64 Anatomie $i fiziologi¢ umand h 14, Principalele componente ale citosc Jamentele si — ; 5 ic pul uman insofite de eliberare de eee ge 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24, 2: 26. 27. h 28. 29. fs 30. 31 ese" energia este obti diverse forme, S numesc____——" imelor Se termina in uti din alte surse gi es Reacfile chimice in Care Si St depois, se numese_————" : rereazn reactife himices ele insele rmandnd neschiny, le, he Proteinele care accel Cu cateva exceptii, denumirea enzi Sursa energetic imediata folosit’ de majoritatea celulelor umane este = Cand temperatura creste, viteza unei react Cele trei parti ale unei molecule de. ATP sunt adenina, numita, . moleculele de ADN sunt infasut ii enzimatice unitatea fosfat si glucidg fn nucleul celular, irate in jurul comple: n x histone pentru a forma : pees {in timpul perioadei in care cromozomii nu se pot distinge, masa ADN di celular se numeste = in nucleu| Faza ciclului celular in care celula se divide si formeaza i Eu os si doua celule fiice se faci a interfazei in care celula sintetizeaza reprezentat de : Faza interfazei fn care ADNC-l se replic8, pregatindu-se de mitoz8, est e proteine structurale $i enzime este in timpul fazei G, a interface, ; i, celula se pregiteste de mitoza, organizeaza intr serie de filamente Se EEN Ce i : pile de material cromozomial care se gisesc in profaza se numese fn timpul profazei, i profazei, structurile microscopice care migreaz spre polii opusi ai clu lei se numese in timpul profazei i i, cromatide 7 ponsined ADN ahaa ele se ataseazai de filamentele fusului de diviziune in Stadiul mitozei in care perechile de cromatide se aliniaza in placa ecuatoriala este32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47 48. 49. 50. Celulele gi fizilogia celutara Canuleromezen ajung Ia polii opusi ai celulei, celula se aflé in faza mitozci numitd Dup ce mitoza a avut loc, citoplasma celulara se divide in doud celule separate, prin : Secvenja de aminoacizi dintr-o proteind este determinati de secvenja de nucleotide din ADN cunoscuta ca gi ADN-ul confine timina, in timp ce ARN-ul confine alta baz’, Structurile ultramicroscopice citoplasmatice alcatuite din ARN si proteine, in care sunt legati intre ci aminoacizii, se numesc Acidul nucleic responsabil de transportul informatiei de la ADN in citoplasma este Moleculele de ARN de transfer transport la ribozomi substanje numite Transcriptia este procesul prin care se formeaza o caten’i de ARNm conform codu- lui de baze de la nivelul In translatia ARNm, catena de ARN este citita in grupuri de cate trei baze, numite O data sintetizate, moleculele de ARNm pirisesc nucleul celular prin Molecula de ADN se afla in nucleul celulelor, avand forma de Orice molecula de ARNt are o secvenfi de baze, complementara secvenfei de baze din codon, numiti Legaturile chimice dintre aminoacizi prin care se produce o protein’ conform informatiilor din molecula de ARN se formeaza in Prin unirea mai multor sute de mii de aminoacizi rezult4 o molecula organica nu- mita Odata folositi, molecula de ARNm este degradata si componentele.sale se intorc la O proteina sintetizata, prezentt in citoplasmi, poate fi modificata in Sinteza moleculelor de ARNm in nucleu este determinata de Cand o catena din dublul helix de ADN functioneaza in transcriptie, cealalti cate- nd rimane__ Pentru a forma molecule de ARNm, celula indeparteaza partile care nu sunt de folos ale ARN, numite .‘68. Anatomie si iiologie uman& pentru admitere Ia facultafile de medicing SECTIUNEA B = fntrebari cw raspuns ta alegere: Incercuiti litera din a tei corcete din urmatoarcle afirmatit: ony 8 Ja membrana plasmatic& celulars, <, “ L Urmiatoarele afirmatii se refer na Sr i . in fosfolipide si proteine Creep ig A. este compusi in principé olipid« B. se conformeazA structurii de mozaic fluid C. fosfolipidele sunt dispuse intr-un singur strat D. se afid la marginea celulei 2. in timpul procesului de difuziune A. moleculele se deplaseaz& dintr-o zond cu concentratie mare int. “Una oy mn centratie mic& B, moleculele nu trec prin membrana C. sunt cheltuite cantitaji mari de energie D, proteinele asista transportul moleculelor 3. Daca celulele umane ar fi introduse intr-o solufie foarte sirata A. apa ar intra in celule B. sarea ar invada citoplasma celulelor C. celulele ar avea tendinfa sa se ,,zbarceasca” D. celulele ar avea tendinfa si se lizeze 4. Membrana plasniatica este o membrani semipermeabili, deoarece A. impiedica trecerea apei B. Iasi si treaci doar anumite molecule C. confine cromozomi si gene D. este centrul sintezei proteice semiconservative 5. Daci un numir de celule umane ar fi introduse in apa pura, solufia s-ar numj A. izoton’ B. hipertona C. sinotona D. hipotona 6. In transportul activ substanfele chimice se deplaseaza dintr-o zona cu concentratie scazuta intr-una cu concentratie crescuta, si pentru aceasta este nevoie de A. fancfionarea genelor B. o cheltuiala de energie C. implicarea ribozomilor D. implicarea aparatului Golgi 7. Fagocitoza este o forma de endocitoza in care A. celulele se dubleazi B. se exerci controlul genic e celulele introduc in interiorul lor diverse substanfe solide D. se divide reticulul endoplasmatic9. 10. 1. 12. 13. 14. 15. Celulel Cele dowd substanje organice din alcituirea cromozomilor sunt ‘A. geisimi si glucide B. glucide si vitamine C. proteine gi acizi nucleici D. minerale si vitamine Genele se pot defini astfel A. molecule glu ice care sintetizeazA proteine B. segmente funcjionale ale cromozomilor C. materiale proteice care produc enzime D. cromozomi care nu au exoni Masa densi de acid ribonucleic ce se gaseste in nucleu este A. reticulul endoplasmatic B. nucleolul C. aparatul Golgi D. ribozomul Reticulul endoplasmatic se poate descrie astfel A. organit citoplasmatic in forma alungita B. structuri funcfionalé affatd in nuclen C. ansamblu de membrane aflat in citoplasma celulei D. centrul de producere a energiei Lizozomii unei celule congin multe A. enzime digestive B. compusi organici incarcati electric C. vitamine si minerale D. séruri precum clorura de sodiu Mitocondriile sunt organitele in care A. se sintetizeazi proteine B. se intalnese cromozomii C. genele asigura codul genetic pentru sinteza proteica D. se elibereaz energie din moleciilele alimentare Flagelii celulelor umane deter ‘A. productie de energie B. sintezi proteica C. reproducere celular D. migcare celulara “Aproape toate reacfiile chimice celulare sunt catalizate de : A. glucide B, minerale C. joni de sodiu D. enzime si fiziologia celulard a768 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultafile de medicing 16, Se elibereazd energie dintr-o molecula de ATP cand "A. seelimind gruparea fosfat terminal B. molecula se leagi de ioni de sodiu C. molecula este transportatt la nuclew D. molecula se combing cu grisime 17, Unmitoarele afirmati se refera la enzime, cw excepria A. enzimele sunt molecule glucidice B. enzimele acfioneazi asupra substratului C. temperaturile ridicate denatureazi enzimele D. enzimele colaboreazi cu alte enzime in cadrul editor Metabotigg Interfaza este o faz a ciclului celular in care A. celula se divide B. cromozomii se aliniaza la nivelul plicii ecuatoriale C. se desfigoari activitaile specifice ale unei celule D. cromozomii celulei migreaza catre poli asemanatoare inte ele g rifibrilare vizibile “ce 18. 19. Cromatidele, cromozomii si cromatina sunt A. toate se prezint sub forma de structu B. toate pot fi intalnite in interfaza C. toate se asociaza’cu moleculele de ATP’ D. toate contin ADN 20. Un om de stiinta care studiaza telofaza este interesat de Aactivititile care ay ig ,e A. la inceputul mitozei B. in timpul interfazei C. in timpul fazei G, D. Ia sfarsitul mitozei Urmatoarele structuri sunt alcatuite din ARN, A. ribozomilor (in parte) B. moleculelor mesager C. genelor D. moleculelor de transfer 24. cu exceptia 22. Codonul este un grup de nucleotide aleatuit din trei baze care specifics A. un aminoacid B. o enzima C. 0 proteind care faciliteaza difuziunea D. nucleul de hidrogen 23. Urmatoarele structuri participa la faza de translatie a sintezei proteice, cu excepyia A. moleculelor ARN de transfer B. moleculelor de ADN C. ribozomilor D. aminoacizilorCelulele si fiziologia celulara 89 24. Sinteza proteicd nu se poate desfaigura in absenja ‘A, moleculelor lipidice B, moleculelor de vitamina K C. moleculelor de aminoacid D. moleculelor sterolice 25. O moleculi de ARN mesager confine A. exoni, dar nu introni B. introni, dar nu exoni C.ATP, dar nu ADN D.ADN, dar nu ATP SECTIUNEA C - Adevarat/Fals: La urmétoarele enunyuri marcafi cu litera A” afir- magia care este adevaératd. Dacdi este falsd, modificati cuvantul subliniat pentru ao transforma intr-una adevaratd. 1, Exist aproximativ 30000 de gene in nucleul fiecdrei celule umane. 2. Intrucdt componentele membranei se misc constant, se spune ci membrana plas- maticd are structura de mozaic fluid. Moleculele de oxigen trec din alveolele pulmonare in hematii prin osmoz. Daca s-ar introduce celule ale corpului intr-o solufie fird solvit, celulele ar avea tendinfa si se umfle. Dac mai multe celule ale corpului ar fi introduse intr-o solufie cu aceeasi concen- trafie a solvitului ca cea din citoplasma, solutia s-ar numi hipoton’. Procesul de difuziune facilitata este asistat de molecule de glucide din membrana plasmatica. Pentru a dirija transportul activ, energia este obfinuti de obicei dintr-o substanta numita adenozin trifosfat. Procesul de fagocitoza gi pinocitoz& sunt cunoscute impreuni ca exocitoz’i. inveligul nuclear consti din doua straturi de proteine cu pori prin care comunica cu citoplasma 10. Nucleolul este locul in care acidul ribonucleic este folosit peatru a produce lizo- zomi. 11. fnaintea deplasarii catre destinafiile lor finale, proteinele gi lipidele sunt procesate ‘in mitocondrii. 12. Functia celulara a lizozomului este de a servi drept structura de suport a celulei. 13. in metabolismul celular, cantitatea de energie de activare necesara este de obicei scazuta de enzime.tomie 5 fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicind 70 Anatomie isi lexe sunt d Acele eli metabolice in care molecule mari si comp ey 7 ve re intcunooc sub nonle d tahoe O substanga este identificatd ca enzima dupa numele ei, care se termina jn ay, subst 16, Faza Gl a ciclului celular precede mitoza. 17. in timpul fazei $ a ciclului celular, ADN-ul ruclear se replica, 18, fn stadiul de profazd al mitozei, centromerii migreazi spre polii opusi aj Celute, 19. Filamentele fusului de diviziune trag cromozomii spre polii opusi ai celulei jn stadiul mitozei numit metafaza. 20. Codul genetic const dintr-o secventi de dezoxiriboza in molecula de ADN. 21, Sinteza proteicd poate apirea la celulele umane de-a Jungul membranei mitocon. driilor, 22. fn timpul formarii moleculelor de ARNom, se elimina parfi de ARN nefolosit numi. te introni. 25. Un codon este secventé detrei baze pe 0 moleculdi de ARN de transfer. 74. Aminoacizi sunt adusi la ibozomi dere moleculele de ARN mesager pentraa se lega de proteine 2: a Moleculele de ARN o dati ce au fost folosite, sunt degradate, iar nucleotidele lor se intore in ‘hucleu. SECTIUNEAD ~ Studiu de caz Dora are leucemie grannlocitara act, un Cancer al globileloratb oI acuta, Are i mare de astfel de celule in singe. in mod normal acestecelule upg impoitv ner Este de asteptat sau nu ca Dora sé fie mai suscep bil ; ; paw PAILE la infectic, acum oa are leucemie?Celulele si fiziologia celularé. = 71 See RASPUNSURI SECTIUNEA A— Completare . eucariote . fosfolipide . difuziune osmozi . proteine transport activ . pinocitozi . globulelor rosii ). histone . nucleol . Tugos . aparat Golgi . mitocondriile |. microtubulii . exergonice . endergonice . enzime . az . adenozin trifosfatul (ATP) . creste . ribozi . nucleozomii . cromatina . mitozi . faza G, 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 4l. 42. 43. 44, 45. 46. 47. 48. 49. 50. faza S fus de diviziune cromatide centrioli centromer metafaza telofaza citokinezat cod genetic uracil ribozomi ARN mesager aminoacizi ADN-ului codoni pori nucleari dublu helix anticodon ribozom protein’. nucleu aparatul Golgi enzime dormanti introni SECTIUNEA B - intrebari cu rispuns la alegere yrepe 6. B opwara 2. wwana I. 12. 13. 14, 15; vuuPra 16. A 21.C 17, A 22. A 18. C 23. B 19. D 24. C 20. D 25. A72 Anatomie $i fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicina SECTIUNEA C - Adevirat/Fals 14. catabolism 1. 2A 15. -azi 3. difuziune 16. urmeazi 4A 17, A 5. izotond 18. centrioli 6. proteine 19. anafazé LA 20. nucleotide 8. endocitoza 21. reticulului endoplasmatic rugos 9. membrane fosfolipidice 22.A 10. ribozomi 23. mesager 11. aparatul Golgi 24, de transfer 25. A 12. citoscheletului 13. A SECTIUNEA D ~ Studiu de caz Dora va fi mult mai susceptibila la infectii. Celulele canceroase nu funcfioneaz& normal, asa c& numarul mare de globule albe nu o poate ajuta sa lupte impotriva infectiilor.CE VET! INVATA Acest capitol descrie fesuturile prezente in organismul uman, Parcurgand acest capitol, veti inva si: + deosebiti toate tipurile de fesuturi pe baza caracteristicilor si functiei lor; + descriefi glandele exocrine gi endoctine; + facefi distinctia intre tipurile de membrane; + identificati celulele ce apar in diverse fesuturis + aplicati cunostinfele dobandite intr-un studiu de caz, CSTR TT] + Tesuturi epiteliale, glande si membrane | + Tesuturi conjunctive + Tesutul muscular si nervos + intrebari recapitulative{a facultdjile de medicind 74 Anatomie si fiziologie umand pentru admite jecelule care au caracteristiisimilare gi indeplinese funy, ae, manatoare, {n organismul uman se gisese patru tipuri fundamentale de fesutyr, fesu epitelial (epiteliu), fesutul conjunctiv, fesutul muscular gi fesutul nervos, ty ‘Tesutul cpitelial, sau epiteliul, acoperd suprafaja corpului, cAptuseste cavity, : imteriorul acestua gi aledtuieste cele mai importante porfiuni ale glandelor. Ungje tay turi epiteliale sunt adaptate pentru absorbjia de nutrimente, pe cand altele Sintetizearg« Tesuturile sunt grupari d elibereazit diverse secrefii. , os Tesuturile conjunctive reprezint& un grup variat de fesuturi alcdtuite din celule gi. puse intr-o rejea de fibre, numita matrice, Materialul ce inconjoard celulele din mat se numeste substan{4 fundamental, Aceasta poate fi dura $i inflexibila ca in jes, tul osos, solid’, dar cu o oarecare flexibilitate precum in fesutul cartilaginos, sau moa. Ie si flexibila ca in fesutul adipos. in anumite cazuri, spre exemplu séngele, substan, fundamental2 este lichida, iar fesutul conjunctiv nu dispune de suport solid. Tesuturile conjunctive au rol de suport si protectie a organismului. Ele pot, de asemenea, transporta si depozita diverse substante. Tesuturile musculare sunt asociate cu misc&rile corpului. Structura celulelor din aceste tipuri de fésituri le permite s& se contracte, iar prin aceasta ele contribuie la pom- parea sngelui, mobilitatea diverselor parti ale corpului sau propulsarea hranei de-a lun- gul tractului gastrointestinal.’ Tesutul nervos este compus din celule adaptate pentru recepfionarea si transmitereas de semnale, raspunsul la stimuli si coordonarea activititilor constiente si inconstiente. Tesutul nervos este principalul component al sistemului nervos central si periferic (Ta- belul 4.1). TABELUL 4.1 TESUTURILE UMANE $1 FUNCTIILE LOR Tesutul Functia Epitelial Protectie si suport; acoper’ si c&ptuseste organe Conjunctiv Uneste diverse zone specializate ale organismului © Osul Suport * Cartilajul Flexibilitate, amortizarea socurilor Conecteaza muschii de oase si oasele intre ele * Tesutul conjunctiv fibros Transport oxigen, nutrimente, reziduuri, anticorpi, hormoni + Sangele * Tesutul adipos Depoziteazd grasime, amortizeaz’ socurile Muscular Se contract pentru a facilita miscarile organismului sau miscérile diverselor sale componente Nervos Conduce impulsuri electrice intre diversele parti ale organis- mului si intre mediul extern si organism Tesutul epitelial este localizat la suprafafa corpului, unde constituie 0 componenta a pielii, si captuseste diferite structuri precum cavitatea orala, nasul si alte cavitaji. Acest fesut captuseste si cdile respiratorii, Teproducatoare si urinare. De asemenea, toate vaseleJesuturile 75 sanguine sunt c&ptusite cu un epiteliu, Celulele ear ek We ar s 3 ce compun fesuturile epitelial d i, de obi 5 mt rile epiteliale se prin mitoza $ ‘cei, una din suprafefele epiteliilor vine in contact dircet cu acrul satt cu diverse fluide, ceca ce permite celulelor si i i oat OF S8i cont 7 vce in alta a epitlinlu troleze miscarea moleculelor dintr-o Tesutul epitelial nu este vascularizat, in sch i substanfe nutritive provenite din vasele sanguine ie sta conju WA Lb subiacent. Tesutl eptelal este ancorat de esutul conjunctiv prin inter. AIL mediul unei membrane bazale, alcdtuite din materiale ee nu intr’ in Meee eee componenta celulclor (non-celulare). Membrana bazala este compusd Gadi. din glicoproteine (molecule proteice cuplate cu molecule glucidiea) eretate de celulle eptelale. O alti component a mentrandt toxic este reprezentat’ deo rejea de fibre de colagen parfinand jesutului conjunctiv. JONCTIUNILE CELULARE Celulele epiteliale sunt de obicei strans unite intre ele prin intermediul unor joncfiuni strinse $i aderentiale. Jonctiunile stranse se dispun de jur imprejurul celulelor legin- durle strans de celulele invecinate (Figura 4.1). O astfel de joncjiune se formeaza in urma alipirii membranelor celulelor adiacente prin cuplarea unor lipoproteine intre ele {n spafiul intercelular, care devine foarte redus, Jonetiune stransi Siruri de jonetiuni strénse Membrane clare ® sume Soatv etracehr Desmozom, Membran’ ingrogat Gticoproteine ff transmembranare ; ) : Filamente de cheratind ‘Membrane celulare ancorate de membrana adiacente lea Spatu extracelular Jonctiune gap” Proteine membranare © ‘Membrane cellare ente Spatiu extrocelular FIGURA 4.1. Trei tipuri de jonctiuni ce pot fi intalnite in esuturile umane. (a) Jonctiunile strdnse asiguri fixarea celulelor intre ele gi prezint& porfiuni de fuziune a mem- branelor celulare. (6) Desmozomii sunt joncfiuni punctiforme intre celule, ce prezint& filamente de cheratina cu rol de ancorare a celulelor. (¢) Jonctiunile de tip membranele celulare . _telor printre celule sunt lipite Cupleaza strans celulele”” Jonctiuni _Structuri interconectate Normal’ intre ele aderentiale ce unescmembranele 24m celulare adiacente Jonctiunide Canale sau poriprin Mult redus& Faciliteaz’ comunicarea tip gap”. membranele celulare ce 2nm electric’ intre celule si stribat spatiul interce- permit trecerea ionilor sia lular moleculelor FUNCTIILE TESUTURILOR EPITELIALE Tesuturile epiteliale pot indeplini o gama variata de functii, ce includ protectia fesuturilor subiacente impotriva deshidratari, iritatilor mecanice, substanfelor toxice sau traumelor. O alli functie este reprezentata de absorbtia gazelor sau a nutrimentelor, cum se in- tampla in pliméni sau in sistemul digestiv. Un al treilea tip de functii cuprinde transpor- tul nutrimentelor, fluidelor, al mucusului sau al diverselor tipuri de particule. Tesuturile epiteliale mai pot avea si functie de secretie, ele producdnd, spre exemplu, enzime, sudoare sau hormoni. Aceste substan{e sunt produse-de asa-numitele epitelii glandulare. Epiteliul rinichiului are, de asemenea, un rol in excrefia produsilor rezidu- ali.Pe angi toate acestea, anumite celule epiteliale sunt specializate in receptia senzori- ali; astfel de.celule se regasesc in structura urechii sia mugurilor gustativi. TIPURI DE JESUTURI EPITELIALE In organismul uman exist numeroase tipuri de fesuturi epiteliale. Celulele ce alcatuiesc aceste fesuturi pot fi plate (turtite), cubice sau cilindrice. Celulele plate sunt denumiteJesuturile celule pavimentoase, iar cele cubice gi cele vim r cilindrice sunt denumit F 4.2), Yom intalni acestetipuricelulare in diferite fesuturi cpieite. e trad A WHGD Epitelu pseudostratificat : titel ccilindric. ae stratifcatpavimentos FIGURA 4.2. Diferite tipuri de jesutur g Piteliale, Aceste i it i score {esuturi se gasesc in structura diferi man, Unele fesuturi epiteliale contin un singur strat de celule, fiind denumite epitelii sim- ple. Altele prezinti douX sau mai multe straturi de celule si se numesc epitelii stratifi- cate. Un epiteliu care pare s& aibai mai multe straturi de celule dar care, in realitate, este alcatuit dintr-un singur rand de celule cu iniltimi diferite, se numeste epiteliu pseu- dostratificat. In acest tip de epiteliu, toate celulele vin in contact cu membrana bazalé. Un alt tip de epiteliu este uroteliul (epiteliul tranzifional), ale carui celule isi modifica forma ca reactie la distensie. Epiteliul simplu pavimentos este alcatuit dintr-un singur strat de celule turtite. Acest tip de epiteliu captuseste vasele de singe si pe cele limfatice (unde are denumirea de endoteliu) si cavitafile inteme (mezoteliu); apare, de asemenea, in canalele de mici dimensiuni din majoritatea glandelor, in anumite pirfi ale tubilor renali si in portiunile terminale ale sistemului respirator: Principalele functii ale epiteliului simplu pavimentos sunt protectia si absorbtia. Epiteliul simplu cubic este compus dintr-un strat de celule de forma-cubicd avand nucleul dispus central. Acest fesut epitelial apare in multe glande, dar alcaituieste si epite- liul pigmentar al retinei. Alte localizari ale acestui epiteliu sunt; suprafata ovarului, fafa anterioara a cristalinului. Acest epiteliu are functie de protectie si secretie. Epiteliul simplu cilindric captuseste tractul gastrointestinal si apare si la nivelul trompelor uterine gi al uterului, in unele portiuni ale tractului respirator si in multe glan- de, Acest fesut este compus dintr-un strat de celule inalte, cu nucleii locatizati in port nea bazali. Acest tip de epiteliu are functie de protectie, secretie si absorbtie. In epiteli simplu cilindrie al tractului digestiv apar si glande unicelulare sub forma de celule cali- ciforme ce secret& mucus. Epiteliul pseudostratificat cilindric ciptuseste traheea gi arborele brongic superior, precum gi porfiuni din ductele (canalele) sistemului reproducator gi ale uretrei masculi- 7i i facultafile de medicing 78 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facult3fi ia $i secrefia, iar din punct de vedere 5 ne, Funcfiile acestui ieut Sint Leet! sisecref Utara 7 alcatuit dintr-un singur strat de se eae Epiteliu! stratificat pavimentos conjine celule cubo- cilindrice la baza, biog, W ntermediar si pavimentoase la supra Epidermal pili este alcatuy ae sh tul inter tie + a {esut, Straturile superficiale ale {esutului epitelial stratificat Pavimentos sung a of imbibate cu o proteina dura, cheratina, Toate deschiderile organismului catre exte brecum gur, anusu, orf urete, ale urechilr gi vaginal sunt tapeta stratificat pavimentos. Funcfia primordial’ a acestui epiteliu este Protectia, Canalele glandelor sudoripare sunt ciptusite cu epiteliu stratificat Pe “Aces i de epiteliu mai apare si in tubii testiculari sin foliculii ovarieni, este alcatuit din mai multe straturi de celule cubice, iar functia lui principal este Protectia, TP Epiteliul stratificat cilindric este alcdtuit din mai multe straturi de ae a celule inalte, Este un fesut rar intalnit in organism, aparand in uretra rile ot ‘masculina, unde are rol de protectie. Speer ath, Cael 5 Uroteliul (epiteliul tranzitional) tapeteazi ureterele gi vezica urina- a atts yl FL Atunci cind vezica urinard este relaxatt, acest epiteliu poate prezen- mien ‘a 6-7 straturi de celule rotunjite, pe cand in stare de distensie vezicala, : aceste celule se aplatizeazi. Principala functie a acestui fesut este pro- tecfia (Tabelul 4,3), TIPURI DE GLANDE Pe linga functiile de protectie gi absorbtie, Secretorie atunci cand sunt organizate sub Specializat secretor al glandetor se mai numeste gi epitelin glandular. Giandele sunt clasificate ca endocrine gi exocrine, Glandele endo- rine secret substanfe chimice cu rol reglator, numite hormoni, direct in fluvul sanguin, pe cénd glandele exocrine secretd enzime si alfipro- dusi prin intermediul unor canale. Ca atare, glandele endocrine sunt deseori denumite glande fiira canal (duct) excretor, sau glande cu Secretie internd, iar cele exocrine, glande cu canal (duct) excretor, sau glande cu secrefie externa, tion, © CU cite iif epiteliile pot avea si o importanti, functie forma de glande. Epiteliul aan COTE aes CHU es CT eae Cie eto at GCs acini (siculefi) situati de-a lungul t4 un canal de excretie ramificat,Jesuturile compuse se mai clasificd in: tubulare, daca au forma de tubuti ramificate, acinoase, daci au forma de acini, $i tubulo-ncinoase, dac& prezinté ambele structuri. TADELUL4.3 CARACTERISTICILE TESUTURILOR EPITELIALE yesut epitellal Localizare Functit ‘Simplu pavimentos Peretele vaselor sanguine, a cavitdji-Protectie, absorbtie {or interne, o parte din tubii renali simplu cubic Portiunea secretoare si ductele unor Secretie, protectie Blande, o parte din tubii renali ‘Simplu cilindric Peretele tractului gastrointestinal, Absorbtie, protectie, ductele unor glande secretie Pseudostratificat cilindric Peretele traheei, a arborelui brongic Protectie, secr superior, anumite parti ale sistemu- lui reproducator masculin Stratificat pavimentos Epiderm, cavitatea oral8, peretele _ Protectie, secretie, ab- esofagului, al vaginului sorbtie limitat Stratificat cubic Canalele glandelor sudoripare Protectie Stratificat cilindric CSptuseste o parte a uretrei Protectie masculine (tranzitional) Peretele ureterelor si al vezi Protectie urinare Glandele exocrine pot fi clasificate si in funcfie de tipul de secrejie produs’. De exemplu, glandele cu secrefie mucoasi produc mucus, o secretie vascoasi compusé din polizabaride si proteine. Mucusul este produs de catre celulele caliciforme, dar si de citre alte celule epiteliale din tractul respirator, digestiv si reproducitor. Glandele cu secretie seroasa, al doilea tip de glande exocrine, produc un material proteic apos, care confine de obicei enzime. fn anumite cazuri, o gland exocrina poate avea atit secretie mucoasi cat gi secrefie seroasd, numindu-se gland& seromucoasi. Un exemplu tipic de astfel de glanda il reprezinta glandele salivare. Dupa tipul de activitate, glandele exocrine se clasificd in glande merocrine gi glan- de holocrine. Celulele glandelor meroerine rimén intacte in timpul secrefiei, cum se intimpla in glandele sudoripare gi in cele salivare. Glandele apocrine sunt un tip de glande merocrine ele ciror celule igi elibereaza secrefia prin exocitozt, rimandnd intac- te. Glandele ceruminoase, mamare si unele tipuri de glande sudoripare sunt exemple de glande apocrine (Capitolul 5). Glandele holocrine contin celule care se dezintegreaz pentru a-si elibera secrefia (Figura 4.4). Acest tip de secrefie se numeste secretie holocri- ni, iar un exemplu de astfel de glande sunt glandele sebacee din piele. rydicing itru admitere la facultafile de me fiziologle wmank pen! TABELUL 44 COMPARATIEINTRE GLANDELE ExOcRy, 80 Anatomie si Glanda intr-o singurd celul3; secrets Celuls oo weer eee pueborotedl ce se combin3 cu apa, tras at formand mucusul nismul un PH dn Pluricelulars __Alcdtuit8 din mai multe celule; canalul de (simpl8) excretie nu este ramificat s Tubular —_Unitatea secretoae este un tub drept care se Glandote gg, deschide la suprafata epitellulul; nu are canal tinale excretor © Tubular’ Unitatea secretoare este un tub incolacit; se- Glandele SUdorig, re incolécit _cretia este transportatd la suprafafd printr-un canal tubular neramificat Unitatea secretorie are forma de tub ramifi- Glandele Bastrice © Tubulard ramificat3 —_cat; canalul poate lipsi Blandele Utering * Acinoas& Unitatea secretorie are forma de séculet; dea Glandele Sebaceg ramificata lungul unui canal sunt dispusi mai multi acini. din Piele (alveolara) Pluricelulars Alcatuité din mai multe celule; canalul este —— (compusa) ramificat © Tubulard Unitatea secretorie este tubular’ Intestinul, testicuty *Acinoass —_Unitatea secretorie are forma de siculet Glandele saivare (yp, mandibular, sublinguay © Tubulo- Unitatea secretorie este atat tubular’, cat si | Pancreasul, Blanda acinoasi acinoasa parotid’ 2-Gland&tubularé 3.Glands tubular 4, Glands acinoast 1. Glands tubulard simpli Simpl ncolicit8simplé ramificatS simpl8 ramuifeaty FIGURA 4.3 Diferitele tipuri de glande exocrine pluricelulare din organismul uman. Tipu 1-4 sunt ,simple”, pentru c& prezinté un canal neramifient, Tipurile 5 si 6 sunt »compuse”, avnd canale ramificate, Glandele acinoase au forma de siculJesuturile Opane din celuls Celula se naa detinte- eliminats ereazd pentru Cells intact tiberares secreie Secretie (a) Gland’ merocrin3 (b) Glands apocrins (c) Gland’ holocrins FIGURA 4.4 Trei tipuri de glande exocrine, clasificate dupa activitate: (a) glandele merocri- ne rman intacte, secretia difuzdnd in afara celulei; (b) glandele apocrine sunt un tip de glande merocrine in care secrefia este eliminata prin exocitozii; (c) slandele holocrine contin celule ce se dezintegreazd pentru a elibera produsul de secrejie. TIPURI DE MEMBRANE in anumite locuri din organism apar structuri numite membrane, formate dintr-un epi- teliu i fesutul conjunctiv subjacent. Membranele sunt umectate de un fluid mucos sau seros; ca urmare, exist’ dou tipuri de membrane: membrane mucoase si membrane seroase. Membranele mucoase tapeteazi caile de acces citre exteriorul organismului, pre- cum caile respiratorii sau urinare. Aceste membrane au, de obi fatfi se giseste un epite i, trei straturi: la supra- , care poate fi simplu, pseudostratificat sau stratificat; sub el se afia lamina propria sau corionul, un fesut conjunctiv care sprijina epiteliul si este bogat {in vase de sange; cel mai profund se situeaz% musculara mucoasei, ce confine straturi circulare gi longitudinale de muschi neted. Membranele mucoase protejeazA organele si ofera lubrifiere diverselor suprafete. Membranele seroase ciptusesc cavititile $i acopera suprafata viscerelor, Ele includ pleura, pericardul si peritoneul. Deoarece sunt lubrifiate, permit miscari fara frictiune. aCe Tesutul conjunetiv are functie de suport si leaga diverse alte tipuri de fesuturi intre ele, Acest fesut este alcdtuit in principal din substante intercelulare produse de celulele tesu- tului conjunctiv. Exist patru tipuri principale de {esut conjunctiy, clasificate dupa caracteristicile ma- tricei (fibrelor) gi ale substanfei fundamentale. Primul tip este reprezentat de fesutul conjunctiv propriu-zis. Acest jesut confine diverse tipuri de fibre dispuse intr-o substan- {8 fundamentala semilichidd, Al doilea tip, {esutul cartilaginos, are o substanfa funda- mental semiduri (cartilajul) ce confine o matrice fibroasa. Tesutul osos, al treilea tip de fesut conjunctiv, are de asemenea o matrice fibroasa, ins aceasti matrice, este deosebit 81Anatomia $i fizilopie uman8 pentru admitere la facultAjile de medicing de dura, Al patrulea tip de fesut conjunctiv, sfingele, confine © substanyy funda, lichida gi este lipsit de matrice solid’, care poate ins& aparea in urma coagutari, May Pe lang rolul stu de suport si cel de lepaturd, fesutul conjunctiv ofr, ¢ Be trecere pentru vase sanguine si nervi. De asemenea, serveste ca mediu de sch "ty nutrimente, gaze si produse reziduale intre celule si capilare. Substania fundamen fesutului conjunctiv reprezinti o barier’ impotriva rispandirii microbilor, fing loc? h care se desfigoari procesele de apirare impotriva infectiilor. JESUTUL CONJUNCTIV PROPRIU-ZIS Aces esut conjunetiv are o substanfifundamentald semilichid in care se regis multe tipuri de fibre. in functie de tipul si dispunerea acestora, se disting maj multe i de jesut conjunctiv. Mi Primul tip este reprezentat de tesutul conjunctiv lax, cunoscut $i sub Tumele fesut conjunctiy areolar. Acest tip de fesut se gaseste intre Piele si muschi, $i deg subtul majorit&fii epiteliilor. Acesta contine mai multe tipuri de celule dispuse inte, ‘matrice aledtuitd din fibre dispuse lax. Un exemplu de celula intalnit& in fesutuy conjure tiv lax este fibroblastul. Acesta sintetizeaza fibrele proteice ale fesutului, componeny, substan findamentale, ex de exempla musopolicaardee precim ail hye O alt celuléintalnitt aici este macrofagul, care inglobeaza si distruge substanaty fs Particulele straine din fesut, fiind astfel o celula fagocitara. Tot in acest fesut se Sein intalni $i mastocitul, care are granule citoplasmatice ce contin printre altele histaming, Limfocitul, care apartine Blo. poate fi, de asemenea, sist © substanfa ce are rol in reactiile alergice si in inflamatii bulelor albe sanguine, cu rol esential in reactia imuna, fesutul conjunctiv lax. Tesutul conjunctiv lax confine si fibre de colagen,elastce si de reticulnd. Fibre de colagen contin proteina omonima si au o mare rezistenti la rupere, fiind $i foarte flcxibile. Fibrele elastice contin o protein’ numit& elastin’, care le permite si se ining si s8 revina la forma inifald cu rapiditate, Fibrele de reticulin sunt fibre subsir def. cate, de colagen, ce au rol de suport pentru alte celule, pentru capilare, fibre nervoase si musculare. Al doilea tip de fesut conjunctiv propriu-zis este fesutul conjunctiv dens (Tabeul 4.5). Acest tesut prezinta aceleasi componente intalnite si in fesutul conjunctiv lax, insi fibrele elastice si cele de colagen sunt dispuse mai dens, Tesutul conjunctiv dens este de- numit ordonat cénd fibrele de colagen sunt aranjate in fascicule paralele, si neordonat atunci cand aceste fibre alc&tuiesc fascicule cu traiecte aleatorii. Tesutul conjunctiv dens ordonat se intilneste in tendoane, ligamente si aponevroze (un tip de tendoane late), iar cel neordonat acopera muschii, oasele si cartilajele si constituie capsule ce invelese anumite organe. Cel de-al treilea tip de fesut conjunctiv propriu-zis este fesutul conjunctiv reticulat. Acest tip de tesut confine fibre delicate ce formeaza © refea numita reticul; aceasta rejeaJesuturile rt celulelorina ite orga ofera supor etl lelor in anumite organe precum splina, nodulul limfatic si ficatul. Fibre- Je sunt sinteizate de citre celulcle reticulare, : TABELULA.S CARACTERISTICILE TESUTURILOR CONJUNCTIVE Jesut conjunctiv Localizari Funetii Jesut conjunctivlax Sub pele, intre muschi, sub major. Mentine integritatea organe _ tatea epitelilor {or, contine fide tisulare Fesutulconjunctiv ——Tendoane si ligamente Uneste diverse organe dens Jesutul conjunctiv ——Intre celulele ficatului, splinel ale Suport reticulat nodulului limfatic Jesutul adipos Sub piele, in jurul rinichilor in Protectie, izolare, depozit de spatele globilor oculari, pe suprafata_grasime inimi, pe suprafaja muschilor striai Jesut conjunctiv elastic Intre vertebre adiacente, in peretele Capacitate de intindere vaselor si al cdilor aeriene Jesutul conjunctiv Tn structura ochiului Depozit de pigment pigmentar Cartilaj hialin Extremitatile oaselor, nas, inelele Suport, protectie, structura din cdile aeriene superioare (trahee, de sustinere bromhii) Cartilaj elastic Urechea extern, laringe Suport, protectie, structura de sustinere Cartilaj fibros ‘ntre componentele osoase ale Suport, protectie coloanei vertebrale, ale centuril pelviene si ale genunchiului Os Oasele scheletului Suport, protectie, structurs de sus Al patrulea tip de fesut conjunctiv propriu-zis este fesutul adipos sau gras. in acest {esut, celulele adipoase acumuleazi picituri de grisime ce imping citoplasma si nucleul celulei inspre periferie, sub forma unei benzi subfiri, Acest fenomen ii confera celulei © forma de inel. Tesutul adipos confine relativ putine fibre. Functiile acestui fesut sunt protectia mecanic’, izolarea termica si depozitarea de grasime, care reprezint& o rezerva utili de energie. Cel de-al cincilea tip de fesut conjunctiv propriu-zis este {esutul conjunctiy clastic, “Acesta contine fibre elastice ramificate, dispuse in fascicule paralele sau sub forma de rofea, si fibroblaste agezate printre fibre, Tesutul conjunctiv elastic se giseste in lige- mentele elastice, ca de exemplu cele aflate intre vertebre, in corzile vocale si in peretii arterelor mari, inclusiv in aorta. ‘Ultimal tip de fesut conjunctiv propriu-zis este fesutul conjunetiv pigmentar, care poate fi gisit in componenfa unor structurale ochiului. Confine celule care depoziteaza pigmenfi, de regula melanind, un pigment de culoare inchisS. 83im 4i fiilopie umand pentru admitere la facultafile de medicing CARTILAJUL Cart este wn tip de su conunti rest Ta ensivne dag, ¢alior componente alate in substana fundamental, Figg ont lop exlgioase amit condrobaste Aceste cll nin yy yn fice pe cate sities devin esul native, numite gyno ing hag? Substanja findamenall a carta este un amestee de eqn te. Mey, nitoare cu a cauciucului, compusa din Proteine $i proteoglicanj (mot me Ferm, iy ciate cu molecule de earbohidra) Cartilajul nu confine vase qe ne py, localizarilor din organism, este inlocuit treptat de os. Exista trej tipuy <. in maja’ : * arty ny elastic si fibros (Figura 4.5). Cartilajul hialin apare la extremitajile oaselor lungi, Precum si ja exteme, scheletulu feta, nasulu,laringelu, traheei si bronhitor. te cnet, fesut cartlaginos din organism, fiind de asemenea si cel mai putin rezistan ™maj rae rea microscopicd se observa condrocitele, dispuse in spafii denumite leu La rang Ie. . Hialin ed Cartilaj Organismul uman, Ele dif FIGURA 4.5. Diferitele tipuri de esuturi conjunctive intalnite in prin celulele pe care le contin si prin substanfa prezenta printrecelul Al doilea tip de cartilaj, cartilajul elastic, contine fibre flexibile, intretiate gi ramifi- cate. Acest tesut apare in epiglot’, urechea externa si trompa lui Eustachio, Se deosebes- te de cartilajul hialin prin prezenta fibrelor elastice ramificate. Cartilajul fibros este cel mai rezistent tip de cartilaj, confindnd fibre dense de colagen Si 0 cantitate limitata de substanfé fundamentala. Se giiseste la nivelul simfizei pubiene, oaselor craniene si la nivelul discurilor intervertebrale. Cartilajul fibros are o mare rezis- ‘enya Ia tensiune si predoming in zonele din organism care trebuie si suporte greuti. De asemenea, poate fi gasit in in zona de atasare a ligamentelor de oase. Fibrele de colager sunt dispuse in fascicule subfiri, aproximatiy paralele, conferindu-i acestui tip de fesut un aspect fibros granulos. Printre fibrele de colagen se afl condrocite.Jesuturile OSUL Tesutul osos este cel mai dur fesut conjunctiv. Este alcatuit din cclule, fibre de colagen si substanja fundamentald densi, mineralizata, denumiti os. Osul este mult mai rezistent decat cartilajul deoarece confine sfruri anorganice de calciu $i fosfafi, care ii confer’ duritate gi capacitatea de a suporta greutaji. Pe ling’ aceasta, celulele osoase dispun de 0 bogati rejea vasculara, spre deosebire de cele din cartilaj, care nu sunt vascularizate. Celulele care pot fi intalnite in acest {esut sunt ostcoblastele, osteocitele si osteoclas- tele, Osteoblastele sintetizeazi componentele osului, apoi sc transforma in celule matu- re, numite osteocite, localizate in lacune, prezente in matricea osoasi. Osteoclastele, cu ajutorul celorlalte celule, pot resorbi si remodela osul. Substanja fundamental este alcdtuita in principal dintr-o substan{a anorganica nu- mitd hidroxiapatita, constituitd din fosfat de calciu. Osul compact (dens) se gaseste la nivelul diafizei oaselor lungi. Osul spongios este alcatuit dintr-o refea de lamele osoase subfiri denumite trabecule (travee). Acest tip de os confine maduva rosie osoasi, fiind inconjurat la exterior de os compact. El este localizat in epifizele oaselor lungi si in in- teriorul oaselor late. Unitatea structurala de baz’ a osului compact, la adulfi, este osteonul. Acesta, impre- und cu alte structuri specifice osului, vor fi discutate in Capitolul 6. SANGELE ‘SAngele este un tip aparte de fesut conjunctiv, din cauza faptului c& substanfa sa fun- damentala este lichida. Acest lichid nu este produs de ciitre celulele sanguine, ci este preluat de organism din exterior, fiind suplimentat cu proteine sintetizate in principal de citre ficat. Séngele serveste drept mediu de transport pentru diverse nutrimente, gaze gi produse reziduale de la si inspre celule, fiind si locul in care se desfasoara unele procese de aprare a organismului. Séngele va fi descris in detaliu in Capitolul 14. SRLS HUEY ESUTUL NERVOS Cel de-al treilea tip major de tesut intalnit in organismul uman este fesutul muscular. Acesta are capacitatea de a exercita forfa si de a produce migcare atunci cand se contrac- ta. Celulele fesutului muscular sunt alungite, ceea ce le faciliteaz4 functia contractila. Citoplasma acestor celule se mai numeste gi sarcoplasmi, organitele celulare avand si ele denumiri specializate (Capitolul 8). Tesutul muscular poate fi atasat de oase, caz in care este denumit muschi scheletic. Acest tip de muschi se afi sub control nervos constient, motiv pentru care se mai nu- meste si muschi voluntar. O alt denumire sub care poate fi intalnit acest tip de muschi este cea de musehi striat, din cauza prezenfei unor striafii microscopice in citoplasma celulelor. Un alt tip de muschi ce poate fi intalnit in organism este muschiul neted, care nu este asociat cu scheletul, ci cu organele interne. Acest tip de muschi poate fi intalnit in peretii cAilor respiratorii gi urinare, ai vaselor de sdnge gi ai tractului digestiv. Numele 85.itere la facultatile de meaicina ie si je umand pentru admitere 6 Anatomie si fiziologie uma i i fA lipsa st ssl ma ted cea cn alcdtuiesc. Muschiul ar. ee musehi involuntar. ; tv cotraci nd ate ut i ate muschiulcardiae. Desi este un -al treilea tip de 5 sil nu = afl sub control voluntar. Se Biiseste in Persie isi Celulele sale sunt unite intre ele prin a “4 specializate de joncfiuni comunicante (,,gap’ ') denumite discw ritilor din citoplasma celulelor care-1 | nervos voluntar pen- 3 Lah core Sri CLL erat i Ta LT re) SE Cater Pi a Ue er COTTE Ny m i rrr calare. ‘ Ultimul tip major de fesut intAlnit in organismul uman este fesutul nervos, care are functii legate de comunicare. Acest fesut receptioneazi stimuli, transmite si interpreteazi impulsuri nervoase. Pavimentos: celule stratur;epiderm Cubic: celle cubic; tubi renal Glandular: celle secretoare cu au fd duct elande sudoripare TESUT EPITELIAL sae sanguin 7] 6 celutesecretoare 5 (matrice) Proprius: elute sl elemente de Suport tendoane 3! Matrce ul ligamente Fibre Carta) eg iichglobate (matrie) | crtlagncasd fre matric terms, frei nas, urechea extern $ s ber Se Or: celle neobate imtromatrce gids | Cela . Sange: celulengiobate — Corvunctva ‘intro matrice ichidé Strlai transversale xO - Celule osoase Vas sanguin Celule TESUT CONIUNCTV aaa fibre alungite striate; zt eee Fee ces WA foes ‘saleby ore a geeeeiatos, Sa ees cree eee ) ee Nuclei TESUT MUSCULAR ini Corp celular TESUT NERVOS FIGURA 4.6 0 recapitulare a diverselor tipuri de esuturi prezente in organismul uman. Exist patru tipuri principale de fesuturi, fiecare avand mai multe subtipuy?Jesuturile sutul nery c doul tipuri orine; oui "A erie Jou’ tipuri principale de celule: celule de suport, numite ce- aiunife euronl, Neurenis ae in gencrarea si conducerea impulsurilor nervoase, aril - i ‘rma aparte, cu numeroase prelungiri ce permit recepti- si y enzitivi receptioneaz 4 it sien ei le trans . Plioneazi impulsuri din mediul cc s hieeeiarl (Gay a Retvos central (encefal gi miduva spinirii), pe cand adeovat prin intermediyl near de asociatie) interpreteaza stimulii gi transmit rispunsul mmuychi $i gland, penta oar Motori. Neuronii motori transmit impulsuri citre 7 le un raspu eae eats A nerv0s sunt desrise in Captokd Wyn ePuns sae=vat. Anatomia fizologia sul INTREBARI RECAPITULATIVE SECTIUNEAA~Completare: pleteazd fiecare dintre urmatoarele Adéugati cuvantul sau cuvintele corecte care com- afirmayii. TJesutul care acoperi Suprafata corpului, c&ptuseste cavititile interne si formeazé portiunile cele mai importante ale multor glande se numeste 2. Matricea fesutului conjunctiv confine atat celule, cit gi 3. Cea mai important’ functie a fesutului muscular in corpul uman este facilitarea 4. Celulele fesutului nervos sunt special adaptate pentru a primi gi transmite 5. Celulele fesuturilor epiteliale se divid prin 6. Tesutul epitelial este ancorat de fesutul conjunctiv de sub el prin intermediul 7. Joncfiunile intercelulare formate prin fuziunea membranelor celula- re adiacente, si care contin proteine membranare interconectate, se numesc 8. Pasajele tubulare dintre celulele alditurate, ce permit schimbul de ioni si molecule, se numesc 9, Tonctiunile in care apare un spafiu inframicroscopic intre membranele celulare adiacente si care contin glicoproteine transmembranare ce leagit celulele intre ele se numesc a18. 19. 20. . Exemple 8 2 oo 23. 24, 25. 26. x 28. 29. 30. : eeuturileeiteliale . pide 5. Principala func| 3 Sat hy roduc subst ange precum enzimele, sudo Colutele epitel com se umes ni alcatuite dintr-un singur strat de celule se numes, se i itelit gional) , celulele i { schimba form: in uroteliv (epitelin! tranzitional), i pu gimezoteliul sunt ee Att endoteliu! clit dintr-un singut strat de celule inalte, cu nucleul localiy, Za in 4 umeste << it inten epiteliu numit Epiteliul alcatuit pierea bazei mul pili este alcatu fie a epiteliului stratificat pavimentos este ari contin un epiteliu numit ee n singe se numesc oo i Ureterl si veziea rin Glandele ce secret hormoni direct i elimind produsii de secrefie in Glandele exocrine igi celta csfrmd esto gland exoeding de lane plrieelulare sunt: glandel salivare,slande , glandele ‘mamate, pan. creasul si E Material vascos produs de celulelecaliciforme din tractul digestiv si cj ne se numeste : 'V $i Cdile acre. O slandé cu secrete eroast produce o substanfé de consistenfa apoasa Ce confine ia Glandele ce isi elimina produsii de secretie prin exocitozi sunt denumit. imite Glandele in care celulele se dezi se dezintegreazi pentru a-gi eli a-si elibera secreti ia se numese Gi i andele ce au canale de excrefie ramificate se numese in anumite locuri di ji locuri din organism apar membrane alcituite din epiteliu gi in cazul unei ‘membrane mucoase, fesutu a se, juncti ; qecme aes {esutul conjunctiy ce susfine epiteliul si contine Pleura, pericardul si peritoneul sunt exemple de membrane icardul si peritoneul sunt exemple d br rane Tesuturile conj junctve se clas ; substanfei fundamentale gi ae in patru tipuri majore pe baza caracteristicilor31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 4l. 42. 43. 45. 46. 47. 48. Jesuturile Fibrele proteice din jesutul conjunctiv lax sunt secretate de celule numite in jesutul conjunctiv lax, procesul prin care macrofagele inglobcaza si distrug substan(ele strdine se numeste Fibrele de colagen delicate, subjiri, ce susjin capilarele, nervii gi celulele muscula- re in fesutul conjunctiv lax se numese Tesutul conjunctiv dens, ordonat conjine fascicule paralele de fibre de colagen si se giseste in ligamente gi Tesutul conjunctiv dens, neordonat, este alcatuit din fibre de colagen dispuse in fascicule cu directie aleatoare si acoperi cartilajele, oasele si Tesutul gras este un tip de fesut conjunctiv propriu-zis, denumit si Ligamentele dintre vertebre, corzile vocale si perefii vaselor mari de snge contin un fesut conjunctiv numit Celulele ce produc cartilajul sunt _ Cartilajul contine un amestec dens, de consistenfa cauciucului, de proteoglicani si celule, denumite Cel mai putin rezistent tip de cartilaj, localizat la nivelul epifizei oaselor lungi, in trahee, bronhii gi urechea externa, este Epiglota, urechea externa gi trompa lui Eustachio conjin un tip de cartilaj flexibil denumit 1H Osul este mult mai rezistent decat cartilajul, mai ales pentru ca matricea sa confine sdruri de caleiu si Hidroxiapatita se giseste preponderent in fesutul Componentele fesutului osos sunt sintetizate de catre celule specializate numite La adulfi, unitatea structurala de baza a osului compact este Substanta fundamentalai este lichid& in fesutul numit . Muschiul scheletic este atasat de schelet; aflandu-se sub control nervos constient, se mai numeste $i _ Celulele muschiului scheletic prezinta striatii microscopice; de aceea, muschiul scheletic mai este numit si /.iin pertele vaselor mari din ineg; lata nt \ iy, Je dout tipuri principale de cot, din e: Incercuiti liter trebari cu rispuns ta aleger litera din drepyy rele afirmafii: Je fesutului nervos, Varig, secptunEA Bin jeicorecte din urmdtoe cu excepfia t funcfii 7 xivitatilor constiente transmiterii semnalel ganismului 1. Unmitoarele sunt: ‘A. coordonarii act B, recepfiondrii si trans C asigurarii suportului 07 D raspunsului la stimuli in onganismul uman sunt aleBtuite in principal qin lor Multe dintre glandele di A. fesuturi musculare B. fesuturi epiteliale C. fesut sanguin D. fesut nervos fesut epitelial, cu excepfia Unmitoarele sisteme sunt tapetate de A. sistemului reproducator B, sistemului urinar C. sistemului respirator D, scheletului Joncfiunile celulare care nu permit trecerea substanfelor printre celule se numese ‘A. desmozomi B. jonctiuni stranse C. jonctiuni comunicante D. joncfiuni macrofagice Glicoproteinele transmembranare unesc celulele intre ele, cu pastrarea unui spf de dimensiuni electronomicroscopice intre membranele celulare adiacente, in A. desmozomi B. joncfiunile stranse C. joncfiunile conjunctive D. lamina propria 6. Unadin functiile importante ale tesutului cpitelial este A. transmiterea de impulsuri nervoase B. depozitarea grasimilor C. susfinerea greutitilor D. absorbtia gazelor sau a nutrimentelor10. 1. 12. 13. 14, Tesuturile 31 Epiteliul simplu pavimentos este alestuit din A. un singur strat de celule inalte B. mai multe straturi de celule diferite C. un singur strat de celule plate D. cateva straturi de celule cubice Epiteliul in care celulele isi schimbii forma in urma distensiei mecanice se numeste A. epiteliu tranzitional (uroteliu B. epiteliu pseudostratificat C. epiteliu stratificat D. epiteliu cubic Una din principalele localizari ale epiteliului stratificat pavimentos este A. zona medulari a rinichiului B, la nivelul trompelor uterine C. epidermul pielii D. fesutul nervos din encefal Glandele exocrine sunt acele glande care ‘A. produc hormoni B. igi secretd produsii direct in singe C. sunt numite si glande fara canal de excretie D. igi elimina produsul de secrefie prin canale Glandele salivare, mamare si sudoripare sunt denumite generic A. glande caliciforme B. glande pluricelulare C. glande unicelulare D. glande endocrine Secrefia seroasa difera de cea mucoasi prin faptul ci ‘A. este mai vascoasi B. este mai apoasi C. nu confine enzime D. este produsa exclusiv de catre celulele caliciforme Glandele al cdror produs de secrefie este eliminat din celule prin exocitoz se nu- mesc A. glande exocrine B. glande holocrine C. glande pluricelulare D. glande merocrine . Urmatoarele sunt straturi ale membranelor mucoase, cu excepfia A. laminei propria B. epiteliului C. cartilajului D. muscularei mucoasei92 Anatomie si fiziologie uma 15. 16. 18. 19. 20. Al. 22. yn pentru admitere !a facuitayie SS si limfocitele pot fi intalnite in Macrofagele, mastocitele A. singe B. fesutul c C. fesutul nervos , fesutul conjunctiv dens fe de reticulin’ sunt fibre delicate de colagen, intalnite in organe mo; Unde respect, ibrele nervoase, celulele muscular 5 pil lire onjunctiv lax Fibrel oferi suport pentru ‘A. celulcle organului B, oase C. celulele sanguine D. citoscheletul celulelor Tendoanele gi ligamentele sunt rezistente pent ca sunt aleatuite din ‘A. cartilaj hialin B. hidroxiapatita C. muschi scheletic D. fesut conjunctiv dens ordonat Celulele fesutului adipos apar microscopic sub forma unor ‘A celule cu numerosi nuclei B. celule cu nucleul si citoplasma dispuse la periferia celulet C. celule inconjurate de striatii 1D. celule alungite cu mai multe prelungiri scurte gi o prelungire unica jung Grasimea depozitatt in fesutul adipos este utila ‘A. in sinteza proteinelor B. in sinteza nucleilor C. ca sursi de energie D. ca sursa de minerale Cel mai des intalnit tip de cartilaj din organismal uman, ce intra in componen rechii extere, a nasului,traheei sia bronhiilor este as ‘A cartlajul elastic B. cartilajul hialin C. cartilajul fibros D. cartilajul osos Care din urmatoarele caracteristici se aplicd in cazul cartilajelor? ‘A. Substanfa fundamental este alcatuitt preponderent din carbohiidrafi B, Existi un singur tip de cartilaj in organismul uman C: Cartilajul nu prezinta vase de singe D. Cartiajul nu este niciodaté inlocut de os Substanfa fundamental a osului este alcatuita din hidroxiapatita, care este A. clorura de sodiu B, permanganat de potasiu C. clorura de bismut D. fosfat de calciu23. Prineipalele celule formatoare de 24, Urmitoarele sunt funefii ale Tesuturile os A. osteocitele mee B. osteoclastele C. osteoblastele D. osteofagele Ingelui, cv excepfia A. transportul produsilor reziduali ai celulelor He un Toc de desfigurare al reactilor de aparare ~ este locul in care sunt sintetizati carbohidrati D. transportul nutrientilor sia gazelor cate celule 4 organismului 25. Neuronii senzitivi A. Primesc impulsuri si le transmit spre sistemul nervos central . interpreteaza stimulii proveniti din mediul extern 5 eee impulsuri de la sistemul Nervos central inspre muschi - stimuleaz secretia de hormoni ai glandelor endocrine SECTIUNEA C ~ Adevitrat/Fals: La urmétoarele enunfuri marcafi cu litera ,A" afir- mafia care este adevairats. Daca este falsa transforma intr-una adevérata, 1. 2. modificati cuvéntul subliniat pentru ao Tesutul ce acoperd suprafafa organismului se numeste {esut conjunctiv. Jonctiunile aderentiale sunt dispuse de jur imprejurul celulelor si sunt formate prin fuziunea membranelor celulare adiacente, cu intrepatrunderea proteinelor membra- nare. Desmozomij sunt un tip de jonctiune intercelulara in care exist un spatiu de di- mensiuni electronomicroscopice intre membranele celulare adiacente, iar glicopro- teine transmembranare leagi celulele intre ele. Epiteliul simplu cubic poate fi intalnit in epiteliul pigmentar al retinei, pe suprafata ovarului si in anumite parti din testicul, Traheea gi cdile aeriene superioare, precum si anumite porfiuni din cdile reprodu- citoare masculine, sunt ciptusite cu un epiteliu stratificat pavimentos. Epiteliul stratificat cubic prezinté mai multe straturi de celule cubice si poate fi ntlnit in tubii testiculari si in foliculii ovarieni. Glandele exocrine igi elimina produsul de secretie in singe. Materialul vascos denumit mucus este constituit in principal din proteine gi grsi- me. Glandele suprarenale produc atat mucus, cat un lichid seros ce contine enzime, find asadar cunoscute sub numele de glande seromucoase.Anatomie gi foo 9" iienberea7s secretia prin dezintegrarea celulojg, cel rine" Gilandele menos compu. = rami Glandele ew ducte de exeretie : ace csprgese caviaile interme se coulis aap 1c gi abdomino-pelviani. te m 10. ficate sunt denumite glande simple, jembranncle Mul Qt i one din cavitatea roracicl icardul $i peritoneul sunt exemple de membrane seroase 13, Pleura, per ; wn re de matrice aflate in fesutul conjunctiv lax sunt wy Celulele producatoal Je fagocitare CC inglobeazi substan{e strdine in fesuturile Conjunctiy, le ese i 15, Celulel numesc macrolase- lizaharid ce alcatuieste fibrele flexible 5 rezsten tens, i 16, Colagenul este rid ce ne, ce se afl in esutul conjunctiv lax. rate din fesut conjunctiv dens ordonat, se numese jj t Tendoanele late form: ‘unctiv care confine fibre delicate, aranjate intr-o retea de suport lor moi, precum ficatul sau splina, se numeste fesut conjyng fag 17, 18, Tesutul conj celulele organ tic. Condroblastele sunt celule foarte rispindite in fesutul muscular neted, 19. Osul compact se giseste la nivelul diafizelor oaselor lungi. 20. 21. Singele este un fesut conjunctiv specializat, pentru c& substanta sa fundamen li este lichida. 22, Muschii netezi se afla sub control Discurile intercalare sunt un tip de jonctiuni specializate regisite ir i ip de joncfiuni speci regisite in muschiul scheee Celulele cu rol de suport, intalnite in fesutul nervos, se numesc elule nevroglice, ce, Neuronii motor recepfioneaza impulsuri din mediul extern $i le conduc eéte sis a yoluntar. 23. 24. 25. mul nervos central. SECTIUNEA D — Studin de caz Bert are sindromul Marfan, 0 afecfiune genetic’ provocat8 de incapacitatea de asintetin Proene esenfiale ce apar in fesutul conjunctiv elastic. Ca atare, fesutul conjunctiv elastic ee corpul hui Bert se intinde mai mult decét cel normal, si nu este la fel de rezistent. ae a aon este asociat cu unele semne si simptome ce nu pun viata in perio, ene ad oe exagerat de mobile, el poate si producd si situai ii pot ameninta viata lui Bert? Explicaf de i SeeJesuturile SS RASPUNSURI SECTIUNEA A - Completare 1. epiteliu 2. substan fundamentals 3, migcarii 4, semnale 5, mitoza 6. membranei bazale 7, joncjiuni stranse 8, jonctiuni comunicante (,,gap”) 9, desmozomi 10. epitelii glandulare 11. epitelii simple imple pavimentoase 14. epiteliu simplu cilindric 15, epiteliu stratificat pavimentos 16. protectia / de protectie 17. epiteliu tranzitional (uroteliu) 18. glande endocrine 19. canale / ducte 20. unicelulara 21. glandele sudoripare 22. mucus 23. enzime 24, glande merocrine 25. glande holocrine glande compuse |. {esut conjunctiv . lamina proprie (corion) . seroase . matricei - fibroblaste . fagocitozi . fibre de reticulin’ . tendoane . muschii . fesut adipos . fesut conjunetiv elastic . condroblastele . condrocite |. cartilajul hialin . cartilaj elastic . fosfati . sos }. osteoblaste }. osteonul . singe ._ muschi voluntar . muschi striat . muschi cardiac ). fesutul nervos SECTIUNEA B- intrebari cu rispuns la alegere waepe pwuwa Sevens yoarau wouww 16. 17, 2. aa 19. 20. 24. 25. wowo> 8 >paago 95nf pentru admitere tomie si fizilogia 02 rat/Fals SECTIUNEA c-Adeval 1. epitelial 2, strinse A seudostratificat cilindric E> 3. 4. 5. 6. 7. eanale / ducte 8, polizaharide 9, salivare 10, holocrine 11. compuse 12, seroase 13. A SECTIUNEA D - Studiu de caz ‘Aorta, cea mai mare dintre artere, prezinta fesut conjunctiv elastic in com telu, Deoarece peretele aortei este slabit in sindromul Marfan, Pone tp duce la deces printr-o hemoragie interna masiva. fibroblastele A . 0 protein’ 1, aponevroze . reticulat . cartilaj A JA . involuntar . cardiac A . senzitiv el se poate rue, usSistemul tequmentar CE VET! iNVATA Acest capitol descrie pielea si anexele sale. Parcurgand acest capitol, vefi invita sa: + identificati functiile pielii; facefi diferenta intre caracteristicile si functile diferitelor zone ale piel straturile epidermului si regiunile dermului; + identificati anexele pielii; inclusiv identificati caracteristicile firului de par; caracteriza{i cresterea firului de par si a unghiilor; deosebiti diferitele tipuri de glande ce se gasese in piele; + aplicafi cunostinfele dobandite intr-un studiu de caz. CEU UST Ce Ua Ce + Functiile si structurile pielii + Anexele pi + {ntrebari recapitulative t ~