MEMORIA SOCIALĂ

ZVONURILE
 MEMORIA SOCIALĂ
Chelcea S. (2010) (coord.), p. 129-144
 Studiul memoriei – 1885 - psih.germ. Hermann
Ebbinghaus
 Memoria= un sistem de stocare şi recuperare a
informaţiilor
 Etape de realizare:
 Codificare
 Stocare

 Regăsire.

CE ESTE MEMORA SOCIALĂ?

 Aşa cum fiecare individ are memorie, tot aşa şi
societăţile au memorie socială.
 DEFINIŢII:
 Două accepţiuni:
 1. memorie a societăţii care oferă indivizilor limba şi
caracteristiciile gândirii.
 - dacă nu există un cuvânt pentru obiecte sau calităţile
lor este dificil de memorat ceva.
 2. memorie a grupurilor - ”memorie colectivă ”, de
amintire a unor grupuri umane pentru care
evenimentele din trecut au semnificaţie socială.
 - pentru grup anumite fapte au o semnificaţie aparte,
evenimentele au anumite sensuri şi nu un caracter
universal.
 - se reconstruieşte trecutul pe baza unor semnificaţiei
evenimenteor din trecut.
 Memoria de grup:
- grupul în întregul lui are un volum al
memoriei mai mare decât volumul memoriei
celui mai performant membru al grupului.
 Memoria transactivă: în cadrul grupului
vorbim de o “diviziune a muncii” – unii
subiecţii îşi amintesc mai bine numele, alţii
acţiunile, planurile etc.
 - are loc o distribuţie explicită a informaţiilor
iar punere al un loc a competenţelor fiecarui
subiect depăşeşte capacitatea de memorarea a
ceui mai performant individ.
Teorii privind memoria socială
 I. TEORIA STRUCTURĂRII MEMORIEI DE
CĂTRE CULTURĂ ŞI INTERESE:
 dezv. de engl. F. Bartlett, 1932.
 Anumite informaţii se pierd nu datorită uitării ci
restructurării memoriei, organizării informaţiilor în
jurul unui element semnificativ.
 cutura contribuie la fixarea semnificaţiilor şi astfel
contribuie la structurarea memoriei.
 II. CONSTRUCŢIONISMUL SOCIAL:

 D. Edwards, n.m. Mercer, 1987:

 “O activitate socială care depinde de vorbire şi care se

construieşte în relaţie cu alţi indivizi”.
 - numai omul poate să-şi aducă aminte ceva ce nu a trăit:
ex. un război antic, iar amintirile se transmit din generaţie
în generaţie.

 MUZEELE = locuri de memorare
 ZVONUL
(Chelcea S. (2010) (coord.), P.93-107)
 –R. Knapp, 1944- “o afirmaţie destinată a fi crezută, ce se
raportează la actualitate, diseminată fără a fi verificată oficial”.
 - un caz special de comunicare informală, cuprizând mituri,
legende, bancuri etc.

 Caracteristici:
 a. Un mod special de transmitere (verbal),
 B. Un conţinut informaţional (persoane, întaîmplări ),
 C. O funcţie proprie ( de satisfacere a nevoii emoţionale de a
visa....a comunităţilor )
 ZVONUL
FUNCŢII :
 A. DE INFORMARE

 B. EXPRESIVĂ, de exprimare a emoţiilor.

Gordon Allport şi Leo Postman – fondatori ai

domeniului de cercetare
 PARADIGME EXPLICATIVE:
I. Paradigma psihologică Gordon Allport şi Leo
Postman, 1947:
 Degradarea informaţiei prin retransmisii
succesive,
 Circuând, zvonurile devin din ce în ce mai
condensate, mesajele conţin tot mai puţine
cuvinte, se reţin detalii din ce în ce mai puţine.
II. Paradigma sociologică - am. Tamotsu
Shibutani, 1960: a tranzacţiei corective.
 - zvonurile pot fi controlate.
 TIPURI DE ZVONURI:
 1. –după cauza apariţiei lor: dorinţe, visurile, incitarea
oamenilor,
 2.- importanţa informaţiei pentru comunitate: z.
minore –majore,
 3.-plauzibilitate: z. plauzibile – z. fantezie,
 4.- sursă: apărute printr-o tranzacţie colectivă , puse în
circulaţie de instituţii....
 5. – durată: cu viaţă scurtă şi z. Vivante, recurente,
 6.- canalul de comunicare: “gura clevetitoare” şi
transmise prin mass-media,
 7. – după consecinţele sociale: pozitive şi negative
(panică, dezorganizare).
 LEGILE PSIHOSOCIOLOGICE ALE
ZVONURILOR
 G. Allport şi L. Postman stabilesc 3 legităţi:
 1. Reducţia: circulă de la gură la ureche, Z. devin mai intense,
mai concise, mai uşor de povestit;
 - se pierd aprox. 70% din informaţii în cursul a 5-6 re-povestiri,
 2. Accentuarea: percepţia reţinerea şi reproducerea selectivă a
unui număr limitat de detalii care sunt supra-accentuate în
cadrul mesajului;
 Se reţin cuvintele bizare, se accentuează mărimea (ex. talia şi
numărul populaţiei, mişcarea;
 3. Asimilarea- înţelegem de ce unele elemente ale Z. sunt
transmise şi altele nu;
 - unele elemente sunt asimilate temei centrale şi intereselor
populaţiei;
 - se produce asimilarea prin condensare sau prin anticipare.
 Zvonurile se transmit în funcţie de stereotipurile verbale,
 Cele trei procese se întrepătrund şi dau caracterul
SUBIECTIV al zvonului.
 BIBLIOGRAFIE
 Chelcea S. (2002), Un secol de cercetări
psihosociologice, Iaşi, Ed. Polirom
 Chelcea S. (2006), “Psihosociologie. Teorie şi aplicaţii,
Bucureşti, Ed. Economică
 Chelcea S. (2010) (coord.), “Psihosociologie. Teorii,
cercetări şi aplicaţii, Iaşi, Ed. Polirom
 TEMĂ:
-Pornind de la definiția comportamentelor
colective și a legităților care explică aceste fenomene
sociale, argumentați modul de acțiune al zvonurilor
în contextul actual, al situației de criză generată de
îmbolnăvirea cu Ssrs2-Cov19.