CURS 2 HISTO

SISTEMUL ENDOCRIN
Comunicarea celulalara este vitala. Ea poate fi realizata prin jonctiuni, fie prin molecule
cu rol de msg chimici, molec care interactioneaza specific cu R de pe celule, influentand
activitatea acelei celule. Msg chimici pot actiona diferit in fctie de localizarea celulei:
endocrin, paracrin, autocrin si sinaptic.
Celula endocrina are capacitatea de a sintetiza si secreta un msg chimic, pe care il
elibereaza in circulatie. Sunt descrise peste 100 de forme active hormonale.
Dupa originea cel endocrine, majoritatea sunt epiteliale, rare ex de musculare,
conjunctive si neuronii – specializati pt fctia de neurosecretie.
Distributia celulelor endocrin – in structura unor organe specializate pt sinteza si
secretie hormonala – gl endocrine: hipofiza, epifiza, tiroida, paratiroide, suprarenale. Cel
endocrine pot forma componenta endocrina a gl mixte: gonade, pancreas. Exista cel
endocrine din struct unor organe specializate pt alta fctie:
 timus (timozina, timopoietina),
 atriul drept (FNA),
 rinichi (renina, eritropoietina, calcitriol – vit D),
 mucoasa TD si gl anexe (gastrina, colecistokinina etc),
 hipotalamusul (neurohormoni).
Acest ansamblu de cel endo din organe specializate pt alta fctie = sist neuroendocrin difuz.

Complexul hipotalamo-hipofizar
Hipotalamusul – comp a encefalului, care formeaza peretii laterali si podeaua
ventriculului 3. O parte dintre nucleii hipotalamici contin neuroni cu activitate endocrina.
La MO un neurohormon va fi un neuron cu un aparat de sinteza proteica mai bn
reprezentat (mai multi corpi Nissl), microtubuli f bn dezvoltati (pt transport), forma de
stocare temporara a produsului secretat (granule de secretie).
Adesea acesti neuroni sunt numiti peptidergici, cu exceptia cazului in care se secreta
dopamina.

Clasificare neuroni:
1. Magnocelulari
 Mai mari, diametru pana la 25 microni, multipolari.
 Au conexiuni specifice cu neurohipofiza
 In hipotalamus in 2 nuclei: supra-optic si paraventricular
 Granule de secretie mici 160-200 nm
 Axonii:
o Lungi, nemielinizati; ramificatii butonate
o NU participa la formare de sinapse
o Formeaza conexiune cu capilarul sanguin => neuro-vascular
o Prezinta dilatatii – granule de secretie – corpi Herring
o Se orienteaza catre lobul post al gl hipofize: conexiune nv intre
hipotalamus-hipofiza: tract hipotalamo-hipofizar:
 Tractul supra-optico-hipofizar – mai mult ADH
 Tractul paraventriculo-hipofizar – mai mult oxitocina
 Rol de sinteza si secretie de peptide: 2 nonapeptide – neurohormoni efectori:
ADH (vasopresina) si oxitocina.
 2. Parvocelulari
 Mai mici, max diam 15 microni
 Conexiuni cu adenohipofiza
 Mult mai raspanditi – in aria hipofiziotropa
 Concentrati in mai multi nuclei hipotalamici – hipotalamusul medio-bazal:
o Arcuat
o Ventro si dorso-medial
o Periventriculari
o Paraventricular – contine ambele populatii de neuroni secretori
 Granule de secretie mai mici, cam jumatate fata de magnocelulari: 100-110 nm
 Axonii:
o Scurti
o Nemielinizati
o Se termina asinaptic – conex neuro-vascular cu capilare sangvine.
o Ajung in eminenta mediana (plex capilar primar) – o extensie a
hipotalamusului
o O parte se indreapta catre peretele ventriculului 3, loc de stocare de
neurohormoni, loc de stocare extracelular!!!! (se stia ca doar tiroida
poate face asta)
 Conexiunea vasculara intre hipotalamus si hipofiza
 Rol: secreta peptide si dopamina (hipofiziotrope) – se descarca in
adenohipofiza: neurohormoni de eliberare si de inhibare.
 Mecanism de feedback negativ

GLANDA HIPOFIZA / PITUITARA

Pituita = mucus
Hipo = sub; Physis = crestere

Este o glanda f mica: 12 x 10 x 9mm; cam 1 cm; este ceva mai mare la multipare si la
femeie comparativ cu barbatul. Se produce prolactina. Greutata f mica – 0.5 g.
La baza craniului, in saua turceasca si este atasata de hipotalamus prin infundibul
(palnie), are raporturi foarte apropiate cu chiasma optica. Majoritatea patologiei: adenoame
hipofizare care pot comprima chiasma optica => tulburari de vedere cu modif de camp
vizual.
Glanda incapsulata, capsula formata din duramater si din care se vor deschide septuri
care compartimenteaza glanda hipofiza.

Dpdv embriologic, structural si fctional avem:

1. Hipofiza anterioara: ADENOHIPOFIZA – cu cel secretorii
 lob ant (75%)
 lob intermediar separat de cel ant prin fanta Ratke, in timp ce spre posterior,
practic cei doi lobi sunt alipiti, celulele lobului intermediar migrand spre lobul
post – infiltratia bazofila a lobului posterior.
 lob tuberal – ca o prelungire in jurul infundibulului
 embriologic: provine dintr-o evaginare a stomodeului ectodermala, formand o
vezicula = punga Ratke care se va desprinde si va intalni evaginarea
 diencefalului. Din peretele anterior al pungii => lob ant; peretele post => lob
intermediar; fanta Ratke = o ramasita din punga Ratke.

2. Hipofiza post: NEUROHIPOFIZA – comp nervoasa

 Infundibul
o Eminenta mediana
o Tija pituitara
 Lobul posterior
 Origine neuro-ectodermala, evaginare a planseului diencefalului, care va
forma lobul post al hipofizei.

Vascularizatie deosebita, inalt specializata:

 Reteaua port hipofizara
o Lob post hipofiz
o Din a hipofizara ant, care dupa ramificare da o retea de capilare fenestrate.
 Reteaua hipotalamo-adeno-hipofizara
o Tija pituitara
o Adenohipofiza
o A hipofiz sup – ram ant + post => plex capilar primar (se termina axonii
parvocelularilor)

STRUCTURA HISTOLOGICA
1. ADENOHIPOFIZA
 Nr mare de celule: epiteliale – de sinteza de proteine/glicoproteine:
o In cuiburi sau cordoane; uneori foliculi cu coloid
o Inconj de o retea fina de capilare => plex capilar secundar

a) Lob anterior
 H.E.
o Cromofile
 Acidofile
 Bazofile
o Cromofobe
 PAS
o Negative
o pozitive

Tipuri de celule:
 granulare(endocrine)
 somatotrope – acidofile, PAS neg – 50%
 lactotrope – acidofile, PAS neg – 15-20%
 corticotrope – bazofile, PAS poz – 15-20%
 tirotrope – bazofile, PAS poz – 5%
 gonadotrope – bazofile, PAS poz

 agranulare – populatie heterogena

 cel foliculostelate – cromofobe;
o formeaza foliculi
 o f multe fctii:
 fagocitoza,
 sinteza si secretie de factori de crestere si citokine,
 cel stem progenitoare
b) Lob Intermediar
 Cel bazofile
 Cel cromofobe
 Rol: pozitive pt subunit POMC

c) Lob tuberal
 Cel bazofile – cele mai mici celule
 Poz pt gonadotropi si pt ACTH

2. NEUROHIPOFIZA
 Extensie a hipotalamusului => struct de tip nervos
 Structura predominant fibrilara
 Fb nv amielinice bogate in microtubuli
 Axoni ai n din nucleii SO si PV

a) Lob posterior
 Dominat de 2 tipuri celulare – epiteliale
o Pituicite
 asemanantoare cu astrocitele protoplasmatice
 prelungirile lor inconjoara corpii Herring sau terminatia
butonata
 ar putea avea rol in controlul secretiei
 numeroase – ¼ din volumul lobului post.
 HE – nuclei ovali, mari si eucromatici
 ME – nucleu eucromatic
o Microglii
 mici,
 multi lizozomi,
 fagocite
b) Tija pituitara
c) Eminenta mediana
 TIROIDA
Thyreos = scut
Eidos = forma

Cea mai mare glanda endocrina a adultului, pana la 30 g. Embriologic, este formata din
celule foliculare (endoteliale) si parafoliculare (neuroectoderm).
Speciala prin faptul ca depoziteaza in cantitati mari produsii de secretie – depozitare
extracelulara (coloid). In absenta sintezei de H. tiroidieni, depozitul asigura necesarul 2-3
luni.

HISTOLOGIC
 Capsula – tesut conjunctiv fibros
 Compartimentare in lobuli
 Parenchim sub forma de foliculi – unit morfo-fctionale ale tiroidei
 Foliculii tiroidieni,
 Mase cel compacte (acelasi tip cel ca si foliculii) – in vecinatatea foliculilor; vor lua
nastere alti foliculi
 Dupa 50 de ani – tesut conjunctiv interfolicular cu adipocite = involutie
 Foarte bn vascularizata
 Fb vegetative se distribuie atat vaselor, cat si la foliculi !!!
 Foliculul tiroidian
 Delimitat de epiteliu simplu cubic in general; patologie: pavimentos/cilindric
 Cavitate cu coloid: omogen, transparent si gelatinos
 Vacuole – reabs coloidului?
 Coloidul:
 Proteine/glicoproteine enzimatice
 Tireoglobulina – cont mare in tirozina (AA pe seama caruia se
sintetiz h. tiroidieni); sintetizata de cel. foliculare si exocitata in
coloid; este precursor si depozit de h. tiroidieni.
Tipuri celulare:
a) Foliculare - tireocitul
a. Polaritate distincta: apical/bazal(latero-bazal)
b. Extrem de activa – sint proteine, le secreta, reabs proteine si le digera.
c. MO:
i. citoplasma bazofila subnuclear
ii. forme dif in fctie de activitatea cel
iii. nucleu cu nucleol evident in celula activa
d. ME:
i. Mult RER cu ribozomi pt sinteza proteinelor: subnuclear => bazofilie; se
poate extinde pana in zona apicala !!!!
ii. Golgi – apical, langa nucleu
iii. Mitocondrii filamentoase in toata citoplasma
iv. Microvili apical(suprafata de ctct mare, ocazional – pseudopode
(captare de picaturi de coloid = reabsorbtie)
v. Are vezicule apical
1. Mici – Tireoglobulina
2. Mari – coloid endocitat
 vi. Lizozomi si fagolizozomi
vii. Complexe jonctionale apical, spre partea bazala fiind spt intercelular.
e. Activitate de sinteza fctie de cantitatea de iod
f. Rol de sinteza si secretie al h. tiroidieni: triiodotironina si
tetraiodotironina(tiroxina).
g. Etapele secretiei:
i. Sinteza, secretia si depozitarea TG in coloid
ii. Reabsorbtia, difuzia si oxidarea iodului
iii. Iodarea TG
iv. Formarea hormonilor tiroidieni
v. Reabsorbtia coloidului
vi. Secretia hormonilor tiroidieni
h. In procesul de secretie exista:
i. O faza exocrina – sinteza si secretia TG in coloid
ii. O faza endocrina – secretia p zis da hormoni

b) Parafoliculare
a. O populatie extrem de mica (<1%)
b. Reglarea metab fosfo-calcic
c. Rare, mai numeroase la copii
d. Mai mari decat tireocitele
e. Izolate/grupuri mici
f. Localizate printre foliculii tiroidieni, dar si in cadrul foliculilor, venind in rap
cu mb bazala a foliculului, fara sa intre in ctct cu coloidul
g. MO:
i. Dimensiuni
ii. Citoplasma palida – cel clare, cel C
h. ME:
i. Nu are polaritate disctincta
ii. Sintetiz polipeptid
iii. RER si golgi dezvoltat
iv. Mitocondrii
v. Granule de secretie care stocheaza h. sintetizati
vi. H. calcitonina si alte molec: serotonina si somatostatina.