Structura relationala

 Domeniu, Relatie, Atribut

 Schema relatiei
 Gradul si Cardinalitatea relatiei
 Intensia si Extensia
 Tabele de date
 Relatii de baza si Relatii derivate
 Baza de date relationala
 Cheii utilizate in structura relationala
 Exemple de Scheme ale BDR.
 Crearea unei BDR si a tabelelor aferente
Domeniu
 Reprezintă un ansamblu de valori, caracterizat
printr-un nume.
 Un domeniu se poate defini explicit, prin
enumerarea tuturor valorilor aparţinând
acestuia sau implicit, prin precizarea
proprietăţilor pe care le au valorile din cadrul
domeniului respectiv:
 D1 : {"F", "M" }
 D2 : {x | x  N, x  [0, 100]}
 D3 : {s | s=şir de caractere}
Relatie
 Să presupunem că se acordă o anumită
semnificaţie valorilor domeniilor D1, D2, D3
 Numai unele dintre tuplurile produsului
cartezian:
D3 xD1 xD2 pot avea o semnificaţie şi anume cele
care conţin numele, sexul şi vârsta aceleiaşi
persoane
 Relaţia reprezintă un subansamblu al
produsului cartezian al mai multor domenii,
subansamblu caracterizat printr-un nume şi
care conţine tupluri cu semnificaţie.
 Într-o relaţie, tuplurile trebuie să fie distincte
(nu se admit duplicări).
Atribut
 Pentru a diferenţia coloanele care conţin valori
ale aceluiaşi domeniu se asociază fiecărei
coloane un nume distinct, ceea ce duce la
apariţia noţiunii de atribut.
 Atributul reprezintă coloana unei tabele de date,
caracterizată printr-un nume. Numele coloanei
(atributului) exprimă, de regulă, semnificaţia
valorilor din cadrul coloanei respective.
 Se elimina dependenta de pozitie
Schema unei relatii
 Aceasta este alcătuită din numele
relaţiei, urmat de lista atributelor,
pentru fiecare atribut precizându-se
domeniul asociat.
 R (A1:D1, ..., An:Dm)
 R: A1:D1 ... An:Dm
Gradul si cardinalitatea relatiei
 Gradul relatiei este dat de numarul de
atribute
 Cardinalitatea unei relatii este data de
numarul de tupluri existente la un
moment dat.
 Cardinalitatea este variabila in timp
Intensia si Extensia
 Schema unei relaţii mai este cunoscută şi sub
numele de intensia unei relaţii, ca expresie a
proprietăţilor comune şi invariante ale tuplurilor
care compun relaţia.
 Spre deosebire de intensie, extensia unei relaţii
reprezintă ansamblul tuplurilor care compun la un
moment dat relaţia, ansamblu care este variabil în
timp.
Relatii de baza si Relatii
derivate
 De obicei, extensia unei relaţii este stocată fizic în
spaţiul asociat bazei de date, caz în care relaţia
poartă numele de relaţie de bază.
 Există însă şi situaţii în care extensia nu este
memorată în baza de date. Este cazul aşa numitelor
relaţii virtuale cunoscute şi sub numele de relaţii
derivate sau viziuni.
Relatie derivata
 Relaţia virtuală nu este definită explicit ca relaţiile
de bază, prin ansamblul tuplurilor componente, ci
implicit pe baza altor relaţii, prin intermediul unei
expresii relaţionale.
 Stabilirea efectivă a tuplurilor care compun relaţia
virtuală se realizează prin evaluarea expresiei, ori
de câte ori utilizatorul invocă această relaţie.
Tabela de date
 O reprezentare comodă a unei relaţiei
este tabelul bidimensional (tabela de
date), în care liniile reprezintă
tuplurile, iar coloanele corespund
domeniilor.
 Reprezentarea tabelară este preferată
adesea altor forme de reprezentare a
relaţiilor, întrucât este uşor de înţeles
şi de utilizat.
Baza de date relationala
 O bază de date relaţională (BDR) reprezintă un
ansamblu de relaţii (tabele) de date împreună
cu legăturile dintre ele.
 Relaţiile sunt formate din tupluri (seturi) de
date.
 Întrucât o mulţime nu poate conţine elemente
duplicate, relaţia nu poate prezenta tupluri
identice.
 Întrucât tuplurile sunt unice trebuie să existe
posibilitatea identificării lor în mod unic în
cadrul unei relaţii.
Cheia primara
 Cheia primara a unei relaţii reprezintă
ansamblul minimal de atribute prin care se
poate identifica în mod unic orice tuplu din
cadrul relaţiei. Orice relaţie posedă cel puţin o
cheie primara.
 Cheia poate să fie constituită fie dintr-un
singur atribut, fie din mai multe atribute din
schema relaţiei respective.
 Atunci când cheia este constituită dintr-un
singur atribut poartă numele de cheie simplă,
iar atunci când este formată din mai multe
atribute este denumită cheie compusă.
CHEI CANDIDATE
 Într-o relaţie pot exista mai multe combinaţii
de atribute cu proprietatea de identificare unică
a tuplurilor.
 Se spune în acest caz că relaţia posedă mai
multe chei candidate. În această situaţie, se
alege dintre cheile candidate una care să
servească în mod efectiv la identificarea
tuplurilor şi care va primi numele de cheie
primară.
 Restul cheilor candidate se vor numi şi chei
unice.
Supercheie
 Cheia unei relaţii trebuie să fie
minimală, în sensul că nicio parte a
sa nu trebuie să aibă proprietatea de
identificare unică a tuplurilor relaţiei
(nu trebuie să fie la rândul ei cheie).
 Un grup de atribute din cadrul unei
relaţii care conţine o cheie a relaţiei
poartă numele de supercheie.
CHEIE EXTERNA
 Modelul relaţional serveşte la reprezentarea entităţilor
din lumea reală şi a asocierilor dintre acestea. Modelarea
asocierilor dintre entităţi impune recurgerea la conceptul
de cheie externă.
 O cheie externă reprezintă un atribut sau un grup de
atribute dintr-o relaţie R1 ale cărui/căror valori sunt
definite pe acelaşi/aceleaşi domeniu/domenii ca şi cheia
primară a unei alte relaţii, R2 şi care are rolul de a
modela asocierea între entităţile reprezentate cu ajutorul
relaţiilor R1 şi R2. În acest context, R1 este denumită
relaţie care referă, în timp ce R2 poartă numele de
relaţie referită.
Schema conceptuala a bazei de
date