Studii Master “TEHNICI AVANSATE ÎN

TRANSPORTUL RUTIER”

PROIECTAREA AVANSATĂ A
SISTEMELOR DE TRANSPORT
RUTIER
Dr. ing. Attila Gönczi pag 21
41

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 1

Obiective: să familiarizeze studenţii cu

dezvoltarea teritoriului şia zonelor urbane şi aspectele

legate de transport ale dezvoltării teritoriului;
metodele şi tehnicile de evaluare şi modelare a
traficului în special în mediu urban;
metodele şi tehnicile de proiectare a elementelor care
compun o reţea de transport rutier;
aspectele de bază ale funcţionării unui sistem de
transport public în reţea;

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 2

Obiective:

metodele şi tehnicile de proiectare a traficului motorizat,

a traficului staţionar, a traficului ciclist şi a traficului
pietonal;
problemele speciale ale zonelor de tip centru comercial
şi administrativ;
impactul transportului asupra mediului.

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 3

 Conţinutul cursului. Partea I.
1. Dezvoltarea teritoriului şi a transportului rutier
2. Analiza şi evaluarea sistemului de transport rutier. Metode
şi tehnici de evaluare cantitativă şi calitativă a traficului
rutier.
3. Modelarea traficului rutier. Proiectarea reţelelor de
transport rutiere.

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 4

Conţinutul cursului. Partea II.
4. Proiectarea elementelor de reţea urbană.
 Proiectarea drumurilor de tip magistrală, de tip drumuri
colectoare şi de tip locale şi de acces.
 Proiectarea intersecţiilor şi a nodurilor rutiere.
Geometrie. Selectarea tipului de intersecţie.
 Proiectarea de trafic a intersecţiilor semaforizate.
Tehnici de proiectare a planurilor de semaforizare.
 Proiectarea traficului staţionar. Tehnici speciale
folosite în utilizarea traficului staţionar în
îmbunătăţirea condiţiilor de trafic urban.
 Traficul pietonal. Proiectarea elementelor specifice.
 Traficul ciclist. Proiectarea elementelor specifice.

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 5

Conţinutul cursului. Partea II.

5. Problemele speciale ale centrelor comerciale şi

administrative.
6. Calmarea de trafic în transportul rutier.
7. Problemele speciale ale siguranţei rutiere.

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 6

Cap.1. Dezvoltarea teritoriului,
economia şi transporturile
 ÎnUE în sectorul transporturi circa 11,7 mil. angajaţi (5,3% din
total):
52% în transportul terestru (rutier, feroviar, fluvial)
3% în transportul maritim
4% în transportul aerian
27% activităţi auxiliare: operatori de transport, manipulare mărfuri,
depozitare, agenţii de transport şi turism
 Gospodăriileparticulare din UE – peste 1089 mld € cheltuite pe
transport (peste 13% din total cheltuieli – în RO circa 7%)
peste € 234 mld pe servicii de transport persoane
Peste € 855 mld pe deplasări personale (mai ales cu autoturisme)

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 7

Cap.1. Dezvoltarea teritoriului,
economia şi transporturile
Totaltransport de bunuri intra UE (incl prin tubulaturi)
peste 3.731 mlde t x km
Maritim intra UE 31,5%
Aerian 0,1%

Rutier 50,1% (dintre cele terestre 81,7%)

Feroviar 11,3% (dintre cele terestre 18,3%) Terestru

şi
Fluvial 3,9% fluvial
Tubulaturi 3,1%

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 8

Cap.1. Dezvoltarea teritoriului,
economia şi transporturile
https://ec.europa.eu/transport/facts-
fundings/statistics/pocketbook-2019_en
Transport persoane intra UE: pe an 6913 mld pas x km
adică cca 13.500 km pe un locuitor pe an
Rutier:70,9% din total
PTW: 1,8% din total
Autobuze autocare: 7,4% din total
Cale ferată: 6,8% din total
Aerian intra-UE 11,2% din total
Maritim intra-UE 0,4% din total
Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 9
Cap.1. Dezvoltarea teritoriului,
economia şi transporturile
150,0

140,0

130,0

120,0

110,0
PIB circa 2,13% pe an
100,0 Bunuri circa 1,42% pe an (bazat pe tone*km)
Pasageri circa 1,35% pe an
90,0
1995 2000 2005 2010 2015

Passengers (1) (pkm) Goods (2) (tkm) GDP (at constant year 2005 prices)

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 10

Cap.1. Dezvoltarea teritoriului,
economia şi transporturile
Problema: urbanizarea şi motorizarea
Valori relative (valorile din 1950 = 100%)
2000

1800 1.738

1600

1400
1.260
1200
1.030
1000
820
800
580
600
436
320 357
400 307
210 227 242 285 274
180 146 135 176 174
200 100 100 100 120 102

0
1950 1960 1970 1980 1990 2000 2010 2020

Populația totală Populația urbană Numărul autovehiculelor

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 11

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 12
Cap.1. Dezvoltarea teritoriului,
economia şi transporturile
 Deplasările sunt create de dispunerea spaţială diferită a
diverselor activităţi umane.
 Localităţi:
Comune (mediu rural): în general localităţi cu populaţie mică, structură
mai puţin complexă:
 2.685 comune
 13.285 sate
Oraşe (mediu urban) – în România (la sfârşitul lui 2018)
 263 oraşe, din care
 82 municipii.

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 13

Structura teritoriului
Comunitatea Europeană
Ţările membre (state naţionale cu graniţe proprii)
Regiuni UE (în RO regiunile de dezvoltare)
Euro-regiuni (suprastatale)
Regiuni intra – statale (în RO judeţele)
Micro – regiuni (în jurul unor poli)
Localităţi

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 14

Comună - caracteristici
Localitate grupată spaţial
Structură simplă
Îngeneral economia bazată pe agricultură
Dotare minimală cu instituţii publice
Fără rol de centru, eventual unul minimal (dacă are sate
sau comune aparţinătoare)
Densitate mică a populaţiei.

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 15

Oraş – caracteristici de bază
Localitate multiplu grupată spaţial
Nu se poate susţine fără produse din afară
Centre dispuse pe nivele ierarhice
Reţea rutieră şi sistem de transport complexe
Drumuri magistrale
Drumuri principale Transport individual
Drumuri colectoare Transport în comun
Drumuri de acces

Densitate de populaţie mai mare

Are rol de centru regional

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 16

Populaţia urbană (dpdv economic)
Populaţie activă:
Formatoare (creatoare) – produce mărfuri sau servicii în plus,
care pot fi “vândute” în afara oraşului (20-40%)
Care deserveşte cu mărfuri şi servicii doar oraşul respectiv

Populaţie inactivă (care încă nu este sau care deja nu

este activă, respectiv inactivă temporar)
Populaţie din afara oraşului care deserveşte oraşul

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 17

Populaţia urbană (din punct de
vedere al transportului)
Locuieşte în oraş, activează în oraş
Locuieşte în oraş, activează în afara oraşului
Locuieşte în afara oraşului, activează în oraş
Ultimele două categorii - NAVETIŞTII

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 18

Tipuri de localităţi

De tip mulţime a.

a.
haotică – a.
De tip ciorchine – b.
c.
Liniare – c. c. d. b.
d. b.
Radiale – d.
De tip reţea – e.
(rectangulară sau e.

oblică)
e.

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 19

Clasificarea oraşelor
Oraş mic cu populaţia < 20.000 loc.
Oraş mediu 20.000 - 50.000 loc.
Oraş mare 50.000 – 1.000.000 loc.
Oraş foarte mare > 1.000.000 loc.
Metropolă (oraş + zona metropolitană) > 5.000.000 loc.
Megalopolis (structură formată din mai multe oraşe cu
zona metropolitană adiacentă) > 10.000.000 loc.

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 20

Elemente funcţionale ale mediului
urban
 Zone de locuit 30-50% (% din suprafaţa zonei de intravilan)
 Zone industriale 4-8%
 Zone pentru utilităţi publice şi transport (nu străzi, deci căi
ferate, aeroport, port, etc.) 5-7%
 Zone pentru drumuri 20-30%
 Zone verzi 8-10%
 Zone pentru instituţii şi construcţii publice 5-15%
 Zone de producţie agricolă
 Altele

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 21

Elemente funcţionale ale mediului
urban şi utilizarea teritoriului
Ponderea tipurilor de zone este una relativ fixă.
Modificări radicale produc dezechilibru care influenţează
şi transportul.

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 22

Tipuri de poziţie reciprocă a clădirilor
În linie continuă (între clădirile adiacente din acelaşi bloc
de clădiri nu există distanţă) – tipic pentru zone cu
densitate mare a populaţiei
În linie discontinuă (între clădiri există distanţe pe frontul
de stradă) – tipic pentru zone rezidenţiale peri-urbane

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 23

Tipuri de unităţi de locuit
Bloc de clădiri (uneori complex de locuit) – unitate
constructivă:
1.000-2.000 locuitori
Rază de 150-200 m

Instituţii publice elementare: magazin alimentar pentru

cumpărături cotidiene, grădiniţă, loc de joacă pentru copii
Limitat de străzi colectoare

Accesul prin străzi de acces şi de deservire (străzi

înfundate – cul de sac -, străzi cu sens unic, unele cu
dublu sens) – fără transport public în interior
Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 24
Tipuri de unităţi de locuit
Cvartal (neighbourhood) – unitate funcţională formată
din mai multe blocuri de clădiri:
 2.000-10.000 locuitori
Latură de 450-500 m

Instituţii publice elementare + centru de medic de familie,

centru comercial mai mare, inclusiv unele produse
industriale, scoală generală, coafură, etc.)
Limitat de străzi principale, în interior străzi colectoare

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 25

Tipuri de unităţi de locuit
Cartier
de locuit CL - unitate funcţională formată din
numeroase cvartaluri:
20.000-60.000 locuitori
Instituţii publice de nivel mediu (liceu, servicii medicale de
specialitate – policlinică--, centru comercial mare, centru
cultural – cinema, teatru-, parc public)
Latură de 1,5 – 2 km
Mărginit de magistrale, în interior chiar şi străzi principale
TPL în interior şi pe drumurile care îl mărginesc

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 26

Tipuri de unităţi de locuit

Unitate de oraş foarte mare (sectoarele din Bucureşti):

Nu are rol funcţional şi nu se formează spontan (decât
foarte rar) dar funcţionează ca o parte aproape de sine
stătătoare
Este format din mai multe cartiere având un centru care este
cel mai adesea comercial şi nod de transport
Oraşele mari sunt formate din UOFM dispuse în jurul
centrului istoric, legătura prin magistrale sau autostrăzi
urbane şi spre CI şi între ele

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 27

Unităţi de locuit (cerinţe de bază):
Acces la instituţii publice elementare şi de bază – pe jos
Acces la instituţii publice medii – cu TPL
Reţea comercială raţională – să nu dispară sursele de
aprovizionare cotidiene
Relaţie normală privind dispunerea spaţială domiciliu –
loc de muncă
NU cartiere “de dormit” !!!

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 28

Unităţi de locuit (relaţii specifice)

UOFM
CL

Centrul
CL CL Centrul
UOFM UOFM UOFM
istoric

CL
Structura UOFM UOFM
Structura unui oraş foarte mare

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 29

 1. Magistrală (urbană)
2. Drum de legătură
3 şi 4 Drum colector / distribuitor
5. Drum de acces sau local

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 30

Legătura dintre localitate şi reţeaua
externă de drumuri
a. Localitate mică, cu 1 drum cu
centură de ocolire
b. 2+ drumuri, inel interior
c. 2+ drumuri, inel exterior
d. Traversare directă
e. 2+ drumuri, inel exterior şi
interior
f. Y interior
g. Y exterior

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 31

Caracteristici teritoriale semnificative
pentru transportul rutier
Fiecare regiune şi oraş reflectă antecedentele istorice,
sociale şi economice
Asemănările şi diferenţele dintre regiuni şi oraşe sunt
definite în primul rând de baza economică, topografia şi
vârsta oraşului / regiunii respectiv de politicile de
transport adoptate.

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 32

Densitatea populaţiei

Brută (populaţie / suprafaţa totală intravilan)

Netă rezidenţială (populaţia / suprafaţa construită în
intravilan)
Structura densităţii depinde de vârsta oraşului şi de
modul preponderent de transport din perioada de
formare a oraşului
Oraşele din SUA au densităţi relativ mici 5.000 loc./km2
Oraşele din Europa, Asia şi America de Sud au densităţi
mai mari 10.000-15.000 loc./km2

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 33

Densitatea populaţiei
 Densitatea reflectă structura tipului de locuinţe:
Case familiale
Case multifamilii (2-6 apartamente cu grădină şi/sau curte proprie)
Blocuri multiapartamente (>10 apartamente fără grădină/curte)
 În
general densitatea netă rezidenţială scade cu distanţa
(spaţiu/timp) de la centrul principal


d ( x )  d e
d(x) este densitatea la distanţa x
0
 bx

d0 densitatea ladistanţa 0 (deci în centru)

b gradientul de densitate (coeficientul de calibrare)
 La structura de tip ciorchine, scade în funcţie de distanţa de
la drumurile principale

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 34

Densitatea (populaţie şi motorizare)
Motorizarea (autoturisme/1.000 locuitori) creşte cu
creşterea veniturilor şi scade cu creşterea densităţii
populaţiei
Ponderea gospodăriilor cu un autoturism este
constantă.
Ponderea gospodăriilor cu mai multe autoturisme este
mai mare în suburbii respectiv în zonele periurbane

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 35

Densitatea (populaţie şi motorizare)
Densitatea de motorizare maximă în centrul oraşelor
mai vechi, fără TP dezvoltat:
Boston 5800 loc./km2 şi 1800 autoturisme /km2
310 autoturisme / 1.000 loc.

Los Angeles 2300 loc./km2 şi 1400 autoturisme /km2

610 autoturisme / 1.000 loc.

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 36

Zone industriale
Format din zone de producţie, legate prin drumuri,
mărginit de zone verzi
Dispunerea spaţială este funcţie de resursele
necesare: umane, nevoi de transport, consum de
apă, de energie, de materie primă, producţia de apă
reziduală şi alte substanţe poluante, dimensiunea de
exploatare.

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 37

 Zone industriale
Spre exemplu: necesarul de forţă de muncă specific:
50-150 persoane/ha – nivel redus
150-500 persoane/ha – nivel mediu

>500 persoane/ha – nivel ridicat

Necesarul de reţea de transport depinde de necesarul

de forţă de muncă specific

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 38

Zone industriale – legături de
transport
Tipul delegătură de transport este funcţie de cantitatea
de marfă transportată zilnic:
< 80 t / zi este suficientă legătură cu drum
80-100 t / zi drum şi cale ferată
Cale ferată

Zona industrială Drum de legătură

Drum public

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 39

Zone industriale - Tipuri
Investiţii de tip:
Câmp verde (green-field) – investiţie nouă, pe o zonă unde
nu era nimic înainte. Se leagă printr-un drum propriu la un
drum public de capacitate suficient de mare. Este de dorit să
fie în apropiere de TPL.
Câmp maro (brown-field) – investiţie nouă într-o zonă
industrială existentă. Atenţie la reţeaua de drumuri de
deservire.

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 40

Zone de utilităţi
Apă de băut, apă reziduală, apă pluvială, etc.
Energie electrică.
Gaz metan. Produse petroliere.
Depunerea şi prelucrarea gunoiului menajer.
Cimitire.
Importantă legătura cu reţeaua de drumuri:
Transportulgunoiului menajer
Produsele petroliere
Cimitirele

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 41

Zone pentru transport (nu drumuri)
Foarte importantă legătura dintre reţeaua rutieră şi
 aeroport
centre logistice

Porturi fluviale, maritime

staţii de transport multimodale:

Terminal de containere

Terminal RO-LA (Rollende Landstrasse – în lb. germană)

– transport de camioane pe cale ferată

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 42

Zone verzi (continuu)
Utilizare ierarhică:
Utilizare zilnică – pe teritoriul oraşului – acces pe jos sau
ciclist
Utilizare de sfârşit de săptămână – pe teritoriul oraşului dar şi
în afara ei – acces inclusiv cu TPL şi auto
Utilizare anuală – de obicei în afara oraşului

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 43

Zone pentru instituţii şi construcţii
publice
Sistem ierarhic
Instituţii naţionale (ministere, etc.)
Instituţii de nivel regional (spitale speciale, clinici universitare)

Instituţii judeţene

Instituţii locale

Problemele structurale ale sistemului instituţional

influenţează transportul – poate genera deplasări
suplimentare.

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 44

Centrul comercial şi administrativ
CCA
Lipseşte corelarea dintre concentrarea instituţiilor şi
suprafeţele disponibile (exemplu parcaje) – cu
precădere în CCA.
Cu cât oraşul mai mare, cu atât atractivitatea CCA este
mai mare.
Lipsă de corelare între traficul în mişcare şi traficul
staţionar.
Raportul dintre populaţia de zi şi cea de noapte >>1

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 45

Problemele C.C.A.
Soluţie indirectă:
Sistem ierarhic de centre şi sub-centre
Scopul este administrarea cererilor de deplasare – limitarea
cauzelor care produc deplasări, deci reducerea numărului de
deplasări.
Rezultat: un sistem ierarhic cu 2 sau trei niveluri de centre.
Pericol: poate duce la moartea C.C.A. (mai ales cel istoric)!
Valorile C.C.A. şi motivele pentru care este atractiv trebuie
protejate !!!

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 46

Problemele C.C.A.
Soluţii care ţintesc sistemul de transport
Pe termen scurt:
Interdicţii: interzicerea totală a traficului motorizat,
interdicţii selective pentru tip/tipuri de vehicul, interzicerea
staţionării, interzicerea traficului motorizat individual.
Limitări: limitarea spaţială sau temporală a traficului în
mişcare sau staţionar.
Pe termen lung: sistem integrat, intermodal bazat pe TPL
rapid, ecologic şi eficient

Dr.ing. Attila Gönczi UPT-FMec-Cat. de Ingineria Transporturilor Pag. 47