CALCULAREA EXPERIENŢELOR BIFACTORIALE AŞEZATE DUPĂ METODA

PARCELELOR SUBDIVIZATE

Metoda aşezării experienţelor bifactoriale în parcele subdivizate este foarte frecvent

folosită deoarece permite o mai bună cunoaştere a acţiunii factorilor permiţând calcularea
erorilor atât pentru factorul A cât şi pentru factorul B.

Fie o experienţă bifactorială de tipul 3x4 în 3 repetiţii la cultura de grâu de toamnă cu

factorul A fertilizare cu azot şi factorul B planta premergătoare. Graduările factorilor
sunt:
- pentru factorul A – fertilizare cu azot: a1 – N0, a2 – N60 şi a3 – N120;
- pentru factorul B – planta premergătoare: b1 – grâu, b2 – porumb, b3 – soia, b4 –
floarea soarelui.

Datele experimentale sunt prezentate în tabelul 1.

Tabelul 1
Producţiile de grâu de toamnă obţinute sub influenţa aplicării îngrăşămintelor cu
azot şi a plantei premergătoare

Fertilizarea Planta Producţia (q/ha) în repetiţia V

cu azot premergătoare I II III
a1 – N0 b1 14 13 15 42
b2 12 11 12 35
b3 24 25 26 75
b4 13 12 14 39
Total parcele 63 61 67 191
mari
a2 – N50 b1 24 25 26 75
b2 18 19 20 57
b3 35 36 37 108
b4 21 22 23 66
Total parcele 98 102 106 306
mari
a3 – N100 b1 34 33 35 102
b2 32 31 33 96
b3 45 46 48 139
b4 32 34 33 99
Total parcele 143 144 149 436
mari
Repetiţii - R 304 307 322 933

Etapele de calcul:

1. Calcularea scăzătorului (C)

Determinarea scăzătorului separă elementele constante ale tehnologiei aplicate de

elementele de variabilitate reprezentate de parcelele mici, parcelele mari, repetiţii,

1
factorii A şi B, interacţiunea acestora AxB, eroarea a, şi eroarea b.

unde N =

C = 24180,25

2. Calcularea sumelor de pătrate

Stabilirea variabilităţii pentru factorul A şi a erorii a necesită stabilirea sumelor de

pătrate pentru parcele mari, A şi repetiţii.

2.1

2.2

2.3

2
 2.4

Stabilirea variabilităţii pentru factorul B şi a erorii b necesită stabilirea sumelor de

pătrate pentru parcele mici, variante, B şi AxB.

2.5

Fertilizarea Planta Producţia (q/ha) în x2 Σx2

cu azot premergătoare repetiţia
I II III I II III
a1 – N0 b1 14 13 15 196 169 225 590
b2 12 11 12 144 121 144 409
b3 24 25 26 576 625 676 1877
b4 13 12 14 169 144 196 509
Total parcele 1085 1059 1241 3385
mari
a2 – N50 b1 24 25 26 576 625 676 1877
b2 18 19 20 324 361 400 1085
b3 35 36 37 1225 1296 1369 3890
b4 21 22 23 441 484 529 1454
Total parcele 2566 2766 2974 8306
mari
a3 – N100 b1 34 33 35 1156 1089 1225 3470
b2 32 31 33 1024 961 1089 3074
b3 45 46 48 2025 2116 2304 6445
b4 32 34 33 1024 1156 1089 3269
Total parcele 5229 5322 5707 16258
mari
8880 9147 9922 27949

3
 2.6

Calcularea ΣB impune realizarea tabelului bilateral AxB (tabelul 2)

Tabelul 2
Tabelul bilateral A x B
Factorul B b1 b2 b3 b4 ΣA
Factorul A
a1 42 35 75 39 191
a2 75 57 108 66 306
a3 102 96 139 99 436
ΣB 219 188 322 204 933

= 25400,55 – 24180,25 = 1220,30

2.7

2.8
= 3743,41 – (2504,166 + 1220,30)
= 3743,41 – 3724,466 = 18,95

2.9

4
 = 3768,75 – (2522 + 1220,30 +18,95) = 3768,75 – 3761,25 = 7,5

3. Calcularea gradelor de libertate

4. Analiza varianţei

Datele calculate pentru sumele de pătrate şi pentru gradele de libertate se

centralizează în tabelul 3. Cu ajutorul acestora se calculează varianţa factorilor şi a
interacţiunii acestora şi proba F după care se stabileşte semnificaţia acţiunii factorilor
cercetaţi.
Tabelul 3
Analiza varianţei
Cauza variabilităţii SP GL Proba F
Parcele mari 2522 8
Repetiţii 15,50 2
Factor A – fertilizare cu azot 2504,166 2 1252,083 2147,65** (6,94; 18,00)
Eroare (a) 2,334 4 0,583
Parcele mici 3768,75 35
Factor B – planta premergătoare 1220,30 3 406,766 976,24** (3,16; 5,09)
Interacţiunea AxB 18,95 6 3,158 7,579** (2,66; 4,01)
Eroare (b) 7,5 18 0,416

Acţiunea distinct semnificativă a factorilor A şi B fertilizare cu azot şi plantă

premergătoare precum şi a interacţiunii acestora impune calcularea diferenţelor
limită.

5. Calcularea diferenţelor limită

5.1 Pentru compararea a două medii ale factorului A – fertilizare cu azot (a2 –a1):

GL = 4

5
 Dl5% = 0,311 q/ha x 2,78 = 0,864 q/ha
Dl1% = 0,311 q/ha x 4,60 = 1,431 q/ha
Dl0,1% = 0,311 q/ha x 8,61= 2,677 q/ha

5.2 Pentru compararea a două medii ale factorului B – planta premergătoare (b2 – b1):

GL = 18

Dl5% = 0,304 q/ha x 2,10 = 0,638 q/ha

Dl1% = 0,304 q/ha x 2,88 = 0,875 q/ha
Dl0,1% = 0,304 q/ha x 3,92= 1,192 q/ha

5.3 Pentru compararea a două medii A la aceiaşi graduare a lui B (a2b1 – a1b1) sau la
graduări diferite ale lui B (a2b2 – a1b1):

6
 Dl5% = 0,552 q/ha x 2,316 = 1,279 q/ha
Dl1% = 0,552 q/ha x 3,427 = 1,892 q/ha
Dl0,1% = 0,552 q/ha x 5,413 = 2,988 q/ha

5.4 Pentru compararea a două medii B la aceiaşi graduare a lui A (a1b2 – a1b1):

GL = 18

Dl5% = 0,526 q/ha x 2,10 = 1,105 q/ha

Dl1% = 0,526 q/ha x 2,88 = 1,515 q/ha
Dl0,1% = 0,526 q/ha x 3,92 = 2,062 q/ha

6. Determinarea producţiilor medii pe variante

Producţia medie a variantelor experimentale se calculează raportând suma V a

producţiilor din repetiţii din tabelul 1 corespunzător fiecărei variante experimentale la
numărul de repetiţii.

Producţia medie pentru varianta a1b1 = 14,0 q/ha

Producţia medie pentru varianta a1b2 = 11,66 q/ha

Producţia medie pentru varianta a1b3 = 25,0 q/ha

Producţia medie pentru varianta a1b4 = 13,0 q/ha

Producţia medie pentru varianta a2b1 = 25,0 q/ha

Producţia medie pentru varianta a2b2 = 19,0 q/ha

Producţia medie pentru varianta a2b3 = 36,0 q/ha

7
Producţia medie pentru varianta a2b4 = 22,0 q/ha

Producţia medie pentru varianta a3b1 = 34,0 q/ha

Producţia medie pentru varianta a3b2 = 32,0 q/ha

Producţia medie pentru varianta a3b3 = 46,33 q/ha

Producţia medie pentru varianta a3b4 = 33,0 q/ha

7. Tabelele cu pentru interpretarea rezultatelor de producţie

Tabelul 3
Influenţa azotului asupra producţiei de grâu de toamnă pe preluvosol roşcat (Moara
Domnească 2008)
Varianta Producţia Diferenţa Semnificaţia
q/ha % q/ha %
a1 – N0 15,92 100,00 Mt -
a2 – N50 25,50 160,18 9,58 60,18 ***
a3 – N100 36,33 228,22 20,41 128,22 ***
Dl5% = 0,864 q/ha
Dl1% = 1,431 q/ha
Dl0,1% = 2,677 q/ha

Tabelul 4
Influenţa plantei premergătoare asupra producţiei de grâu de toamnă pe preluvosol
roşcat (Moara Domnească 2008)
Varianta Producţia Diferenţa Semnificaţia
q/ha % q/ha %
b1 – după grâu 24,33 100,00 Mt -
b2 – după porumb 20,89 85,86 -3,44 -14,14 000
b3 - după soia 35,78 147,05 11,45 47,05 ***
b4 - după floarea soarelui 22,67 93,18 -1,66 -6,82 000
Dl5% = 0,638 q/ha
Dl1% = 0,875 q/ha
Dl0,1% = 1,192 q/ha

8
9
 Tabelul 5
Influenţa azotului şi a plantei premergătoare asupra producţiei de grâu de toamnă pe preluvosol roşcat (Moara
Domnească 2008)

FA –fertilizare cu azot Influenţa plantei premergătoare asupra producţiei de grâu la: Influenţa azotului asupra producţiei de grâu la
aceiaşi plantă premergătoare
FB – planta a1 – N0 a2 – N50 a3 –N100 a2 –a1 a3 –a1 a3 – a2
premergătoare Prod. Dif. Semn Prod. Dif. Semn Prod. Dif. Semn Dif Semn Dif Semn Dif Semn
q/ha q/ha q/ha q/ha q/ha q/ha q/ha q/ha q/ha
b1 –grâu 14,00 Mt 25,00 Mt 34,00 Mt 11,00 *** 20,00 *** 9,00 ***
b2 – porumb 11,66 -2,34 000 19,00 -6,00 000 32,00 -4,00 000 7,34 *** 20,34 *** 13,00 ***
b3 – soia 25,00 11,00 *** 36,00 11,00 *** 46,33 12,33 *** 11,00 *** 21,33 *** 10,33 ***
b4 – floarea soarelui 13,00 -1,00 22,00 -3,00 000 33,00 -1,00 9,00 *** 20,00 *** 11,00 ***
Dl5% = 1,105 q/ha Dl5% = 1,279 q/ha
Dl1% = 1,515q/ha Dl1% = 1,892 q/ha
Dl0,1% = 2,062q/ha Dl0,1% = 2,988 q/ha

10