Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Boala Hepatică Alcoolică: Protocol Clinic Naţional
Boala Hepatică Alcoolică: Protocol Clinic Naţional
SĂNĂTĂŢII ЗДРАВООХРАНЕНИЯ
AL REPUBLICII MOLDOVA РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА
BOALA HEPATICĂ
ALCOOLICĂ
Protocol clinic naţional
Chişinău 2008
Aprobat prin şedinţa Consiliului de experţi al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova
din 18.12.2008, proces verbal nr. 6.
Aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 522 din 29.12.2008
cu privire la aprobarea Protocolului clinic naţional “Boala hepatică alcoolică”
Recenzenţi oficiali:
Coordonator:
Mihai Rotaru Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova
EDIŢIA – I
Această publicaţie a fost posibilă datorită susţinerii generoase a poporului american prin intermediul Programului
Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare (Programul pentru Buna Guvernare),
implementat de Millenium/IP3 Partners. Programul pentru Buna Guvernare este finanţat de Corporaţia „Millennium
Challenge Corporation” (MCC) şi administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională
(USAID) sub auspiciile Programului Preliminar de Ţară.
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
CUPRINS
PREFAŢĂ...................................................................................................................................................................... 6
A. PARTEA INTRODUCTIVĂ................................................................................................................................... 6
A.1. Diagnosticul....................................................................................................................................................... 6
A.2. Codul bolii (CIM 10)......................................................................................................................................... 6
A.3. Utilizatorii.......................................................................................................................................................... 7
A.4. Scopurile protocolului........................................................................................................................................ 7
A.5. Data elaborării protocolului............................................................................................................................... 7
A.7. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi persoane care au participat la elaborarea protocolului............. 7
A.8. Definiţiile folosite în document.......................................................................................................................... 8
A.9. Informaţia epidemiologică................................................................................................................................. 9
B. PARTEA GENERALĂ.......................................................................................................................................... 10
B.1. Nivel de asistenţă medicală primară................................................................................................................ 10
B.2. Nivel de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu (hepatolog/gastrolog)............................................. 12
B.3. Nivel de asistenţă medicală spitalicească........................................................................................................ 15
3
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
ANEXE........................................................................................................................................................................ 41
Anexa 1. Principiile alimentaţiei raţionale.............................................................................................................. 41
Anexa 2. Ghidul pacientului cu BHA....................................................................................................................... 42
BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................................................... 44
4
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
5
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
USG ultrasonografie
VEM volumul eritrocitar mediu
VHB virus hepatic B
VHC virus hepatic C
VHD virus hepatic D
s.c. subcutanat
i.v. intravenos
PREFAŢĂ
Acest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii
Moldova (MS RM), constituit din specialiştii catedrei Medicină Internă nr. 4 şi ai Laboratorului
de Gastroenterologie, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” în
colaborare cu Programul Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna
Guvernare, finanţat de Guvernul SUA prin Corporaţia Millenium Challenge Corporation şi
administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională.
Protocolul naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind
boala hepatică alcoolică şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale în
baza posibilităţilor reale ale fiecărei instituţii în anul curent. La recomandarea MS RM, pentru
monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt
incluse în protocolul clinic naţional.
A. PARTEA INTRODUCTIVĂ
6
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
A.3. Utilizatorii:
• oficiile medicilor de familie (medici de familie şi asistentele medicale de familie);
• centrele de sănătate (medici de familie);
• centrele medicilor de familie (medici de familie);
• instituţiile/secţiile consultative (gastoenterologi, hepatologi, în lipsa lor – internişti);
• asociaţiile medicale teritoriale (medici de familie şi gastoenterologi, hepatologi);
• secţiile de boli interne ale spitalelor raionale, municipale şi republicane (internişti);
• secţiile de gastroenterologie ale spitalelor raionale, municipale, republicane şi secţia de
hepatologie a Spitalului Clinic Republican (gastroenterologi, hepatologi).
Notă: Protocolul, la necesitate, poate fi utilizat şi de alţi specialişti.
Dr. Elena Maximenco, MPH expert local în sănătate publică, Programul Preliminar de
Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna
Guvernare
Tîrsina Natalia asistentă medicală, secţia hepatologie, Spitalul Clinic
Republican
Solonenco Tatiana pacientă
7
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
Agenţia Medicamentului
8
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
9
10
B. PARTEA GENERALĂ
B.1. Nivel de asistenţă medicală primară
Descriere Motive Paşi
(măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare)
I II III
1. Profilaxia
1.1. Profilaxia primară Cea mai eficientă măsură de prevenţie a bolii hepatice al- Obligatoriu:
coolice este micşorarea consumului de alcool [16, 20, 21]. • Profilaxia primară se adresează populaţiei generale
Acest obiectiv, recomandat şi de OMS, este necesar de re- şi se poate realiza doar prin măsuri de ordin social:
alizat cu ajutorul guvernului, al legislaţiei, al mass-media, interzicerea publicităţii pentru alcool;
al sistemului de educaţie publică. restricţia accesului la etanol;
micşorarea producţiei de băuturi alcoolice.
• Limitarea consumului de alcool pentru bărbaţi <
30 ml/zi, pentru femei < 15 ml/zi (recalculat la
etanol pur)1.
• Informarea populaţiei despre modul sănătos de viaţă:
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
11
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
13
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
14
I II III
• Cercetarea markerilor care indică consumul cronic
excesiv de alcool (caseta 12; tabelul 7).
• Evaluarea severităţii hepatitei alcoolice prin
aprecierea scorului Maddrey (caseta 18).
• Efectuarea diagnosticului diferenţial cu alte
patologii (caseta 17).
• Aprecierea formei, evoluţiei şi a prognosticului
BHA (C.2.4.3.2.1) (caseta 13-15; tabelul 7).
2.2. Luarea deciziei versus Tratamentul manifestărilor neurologice şi psihice amelio- • Se recomandă consultaţia narcologului,
consultaţia altor specialişti şi/ rează prognosticul bolii. neurologului, infecţionistului.
sau spitalizare • Evaluarea criteriilor pentru spitalizare (caseta 19).
3. Tratamentul bolii hepatice alcoolice
3.1. Tratamentul Optimizarea regimului şi a alimentaţiei diminuează pro- Obligatorii:
nemedicamentos gresia procesului patologic în ficat şi previne dezvoltarea • Recomandări privind menţinerea abstinenţei şi
de complicaţii [20, 33]. modificarea stilului de comportament (caseta 20).
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
3.2. Tratamentul Tratamentul medicamentos este indicat cu scop de: pro- Obligatoriu:
medicamentos filaxie şi de control al semnelor maladiei; ameliorare a • Tratamentul BHA cu (tabelul 9):
funcţiei hepatice, diminuare a progresiei procesului pato- glucocorticoizi în hepatita alcoolică;
logic în ficat; şi prevenire a complicaţiilor BHA [21, 37]. preparate anti-TNF;
hepatoprotectoare;
antifibrotice;
antioxidante.
Recomandabil (după indicaţii):
• aminoacizi;
• vitamine;
• Ademetionina etc. (tabelul 10).
4. Supravegherea Supravegherea se va efectua în colaborare cu medicul de • Se recomandă examinarea complexă o dată la 6 luni
familie. (tabelul 14).
B.3. Nivel de asistenţă medicală spitalicească
Descriere Motive Paşi
(măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare)
I II III
1. Spitalizarea Spitalizarea este raţională pentru pacienţii cu BHA, com- • Criteriile de spitalizare (caseta 19).
plicată cu hepatită alcoolică acută, sindrom Zieve, pen-
tru efectuarea procedurilor diagnostice şi terapeutice care
nu pot fi executate în condiţiile de ambulatoriu (biopsia
ficatului, laparoscopia etc.), pentru pacienţii ce necesită
tratament cu glucocorticoizi, aminoacizi cu lanț ramificat.
2. Diagnosticul
2.1. Confirmarea diagnosticu- Diagnosticul de BHA se confirmă prin criterii clinice, Obligatoriu:
lui de boală hepatică alcoolică biologice şi morfopatologice [1, 8, 9, 25]. • Anamneza (caseta 4).
• Chestionarea standard pentru a depista abuzul de
alcool (tabelele 4, 5).
• Examenul clinic (casetele 5, 6, 7, 8).
• Investigaţii paraclinice obligatorii şi recomandate
(la necesitate) (caseta 11; tabelele 6).
• Cercetarea markerilor care indică consumul cronic
excesiv de alcool (casetele 12, 13).
• Evaluarea severităţii hepatitei alcoolice pe baza
scorului Maddrey (caseta 18).
• Efectuarea diagnosticului diferenţial cu alte
patologii (caseta 17).
• Aprecierea formei, evoluţiei şi a prognosticului
BHA (C.2.4.3.2.1) (casetele 13-16).
Recomandabil:
• În caz de manifestări neurologice şi psihice, se re-
comandă consultaţia neurologului, a narcologului.
15
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
16
I II III
3. Tratamentul BHA
3.1. Tratamentul Optimizarea regimului şi respectarea dietei diminuează Recomandabil:
nemedicamentos progresia procesului patologic în ficat şi previne dezvol- • Regim de staţionar, care implică restricţia activităţii
tarea de complicaţii ale cirozei hepatice [20, 37]. fizice la bolnavii cu hepatită alcoolică severă.
• Sistarea consumului de alcool.
• Dieta 5, după Pevzner.
3.2. Tratamentul Tratamentul medicamentos este indicat în scop de dimi- Obligatoriu:
medicamentos nuare sau suprimare a afecţiunii hepatice, prevenirea ciro- • Tratamentul BHA cu (tabelul 11):
zei şi a carcinomului hepatocelular [21, 33, 39]. glucocorticoizi în hepatita alcoolică;
preparate anti-TNF;
hepatoprotectoare;
antifibrotice;
antioxidante.
Recomandabil (după indicaţii):
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
• aminoacizi;
• vitamine;
• Ademetionină etc. (tabelul 12).
4. Externarea La externare este necesar de elaborat şi de recomandat Extrasul obligatoriu va conţine:
pentru medicul de familie tactica ulterioară de manage- diagnosticul precizat desfăşurat;
ment al pacientului. rezultatele investigaţiilor şi tratamentului
efectuat;
recomandările explicite pentru pacient;
recomandările pentru medicul de familie.
Protocol
Protocol clinicclinic naţional
naţional „Boala
„Boala hepatică
hepatică alcoolică”,
alcoolică”, Chişinău
Chişinău 2008 2008
Negativ
CAGE sau AUDIT Testare anuală
Pozitiv
A
Steatoză
Abuz alcoolic Examen clinic
hepatică
sau dependenţă şi paraclinic alcoolică
Pozitiv
B C
Tratament
Ciroză Hepatită
alcoolică alcoolică
17
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
C.2.3. Screening-ul
Elementul comun pentru toate varietăţile de boală hepatică alcoolică este consumul excesiv
de etanol. Acesta este recunoscut în mai puţin de 50% din cazuri, dacă nu este suspectat şi apoi
investigat în mod sistematic [39]. Din această cauză depistarea precoce a patologiei hepatice
alcoolice necesită o tactică activă. Toţi pacienţii cu afectare hepatică trebuie supuşi screening-
18
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
ului pentru etiologia alcoolică. Este necesar un anamnestic minuţios pentru a depista consumul de
alcool. În practică se aplică modele variate de chestionare pentru screening-ul consumului abuziv
de alcool.
19
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
Notă: O porţie standard de băutură include 10 g de alcool pur sau 12,5 ml de alcool absolut,
ce echivalează cu 284 ml de bere, 114 ml de vin şi cu 24 ml de băutură tare (rachiu, liquer) [38, 40].
C.2.4.1. Anamneza
20
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
• Reducerea poftei de mîncare, greţuri, mai rar vome, eructaţii, senzaţii de greutate şi de
plenitudine în epigastru, intoleranţa alimentelor grase, balonarea abdomenului, constipaţii,
intoleranţa alcoolului şi a fumului de ţigară – acestea formează sindromul dispeptic, care
deseori este prezent la pacienţii cu hepatite cronice.
• Icter, prurit cutanat, xantelasme, xantoame, modificare a culorii scaunului şi a urinei, tegumente
de culoare mai întunecată, uscate se remarcă în cadrul BHA cu colestază sau complicată cu
sindromul Zieve.
21
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
22
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
• ECG
• Microradiografia cutiei toracice
• Sumarul urinei
• Consultaţia narcologului, infecţionistului
Recomandabil:
• Autoanticorpi: ADN, ANA, AMA, SMA, anti-LKM etc.
• Crioglobulinele
• Fe seric, transferina, feritina, ceruloplasmina, Cu seric şi urinar, acid uric
• Lipidograma: HDLC, LDLC, trigliceride, fosfolipide
• Proteina totală şi fracţiile ei
• Statutul imunologic celular şi umoral (CIC, IgA, IgM, IgG)
• Nivelul de hormoni ai glandei tiroide (T3, T4)
• TSH
• USG Doppler a sistemului portal
• Scintigrama hepatosplenică cu izotopi de Tc99
• Tomografia computerizată
• Rezonanţa magnetică nucleară
23
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
24
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
25
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
Tabelul 8. Creşterea GGTP, TCD şi VEM în funcţie de cantitatea de alcool consumată per zi şi
de durata consumului de alcool
GGTP TCD VEM
Consum minim 80 g/zi 60 g/zi 150 g/zi
Durata minimă de consum 4 săptămîni 1 săptămînă 12-16 săptămîni
26
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
• Laparoscopia poate fi efectuată pentru confirmarea diagnosticului de BHA atunci cînd lip-
sesc semnele clinice certe, iar metodele neinvazive nu permit diagnosticul cu certitudine. În
cadrul laparoscopiei se poate recolta ţesut hepatic pentru examen histologic.
Laparoscopia se efectuează pentru diagnostic diferenţiat în caz de suspecţii la tuberculoză, sarco-
idoză, cancer primar sau metastatic, boli parazitare, ascită de etiologie neclară, icter şi colestază
cu cauză neidentificată, hepato- şi splenomegalie de etiologie neidentificată, în cazurile de dia-
gnostic dificil al maladiilor vezicii biliare, al febrei de geneză necunoscută, suspecţii la adenom,
limfom, hemangiom, în boli de sistem, limfogranulomatoză, anomalii de dezvoltare a ficatului.
27
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
28
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
C.2.4.7. Tratamentul
29
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
30
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
Hepatita alcoolică
Tiamină Refacerea deficitului nutriţional, 2,58-6,45 mg/zi, 2-4 săptămîni, 2-3
avînd în vedere prevalenţa mare a ori/an
Piridoxina malnutriţiei în rîndul pacienţilor cu 10-20 mg/zi, 2-4 săptămîni, 2-3 ori/
BHA an
Ciancobalamină 100 mcg/zi, s.c. 7 zile, apoi peste
2 zile 7 doze, apoi cîte o doză
la fiecare 3-4 zile, timp de 2-3
săptămîni
Acid nicotinic 50 mg/zi, 2-4 săptămîni, 2-3 ori/an
Acid folic 5 mg/zi, 2-4 săptămîni, 2-3 ori/an
Zinc etc. 40 mg/zi, 2-4 săptămîni, 2-3 ori/an
Accelerează metabolismul alcoolu-
lui şi al acetaldehidei şi reduce de- 1,0-1,5 g/zi (cîte 1 pastilă de 2 ori/
Metadoxil
generarea lipidică a ficatului şi evo- zi), 1 lună
luarea spre ciroză hepatică
Aminoacizi Efect hepatoprotector 1-2 g/zi (1-2 fiole buvabile), 2
Acid aspartic săptămîni, 2-3 ori/an
Arginină
Ademetionină 400-1600 mg/zi, 2 săptămîni, 2-3
ori/an
Oxandrolon Efect anabolizant. Se administrea- 60-80 mg/zi, 1-3 luni
ză la pacienţii cu hepatite alcoolice
moderate sau severe, cu malnutriţie
moderată
Benzodiazepine Pentru prevenirea sau jugularea ma- 10-20 mg/zi
(Diazepam) nifestărilor de excitaţie din cadrul
Disulfiram sindromului de abstinenţă şi pentru 250 mg/zi, seara, 10-20 de zile
susţinerea efortului de abandonare a
consumului de etanol
31
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
32
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
33
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
34
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
35
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
Personal:
• gastroenterolog certificat;
• chirurg/gastrochirurg;
• medic specialist în diagnostic funcţional;
• radiolog;
• laborant cu studii medic şi medic de laborator;
• asistente medicale.
Aparate, utilaj:
tonometru, fonendoscop, electrocardiograf, centimetru, cîntar;
•
aparat pentru USG abdominală;
•
fibrogastroduodenoscop;
•
cabinet radiologic;
•
laborator clinic pentru: analiză generală a sîngelui, trombocite,
•
reticulocite, VEM, sumar al urinei, glucoză, bilirubină şi fracţiile
D.2. Instituţiile/ ei, ALT, AST, GGTP, fosfatază alcalină, proteină totală şi fracţiile
secţiile de asistenţă ei, uree, creatinină, protrombină, TP, fibrinogen, lipidogramă:
medicală speicalizată colesterol total, HDLC, trigliceride, beta-lipoproteine;
de ambulatoriu • laborator imunologic pentru determinare a: markerilor virali ai
hepatitelor B, C şi D; markerilor bolilor hepatice autoimune:
ADN, ANA, AMA, SMA, anti-LKM etc.;
• acces pentru efectuarea examinărilor: USG Doppler, TC, RMN,
scintigrafia hepatosplenică, ADN VHB, ARN VHC, ARN VHD
prin PCR.
Medicamente:
• Hepatoprotectoare: Silimarină, Acid ursodeoxicolic,
fosfolipidele esenţiale.
• Antioxidante: Acid ascorbic, Retinol, Tocoferol.
• Antifibrozante: Pentoxifilina, Propiltiouracil*.
• Aminoacizi (per os): Acid aspartic, Arginină, Ademetionina.
• Vitamine: Tiamină (B1), Piridoxină (B6), Ciancobalamină (B12),
Acid folic etc.
• Glucocorticoizi: Prednisolon, Metilprednisolon.
36
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
Personal:
• internist;
• medic specialist în diagnostic funcţional;
• medic specialist în ultrasonografie şi endoscopie;
• medic-imagist;
• asistente medicale;
• laboranţi cu studii medii;
• medici de laborator;
• acces la consultaţii calificate: gastrolog/hepatolog, neurolog,
nefrolog, endocrinolog, chirurg/gastrochirurg, narcolog.
Aparate, utilaj: aparate sau acces pentru efectuarea examinărilor şi
a procedurilor:
tonometru, fonendoscop, electrocardiograf, centimetru, cîntar;
•
aparat pentru USG abdominală;
•
fibrogastroduodenoscop;
•
cabinet radiologic;
•
laborator clinic pentru: analiză generală a sîngelui, trombocite,
•
D.3. Instituţiile de
reticulocite, VEM, sumar al urinei, glucoză, bilirubină şi fracţiile
asistenţă medicală ei, ALT, AST, GGTP, fosfatază alcalină, proteină totală şi fracţiile
spitalicească: secţii de ei, uree, creatinină, Fe seric, protrombină, TP, fibrinogen,
terapie ale spitalelor lipidograma: HDLC, trigliceride, ionogramă – Na, K, Cl.
raionale, municipale • laborator imunologic pentru determinare a: markerilor virali ai
hepatitelor B, C şi D; markerilor bolilor hepatice autoimune:
ANA, AMA, SMA, anti-LKM etc.;
• acces pentru efectuarea examinărilor: USG Doppler, TC, RMN,
scintigrafia hepatosplenică, ADN VHB, ARN VHC, ARN VHD
prin PCR calitativ;
• laborator bacteriologic.
Medicamente:
• Hepatoprotectoare: Silimarină, Acid ursodeoxicolic, fosfolipide
esenţiale, Ademetionină.
• Antioxidante: Acid ascorbic, Retinol, Tocoferol.
• Antifibrozante: Pentoxifilina, Propiltiouracil*.
• Vitamine: Tiamină (B1), Piridoxină (B6), Ciancobalamină (B12),
Acid folic etc.
• Glucocorticoizi: Prednisolon, Metilprednisolon.
• Aminoacizi: Acid aspartic, Arginina, Aminoplasmal Hepa 10%.
• Preparate pentru menţinerea abstinenţei: benzodiazepine,
Disulfiram.
37
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
Personal:
• gastrolog/hepatolog;
• medic specialist în diagnosticul funcţional;
• medic specialist în ultrasonografie şi în endoscopie;
• medic-imagist;
• asistente medicale;
• laboranţi cu studii medii;
• medici de laborator;
• acces la consultaţii calificate: neurolog, nefrolog, endocrinolog,
chirurg/gastrochirurg, narcolog.
Aparate, utilaj: aparate sau acces pentru efectuarea examinărilor şi
a procedurilor:
• tonometru, fonendoscop, electrocardiograf, centimetru, cîntar;
• aparat pentru USG abdominală;
• fibrogastroduodenoscop;
• cabinet radiologic;
D.4. Instituţii de • laborator clinic şi biochimic pentru: analiză generală a sîngelui,
asistenţă medicală trombocite, reticulocite, VEM, sumar al urinei, glucoză, bilirubină
spitalicească: secţii totală şi fracţiile ei, ALT, AST, GGTP, fosfatază alcalină,
de gastrologie/ proteină totală şi fracţiile ei, albumină, uree, creatinină, acid
hepatologie ale uric, protrombină, TP, fibrinogen, lipidogramă: HDLC, LDLC,
trigliceride, fosfolipide;
spitalelor municipale
ionograma – Na, K, Cl;
şi republicane crioglobulinele;
Fe seric, transferina carbohidrat deficientă;
ceruloplasmina, Cu seric şi urinar;
hormonii glandei tiroide – T3,T4;
TSH;
• endoscopie cu ligaturarea sau cu sclerozarea varicelor
esofagiene;
• laparoscopie;
• colangiografie endoscopică retrogradă;
• angiografie;
• puncţie-biopsie hepatică;
• tomografie spiralată;
• laborator de urgenţă;
• laborator imunologic, virusologic (statutul imun celular, umoral,
determinarea cantitativă a ADN VHB, ARN VHC, ARN VHD şi
virusurilor hepatotropi);
• laborator bacteriologic.
38
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
Medicamente:
• Hepatoprotectoare: Silimarină, Acid ursodeoxicolic,
fosfolipidele esenţiale, Ademetionină.
• Antioxidante: Acid ascorbic, Retinol, Tocoferol.
• Antifibrozante: Pentoxifilina, Propiltiouracil*.
• Vitamine: Tiamină (B1), Piridoxină (B6), Ciancobalamină (B12),
Acid folic etc.
• Glucocorticoizi: Prednisolon, Metilprednisolon.
• Aminoacizi: Acid aspartic, Arginină, Aminoplasmal Hepa 10%.
• Preparate pentru menţinerea abstinenţei: benzodiazepine,
Disulfiram.
39
40
E. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII PROTOCOLULUI
Nr. Metoda de calcul a indicatorului
Scopul Indicatorul
Numărător Numitor
1. A intensifica măsurile 1.1. Proporţia persoanelor/pacienţilor Numărul de persoane/pacienţi din grupul Numărul total de persoane/pa-
profilactice în dome- din grupul de risc, cărora în mod docu- de risc, cărora, în mod documentat, li s-a cienţi din grupul de risc care se
niul prevenirii progre- mentat, li s-a oferit informaţie (discuţii, oferit informaţie (discuţii, ghidul pacien- află sub supravegherea medi-
siei BHA la persoane- ghidul pacientului etc.) privind impactul tului etc.) privind impactul consumului de cului de familie, pe parcursul
le din grupul de risc consumului de alcoolul asupra ficatului, alcoolul asupra ficatului, pe parcursul ulti- ultimului an
pe parcursul unui an mului an x 100
2. A ameliora depistarea 2.1. Proporţia pacienţilor diagnosticaţi Numărul de pacienţi diagnosticaţi primar Numărul total de pacienţi cu
BHA în stadiile rever- cu BHA în stadiile reversibile (steatoza cu BHA în stadiile reversibile (steatoza BHA care au fost depistaţi pri-
sibile (steatoza hepati- hepatică alcoolică), pe parcursul unui an hepatică alcoolică), pe parcursul ultimului mar, pe parcursul ultimului an
că alcoolică) an x 100
3. A spori calitatea exa- 3.1. Proporţia pacienţilor cu BHA, exa- Numărul de pacienţi cu BHA examinaţi şi Numărul total de pacienţi cu
minării, tratamentului minaţi şi trataţi conform recomandărilor trataţi, conform recomandărilor din proto- BHA, care au fost examenaţi
acordat pacienţilor cu din protocoalele clinice naţionale Boala coalele clinice naţionale Boala hepatică şi trataţi în condiţii de ambula-
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
BHA hepatică alcoolică şi Ciroza hepatică alcoolică şi Ciroza hepatică compensată toriu, pe parcursul ultimului an
compensată la adult în condiţii de am- la adult în condiţii de ambulatoriu, pe par-
bulatoriu, pe parcursul unui an cursul ultimului an x 100
3.2. Proporţia pacienţilor cu BHA, exa- Numărul de pacienţi cu BHA, examinaţi Numărul total de pacienţi cu
minaţi şi trataţi conform recomandărilor şi trataţi conform recomandărilor din pro- BHA care au făcut tratament în
din protocoalele clinice naţionale Boala tocoalele clinice naţionale Boala hepatică staţionar, pe parcursul ultimu-
hepatică alcoolică şi Ciroza hepatică alcoolică şi Ciroza hepatică compensată lui an
compensată la adult în staţionar, pe par- la adult în staţionar, pe parcursul ultimu-
cursul unui an lui an x 100
3.3. Proporţia pacienţilor cu BHA, su- Numărul de pacienţi cu BHA suprave- Numărul total de pacienţi cu
pravegheaţi conform recomandărilor din gheaţi conform recomandărilor din pro- BHA care se află sub suprave-
protocoalele clinice naţionale Boala he- tocoalele clinice naţionale Boala hepatică gherea medicului de familie,
patică alcoolică şi Ciroza hepatică com- alcoolică şi Ciroza hepatică compensată pe parcursul ultimului an
pensată la adult, pe parcursul unui an la adult, pe parcursul ultimului an x 100
4. A reduce mortalitatea 4.1. Rata mortalităţii prin hepatită alco- Numărul de decese prin hepatită alcoolică Numărul de decese prin hepa-
prin hepatită alcoolică olică acută acută, pe parcursul ultimului an x 100 tite cronice şi ciroze hepatice,
acută pe parcursul ultimului an x 100
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
ANEXE
41
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
Ficatul este cel mai mare organ din corpul omenesc, este situat în cadranul superior pe dreapta
a abdomenului, este protejat de coaste. Cîntăreşte 1500 g, ceea ce înseamnă 1/50 parte din masa
corpului. Anatomic este format din 2 lobi: lobul stîng şi lobul drept, dreptul este de aproximativ 6
ori mai mare decît stîngul.
Ficatul este un organ foarte important pentru viaţă, îndeplineşte rolul de filtru pentru organismul
uman.
REŢINEŢI funcţiile ficatului:
• Sintetizează proteinele, factorii de coagulare ai sîngelui, hemoglobina, componentele
sistemului imun.
• Participă în metabolizarea grăsimilor, glucidelor, apei şi a vitaminelor.
• Participă la buna funcţionare a sistemului endocrin (participă în metabolismul
hormonilor).
• Formarea şi eliminarea bilei, fără care nu se poate efectua digestia alimentelor.
• Acumularea şi păstrarea diverşilor compuşi necesari pentru organismul uman:
glicogenul (rezerva de glucoză a organismului), grăsimi, microelemente.
• Detoxifierea diverşilor compuşi care pătrund în organism din mediul înconjurător
(inclusiv a medicamentelor).
Notă: Cantitatea de alcool se calculează avînd în vedere că un pahar standard sau o unitate
de băutură alcoolică conţine aproximativ 10 g de alcool pur sau 12,5 ml de alcool absolut, ce
echivalează cu 284 ml de bere, 114 ml de vin şi cu 24 ml de băutură tare (rachiu, liquer).
42
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
43
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
BIBLIOGRAFIE
1. Adachi M., Brenner D. A. Clinical Syndromes of Alcoholic Liver Disease. Dig. Dis., 2005;
23: 255-263.
2. Akriviadis E., Botla R., Briggs W. et al. Pentoxifylline impoves short-term survival in
severe acute alcoholic hepatitis: a double-blind, placebo-controlled trial. Gastroenterology,
2000; 119: 1637-1648.
3. Aleynik S., Lieber C. S. Polyenylphosphatidylcholine corrects the alcohol-imduced hepatic
oxidative stress by restoring S-adenosylmethionine. Alcohol and Alcoholism, 2003; Vol.
38, No. 3, p. 208-212.
4. Allen J. P., Litten R. Z., Fertig J. B. et al. Carbohydrate-deficient transferrin, gamma-
glutamyltransferase and macrocytic volume as biomarkers of alcoholic problems in
women. Alcohol Clin. Exp. Res., 2000; №. 24, р. 492-496.
5. Alte D., Ludemann J., Piek M. et al. Distribution and dose response of laboratory markers
to alcohol consumption in a general population: Results of the study of health in Pomerania
(SHIP). Journal of Studies on Alcohol, 2003; Vol. 64 :(1): 75-82.
6. Anastasios A Mihas., Patrick D Hung., M. D., Alcoholic Hepatitis. Am. J. Gastroenterol.
June 8, 2006.
7. Arico S., Galatola G., tabone M., Corrao G. Amount and duration of alcoholic intake in
patients with chronic liver disease: an Italian multicentre study. Ital. J. Gastroenterol.,
1994; 26:59-65.
8. Arndt T. Carbohydrate-deficient transferrin as a marker of chronic alcohol abuse: a critical
review of pre-analysis, analysis, and interpretation. Clin. Chem., 2001; 47(1): 13-27.
9. Au D. H., Kivlahan D. R., Bryson C. L., Blough D., Bradley K. A. Alcohol screening
scores and risk of hospitalizations for GI conditions in men. Alcohol. Clin. Exp. Res., 2007
Mar; 31(3): 443-51.
10. Baptista A., Bianchi L., de Groote J., Desmet V. J., Gedgk P., Korb G., MacSween R. N.,
Popper H., Poulsen H., Scheuer P. J., Schmid M., Thaler H., Wepler W. Alcoholic liver
disease: morphological manifestations. Review by an International Group. Lancet, 1981/I:
707-711.
11. Becker U., Deis A., Sorensen T. I. A. et al. Prediction of risk of liver disease by alcohol
intake, sex and age: a prospective population study. Hepatology, 1996; 23: 1025-1029.
12. Bloss G. Measuring the Health Consequences of Alcohol Consumption: Current Needs and
Methodological Challenges. Dig. Dis., 2005; 23: 162-169.
13. Carithers R. L jn., Herlong H. F., Diehl A. M. et al. Methylprednisolone therapy in patients
with severe alcoholic hepatitis. A randomized multicenter trial. Ann. Intern. Med., 1989;
110: 685-690.
14. Depew W., Boyer T., Omata M. et al. Double-blind controlled of prednisolone therapy
in patients with severe acute alcoholic hepatitis and spontaneous encephalopathy.
Gastroenterology, 1980: 78: 524-529.
15. Dumbrava V., Berliba E., Lupaşco Iu. Ficatul şi alcoolul. Monografie. Chişinău, 2008, 298
p.
16. Gmel G., Rehm J. Harmful alcoholic use. Alcohol Res. Health, 2003; 27 (1): 52-62.
17. Haber P., Warner R., Seit Devanshi. et al. Pathogenesis and management of alcoholic
hepatitis. // Journal of Gastroenterology, Hepatology, 2003; Vol. 18: (12): 1332-1344.
18. Halle P., Pare P., Kaptein E. et al. Double-blind, controlled trial of propylthiouracil in
patients with severe acute alcoholic hepatitis. Gastroenterology, 1982; 87: 925–31.
44
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
19. Hock B., Schwarz M., Domke I., Grunert V. P. Validity of carbohydrate-deficient transferrin
(%CDT), gammaglutamyltransferase (gamma-GT) and mean corpuscular erythrocyte
volume (MCV) as biomarkers for chronic alcohol abuse: a study in patients with alcohol
dependence and liver disorders of non-alcoholic and alcoholic origin. Addiction, 2005; 100
(10): 1477-86.
20. Kuntz E., Kuntz H. D. Alcohol-induced liver damage. Hepatology Principles and Practise.
Heidelberg Germany, 2002, p. 470-488.
21. Lieber C. S. Alcoholic liver disease: new insights in pathogenesis lead to new treatments.
J. Hepatol., 2000; 32(1 Suppl.): 113-28.
22. Lieber C. S. S–adenosylmethionine (SAMe): Its role in the treatment of liver disorders.
American Journal of Clinical Nutrition. 2002, 76:1183S–1187S.
23. Lieber C. S., Leo M. A., Cao Q. et al. Silymarin retards the progression of alcohol–induced
hepatic fibrosis in baboons. Journal of Clinical Gastroenterology, 2003: 37: 336–339.
24. Louvet A., Naveau S., Abdelnour M. et all. The Lille model: A new tool for therapeutic
strategy in patients with severe alcoholic hepatitis treated with steroids. Hepatology. 2007;
45(6): 1348-54.
25. Luis S., Marsano M. D., Christian Mendez M. D., Daniell Hill M. D., Shirish Barve Ph. D.
et al. Diagnosis and Treatment of Alcoholic Liver Disease and Its Complications. National
Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism, 2004, September 29.
26. Lukivskaya O., Zavodnik L., Knas M., Buko V. Antioxidant mechanism of hepatoprotection
by ursodeoxycholic acid in experimental alcoholic steatohepatitis. Adv. Med. Sci., 2006;
51: 54-9.
27. Maddrey W. C. Alcohol-induced liver disease. Clin. Liver. Dis., 2000 Feb; 4(1): 115-31.
28. Maher J. J. Alcoholic steatohepatitis: management and prognosis. Curr. Gastroenterol.
Rep., 2007; 9(1): 39-46.
29. Mandayam S., Jamal M. M., Morgan T. R. Epidemiology of alcoholic liver diseases. Semin.
Liver. Dis., 2004, 24: 217-232.
30. Mann R. E., Smart R. G., Govoni R. The epidemiology of alcoholic liver disease. Alcohol.
Research & Health, 2003; 27(3): 209–219.
31. Mathurin P. et al. Corticosteroids improve short-term survival in patients with severe
alcoholic hepatitis (AH): individual data analysis of the last three randomized placebo
controlled double blind trials of corticosteroids in severe AH. J. Hepatol., 2002; 36: 480–
487.
32. Mato J. M., Camara J., Fernandez-de Paz J., Caballerria L. et al. S-adenosylmethionine
in alcoholic liver cirrhosis: a randomized, placebo-controlled, double-blind, multicenter
clinical trial. L. Hepatol., 1999; 30: 1081-1089.
33. McCullough A. J., O'Connor J. F. Alcoholic liver disease: proposed recommendations for
the American College of Gastroenterology. Am. J. Gastroenterol., 1998 Nov; 93(11): 2022-
36.
34. Mezey E., Potter J. J., Rennie-Tankersley L., Caballeria J., Pares A. A randomized placebo
controlled trial of vitamin E for alcoholic hepatitis. J. Hepatol., 2004; 40: 40-46.
35. Morgan M. Maladie alcoolique du foie: histoire naturelle, diagnostic, aspects cliniques,
evaluation, prise en charge, pronostic et prevention. In Benhamou JP (ed). Hepatologie
clinique. Flammarion Medicine – Sciences, 2003, p. 1003-1038.
45
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
36. Rezultatele statistice ale Centrului Ştiinţifico-Practic pentru Sănătate Publică şi Management
Sanitar din Republica Moldova.
37. Sherlok S., Dooley J. Diseases of liver and biliary system. 11 ed., Blackwell Sci. Publ.
2002: 309-315.
38. Stan M., Trifan A., Carol Stanciu. Boala hepatică alcoolică, ghid de diagnostic şi tratament
în “Boli cronice hepatice” de Carol Stanciu. Editura Junimea, Iaşi, 2008, p. 20-38.
39. Trifan A., Carol S. Alcoolul şi ficatul în: M. Grigorescu. Tratat de hepatologie, Bucureşti,
2004, p. 487-507,
40. World Health Organization (WHO). The Global Status Report on Alcohol. Geneva:
Department of Substance Abuse, WHO, 2000.
41. Stewart S. F., Day C. P. Alcoholic liver disease. In Zakim and Boyer,s Hepatology. A
textbook of liver disease. Fifth edition. T. Boyer,T. Wright. Vol. 2, 2006, Elsevier. p. 579-
623.
46
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
47
Protocol clinic naţional „Boala hepatică alcoolică”, Chişinău 2008
48