Sunteți pe pagina 1din 83

Organe de simț

Organe de simț

• Văz – ochiul
• Auz și mișcare – urechea
• Gust – limba
• Miros – mucoasa olfactivă
• Tactil, termic și dureros - pielea
Ochiul

• Organ fotosenzitiv,
localizat la nivelul
orbitelor
• Diametrul antero-
posterior: 22-27 mm
• Circumferinta: 69 - 85
mm
• Glob ocular și structuri
anexe
Ochiul

Trei tunici:
• externă: cornee și
sclerotică
• medie (vasculară,
uveea): coroida, corp
ciliar și iris
• internă: retina
Ochiul

Trei compartimente:
• camera anterioară
(între cornee şi iris)
• camera posterioară
(între iris şi cristalin)
• camera vitroasă
(între cristalin şi
retina fotosensibilă)

În camerele anterioară şi posterioară circulă


umoarea apoasă, iar camera vitroasă este
ocupată de corpul vitros
Ochiul

Medii de refracție:
corneea și cristalinul
(focalizare)
Controlul cantității de
lumină: irisul
Detectori: retina (celulele
cu conuri și bastonașe)
Ochiul

• Ectoderm neural:
– retina
– ep. ciliar și al irisului
• Ectoderm:
– cristalinul
– ep. corneei
• Mezoderm:
– sclerotica
– stroma corneei, irisului,
corpului ciliar, coroidei
Ochiul - corneea

Sclerotică
Corneea
Conjunctivă
– Porțiunea anterioară (1/6),
transparentă, a învelișului
fibros Corp ciliar
– Se continuă cu sclerotica
(5/6) la nivelul limbului Iris
sclerocorneean
– Principalul dioptru al
Cristalin
ochiului
– Grosime: 0,5 mm
Cornee Camera
– Avasculară
anterioară
Ochiul - corneea

Structură histologică:
1. Epiteliul corneean
2. Membrana Bowman
3. Stroma
4. Membrana Descemet
5. Endoteliul corneean
Ochiul - corneea

1. Epiteliul corneean
– ep. pavimentos stratificat
nekeratinizat
– ~5 straturi celulare, 50 microni epiteliu
– celulele din stratul superficial membrana Bowman
prevăzute cu microvili -> rețin
filmul lacrimal pe suprafață
– strat celular bazal cu activitate stroma corneeană
proliferativă; turnover 7 zile
– celulele stem în limb
– foarte bogat inervat -> clipire
– se continuă cu ep. conjunctival
Ochiul - corneea

2. Membrana Bowman
– membrana bazală a ep.
corneean epiteliu

– fibre de colagen II așezate membrana Bowman


neordonat
– nu se regenerează -> leziunile
stroma corneeană
pot duce la cicatrici opace
(astigmatism)
Sir William Bowman, 1st Baronet (1816 - 1892)
Ochiul - corneea

3. Stroma
epiteliu
– 90% din grosimea corneei
– lamele formate din fascicule de membrana Bowman
colagen III, paralele
– fasciculele au orientare
stroma corneeană
perpendiculară în lamelele
adiacente
– transparentă datorită acestui
aranjament la care contribuie GAG
(lumican, decorină)
– fibroblaste turtite între lamele
(keratocite)
– avasculară

Progress in Retinal and Eye Research, 27:549


Ochiul - corneea

4. Membrana Descemet
– membrana bazală a endoteliului
corneean
– PAS +, 10 microni
– rețea neregulată de fibre de stroma corneeană
colagen
– se regenerează
– se extinde sub sclerotică ->
ligamentul pectinat ce pătrunde membrana Descemet
în mușchiul ciliar endoteliu
Ochiul - corneea

5. Endoteliul corneean
– epiteliu simplu scuamos
– celule cu joncțiuni de aderență
– controlează schimburile
metabolice ale corneei cu stroma corneeană
umoarea apoasă
– activitate de endocitoză și
transport ionic
– capacitate limitată de membrana Descemet
regenerare endoteliu
Ochiul - corneea

Transparența corneei se datorează:


• structurii anatomice
• joncțiunilor dintre celulele epiteliului ce
constituie o barieră pentru pătrunderea
soluțiilor apoase
• deturgescența stromei menținută de
mecanismele de pompă endoteliale
Ochiul - sclerotica

Trei tunici:
• externa: cornee si
sclerotica
• medie (vasculara,
uveea): coroida, corp
ciliar si iris
• interna: retina
Ochiul - sclerotica

• Capsulă fibroasă groasă (0,7 mm), inextensibilă


• Macroscopic – culoare albă
• Țesut conjunctiv dens neregulat, vascularizat
• Mai multe straturi concentrice de fibre de
colagen, fără orientare regulată în același plan
• Conține și fibre elastice, substanță
fundamentală, fibroblaști
• Opacă datorită dispoziției neregulate a fibrelor
de colagen
Ochiul - sclerotica

Limbul sclerocorneean
Cornee: în dreapta săgeții
CjEP: epiteliu conjunctival,
10-12 straturi de cel.
S: sclerotică
Cj: conjunctiva
BV: vase sangvine
CS: canal Schlemm

Dispare membrana
Bowman
Friedrich Schlemm (1795 - 1858)
Ochiul - sclerotica

Zone imprecis delimitate:


– Episclerotica: strat extern de ț. conj. lax,
mărginit la exterior de grăsimea periorbitală
– Sclerotica propriu-zisă (capsula Tenon)
– Lamina supracoroidiană (lamina fusca): la
interior, adiacentă coroidei, celularitate mai
bogată
Spațiul episcleral (al lui Tenon) se găsește
între episclerotică și capsula Tenon și
permite mobilitatea globului ocular
Jacques René Tenon (1724 - 1816)
Ochiul – unghiul iridocorneean

Conține canale ce
drenează umoarea
apoasă:
– rețeaua trabeculară
(spații Fontana): canale
delimitate de endoteliu
– canal Schlemm ->
venele scleroticei

Zonă importantă în reglrea


presiunii intraoculare
(prevenirea glaucomului) C: cornee, CEp: ep. corneean, CjEP: ep.
conjunctival, S: sclerotică,
Cj: conjunctiva, AC: camera anterioară, I: iris, CB
corp ciliar, CS: canal Schlemm, En: cel.
endoteliale
Felice Fontana (1730 - 1805)
Ochiul – tunica vasculară

Uvea:
• Iris
• Corp ciliar
• Coroida
Ochiul - Irisul

• Un diafragm cu deschidere (pupila)


variabilă
• Se formează din porțiunea
anterioară a corpului ciliar
• Anterior în contact cu camera
anterioară, posterior cu cea
posterioară și cu cristalinul (C)
• Alcătuit dintr-o stromă conjunctivă
bogat vascularizată, acoperită
posterior de epiteliul pigmentar
(EP)
C M
• Conține fibre musculare netede (M)

EP
Ochiul - Irisul
Epiteliul pigmentar (EP):
– EP posterior: lamina bazală
înspre camera posterioară
– Mioepiteliul pigmentar anterior
(EPA): lamina bazală spre
stroma irisului
Elemente contractile (reflex de
adaptare):
– procese bazale ale EPA conțin
elemente contractile radiale -> m.
dilatator al pupilei (simpatic)
– f.m. netede circulare în stromă ->
m. constrictor pupilar
(parasimpatic)
Ochiul – corpul ciliar

• Porțiunea anterioară dilatată a uveei,


cuprinsă între iris și coroidă (ora serrata)
• Formă triunghiulară
– față spre scleră
– față spre camera
posterioară
– față spre corpul vitros
Ochiul – Corpul ciliar

• Din corpul ciliar se desprind ~ 75 procese


ciliare de care sunt atașate fibrele zonulei
Zinn -> inserate în capsula cristalinului
• Șanțuri pe fața dinspre vitros

Procese ciliare
Șanțuri
Johann Gottfried Zinn (1727 - 1759)
Ochiul – Corpul ciliar

Corpul ciliar:
– regiune externă -> mușchiul ciliar
– regiune internă -> ț. conj. bine vascularizat, se
extinde în procesele ciliare

M. ciliar

Procese ciliare
Șanțuri
Ochiul – Corpul ciliar

Mușchiul ciliar e conectat prin zonula Zinn de


cristalin:
• porțiune meridională
• porțiune radială – contracția reduce curbura
cristalinului -> focalizare la distanță
• porțiune circulară (internă) – contracția
relaxează zonula și crește curbura ->
focalizare în apropiere
Ochiul – Corpul ciliar

Epiteliul ciliar (CiEp) tapetează procesele și


corpul ciliar:
• strart intern, nepigmentat (npE):
membrana bazală spre vitros; celule
transportoare de ioni
• strat extern, pigmentat (PE): membrana
bazală (lamina vitrea - LV) spre corpul
ciliar
Funcții:
• secretă umoarea apoasă
(similară plasmei, dar 0,1%
proteine)
• participă la bariera umoare
apoasă – creier
• produce și ancorează
fibrile zonulare
Ochiul - coroida

• Stratul vascular situat extern față de retină,


pigmentat
• 2 straturi:
– strat coriocapilar extern. Bine vascularizat, asigură
nutriția unei părți a retinei.
– membrana Bruch (lamina vitrea) – intern, spre
retină; membrană hialină. De la nervul optic la ora
serrata. Conține fibre de colagen și elastice.
Carl Ludwig Wilhelm Bruch (1819 - 1894)
Ochiul - Retina

• Derivă din pereții


cupei optice
• Două straturi:
– retina neurală intern
– epiteliul pigmentar
retinian extern
• Între cele două e un
spațiu virtual –
localizarea dezlipirii de
retină
Ochiul - Retina

• Retina neurală are două


regiuni:
– non-fotosensibilă, anterior de
ora serrata
– fotosensibilă, posterior
de ora serrata
• Disc (papilă) optic – nervul
optic
• Fovea centralis – depresiune
pe axul optic al ochiului
• Macula lutea – exterior de
fovee
Ochiul - Retina

Epiteliul pigmentar:
• interactioneaza fizic, metabolic si functional
cu stratul conurilor si bastonaselor
• celulele sunt asezate in monostrat; forma
hexagonala
• polul bazal este asezat spre stratul intern
al membranei Bruch a coroidei; prezinta
numeroase pliuri
Ochiul - Retina

Epiteliul pigmentar:
• polul apical prezinta microvili care sunt
asociati dar nu stabilesc contacte cu
segmentul extern al fotoreceptorilor;
granule de melanina
• portiunile laterale sunt solidarizate prin
complexe jonctionale de tip occludens,
adherens si gap. Primele 2 tipuri constituie
bariera sange-retina
• nucleul situat in apropierea membranei
bazale
Ochiul - Retina

Epiteliul pigmentar, funcții:


• metabolismul vitaminei A
pentru regenerarea
pigmentilor vizuali
(rodopsina);
• recunoasterea, ingestia
si fagocitarea discurilor
eliminate de segmentul
extern al celulelor
fotoreceptoare;
• formează bariera sânge
– retină
• absoarbe lumina
(melanină)
Ochiul - Retina
Tipuri celulare în retină:
• Celule pigmentare
• Neuroni:
− celule fotoreceptoare
(celule cu bastonaş şi con)
− neuroni bipolari
− neuroni multipolari
(celule ganglionare)
- celule orizontale (între
celulele fotoreceptoare), amacrine
(între neuronii multipolari),
interplexiforme
• Celule de susţinere Müller (celule
nevroglice)
COROIDA

Wheater’s Functional Histology, 200


Heinrich Müller (1820 - 1864)
Ochiul – Retina

str.fibrelor
nervoase

Organizată ȋn 9 straturi: str.celulelor


ganglionare

1. stratul conurilor ṣi str.nuclear intern


bastonaselor str.nuclear
intern
2. membrana limitantă externă
str.plexiform
3. stratul nuclear extern extern
str.nuclear
4. stratul plexiform extern extern

5. stratul nuclear intern str.celulelor foto-


receptoare
6. stratul plexiform intern ep.pigmentar

7. stratul celulelor ganglionare coroida

8. stratul fibrelor optice


9. membrana limitantă internă sclera

Junquieira, Carneiro. Basic Histology, ed.11


Ochiul - Retina

1. Stratul conurilor și
bastonașelor:
• formeaza stratul extern al
retinei neurale; pentru a
ajunge la acesta, lumina
trebuie sa strabata toate
straturile interne ale retinei
• contine segmentele
fotoreceptoare ale celulelor
cu conuri și bastonașe
Ochiul - Retina

Celulele fotoreceptoare
(neuroni modificați):

Stratul conurilor și
bastonașelor
• segment extern
• zonă de legătură
• segment intern
• fibre externe
• regiune nucleară
• fibre interne
Ochiul - Retina
Ochiul - Retina

Celulele fotoreceptoare – seg. extern:


• aspect de cilindru sau con
• conține discuri fotoreceptoare,
delimitate de membrane
• discurile se desprind de la vârful
procesului
• în contact cu microvilii celulelor
epiteliului pigmentar
Trunchiul de legătură:
• conține un cil modificat (9 dublete
microtubului)
• pornește dintr-un corp bazal
• proces caliceal
Ochiul - Retina

Celulele fotoreceptoare –
segmentul intern:
• aparat Golgi
• mitocondrii
• microtubuli
Ochiul - Retina

Celulele cu bastonaș (~120 milioane):


• mai numeroase in periferia retinei
• sensibile la stimulare luminoasa de mica
intensitate, 496 nm
• imaginea furnizata este monocromatică (un
singur tip celular cu un singur fel de pigment)
• segmentul extern contine 600-1000 discuri
asezate orizontal de-a lungul segmentului;
• lumenul discului nu vine în contact cu spațiul
extracelular
• membrana discurilor contine rodopsina: o
aldehida a vitaminei A (retinal) legata de o
proteina (opsina)
• responsabile de vederea nocturna
Ochiul - Retina

Celulele cu con (~7 milioane):


• 3 tipuri similare morfologic, diferite prin pigmenții
prezenți: S, M și L (420, 531, 588 nm); fiecare
responsabilă de percepția unei culori (albastru,
verde, roșu)
• pigmenții: iodopsine
• sensibile la stimuli luminosi de intensitate mai
mare
• segmentul extern are forma conica; este
inconjurat de o membrana ce prezinta invaginatii
care dau nastere la 200-500 discuri (lumenul
discurilor este continuu cu spațiul extracelular)
• prezente în fovea centrală
Ochiul - Retina

Fototrecepția:
• Fotoni incidenți => retinaldehida din starea all-cis
în all-trans
• Se activează opsina -> transducina -> activează
cGMP fosfodiesteraza -> scade nivelul cGMP
• Scade permeabilitatea pentru Na+ a membranei
celulare -> hiperpolarizare
• Scade producția de neurotransmițător ->
informație preluată de celulele bipolare ->
amacrine, orizontale si apoi ganglionare.
• Celulele ganglionare generează potențialul de
acțiune ce se transmite la S.N.C.
Ochiul - Retina

2. Membrana limitantă
externă:
• joncțiunile aderente între
procesele apicale ale cel.
Muller
Ochiul - Retina

3. Strat nuclear extern:


• nucleii celulelor
fotoreceptoare cu bastonaș
sau con (mai mari, mai puțin
colorați, situați spre
exteriorul stratului)
Ochiul - Retina

4. Strat plexiform extern:


• conține
– procesele celulelor cu bastonaș
(sferule) și con (pediculi)
– dendritele celulelor bipolare
– prelungirile celulelor amacrine și
orizontale
• sinapse între celulele
fotoreceptoare și cel. bipolare
(1:1 în fovee)
• sinapse între cel.
fotoreceptoare și interneuroni
(cel. orizontale, interplexiforme)
Ochiul - Retina

5. Strat nuclear intern:


• conține nucleii celulelor
bipolare, orizontale,
amacrine și Muller
• capilarele din vasele
retiniene se extind numai
până în acest strat
Ochiul - Retina

6. Strat plexiform intern:


• conține
– axonii celulelor bipolare ->
– dendritele celulelor
ganglionare
– procesele celulelor amacrine
și interplexiforme
Ochiul - Retina

7. Stratul celulelor ganglionare:


• pericarioni mari de neuroni
multipolari
• dispuse în monostrat, cu
exceptia zonei macula lutea (8-
10 straturi)
• absente la nivelul foveei
• în fovee 1:1 cu celulele
bipolare
Ochiul - Retina

8. Stratul fibrelor nervoase


(optice):
• axonii celulelor ganglionare
care converg catre papila
nervului optic
• în mănunchiuri celulele gliale
Muller
• vase sanguine de dimensiuni
mari
Ochiul - Retina

9. Membrana limitantă internă:


• membrana bazală a
celulelor gliale Muller
• adiacentă feței posterioare a
vitrosului
Ochiul - Retina

10. Membrana limitantă internă


9. Stratul fibrelor optice

8. Stratul celulelor ganglionare

7. Stratul plexiform intern

6. Stratul nucler intern

5. Stratul plexiform extern

4. Stratul nuclear extern

3. Membrana limitantă externă


2. Stratul conurilor şi
bastonaşelor
1. Epiteliu pigmentar

Junqueira Histologie, tratat si atlas, ed.11


Ochiul - Retina

Discul optic:
• axonii cel. ganglionare străbat sclerotica
• pata oarbă;
• pătrund vasele de sânge (vena și artera
centrală)
Ochiul - Cristalinul

• avascular, biconvex
• elemente:
– capsulă – lamina bazală a
epiteliului
– epiteliu subcapsular –
simplu cubic
– fibre: celule epiteliale
modificate, alungite, fără
nuclei
• pierderea elasticității ->
presbiopie
• pierderea transparenței
-> cataractă
Ochiul – Structuri anexe

Conjunctiva
• Membrană
transparentă
• Limbul sclerocorneean
(c. bulbară) -> fața
internă a pleoapelor
(c. palpebrală)
• elemente:
– epiteliu stratificat
cilindric + cel.
caliciforme
– lamina propria
Ochiul – Structuri anexe

Pleoapele
• Placa tarsală, legată de
m. tarsal superior
(neted), căptușită de
conjunctivă
• M. striați
– orbicular
– ridicător al pleoapei
• acoperite de epiderm
Ochiul – Structuri anexe

Pleopele, glande:
– Tarsale (Meibomius): gl.
sebacee alungite, se
deschid la marginea
pleoapelor, secreția e parte
din filmul lacrimal
– Zeis: gl. sebacee, se
deschid în foliculii genelor
– Moll: sudoripare apocrine,
spiralate
– Lacrimale accesorii:
Wolfring (fața int.
pleoapelor), Krause (fornix)
Heinrich Meibom, the younger (1638–1700)
Ochiul – Structuri anexe

Sist. lacrimal:
• Glande lacrimale
– tubulo-acinare compuse,
seroase, cu cel.
mioepiteliale
– se deschid în fundul de
sac lacrimal
Ochiul – Structuri anexe

Sist. lacrimal:
• Puncte lacrimale ->
canalicule lacrimale -> sac
lacrimal -> duct
nazolacrimal
• Sac și duct: epiteliu
pseudostratificat ciliat
• Lacrimile:
– film subțire
– secreție a gl. lacrimale,
Meibomius, cel. caliciforme
conjunctivale
– conține proteine (lizozim),
lipide, electroliți
Urechea

• Organ senzorial al auzului și echilibrului


• Componente:
– ureche externă (auricul, conduct auditiv extern, timpan)
– ureche medie (cavitate timpanică, lanț osicular, ferestrele
ovală și rotundă, tuba auditivă)
– ureche internă (labirint osos și labirint membranos)
Urechea externă

• Pavilionul urechii:
– cartilaj elastic acoperit de
tegument
• Meat auditiv extern
– conduct tapetat de piele cu
glande ceruminoase
(asemănătoare glndelor
sudoripare apocrine)
• Membrana timpanică
– față externă: epiderm
– ț. conj. (f. colagen și elastice)
– față internă: epiteliul cavității
timpanice (pavimentos simplu)
Urechea medie
• Cavitate timpanică tapetată de
ep. simplu pavimentos aderent
de periost
• Lanț osicular:
– ciocan (malleus): atașat de timpan
– nicovală (incus)
– scăriță (stapes): apasă pe
membrana ferestri ovale.
• Mușchi:
– tensor al timpanului
– m. scăriței
– reflex de atenuare a zgomotelor
puternice
• Tuba auditivă: ep.
pseudostratificat cilindric + cel.
caliciforme + țes. limfoid
Urechea internă

• Labirint osos:
– vestibul – ferestre ovală și rotundă
– canale semicirculare – anterior, posterior și lateral
– cohlee – modiol, rampă osoasă
Urechea internă
• Labirint membranos:
– utriculă și saculă, conectate de duct
– ducte semicirculare – anterior, posterior și lateral
– duct cohlear – între membrana bazilară și cea vestibulară
– duct endolimfatic
• Conține endolimfă: compoziție asemănătoare fluidului
intracelular (K+ crescut, Na+ scăzut)
• Între lab. membranos și cel osos - perilimfă: asemănătoare
fluidului extracelular
Urechea internă

Celule senzoriale ale urechii interne:


• 6 regiuni în labirintul membranos
– crestele ampulare – în cele 3 ampule ale
ductelor semicirculare, detectează accelerațiile
unghiulare
– Macula utriculei și macula saculei, detectează
poziția și accelerația liniară
– Organul lui Corti (cohlear), receptor auditiv
Urechea internă

Celule senzoriale ale urechii


interne:
• celule „păroase”, cel.
epiteliale cu stereocili
• tip 1 și 2, după tipul
terminațiilor nervoase (calice
vs. terminații aferente în
buton)
• cel. vestibulare au și cili, cele
cohleare numai corpi bazali
• funcționează ca traductori
mecanici
• proteine canal MET
(mechanoelectric transducer)
pentru K+
Urechea internă

Creste ampulare:
• epiteliu senzorial în
ampulele canalelor
semicirculare
• acoperit de cupulă:
masă gelatinoasă – e
mișcată de endolimfă
• cel. păroase și de
susținere
Urechea internă

Macule:
• în utriculă și saculă
• acoperit de membrană
otolitică: cristale mari
de Ca (otoliți)
• cel. păroase și de
susținere
Urechea internă – organul Corti
- structură senzorială responsabilă de funcţia
auditivă, localizată ȋn canalul cohlear
-
Cohlee Cohlee. Col.HE. Ob.4x

rampa
vestibulară

canal
cohlear

stria
vasculară
gg.spiral
organul
lui Corti

rampa
os timpanică

www.siumed.edu
www.leftrightbrainlic.com
Urechea internă – organul Corti

RAMPA VESTIBULARĂ
CANAL COHLEAR
Membrana Reissner Stria
vascularis
Celule senzoriale
Celulă senzorială Membrana tectoria externe
internă

Celule Deiters
Celulă Hansen
Celule
Claudius
dendrită

Pilier Pilier Membrana bazilară


intern extern

Tunel Corti RAMPA TIMPANICĂ

www.oxfordmedicine.com
Urechea internă – organul Corti
Structura histologică:
1. CELULELE SENZORIALE (PĂROASE): celule cu
stereocili dispuse de o parte şi de alta a pilierilor în:
- strat extern
- strat intern
Stereocilii celulelor externe sunt ȋnglobaţi într-o membrană
gelatinoasă (membrana tectoria)

2. CELULE DE SUSŢINERE:
pilieri: celule piramidale care delimitează tunelul
Corti
celule falangiene (Deiters) externe şi interne: polul
superior în formă de cupă → adăpostesc celulele
senzoriale
celule Hansen
celule Claudius
Urechea internă – organul Corti

stria
vasculara
mb.vestibulara

lamina spirala osoasa

mb.tectoria

celule paroase
externe
ff.nervoase
mb.bazilara
http://www.siumed.edu
Urechea internă – organul Corti
Urechea internă – organul Corti

Celule falangiene (Deiters) externe

Celule păroase vestibulare

S-ar putea să vă placă și