRU NR. 2

Plan de idei

1. Definiţia

Familia este biserica de acasǎ ( Sfântul Ioan Gurǎ de Aur)

2. Originea

Cea dintâi familie a fost întemeiatǎ de Dumnezeu în Rai ( Fac. 2. 22-24).

De aceea legǎtura care se creeazǎ între bǎrbat şi femeie este mai puternicǎ decât orice altǎ legǎturǎ de
sânge.

În Noul Testament Mântuitorul ridicǎ cǎsǎtoria la rangul de Sf. Tainǎ, legǎtura dintre bǎrbat şi femeie
închipuind legǎtura dintre Hristos şi Bisericǎ ( Efeseni 5, 32).

3. Fundament. Scop

Din punct de vedere creştin motivul cǎsǎtoriei trebuie sǎ fie dragostea dintre cei doi soţi şi nu alte interese.

Scopul cǎsǎtoriei este întreit:

ajutorul reciproc ( Fac. 2,18)

naşterea de copii ( Fac. 1.28)

ferirea de desfrânare ( I Cor 7, 2)

4. Caracteristicile familiei creştine sunt:

Unitatea şi indisolubilitatea ( Matei 19, 9)

5. Condiţiile întemeierii unei familii binecuvântate de Biserica Ortodoxǎ sunt:

- soţii trebuie sǎ aibǎ vârsta majoratului.

- soţii sa nu se afle în grad de rudenie apropiat.

- sǎ fie de aceiaşi religie ( confesiune)

- sǎ se iubeascǎ, dragostea fiind fundamentrul cǎsǎtoriei.

Datoriile membrilor familiei creştine:

a) Datoriile reciproce ale soţilor:

- sǎ se iubeascǎ şi sǎ se stimeze reciproc ( I Cor. 7.3)

- sǎ fie fideli unul altuia

b) Datoriile pǎrinţilor faţǎ de copii:

- sǎ-i iubeascǎ

- sǎ se îngrijeascǎ de bunǎstarea lor materialǎ şi de educaţie;

c) Datoriile copiilor faţǎ de pǎrinti:

- sǎ-si cinsteascǎ pǎrinţii iubindu-i, ascultându-i, ajutându-i în caz de nevoi, iar dupǎ moarte sǎ se roage
pentru sufletul lor. (conform Ieşire 20, 12; Matei 15, 4)

TEMEIURI SCRIPTURISTICE, argumente pentru întemeierea unei familii creştine

a)
● (Fac. 2. 22-24): “ Iar coasta luatǎ din Adam a facut-o Domnul Dumnezeu femeie şi a adus-o lui Adam. Şi a zis
Adam “ Iatǎ acesta-i os di oasele mele şi carne din carnea mea; ea se va numi femeie pentru cǎ este luatǎ din
bǎrbatul sǎu. De aceea va lǎsa omul pe tatǎl şi pe mama sa şi se va uni cu femeia sa şi vor fi amândoi un trup.”

● (Ioan 2. 1-2): “ Şi a treia zi s-a fǎcut nuntǎ în Cana Galileii şi era şi mama lui Iisus acolo. Şi a fost chemat şi Iisus
şi ucenicii Sǎi la nuntǎ.”

● (Fac.1,28): Şi Dumnezeu i-a binecuvântat zicând “ Creşteţi şi vǎ înmulţiţi şi umpleţi pǎmântul şi-l supuneţi….”

● (Fac. 2, 18) : Şi a zis Domnul Dumnezeu: “ Nu este bine sǎ fie omul singur; sǎ-i facem ajutor potrivit pentru el”.

● (I Corinteni 7. 2-3) : “ Dar din cauza desfrânǎrii bǎrbatul sǎ-şi aibǎ femeia sa şi fiecare femeie sǎ-si aibǎ
bǎrbatul sǎu. Bǎrbatul sǎ-i dea femeii iubirea datoratǎ asemenea şi femeia bǎrbatului.”

b)

● (Efes. 5.32) “ Taina asta mare este;… în Hristos şi în Bisericǎ.”

● (Matei 19, 6) : “ Aşa încât nu mai sunt doi, ci un trup. Deci, ce a împreunat Dumnezeu omul sǎ nu despartǎ.”

● (Efeseni 6,4) “ Şi voi pǎrinţilor, nu întǎrâtaţi la mânie pe copiii voştri, ci creşteţi-i întru învǎţǎtura şi certarea
Domnului.”

● (Ieşire 20.12) : “ Cinsteşte pe tatǎl si pe mama ta, ca sǎ-ţi fie bine şi sǎ trǎieşti ani mulţi pe pǎmântul pe care
Domnul Dumnezeul tǎu ţi-l va da ţie.”

Schiţa unui proiect didactic la care am utilizat metoda ,,Cubul” şi ,,Turul Galeriei”

FIȘA NR. 3

Metode
Descrierea unor activităţi de învăţare abordate prin aceste metode
interactive

Cubul Clasa:a XI
Disciplina: Religie
Unitatea de învăţare: Noţiuni de liturgică
Tema lecţiei: Monumente de artă religioasă din Europa şi din România
Tipul lecţiei: mixt
Competenţe specifice:
La sfârşitul activităţii elevii vor dovedi următoarele competenţe:
1. recunoaşterea monumentelor de artă religioasă din Europa şi România
2. prezentarea unor valori din patrimoniul artistic religios
3. explicarea conţinutului desemnat de sintagma: patrimoniul artistic creştin
4. recunoaşterea stilurilor arhitecturale de construcţie a bisericilor creştine
5. analizarea unor monumente de artă religioasă evidenţiind valoarea artistică
Strategii didactice:
Metode şi procedee:
metoda cubului ,conversaţia, explicaţia, exerciţiul, turul galeriei
Mijloace de învăţământ: albume cu imaginile mănăstirilor, fişe de lucru, manualul de
Religie, coli flipchart, markere, cub din carton, coli

Forme de organizare: pe grupe, frontală

DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Moment organizatoric şi captarea atenţiei (5-6 min):
Profesorul : Asigură condiţiile optime pentru desfăşurarea lecţiei. Verifică prezenţa
elevilor. Prezintă elevilor metoda Cubul-metodă modernă de învăţare prin cooperare.
Se arată elevilor un cub din carton având feţele colorate diferit, fiind inscripţionate cu
următoarele verbe active :
Faţa 1: verbul descrie
Faţa 2: verbul compară
Faţa 3: verbul asociază
Faţa 4: verbul analizează
Faţa 5: verbul argumentează
Faţa 6: verbul aplică
Elevii sunt împărţiţi în 6 grupe eterogene, nu neapărat egale numeric.
Fiecare grupă primeşte o coală colorată în nuanţele precizate mai sus.
Echipele aleg un lider de grup care va extrage un bilet pe care este scris verbul
definitoriu pentru acea grupă (descrie, compară, asociază, analizează, aplică şi
argumentează).
Se anunţă tema de discutat şi timpul de lucru alocat fiecărei grupe. Se împart fişele cu
sarcinile de lucru în grup.Timp de 20-25 minute elevii lucrează în echipă la sarcina de lucru
primită. Profesorul supraveghează activitatea elevilor şi dă indicaţii acolo unde este nevoie.
Soluţionează eventual şi situaţiile în care nu toţi elevii se implică în cadrul activităţii de grup
sau atunci când un elev monopolizează toate activităţile.

Descrierea activităţii elevilor:

• Elevii care primesc fişa cu verbul descrie vor avea
- de prezentat aspectele exterioare arhitecturale ale unor biserici construite în stilul
bizantin pornind de la o ilustraţie.
• Elevii care primesc fişa cu verbul compară vor stabili asemănări şi deosebiri între
bisericile construite în stilul arhitectural bizantin şi cel gotic, cu ajutorul unor texte
referitoare la arta creştină şi a unor imagini cu biserici.
• Elevii care vor avea fişa cu verbul asociază vor preciza cu ce pot fi asociate bisericile după
forma pe care o au.
• Pentru grupa care va avea de analizat, sarcina de lucru va cere ca elevii să analizeze părţile
componente ale unei biserici. Datele se vor sistematiza într-un tabel.
• Elevii ce vor primi o fişă cu verbul argumentează vor avea de precizat de ce este important
ca oamenii să participe la slujbele bisericii.
• Elevii din grupa verbului „aplică” vor încerca să identifice metode prin care tinerii pot fi
convinşi să participe frecvent la slujbele bisericii.
Evaluare:

După expirarea timpului de lucru (10-15 min) se va aplica metoda „ turul galeriei”.
Materialele realizate, posterele, vor fi expuse în clasă în 6 locuri vizibile. Elevii din
fiecare grup îşi vor prezenta mai întâi sarcina de lucru şi modul de realizare a ei, apoi,
la semnalul dat de profesor, vor trece, pe rând pe la fiecare poster al colegilor de la
altă grupă şi vor acorda acestora o notă. După ce fiecare grup a vizitat „galeria” şi a
notat corespunzător producţiile colegilor, se vor discuta notele primite şi obiectivitatea
acestora, se vor face aprecieri şi se vor corecta eventualele erori.
In finalul orei se va da fiecărei echipe un material informativ despre cele mai importante
monumente de artă religioasă din Europa şi România.

Se realizează şi un moment de reflecţie asupra metodelor noi folosite şi asupra modului

de implicare a fiecărui elev în echipa sa.

Se anunţă şi tema pentru acasă .

FIŞA DE LUCRU NR. 3

SARCINA NR. 1

Sarcini de lucru:

1. Prezentaţi exteriorul unei biserici construite în stilul bizantin pornind de llustraţia

dată.

SARCINA NR. 2

Verbul „compară”

Sarcina de lucru:

1. Stabiliţi asemănările şi deosebirile existente între bisericile construite în stilul

arhitectural bizantin şi cel gotic, cu ajutorul unor texte referitoare la arta
creştină şi a unor imagini cu monumente aparţinând stilurilor respective.
SARCINA NR. 3
 Verbul „asociază”

Sarcini de lucru:

1. Asociază fiecărei biserici din următoarea imagine o anumită formă şi veţi înţelege şi
simbolistica spirituală a bisericilor.

SARCINA NR. 4

Verbul „analizează”

Sarcini de lucru:

Turul 1. Analizaţi părţile componente ale unei biserici ortodoxe pornind de la imaginile date
galeriei

SARCINA NR. 5

Verbul „argumentează”

Sarcini de lucru:

Citiţi cu atenţie enunţurile următoare şi justificaţi:

1. Rugăciunea personală îşi are baza şi modelul în rugăciunea Bisericii!

2. Acasă nu ne putem ruga atât de bine ca la biserică!
3. Biserica este casa Domnului

SARCINA NR. 6

Verbul „aplică”

Sarcini de lucru:

Identificaţi modalităţi concrete prin care tineri pot fi convinşi să participe la slujbele bisericii
şi apoi aplicaţi-le în propria viaţă.