Umbra si Arhetipurile

In fiecare dintre noi exista o parte luminata si una intunecata. Umbra lui Jung, ca si
concept exista si este corelata cu inconstientul si legatura dintre constient, inconstient
si vise! Unde incepe si se sfarseste ori se impletesc fiecare cu fiecare?

De asemenea apare si ideea de anima si animus, aceeasi cu yin si yang, aceeasi

cu povestea androginului se impletesc cu sinele si iubirea, ce se impletesc si se despletesc
in cunoastere si recunoastere. Intodeauna, contrastul dintre alb si negru, intuneric si
lumina, opusurile ce se atrag si se completeaza de la bine si rau, la contrastul dintre rase
si credinte.

Umbra este in fiecare dintre noi, si reprezinta partea necunoscuta inca a sinelui, poate
fi pozitiva ori negativa.
Aşezăm în lumină anumite aspecte ale noastre, vrem ca acestea să fie văzute şi lăsăm în
umbră alte aspecte. Această metaforă a luminii şi umbrei se regăseşte în două concepte
definite de către C.G. Jung: persona şi umbra. În timp ce persona reglementează relaţia cu
lumea exterioară, prin umbră sunt definite acele trăsături ale personalităţii care nu sunt
arătate lumii, pe care alţi oameni nu au cu niciun chip voie să le vadă. De aceea, atunci
când ne ocupăm de umbră este esenţial să ajungem să o acceptăm, să înţelegem că lumina
şi întunericul îşi au ambele locul în viaţa omului.

   

Dacă ar fi să luăm o definiție cât de simplă posibil, arhetipul este un dat, o moștenire
inconștientă, milenară, pe care am dus-o în spate de-a lungul evoluției. Mai elaborat,
arhetipul este o matrice care influenţează conduita umană atât în planul ideilor cât şi în
cel al moralei, eticii, conduitei în general. Jung vorbeşte despre arhetip (la început numit
„imagine primordială”) ca despre acele patterns of behaviour (trăsături
comportamentale înnăscute) ale biologilor. Deci, tendinţe înnăscute care modelează
conduita umană.

Tot Jung spunea mai pe larg despre arhetipuri că derivă din observaţia repetată adeseori
că miturile şi poveştile literaturii universale conţin teme bine definite care reapar
pretutindeni şi întotdeauna. Întâlnim aceleaşi teme în fanteziile, visele, ideile delirante şi
iluziile indivizilor care trăiesc în zilele noastre.

Jung considera ca a-ti cunoaste propria umbra este o sarcina care necesita rabdare si
curaj. A ne cunoaste umbra inseamna sa dezgolesti in fata ochilor tot ceea ce cu atata
grija ascundem de noi si de ceilalti. Invidia, egoismul, ura, gelozia, sentimente
considerate imorale sunt “arhivate” intr-un spatiu dincolo de limita constientului.
Deoarece acestea raman nerezolvate, devin o puternica si permanenta risipa de
energie.
In vise, acest arhetip apare intotdeauna ca avand acelsi sex cu cel al visatorului si isi
asuma atitudini care in stare de veghe ne-ar ingrozi. Uneori, umbra poate dezvalui si
caracteristici pozitive, pe care din ratiune de inconvenienta sociala nu indraznim sa le
afisam.
Spe exemplu, cazul unui avocat de succes cu excelente aptitudini artistice isi lasa in
umbra toata creativitatea.Umbra individuala proiecteaza asupra altora ceea ce
personalitatea constienta refuza sa accepte ca fiindu-i propriu!

Si in cazul umbrei colective se intampla la fel. In al doilea Razboi Mondial pentru nemtii
hitleristi umbra colectiva era reprezentata de catre evrei.

In conceptia lui Jung, inconstientul poate fi periculos, insa nu este in esenta rau sau
distructiv. Cu toate acestea, exista o importanta componenta functionala a inconstientului,
care, in anumite conditii poate deveni o sursa pentru mare parte din raul pe care fiintele
umane il produc in lume. Aceasta componenta este umbra. Conform lui Jung, umbra este
partea intunecata a personalitatii exprimate constient, persona. Umbra reprezinta acele
calitati si caracteristici personale neacceptate de ego si care prin urmare lupta impotriva
lor. Cele mai importane mecanisme de aparare de acest gen ale egoului sunt reprimarea
si proiectia. Atunci cand reprimam ceva, egoul impinge aceste tendinte inacceptabile in
inconstient, unde raman ca secrete personale rusinoase/penibile. Astfel, reprimarea
necesita energie psihica si ne poate produce suferinta ca urmare a scaderii generale
ulterioare a rezervelor noastre psihologice de energie. Reprimarea poate de asemenea sa
ne produca durere deoarece umbra poate contine calitati benefice, pozitive necunoscute si
neexprimate, cum ar fi capacitatea de a ne bucura, a iubi, a crea.

Mult mai periculos si continand un rau potential este, totusi, mecanismul de aparare
constituit de proiectie. Prin proiectie, caracteristicile neacceptate ale umbrei sunt respinse
la propria persoana si perceputa ca fiind localizate in exterior, de obicei in alte persoane.

Astfel, de exemplu, un sentiment propriu neconstientizat de furie, ura, gelozie, egoism

sau lacomie sunt in mod fals considerate ca apartinand unei alte persoane sau unui alt
grup. Aceasta proiectie imaginara si inconstienta va determina in general o apreciere
morala asupra acelui obiect, realizata constient, care ne va conduce gradat la un
comportament negativ fata de acea inocenta persoana. In mod concret, acest fapt exprima
disconfortul minor consecutiv unei simple dojeni sau unui comentariu nedorit la adresa
propriei persoane pana la raul major care este violul, tortura, crima si problemele etnice.

Conform lui Jung, acestea rezulta din faptul ca umbra are un efect de completare si
compensare asupra persoanei constiente. In conditiile in care persoana este evaluata
ca fiind buna, umbra va fi considerata rea. Daca aceasta umbra negativa este proiectata
apoi asupra altora, acele persoane vor fi catalogate si percepute ca fiind dusmanul nostru
moral si ca urmare vom resimti constient ca justificat un anumit rau pe care l-am putea
cauza acelor persoane, rau interpretat cu intelepciune de ego ca rau meritat. Astfel, raul
(nemeritat) este apreciat ca fiind bun (meritat). Aceasta este dilema morala care poate
fi produsa prin proiectie. Identificarea umbrei inconstiente ca fiind o importanta sursa
de rau in cazul omului, nu contrazice ideea exprimata mai sus prin care tendinta spre
rau se dezvolta odata cu emergenta constiintei egoului. Aceasta si pentru ca umbra
insasi este un produs al dezvoltarii personalitatii. Umbra se formeaza astfel din
trasaturile personalitatii luate ca intreg si care nu pot fi acceptate de constient.
Deoarece aceste trasaturi nu sunt acceptate de constiinta, vor ajunge in inconstient
unde vor forma constelatii sub forma unei umbre complexe.

Umbra este un arhetip care personifica partea cea mai arhaica si mai obscura a
psihismului uman si care constituie zona cea mai joasa a personalitatii este
UMBRA.

Jung spunea: “crusta noastra de civilizatie ascunde un soi de bruta cu aspect preistoric…”
Tot ce este nai primitiv, mai bestial si violent in natura umana este atributul Umbrei.
Aceasta figura arhetipala care salasluieste in tenebrele inconstientului cuprinde elemente
psihice personale sau colective care se opun tentintelor constiente sau care nu au fost
traite ca experiente concrete. Ea este compusa din doua aspecte ale psihismului uman.

Pe de o parte semnifica zona psihica cea mai putin evoluata, mai intunecata, prin
raportarea la normele morale ale unei constinte civilizate. Pe de alta parte este suma
tuturor defectelor, slabiciunilor, tendintelor nefaste, care sunt respinse de catre ego-
ul individului.

Aspectul terific al Umbrei, care se reveleaza in vise sub forma unor aparitii detestabile,
diabolice, dusmanoase, criminale, populeaza straturile cele mai frustre din profunzimile
insondabile ale inconstientului.
Arhetipul Umbrei este personalizat de catre Diavol, cel care dezbina, cel care tenteaza…
Este intr-un fel opusul arhetipului Sinelui, simbolizat prin Dumnezeu, cel care uneste
armonios fiinta umana.
Aceasta violenta intrinseca aspectelor cele mai reprobabile si josnice ale personalitatii
individului, egoismului cel mai acerb, barbariei si sadismului, orgoliului mistuitor si
vindicativ, se dezvaluie la nivel colectiv cu ocazia razboaielor nimicitoare, desfasurare
oarba de ura distructiva.

Dar ea este prezenta, de asemenea, in viata de zi cu zi, in conflictele familiale, la locul de

munca, in viata politica, disputele religioase, etc., unde dorinta de dominatie, de aservire
si pofta nesabuita de putere sunt expresia acelorasi pulsiuni obscure ale primitivismului
unei naturi psihice neevoluate Umbra, pe care o purtam cu totii in adancul fiintei noastre,
este partea din noi care trebuie prelucrata, materialul brut care supus procesului de
analiza si transformarea, ne obliga sa iesim din propria ignoranta si permite in final, ca
urmare a ptixzei de constiinta, evolutia sa se desfasoare. Caci evolutia este tocmai acest
drum de la tenebrele inconstientului spre lumina constiintei.
Legat de umbra este arhetipul animus si anima. În traducere, Animus este partea
masculină a sufletului, iar Anima este partea feminină. În fiecare din noi se regăsește o
parte din acest arhetip, avem un anumit model al sufletului pereche. Psihologi renumiți
precum Jung, Freud sau Adler susțin chiar că ne naștem bisexuali.

 Ca fetus, noi nu avem o sexualitate definită, ea se diferențiază mai târziu cu ajutorul
hormonilor, dar cea mai mare influență rămâne cea a presiunii sociale la care suntem
supuși, rolurile pe care societatea ne face să ni le asumăm. Acest lucru apare din fragedă
pruncie, totul depinde de culoarea in care suntem îmbrăcați: roz sau albastru, aceasta va
dicta mare parte din viața noastră.
Acum, intre ying si yang si animus si anima lui Jung exista o corelatie stransa. Este
aceeasi teorie.

Ea vizeaza SUBLIMAREA polului Feminin din Sufletul masculin si a polului Masculin

din Sufletul feminin.
Tantrismul se bazeaza pe dualitatea fiintelor si e aceeasi idee de bipolaritate a fiintelor ca
si la Jung.
In FEMEIE exista doi poli dinamici :

1. a) instinctul sexual si
b) partea masculina sau virilitatea interioara ( Animus).
Jung va numi ANIMUS partea masculina inconstienta, forta virila inconstienta a
FEMEII.
In BARBAT exista doi poli dinamici :

1. a) instinctul sexual si
b) partea feminina, feminitatea interioara (Anima).

Jung va numi ANIMA partea feminina a inconstientului Barbatului.

Aceste doua polaritati alcatuiesc, dupa Osho, jocul constiintei – „Cand jocul se termina
si tu ai invatat ce trebuia sa inveti, cand lectia a fost insusita, vei trece mai departe;
stadiul ultim nu este nici masculin, nici feminin, ci neutru.”
Conform misticilor orientali, energia feminina trebuie eliberata, ea va aduce
echilibru: „Luna a fost mult timp neglijata, Soarele este mult mai proeminent, Luna
trebuie adusa inapoi in viata noastra. Tot ce e intuitie primeste hrana de la Luna; ne-
am inclinat prea mult spre Soare, suntem distructivi, pentru echilibru hai sa ne
inclnam acum in directia opusa, si incet-incet, vom ajunge la mijloc, cu Soarele intr-o
mana si Luna in cealalta, egale. Declar femeia si barbatul egali, si nu din motive
politice. Ii declar egali din motive esentiale.” – ne mai spune Osho.

Vorbeam la inceput despre contraste ce se atrag, se impletesc si se completeaza miraculos

formand un intreg alb si negru, bine si rau, dar oare de ar fi doar alb intregul, iar iubirea
ar insemna doar feminina sau masculina, poate ar fi mult mai pura, si mai relevanta, si
umbra s-ar dezintegra?

https://coltulcultural.wordpress.com/2013/05/10/arhetipurile-lui-jung/
http://cabinetpsihoterapie.blogspot.ro/2008/11/umbra-lui-cg-jung.html

Cele 12 arhetipuri ale lui Jung

Termenul "arhetip" isi are originile in Grecia antica. Radacinile cuvantului sunt archein, care
inseamna "originar sau vechi "; si typos, care inseamna "tipar, model sau tip". Sensul este de
"tipar originar" pentru orice persoana, obiect, sau concept similar care este derivat, copiat,
modelat sau emulat dupa acesta. 
Psihologul Carl Gustav Jung a folosit conceptul de arhetip in teoria sa despre psihicul uman. El
credea ca personajele universale mitologice — arhetipurile — raman in subconstientul colectiv al
oamenilor din intreaga lume. Arhetipurile reprezinta motive umane fundamentale ale experientei
evolutiei noastre; in consecinta, acestea evoca emotii profunde. 
 
Desi exista multe arhetipuri, Jung a descris douasprezece tipuri principale care simbolizeaza
motivatiile primare ale omului. Fiecare tip are propriile sale valori, semnificatii si trasaturi de
personalitate. De asemenea, cele douasprezece tipuri sunt impartite in cate trei categorii cu cate
patru tipuri, in functie de Ego, Suflet si Sine. Fiecare categorie are o sursa de motivatie comuna,
de exemplu cele din categoria Ego sunt manate de motivatii ce tin de propriul ego. 
 
Majoritatea oamenilor, daca nu chiar toti, au mai multe arhetipuri care se impletesc in
personalitatea lor; cu toate acestea, un arhetip tinde intotdeauna sa domine o personalitate. Poate
fi util de stiut care sunt arhetipurile prezente in noi insine si in altii, in special cei dragi, prieteni
si colegi de munca, pentru a intelege mai bine comportamentele si motivatiile acestora.
Tipurile dominate de Ego

1.  Inocentul
Motto: Liberi sa fim si tu si eu
Dorinta cea mai profunda: sa ajunga in Paradis
Scop: sa fie fericit
Cea mai mare teama: sa fie pedepsit pentru ca a facut un lucru rau sau gresit
Strategie: sa faca lucrurile corect
Slabiciune: plictisitor, cu toata inocenta lui naiva
Talent: credinta si optimism
Inocentul mai este cunoscut si ca: utopic, traditionalist, naiv, mistic, sfant, romantic, visator.

2. Orfanul/Un tip sau o tipa oarecare

Motto: Barbatii si femeile au fost creati egali
Dorinta cea mai profunda: relationarea cu altii
Scop: sa simta ca apartine
Cea mai mare teama: sa fie lasat pe dinafara sau sa faca nota discordanta cu multimea
Strategie: dezvolta virtuti obisnuite solide, este realist, pastreaza contactul cu realitatea
Slabiciune: isi pierde propria identitate in incercarea de a se amesteca in multime sau de
dragul unor relatii superficiale
Talent: realism, empatie, sinceritate
Omul oarecare este si: baiatul bun la toate, un om obisnuit, cunoscutul de alaturi, o persoana
realista, carieristul, bunul cetatean, vecinul saritor, majoritatea tacuta.

3. Eroul
Motto: Daca vrei cu adevarat, poti
Dorinta cea mai profunda: sa-si dovedeasca valoarea prin fapte curajoase
 Scop: sa dobandeasca maiestrie intr-un domeniu care sa contribuie la imbunatatirea lumii
Cea mai mare teama: slabiciune, vulnerabilitate, sa fie considerat fricos
Strategie: sa fie cat se poate de puternic si competent
Slabiciune: aroganta, intotdeauna are nevoie sa duca o batalie
Talent: competenta si curaj
Eroul mai este si: razboinicul, cruciatul, salvatorul, supereroul, soldatul, ucigasul de dragoni,
castigatorul si coechipierul.

4. Altruistul
Motto: Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti
Dorinta cea mai profunda: sa-i protejeze si sa aibe grija de altii
Scop: sa-i ajute pe altii
Teama cea mai mare: egoismul si lipsa de recunostinta
Strategie: sa faca lucruri pentru altii
Slabiciune: spirit de sacrificiu si tendinta de a se lasa exploatat
Talent: compasiune, generozitate
Altruistul mai este si: sfant, altruist, parinte, persoana care ajuta, persoana care sprijina.

Tipuri de Suflet

5. Exploratorul
Motto: Lasati-ma liber
Dorinta cea mai profunda: libertatea de a se descoperi pe sine explorand lumea
Scop: o viata mai buna, mai autentica, mai implinita
Teama cea mai mare: constrangerea, conformismul si golul interior
Strategie: calatorii, cautari si descoperirea de lucruri noi, evadarea din plictiseala
Slabiciune: plimbari fara scop, lipsa de integrare
Talent: autonomie, ambitie, respectarea propriilor principii
Exploratorul este si: cautator, iconoclast, calator, individualist, pelerin.

6. Rebelul
Motto: Regulile sunt facute pentru a fi incalcate
Dorinta cea mai profunda: razbunare sau revolutie
Scop: sa rastoarne ceea ce nu functioneaza
Teama cea mai mare: neputinta sau ineficienta
 Strategie: tulbura, distruge, sau socheaza
Slabiciune: poate trece de partea intunecata, crima
Talent: impresioneaza, libertate radicala
Razvratitul mai este cunoscut si ca: rebel, revolutionar, salbatic, inadaptat sau iconoclast.

7. Indragostitul
Motto: Tu esti unicul
Dorinta cea mai profunda: intimitate si traire
Scop: a relationa cu oamenii, cu munca si imprejurimile pe care le iubesc
Teama cea mai mare: a nu fi singur, a nu fi dorit, a nu fi iubit
Strategie: sa devina tot mai atragator din punct de vedere fizic si emotional
Slabiciune: dorinta de a face altora pe plac cu riscul de a-si pierde propria identitate
Talent: pasiune, recunostinta, apreciere si angajament
Indragostitul mai este si: partener, amic, prieten apropiat, entuziasmat, senzual, sot, creator de
echipa.

8. Creatorul
Motto: Daca poti sa-ti imaginezi un lucru, atunci poti sa il si faci
Dorinta cea mai profunda: sa creeze lucruri de durata
Scop: sa realizeze o viziune
Teama cea mai mare: viziune sau executie mediocra
Strategie: dezvoltarea abilitatii si indemanarii artistice
Sarcina: sa creeze cultura, sa exprime propria viziune
Slabiciune: perfectionism, solutii proaste
Talent: creativitate si imaginatie
Creatorul mai este si: artist, inventator, inovator, muzician, scriitor sau visator.

Tipuri de Sine

9. Bufonul
Motto: Doar o viata avem
Dorinta cea mai profunda: sa traiasca momentul cu multa bucurie
Scop: sa se distreze si sa amuze intreaga lume
Teama cea mai mare: sa se plictiseasca sau sa-i plictiseasca pe altii
Strategie: sa se joace, sa glumeasca, sa fie amuzant
Slabiciune: frivolitate, pierderea timpului
Talent: bucurie
Bufonul mai este si: nebunul, cel care se tine de sotii, clovnul, glumetul sau comediantul.

10. Inteleptul
Motto: Adevarul te va elibera
Dorinta cea mai profunda: sa gaseasca adevarul.
Scop: sa-si foloseasca inteligenta si capacitatea de analiza pentru a intelege lumea.
Teama cea mai mare: de a fi pacalit, a fi indus in eroare—sau ignoranta.
Strategie: cautare de informatii si cunoastere; analiza de sine siintelegerea proceselor de
gandire.
Slabiciune: poate studia detaliile la nesfarsit fara sa actioneze.
Talent: intelepciune, inteligenta.
Inteleptul mai este si: expert, invatat, detectiv, consultant, ganditor, filozof, academician,
cercetator, strateg, profesionist, mentor, profesor, contemplativ.

11. Magicianul
Motto: Fac ca totul sa devina posibil.
Dorinta cea mai profunda: a intelege legile fundamentale ale universului
Scop: sa transforme visele in realitate
Teama cea mai mare: consecinte negative fara intentie
Strategie: dezvolta o viziune si traieste dupa ea
Slabiciune: devine manipulator
Talent: gaseste solutii din care toata lumea are de castigat
Magicianul mai este si: vizionar, catalizator, inventator, lider carismatic, saman, vindecator,
vraci.
 12. Conducatorul
Motto: Puterea nu este totul, este unicul lucru.
Dorinta cea mai profunda: controlul
Scop: sa creeze o familie sau comunitate prospera si de succes
Strategie: exercitarea puterii
Teama cea mai mare: haos, detronare
Slabiciune: autoritar, incapacitate de a delega
Talent: responsabilitate, atitudine de lider
Conducatorul mai este si: sef, lider, aristocrat, rege, regina, politician, exemplu de urmat,
manager sau administrator.

Cele patru orientari cardinale

Cele Patru Orientari Cardinale definesc patru grupuri, fiecare grup avand trei tipuri. Fiecare grup
este motivat de o orientare specifica fiecaruia: implinirea de sine, libertatea, dorinta de
socializare si ordinea.

Aceasta este o variatie a celor trei Tipuri de grupuri mentionate anterior; cu toate acestea, desi
toate tipurile din categoriile Ego, Suflet si Sine impartasesc aceeasi sursa de motivatie, tipurile
care alcatuiesc cele patru grupuri de orientare au surse de motivatie diferite, insa o orientare
comuna. De exemplu, Altruistul este manat de nevoia de a-si implini ego-ul indeplinind nevoile
altora, ceea ce este o orientare sociala; in timp ce Eroul, manat de asemenea de nevoia de a-si
implini ego-ul, o face prin acte de curaj care ii dovedesc valoarea de sine.
Exercitii, teme:
1. Cele 12 arhetipuri ale lui Jung: fiecare va primi lista cu ele si isi va alege unul/poate doua
arhetipuri care il caracterizeaza.
2. Scurta prezentare a inconstientului colectiv si cum ajungem sa ne indentificam cu diverse roluri
de-a lungul vietii. 
3. Arhetipurile incepem sa le experimentam in copilarie prin jocuri si rolurile pe care le invatam din
joc, povesti, mituri, etc. Felul in care am avut posibilitatea sa experimentam rol uri in copilarie
este vital pentru rolurile pe care le experimentam ca adulti. Exemplu: liderul grupului,
razboinicul, artistul, etc.
4. Care este diferenta intre integrarea sanatoasa a unui arhetip si cea nesanatoasa? 
5. Atunci cand ne identificam cu arhetipul si excludem celelalte parti ale personalitatii noastre
6. Exemplu concret despre un arhetip care te poate face sa te pierzi pe tine: Salvatorul - ii salvezi pe
ceilalti, dar nu pe tine. Rolul este atat de puternic incat uiti de tine. 

7. Umbra si credintele limitative despre ce nu sunteti, care sunt acele parti cu care nu va
indentificati? Ce credeti despre voi prin prizma lor? Se pot schimba? 
8. Mindfulness pe umbra, intalnirea interioara cu umbra (partile rejectate ale personalitatii).