Progeria, o boala genetică foarte rară

Progeria sau sindromul progeria Hutchinson-Gilford este o boală

genetică letală caracterizată prin îmbătrânirea accelerată a copiiilor.
Termenul progeria vine de la cuvântul grec progeros care înseamnă
îmbătrînire prematură. A fost numită astfel după numele celor doi doctori
englezi care au descoperit-o independent. A fost descrisă de dr.
Jonathan Hutchinson în 1886 și dr. Hasting Gilford în 1897. Gena a cărei
mutație determină progeria a fost descoperită în 2003.
Progeria apare cu o frecvență de 1 la 4-8 milioane de nou născuți,
cu un risc egal la fete și băieți. Boala pare să afecteze în mod egal
rasele.
Copiii cu progeria par normali la naștere, dar în primul an de viață
încep să apară semnele și simptomele, cum ar fi: dezvoltare înceată și
căderea părului.
Speranța medie de viață este de 13 ani, dar în unele cazuri copiii
mor înainte sau trăiesc 20 de ani.

Semnele și simptomele sunt:

o dezvoltare încetinită, cu înălțimea și greutatea sub medie

o fața îngustă, mandibula mică, buze subțiri și nas coroiat
o ochi proeminenți și pleoapele nu se inchid complet
o vene vizibile
o capul disproporționat de mare comparativ cu fața
o voce ascuțită
o alopecie (lipsa părului)
o piele subțire, uscată, ridată
o dentiție anormal dezvoltată
o deficiențe de auz
o oase fragile
o țesut muscular diminuat
o încheieturi rigide
o ateroscleroză

Dezvoltarea intelectuală este normală.

 Complicații

Copiii cu progeria au pereții arterelor îngroșați și rigizi, ceea ce limitează

circulația sîngelui.

Cauze

Cauza este o mutație punctiformă în gena LMNA care codifică

lamina A, o proteină ce face parte din scheletul structural ce menține
forma nucleului. Lamina A anormală ce determină progeria se numește
progerină și produce instabilitatea nucleului.
Boala nu este ereditară. Cercetătorii cred că mutația se produce în
spermatozoid sau ovul înainte de concepție. Părinții nu sunt purtători, de
aceea mutația este de novo (apărută în spermatozoid sau ovul sau
imediat după fertilizare).

Progeria este în legătură cu procesul de îmbătrânire

Studii au arătat că progerina este produsă în cantități mici în

populație, în mod normal și crește cu vârsta, fiind implicată în procesul
de îmbătrânire. Se pare că există o relație cauzală între progerină și
instabilitatea genetică, mai exact, în disfuncția telomerelor în procesul de
îmbătrânire. Telomerele sunt regiuni repetitive de secvențe nucleotidice
aflate la capătul fiecărui cromozom, care protejează capătul
cromozomului de deteriorare sau fuziunea cu un cromozom vecin. Cu
timpul, datorită diviziunii celulare, capetele telomerelor se scurtează.
Scurtarea telomerelor este asociată cu îmbătrânirea, mortalitatea și bolile
asociate îmbătrânirii.

Diagnostic

După o evaluare clinică inițială (după aspectul copilului și istoricul

medical), se face testarea genetică.

Tratament

Nu se cunoaște tratament specific.

Un medicament numit Ionafarnib, folosit inițial pentru tratarea
cancerului, s-a demonstrat eficient în tratarea copiilor cu progeria. 28 de
copiii din 16 țări au participat timp de 2 ani și jumătate la un studiu clinic
de testare a medicamentului, aceștia reprezentând 75% din cazurile
cunoscute de progeria din toată lumea, în momentul începerii
studiului.Rezultatele studiului au evidențiat: îmbunătățiri ale greutății
(unul din 3 copii a avut o creștere mai mare de 50% a ratei greutății
anuale, datorită creșterii masei osoase și musculare), rigiditatea
scheletului s-a îmbunătățit la niveluri normale după tratament, rigiditatea
arterială (asociată cu ateroscleroza la persoanele vârstnice) a scăzut cu
35%, s-a îmbunătățit densitatea pereților vasculari.
În aprilie 2016 a început prima fază a unui studiu clinic, de utilizare
a două medicamente, Ionafarnib și Everolimus, pentru copiii cu progeria.
Everolimus este o formă a medicamentului Rapamycină, dar poate fi
administrat mai ușor copiiilor cu progeria deoarece necesită mai puțin
sânge pentru dozaj. În timp ce Ionafarnib poate bloca formarea
progerinei, Rapamycina pare să permită celulelor să scape de progerina
toxică. Rapamycina este cunoscută pentru proprietățile anti-îmbătrânire,
la șoareci.
Progeria în România

În România se cunosc cazurile Ioanei Jitariu, diagnosticată în 1987 cu

progeria, moartă la 14 ani și lui Vlăduț Samson, mort la 12 ani, în 2011.

Boli similare progeriei

Sindromul Wiedemann-Rautenstrauch și sindromul Werner sunt boli rare,

ereditare care determină îmbătrînirea rapidă și o durată scurtă de viață.
Sindromul Wiedemann-Rautenstrauch sau sindromul progeroid neonatal
se caracterizează prin aspectul de om bătrîn la naștere, întârzieri în
dezvoltare, înainte de naștere și după naștere, deficiența sau absența
stratului de grăsime de sub piele (lipoatrofie subcutanată).
Sindromul Werner este o boală genetica rara, ce apare la vârsta
copilariei pâna la adolescență și se manifesta prin incetinirea creșterii,
parariția semnelor de îmbătrânire la 20 de ani, rigidizarea arterelor, ceea
ce poate determina atac de cord, cataractă, osteoporoză, diabet de tip 2.
Bibliografie:

http://www.medicalnewstoday.com/articles/146746.php

http://progeriaresearch.org/clinical_trial.html#fourCT

http://progeriaresearch.org/news-2016/

http://www.webmd.com/children/guide/progeria#1

http://www.news-medical.net/news/20120925/Lonafarnib-proves-
effective-for-children-with-progeria.aspx

https://runkle-science.wikispaces.com/Hutchinson-
Gilford+Progeria+Syndrome

http://www.libertatea.ro/stiri/stiri-interne/lui-vladut-samson-ultimul-copil-
din-romania-care-suferea-de-progeria-i-au-fost-fatale-leziunile-de-la-o-
banala-cazatura-cu-bicicleta-la-12-ani-a-murit-de-batranete-654007

http://rarediseases.org/rare-diseases/wiedemann-rautenstrauch-
syndrome/

http://tratamente-cancer.ro/sindromul-werner/