“ Rugăciunea ”

(Constratin Brâncuşi)

„Coloanele mele ; am făcut multe, dar doar una a reuşit să se ridice spre cer „1 - aşa
îşi descrie marele sculptor român,Constantin Brâncuşi, prima sa sculptură de mari dimensiuni,
intitulată „ Rugăciunea” .
Aceasta sculptură face parte dintr-un ansamblu funerar, executat în memoria avocatului Petre
Stănescu din Buzau, în 1907. Iniţial, acest ansamblu a fost plasat în cimitirul Dumbrava şi
forma sa iniţială era puţin diferită – diferită atât din punct de vedere semnificativ, cât şi
reprezentativ. Forma în care se regăsea în cimitirul din Dumbrava reprezenta bustul
răposatului avocat aflat pe un soclu de 2 metri înalţime, în faţa sa fiind aşezată jos,
perpendicular faţă de sculptura răposatului, reprezentarea unei femei care se ruga în faţa
defunctului. Iniţial, aceasta reprezentare era dorită pentru a înfăţisa devotamentul şi iubirea pe
care femeia o purtase soţului , aceste sentimente exprimate ,dupa moartea soţului , prin
suferinţă. Ceea ce vedem astăzi, reprezintă ipostaza ruperii lui Brâncuşi de anatomie, de
corporalitate ca atare. Această rupere este surprinsă într-un citat devenit memorabil şi
reprezentativ „ în toţi acei ani ,am făcut biftecuri, anatomii,portrete asemănătoare, copi, cu
facilitate ,cu inventivitate .Credeam eu. Intr-o zi mi-a fost ruşine .2 „Ruşine” este cuvântul
memorabil şi incărcat de sens al, spuneam eu . Într-o zi ,mi-a fost acestui citat. Ruşinea despre
care vorbeşte Brâncuşi se converteşte în distanţare de figurabil. Îşi doreşte atât de mult să
exprime, nu doar să sculpteze figuri fără sens. Astfel, în sculptura lui Brâncuşi, anatomia
rugăciunii este mult mai esenţializată. Aceasta prezintă tragicul existenţei umane care duce
într-un singur punct – către moarte, reflectând expresia profundă a vieţii .

Analizând datele comenzii primite de la avocatul Petre Stănescu , descoperim faptul că în

tragic totul se declanşeaza din neputinţă. Datele comenzii erau următorele: o figură algorica
reprezentând o femeie care plânge şi un bust cu braţe, asemănător fotografiilor. Brâncuşi a
acţionat cu firească supunere şi a incercat să facă femeia goală într-un cimitir, însă acesta
ajunge la sfărâmarea ei – acest moment desemnând momentul tragic al vieţii, dorinţa sa de
descoperire a sinelui. Opţiunea sculptorului de sfărâmare, a fost exprimată natural chiar de
el : „ cum era să fac o femeie goală într-un cimitir?”. Analizând cu atenţie ceea ce am
prezentat mai înainte, tragicul îşi face simţită prezenţa nu doar sculptura „Rugăciunea” , dar şi
prin reflectarea sa în cadrul conştiinţei autorului, secolul XX contemplând tragicul
cunoaşterii de sine. Ca atare, în opera sa nu vedem doar o femeie surprinsă în rugăciune ,ci
rugăciunea însăşi.

Cu această creaţie, autorul depăşeşte dimensiunea religioasă prin prisma faptului că, după
cum afirmă o veche anctodă, pe umarul stâng al sculpturii se imprimase textura unei pânze

1
https://mymindismyshelterdotcom.wordpress.com/2016/02/19/asa-grait-a-brancusi-o-lume-trezeste-te/
(accesat pe 27 aprilie 2018)
2
https://www1.agerpres.ro/cultura/2016/02/17/brancusi-numele-unei-revolutii-in-arta-moderna-14-48-25
(accesat pe 27 aprilie 2018 )
menită să acopere. Cu toate că în acele timpuri nuditatea nu făcea trimiteri directe către
dorinţe pătimaşe, păcătoase, Constantin Brâncuşi nu accepta ideea de nuditatate într-un loc
sfant. Pe lângă dimensiunea religioasă, sculptura lui Brâncuşi reprezintă un moment de
răscruce în cariera artistului. Acest moment este reprezentat de o rupere, ruperea sa faţă de
tradiţie. Brîncuşi a luat aceasta decizie de a se detaşa de tot ceea ce înseamnă tradiţional,
mergând către modernism cu bucuria regăsirii pe sine . Adevărata lui înstrăinare de tradiţional
,care a avut loc in 1908, a fost separarea de marele sculptor francez Auguste Rodin ,când
sculptează prima sa lucrarea originală –Sărutul . Dupa terminarea şcolii, Rodin îl invită pe
Brâncuşi să lucreze ca ucenic pentru el ,însă Brâncuşi îl refuză. Dupa mulţi ani, acest refuz a
fost motivat chiar de Brâncuşi, spunând că - „Nimic nu creşte la umbra marilor copaci „3.
Această ruptură reprezintă un adevarat moment de cotitură, momentul regăsirii pe sine.
Lucrarile lui Brâncuşi sunt total diferite de cele ale lui Rodin – Brâncuşi stilizeaza ,
esenţializează ,rupând astfel ,nu doar clauzele contractului cu avocatul Radu Stănescu , ci şi
canoanele sculpturii academice. Încercând să asociez aceste elemnete ale conştiinţei cu o
creaţie literară , am ajuns sa compar această sculptura cu unul din poemele argheziene,
Psalmii. Acest poem marchează momentele în care problemele existenţiale ale poetului Tudor
Arghezi, ating apogeul. Acest poem aparţine liricii religioase şi exprimă drama omului
modern forţat să trăiască într-o lume fără Dumnezeu. Copleşit de singurătate, omul modern
aspiră la divinitate ,dar nu cu aceeaşi atitudine pe care o are Brâncuşi faţă de divinitate ,ci
Arghezi o face într-o manieră unică ,adică una egoistă, adoptând o atitudine sfidătoare,dar în
acelaşi timp credinţa şi supunerea nu îi parasesc conştiinţa. Acesta îşi doreşte cu stupoare să
reînvie relaţia omului cu Dumnezeu, însă această sinceritate brutală este una a unui trufaş care
îşi doreste să se confrunte cu Divinitatea , poetul considerându-se un creator de cuvinte
potrivite.Ideea primordială pe care eu am extras-o din ambele lucrări este faptul că nimic nu
se poate realiza fără harul divin –Nihil sine Deo ( Nimic fără Dumnezeu) .
Astfel, opera lui Brâncuşi „ Rugăciunea” se încadrează în modernitate şi este o reprezentare a
crezului său artistic : „ Creeaza ca un zeu ,porunceşte ca un rege şi munceşte ca un sclav”4,
Brâncuşi fiind cel care e pus bazele sculpturii moderne. Sculptura sa este de o simplitate si o
complexitate rafinată , aceste doua extreme fiind îmbinate în aşa fel încât operele sale pot fi
pricepute chiar şi de cei nepricepuţi.

„Stilizată cu austeritate. Epurată de orice amănunte naturaliste. Rugăciunea este o

veghe în genunchi. Neprihănita și fermă. Am căutat și am izbutit să ajung la ideea rugăciunii.
Eram salvat. Îmi găsisem calea”5

3
https://www1.agerpres.ro/cultura/2016/02/17/brancusi-numele-unei-revolutii-in-arta-moderna-14-48-25
(accesat pe 27 aprilie 2018)
4
http://www.matinal.org/2011/02/constantin-brancusi.html (accesat pe 27 aprilie 2018)
5
https://mymindismyshelterdotcom.wordpress.com/2016/02/19/asa-grait-a-brancusi-o-lume-trezeste-te/
(accesat pe 27 aprilie 2018)
Bibliografie :

1. https://www1.agerpres.ro/cultura/2016/02/17/brancusi-numele-unei-revolutii-in-arta-
moderna-14-48-25
2. Cursuri estetică – Sistemul categoriilor estetice: Tragicul
3. http://www.matinal.org/2011/02/constantin-brancusi.html
4. https://mymindismyshelterdotcom.wordpress.com/2016/02/19/asa-grait-a-brancusi-o-
lume-trezeste-te/