TEMA 5.

CONTABILITATEA CREANȚELOR ȘI A NUMERARULUI

5.1. Noțiunea, caracteristica şi clasificarea creanţelor;
5.2. Contabilitatea creanţelor comerciale;
5.3. Contabilitatea creanţelor bugetului;
5.4. Contabilitatea creanţelor personalului;
5.5. Contabilitatea numerarului.

5.1. Noțiunea, caracteristica şi clasificarea creanţelor;

Potrivit S.N.C. „Creanţe şi investiţii financiare” creanţele sunt drepturi ale
entităţii ce decurg din tranzacţii sau evenimente trecute şi din stingerea cărora se
aşteaptă intrări (majorări) de resurse care încorporează beneficii economice.
Pentru recunoaşterea creanţelor ca active în baza principiului contabilităţii de
angajamente este necesar să fie îndeplinite următoarele condiţii:
1) existenţa unei certitudini întemeiate că în urma stingerii creanţelor entitatea va
obţine beneficii economice viitoare;
2) posibilitatea evaluării în mod credibil a creanţelor.
Pentru organizarea contabilităţii creanţelor este necesară o clasificare a
acestora (desenul 1).
La recunoaşterea iniţială, creanţele se evaluează la valoarea nominală,
inclusiv impozitele şi taxele calculate în conformitate cu legislaţia în vigoare (de
exemplu, taxa pe valoarea adăugată, accize, alte impozite şi taxe).
Creanţe exprimate în valută străină (moneda naţională a unui stat străin sau
moneda unei uniuni monetare de state străine, precum şi unităţile băneşti şi cele
de decontare internaţionale) se reflectă la suma echivalentă în monedă naţională
calculată în baza ratei de schimb a Băncii Naţionale a Moldovei la data tranzacţiei.
În situaţiile financiare creanţele se reflectă la valoarea contabilă. Dacă la
data raportării, suma mijloacelor încasate în urma stingerii unor creanţe depăşeşte
valoarea recunoscută a acestora, diferenţa respectivă se înregistrează ca datorii.

1
 Derecunoaşterea (eliminarea din bilanţ) creanţelor poate fi efectuată prin
stingerea acestora (de exemplu, încasarea numerarului, trecerea în cont
(decontarea) avansurilor primite, compensarea datoriilor).

Criterii de clasificare a creanţelor

Creanţe comerciale Creanţe ale bugetului Creanţe

Avansuri acordate Alte creanţe
ale personalului

Creanţe curente Creanţe pe termen lung

(cu termenul de achitare ce nu depăşeşte 12 luni (cu
de latermenul
data raportării)
de achitare mai mare de 12 luni)

Creanţe ale părţilor afiliate Creanţe ale părţilor neafiliate

Creanţe în monedă naţională Creanţe în valută străină

Desenul 1. Criterii de clasificare a creanțelor

5.2. Contabilitatea creanţelor comerciale

Creanţele comerciale reprezintă dreptul creditorului asupra clienţilor de a
primi la termenele scadente echivalentul valoric pentru produsele, mărfurile livrate
şi serviciile prestate neachitate. Ele apar când momentul realizării produselor sau
prestării serviciilor nu coincide cu momentul încasării mijloacelor băneşti.

2
 Creanţele comerciale sunt recunoscute în contabilitate la momentul livrării
produselor şi mărfurilor, când are loc transmiterea dreptului de proprietate asupra
acestora către cumpărător sau după prestarea serviciilor. În urma livrării
produselor, mărfurilor şi prestării de servicii efectuate în baza contractelor
comerciale semnate cu clienţii, furnizorul (antreprenorul) întocmeşte şi prezintă
spre plată debitorului factura fiscală. Informaţia din facturile fiscale eliberate
cumpărătorilor este trecută în Registrului de evidenţă a livrărilor, care se
întocmeşte lunar şi include informaţia cu privire la data întocmirii şi numărul
documentului în baza căruia se face înregistrarea; denumirea şi codul fiscal al
debitorului; valoarea fără TVA a livrărilor (serviciilor); suma TVA şi valoarea
totală, inclusiv TVA. Ulterior datele din Registrul de evidenţă a livrărilor serveşte
pentru efectuarea înregistrărilor contabile în registrele de evidenţă sintetică a
creanţelor comerciale (desenul 2).

Registrul deRegistrele
evidenţă adelivrărilor
evidenţă sintetică a creanţelor comerciale
Factură fiscală
(se eliberează de entităţile înregistrate ca plătitoare de TVA)

Factură
(se eliberează de entităţile neplătitoare de TVA)

Desenul 2. Perfectarea documentară a operaţiilor de înregistrare a

creanţelor comerciale
Pentru evidenţa sintetică a creanţelor comerciale ale părţilor neafiliate se
utilizează contul de activ 221 „Creanţe comerciale”.

3
 În debitul contului 221 „Creanţe comerciale” se reflectă:
 înregistrarea creanţei cumpărătorilor şi clienţilor la valoarea de livrare a produselor şi
mărfurilor vândute, precum şi serviciilor prestate, inclusiv TVA şi accize, în condiţiile
amânării plăţii;
 diferenţele favorabile de curs valutar aferente creanţelor în valută străină la finele perioadei
de gestiune.
În creditul contului 221 „Creanţe comerciale” se reflectă:
 încasarea creanţelor aferente facturilor comerciale;
 trecerea în cont a avansurilor primite anterior în contul stingerii creanţelor pe termen scurt
aferente facturilor comerciale;
 stingerea creanţelor pe seama datoriilor faţă de furnizori şi antreprenori (în cazul efectuării
decontărilor prin compensarea cererilor reciproce);
 decontarea creanţelor compromise pe seama cheltuielilor sau provizioanelor privind creanţele
compromise;
 diferenţele de curs valutar nefavorabile aferente creanţelor în valută străină la finele
perioadei de gestiune.

Soldul este debitor şi reflectă suma creanţelor comerciale la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică a creanţelor comerciale se ţine pe debitori şi termen de

formare şi stingere a creanţelor.

Contabilizarea creanţelor comerciale

 Stingerea creanţelor
Înregistrarea creanţelor are locîn momentul
comerciale nu doarlivrării
prin mărfurilor,
încasarea ulterioară
prestării a acestora, dar
serviciilor:
a) la valoarea de vânzare fără TVA a mărfurilor livrate (serviciilor prestate):
şi pe seama avansurilor
Dt 221 primite. La suma avansului primit de la cumpărător (client)
„Creanţe comerciale”
Ct 611 „Venituri din vânzări” ;
se întocmeşte
b) la sumaformula contabilă:
TVA aferentă mărfurilor livrate (serviciilor prestate):
Dt 221 „Creanţe comerciale”
Dt 241 „Casa”
Ct 534 „Datorii faţă de buget”.
Dt 242 „Conturi curente în monedă naţională”
 Stingerea creanţelor comerciale de către debitori:
Dt
a) la243
suma„Conturi
numerarului curente în achitarea
încasat pentru valută creanţei:
străină”
Dt 241 „Casa”
Ct Ct
523221„Avansuri primite curente”.
„Creanţe comerciale”;
b) la sumele înscrise în conturile curente:
Stingerea creanţei
Dt 242 „Conturi peîn monedă
curente seamanaţională”
avansuluisau primit se reflectă, întocmindu-se
Dt 243 „Conturi curente în valută străină”
formula contabilă:
Ct 221 „Creanţe comerciale”.
Dt 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
Ct 523 „Avansuri primite curente”.

5.3. Contabilitatea creanţelor bugetului

Creanţele privind decontările cu bugetul sunt generate de raporturile entităţii
cu bugetul şi reprezintă diferenţa dintre sumele impozitelor şi taxelor datorate
bugetului şi cele efectiv achitate.
Creanţele bugetului se formează din:
4
 Impozitul pe venit achitat în avans în decursul anului, plătit în plus, reţinut la sursa
de plată;
 TVA de recuperat, TVA pentru trecerea în cont, TVA aferentă avansurilor primite;
 Accizele aferente procurărilor pentru trecerea ulterioară în cont;
 Alte impozite şi taxe achitate în avans sau plătite în plus.
Recunoaşterea creanţelor bugetului se efectuează în baza extrasului din
contul bancar al entităţii, la care se anexează copia ordinului de plată ce confirmă
virarea mijloacelor băneşti în contul Trezoreriei, precum şi în baza dispoziţiei de
plată – la efectuarea plăţilor către buget în numerar.
Pentru generalizarea informaţiei cu privire la existenţa, înregistrarea şi
stingerea creanţelor privind decontările cu bugetul aferente diverselor impozite şi
taxe, precum şi privind sancţiunile economice, cuvenite întreprinderii din buget în
conformitate cu legislaţia fiscală, este destinat contul de activ 225 „Creanţe ale
bugetului”.

În debitul contului 225 „Creanţe ale bugetului” se reflectă:

 avansurile vărsate la buget privind impozitele stabilite de legislaţie (cu excepţia TVA);
 sumele plătite în plus la buget;
 diferenţele între sumele taxei pe valoarea adăugată plătită şi primită.
În creditul contului 225 „Creanţe ale bugetului” se reflectă:
 sumele trecute în cont în stingerea datoriilor privind decontările cu bugetul, realizate în perioadele
de gestiune curente sau ulterioare;
 plăţile în plus recuperate din buget.

Soldul este debitor şi reflectă creanţele bugetului la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică a creanţelor bugetului se ţine pe feluri de impozite şi

plăţi, precum şi pe termene de recuperare acestora din buget.
Potrivit art. 13 din Codul fiscal persoanele juridice şi fizice rezidente ale
Republicii Moldova, care desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi
persoanele care practică activitate profesională, care, pe parcursul perioadei fiscale,

5
obţin venit din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse
aflate în afara Republicii Moldova sunt subiecţi ai impunerii cu impozitul pe venit.
 Modul, forma şi locul achitării impozitului sînt reglementate de Guvernul
republicii Moldova.
Suma impozitului pe venit datorat bugetului se calculă la finele anului de
gestiune de către contribuabil, însă achitarea acestuia se efectuează în cursul anului
de gestiune, care poate fi plătit direct, în rate trimestriale şi indirect – prin reţineri
la sursa de plată.
În conformitate cu art. 84 al Codului fiscal agenţii economici sunt obligaţi să
achite, nu mai târziu de 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie ale
anului fiscal, sume egale cu 1/4 din:
a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit pentru anul respectiv sau
b) impozitul ce urma să fie plătit pentru anul precedent.
Metoda de calculare şi mărimea plăţilor în avans a impozitului pe venit se
stipulează în politicile contabile a entităţii la începutul anului de gestiune prin
ordinul conducerii acesteia.
Conform primei metode, suma impozitului pe venit se prognozează la
începutul anului de gestiune sau de la începutul activităţii entităţii, reieşind din
sumele planificate ale venitului impozabil, cheltuielilor şi veniturilor în evidenţa
financiară, ajustărilor cheltuielilor şi veniturilor în scopuri fiscale şi în funcţie de
alţi factori.
Impozitul pe venit ce urmează a fi achitat în rate conform metodei a doua se
determină ca ¼ din impozitul pe venit calculat spre plată pe anul precedent.
Sumele impozitului pe venit achitat în timpul anului sau reţinut la sursa de
plată reprezintă avansuri ale impozitului pe venit şi la sfârşitul anului de gestiune
are loc o compensare a impozitului pe venit calculat prin trecere în cont.
Trecerea în cont reprezintă sumele scăzute din impozitul pe venit care
urmează a fi achitat la sfârşitul anului de gestiune.
Operaţiunea de transferare către buget a plăţilor în rate privind impozitul pe
venit în cursul perioadei de gestiune se contabilizează cu formula contabilă:
6
 Dt 225 „Creanţe ale bugetului”
Ct 242 „Conturi curente în monedă naţională” sau
Ct 243 „Conturi curente în valută străină”.
Concomitent suma impozitului pe venit calculat spre achitare în avans
bugetului se înregistrează în contabilitate cu formula contabilă:
Dt 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”
Ct 535 „Datorii preliminare”.
La finele perioadei de gestiune se calculă suma impozitului pe venit datorat
bugetului în conformitate cu cerinţele Codului fiscal, care se indică în Declaraţia
cu privire la impozitul pe venit şi se reflectă cu formula contabilă:
Dt 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”
Ct 534 „Datorii faţă de buget”.

La suma impozitului pe venit achitat în avans se întocmeşte următoarea

formulă contabilă de stornare:
Dt 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul
pe venit”
Ct 535 „Datorii preliminare”

Trecerea în contul achitării datorii către buget a sumei impozitului pe venit

achitat în avans se contabilizează astfel:
Dt 534 „Datorii faţă de buget”
Ct 225 „Creanţe ale bugetului”.

5.4. Contabilitatea creanţelor personalului

Creanţele personalului reprezintă sumele datorate entităţii de către angajaţi şi
sunt generate de următoarele operaţii:

7
  acordarea avansurilor spre decontare titularilor de avans pentru acoperirea
cheltuielilor gospodăreşti (achiziţia de active sau efectuarea plăţii unor servicii de
care beneficiază entitatea), precum şi a cheltuielilor de deplasare în interes de
serviciu;
 recuperarea daunelor materiale de la persoanele culpabile;
 procurarea de către angajaţi a mărfurilor cu achitarea în rate;
 alte operaţii, cum ar fi: plata pensiilor alimentare şi alte titluri executorii, plata
serviciilor comunale şi alte plăţi similare.
Recunoaşterea creanţelor personalului se efectuează în baza următoarelor
documente: dispoziţia de plată; ordinul conducătorului privind recuperarea
daunelor materiale; documentele cu titlu executoriu; contracte de procurare a
mărfurilor cu achitarea în rate, contracte de împrumut şi alte angajamente de
plată.

Ordinul
Document intern conducătorului
al entităţii privind recuperarea
emis de conducător daunei materiale
în baza procesului-verbal de inventariere a activelor entităţii sau în baza hotărârii judecătore

document emis de conducătorul entităţii

ocumentelor cu titlu executoriu patronul urmează să reţină din salariul calculat pentru angajat sumele indicate în titlu executorii în vederea achitării pe
Titluri executorii

de organul competent şi în condiţiile prevăzute de lege, în baza căruia se poate efectua executarea silită

8
 Evidenţa analitică a creanţelor personalului se ţine pe tipuri de creanţe, pe
debitori, după data apariţiei şi achitării creanţelor.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, formarea şi stingerea
creanţelor pe termen scurt ale personalului faţă de entitate este destinat contul de
activ 226 „Creanţe ale personalului”.

În debitul contului 226 „Creanţe ale personalului” se reflectă:

 înregistrarea creanţelor curente ale personalului faţă de entitate .
În creditul contului 226„Creanţe ale personalului” se reflectă:
 achitarea creanţelor curente ale personalului.

Soldul este debitor şi reflectă creanţele personalului faţă de entitate la finele perioadei de
gestiune.

Titularii de avans sunt angajaţii entităţii care primesc avans spre decontare
pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare a acestora în interes de serviciu şi a
cheltuielilor gospodăreşti.
Avansurile spre decontare se eliberează titularului, de regulă în numerar,
însă poate fi transferat şi la contul curent sau de card al acestuia. La eliberarea
numerarului din casierie se perfectează dispoziţie de plată în baza căreia se
întocmeşte formula contabilă:
Dt 226 „Creanţe ale personalului”
Ct 241 „Casa”.
În situaţia în care avansul se eliberează prin transferarea mijloacelor băneşti
la contul curent sau de card al titularului de avans în baza extrasului din contul
bancar se întocmeşte formula contabilă:
Dt 226 „Creanţe ale personalului”
Ct 242 „Conturi curente în monedă naţională”
Ct 243 „Conturi curente în valută străină”.
Pentru stingerea creanţelor titularului de avans se prezintă un decont de
avans.

9
e perfectează pentru justificarea cheltuielilor suportate de titularul de avans în baza actelor normative în vigoare şi documentelor prezentate de acesta
e aprobă de către conducătorul entităţii şi se transmite spre contabilizare.
Decont
umerarul neutilizat trebuie să fiederestituit
avans în casa entităţii cel târziu în 5 zile de la expirarea termenului de prezentare a decontului de avans.
(F- 286)

document primar utilizat pentru

decontarea cheltuielilor efectuate de
titularul de avans

În cazul achiziţiei activelor, plăţii unor servicii prin intermediul titularului de

avans acesta prezintă factura fiscală care confirmă achiziţia activelor, plata
serviciilor şi alte cheltuieli suportate în interesul entităţii.
În conformitate cu art. 24 „Deducerea cheltuielilor aferente activităţii de
întreprinzător” (3) al Codului fiscal cheltuielile de delegaţii se permit spre
deducere în limitele stabilite de Guvernul Republicii Moldova. Determinarea şi
recuperarea cheltuielilor de deplasare în altă localitate a personalului entităţii în
interese de serviciu se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului cu
privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova. Potrivit
acestui act normativ entitatea recuperează angajaţilor detaşaţi următoarele
cheltuieli:
 cheltuieli de transport (costul biletelor de călătorie);
 diurnele (în conformitate cu normele zilnice stabilite);
 cheltuieli de cazare (în limita normelor stabilite).

Contabilizarea operaţiilor de stingere a creanţelor personalului privind avansurile acordate:

 La valoarea de procurare fără TVA a activelor achiziţionate (inclusiv costurile de aprovizionare):
Dt 111 „Imobilizări necorporale în curs de execuţie”
Dt 112 „Imobilizări necorporale”
Dt 121 „Imobilizări corporale în curs de execuţie”
Dt 123 „Mijloace fixe”
Dt 211 „Materiale”
Dt 212 „Active biologice circulante”
Dt 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”
Dt 217 „Mărfuri”
Ct 521 „Datorii comerciale”
 La valoarea fără TVA a serviciilor achitate prin intermediul titularului de avans:
Dt 712 „Cheltuieli de distribuire”
Dt 713 „Cheltuieli administrative”
Dt 821 „Costuri indirecte de producţie”
Ct 521 „Datorii comerciale”
 La suma TVA trecută în cont:
10
Dt 534 „Datorii faţă de buget”
Ct 521 „Datorii comerciale”
 La stingerea creanţei titularului de avans în baza facturilor acceptate:
Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
 În situaţia în care suma avansului acceptat spre decontare este mai mică decât
suma avansului acordat, diferenţa urmează să fie restituită entităţii. Restituirea
avansului neutilizat se poate efectua prin depunerea numerarului în casă sau prin
reţinerea sumei respective din salariul calculat al titularului de avans.
La depunerea numerarului în casă se întocmeşte dispoziţie de încasare în baza
căreia se întocmeşte formula contabilă:
Dt 241 „Casa”
Ct 226 „Creanţe ale personalului”.
În cazul restituirii avansului neutilizat prin reţinere din salariul calculat
titularului de avans în baza statului de plată (ordinului conducătorului entităţii) se
întocmeşte formula contabilă:
Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Ct 226 „Creanţe ale personalului”.

5.5. Contabilitatea numerarului

Mijloace băneşti sunt valori economice care îndeplinesc funcţia de bani sub
forma de bilete de bancă, de monede metalice etc.
Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale entităţii. În
contabilitate ele pot fi clasificate după mai multe criterii:
în dependenţă de locul păstrării şi forma de existenţă (figura 1),
în dependenţă de valuta în care sunt exprimate (figura 2),

11
 în funcţie de posibilitatea utilizării disponibilităţilor băneşti proprii
(figura 3).

Numerarul în casierie - reprezintă disponibilul bănesc în

În dependenţă de locul
păstrării şi forma de
existenţă mijloace
băneşti se grupează :
casierie sub forma de:
bani reali proveniţi în urma primirii din contul curent;
rambursării avansurilor neutilizate de către titularii de avans.
vânzării în numerar a producţiei, mărfurilor.
Numerarul în cont - reprezintă disponibilităţile aflate în
conturile bancare şi circulând între aceste conturi prin
operaţii de virament sau transfer între conturi.
Alte elemente de numerar - reprezintă documentele băneşti, cum ar fi:
mărci poştale;
bilete de tratament;
foi de odihnă;
acreditive, mijloace pe cartele de credit şi magnetice.

Figura 1. Clasificarea numerarului în dependenţă de locul păstrării şi

forma de existenţă
Clasificarea numerarului după locul păstrării şi forma lor de existenţă coincide
cu denumirea conturilor contabile destinate pentru evidenţa mijloacelor băneşti, ce
ne permite uşor acumularea şi prezentarea informaţiilor necesare în luarea
deciziilor.

pendenţă de valuta în care este exprimat numerarul se Numerarul

împarte în:
în monedă naţională sunt mijloace băneşti care reprezintă moneda utiliz

Schema
Numerarul în valută 2. Cl
străină

Figura 2. Clasificarea numerarului în dependenţă de valuta în care sunt

exprimate
Utilizarea banilor fără numerar micşorează cheltuielile de circulaţie a banilor
şi necesitatea de bani în numerar, dă posibilitate de a concentra în bănci mijloacele
băneşti libere ale entităţii, asigură păstrarea lor mai bună.

Numerar legat sunt disponibilităţile băneşti care aparţin entităţii cu drept de

În funcţie de posibilitatea
utilizării numerarului el se
subdivizează în:
proprietate, dar care nu pot fi utilizate din cauza unor factori determinaţi. Din
ele fac parte conturile bancare sechestrate, blocate până la clarificarea
împrejurărilor respective.
Numerarul nelegat constituie disponibilităţile băneşti care aparţin entităţii şi
pot fi liber utilizate.

12
 Figura 3. Clasificarea în funcţie de posibilitatea utilizării numerarului
propriu

Pentru contabilizarea operaţiilor privind existenţa şi mişcarea numerarului

din casieria entităţii este destinat contul de activ 241 “Casa”.

În debitul contului 241 „Casa” se reflectă:

 încasările de numerar în casierie,
 plusurile de numerar constatate cu ocazia lucrărilor de inventariere.
În creditul contului 241 „Casa” se reflectă:
 plăţile de numerar din casierie,
 lipsurile de numerar constatate la inventariere.
Soldul contului este debitor şi reprezintă numerarul existent în casieria entităţii la finele perioadei de
gestiune.

La contul 241 “Casa” pot fi deschise următoarele subconturi:

 Casa în monedă naţională
 Casa în valută străină
 Numerarul în casierie legat se deschide în cazurile sechestrării
numerarului din casieria entităţii, blocării, gajului banilor şi în alte cazuri.

La încasarea numerarului în casieria entității se întocmesc următoarele

formulele contabile:

 ridicarea numerarului din conturi curente în monedă naţională sau valută

străină:
Dt 241 “Casa”
Ct 242 “Conturi curente în monedă naţională”, sau
Ct 243 “Conturi curente în valută străină”
 Încasarea avansurilor neutilizate de la titularii de avans:
Dt 241 “Casa”

Ct 226 “Creanţe ale personalului”

 Încasarea creanţelor curente privind veniturile din utilizarea de către terți a

activelor entității (leasingul, arenda, dobânzile și redevențele, dividendele
calculate):
Dt 241 “Casa”
Ct 231 “Creanţele privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor
entității”
 Încasarea altor creanţe curente:
Dt 241 “Casa”
Ct 234 “Alte creanţe curente”
 Primirea avansurilor în numerar în casierie:
13
Dt 241 “Casa”
Ct 424 “Avansuri primite pe termen lung”, sau
Ct  523 “Avansuri primite curente”
 Primirea numerarului de la fondatori ca aport la capitalul social, după
înregistrarea entităţii
Dt 241 “Casa”
Ct  313 “Capital nevărsat”
 Înregistrarea TVA aferentă produselor, mărfurilor vîndute şi sercicii
prestate cu achitare imediată în numerar:
Dt 241 “Casa”
Ct  534 “Datorii față de buget”
 Înregistrarea încasărilor din vânzări, prestări de servicii (fără TVA şi
accize):
Dt 241 “Casa”
Ct  611 “Venituri din vînzări”
 Înregistrarea încasărilor în numerar din vînzarea altor active curente ale
entităţii:
Dt 241 “Casa”
Ct  612 “Alte venituri din activitatea operaţională”
 Înregistrarea încasărilor în numerar din vînzarea imobilizărilor entităţii
(imobilizărilor necorporale, imobilizărilor corporale, biologice, investițiilor
financiare pe termen lung):
Dt 241 “Casa”
Ct  621 “Venituri din operațiuni cu active imobilizate”
 Înregistrarea numerarului sub formă de redevenţe şi numerarului primit cu
titlu gratuit.
Dt 241 “Casa”
Ct  622 “Venituri financiare”

Eliberarea numerarului din casieria entității se reflectă prin următoarele formule

contabile:

 Eliberarea avansurilor spre decontare titularilor de avans:

Dt 226 “Creanţe ale personalului”

Ct 241 “Casa”

 Depunerea numerarului în conturile curente în monedă naţională şi

străină,

Dt 242 “Conturi curente în monedă naţională”

Dt 243 “Conturi curente în valută străină”

Ct 241 “Casa”
14
  Restituirea avansurilor primite anterior:
Dt 423 “Avansuri primite pe termen lung”
Dt 523 “Avansuri primite curente”
Ct 241 “Casa”

 Achitarea datoriei faţă de furnizori:

Dt 521 “Datorii comerciale curente”
Ct 241 “Casa”
 Achitarea salariului:
Dt 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

Ct 241 “Casa”

 Recuperarea cheltuielilor efectuate de titularul de avans:

Dt  532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”

Ct 241 “Casa”

 Achitarea datoriilor faţă de fondatori:

Dt  537 “Datorii faţă de proprietari”

Ct 241 “Casa”

 Achitarea datoriilor faţă de alţi creditori:

Dt  544 “Alte datorii curente”

Ct 241 “Casa”.

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor

băneşti în valută naţională, înregistrate în contul curent al entităţii la bancă, este
destinat contul de activ 242 ”Conturi curente în monedă naţională”.

În debitul contului 242 ”Conturi curente în monedă naţională”se reflectă încasarea mijloacelor băneşti
în valută naţională
În credit contului 242 ”Conturi curente în monedă naţională”se reflectă utilizarea mijloacelor băneşti
Soldul este debitor şi reprezintă suma mijloacelor băneşti în conturi curente în valută naţională la
finele perioadei de gestiune şi se înregistrează în capitolul II a bilanţului contabil

La contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională” pot fi deschise

următoarele subconturi:
 2421 ”Mijloace băneşti nelegate”
15
  2422 ”Mijloace băneşti legate”- este destinat evidenţei distincte a
mijloacelor băneşti sechestrate, blocate, gajate.
La sfîrşitul zilei sau după caz entitatea primeşte de la bancă drept confirmare
a executării operaţiilor un Extras din cont cu anexarea la el a documentelor, în baza
cărora au fost întocmite înregistrările în extrasul din cont.

Extras din cont Se emite de bancă într-un exemplar la cererea titulatului de cont bancar.
Permite verificarea egalităţii soldului final
debitor de pe contul contabil din registrul
document bancar
contabil cu soldul final pe contul indicat în
care prezintă
ultimul Extras de cont, iar documentele anexate
titularului de cont
- veridicitatea mişcărilor pe contul curent
descifrarea
efectuate de către bancă
mişcărilor pe contul
La extrase se anexează documentele justificative
curent.
cu menţiunea băncii despre îndeplinirea lor.

Dacă în extras din contul bancar al entităţii sumele figurează pe credit la ent

În baza datelor din Extrasul din cont se complectează registrul contul 242
„Conturi curente în monedă naţională”.
Încasările mijloacelor băneşti în conturile curente în valută naţională se
reflectă în debitul contului 242 “Conturi curente în monedă naţională”:
 Încasarea creanţelor:
Dt 242 “Conturi curente în monedă naţională”
Ct 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
Ct 223 “Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”
Ct 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”
Ct 228 “Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”
Ct 229 “Alte creanţe pe termen scurt”
Ct 134 “Creanţe pe termen lung”
 Primirtea creditelor bancare şi împrumuturilor:
Dt 242 “Conturi curente în monedă naţională”
Ct 411 “Credite bancare pe termen lung”
Ct 412 “Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi”
Ct 511 “Credite bancare pe termen scurt”
Ct 512 “Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi”
Ct 413 “Împrumuturi pe termen lung”
Ct 513 “Împrumuturi pe termen scurt”
 Primirea avansurilori pe termen scurt şi lung:
Dt 242 “Conturi curente în monedă naţională”
Ct 424 “Avansuri pe termen lung primite”
Ct 523 “Avansuri pe termen scurt primite”
Ieşirile mijloacelor băneşti din contul curent în valută naţională se
înregistrează în creditul contului 242 “Conturi curente în monedă naţională”:
16
  Achitării datoriilor financiare şi comerciale:
Dt 411 “Credite bancare pe termen lung”
Dt 412 “Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi”
Dt 511 “Credite bancare pe termen scurt”
Dt 512 “Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi”
Dt 413 “Împrumuturi pe termen lung”
Dt 513 “Împrumuturi pe termen scurt”
Dt 521 “Datorii comerciale”
Dt 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”
Ct 242 “Conturi curente în monedă naţională”
 Achitării datoriilor faţă de personal, faţă de buget, fonduri extrabugetare,
instituţii publice, organele sindicale, companiile de asigurări, alţi creditori:
Dt 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Dt 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”
Dt 533 “Datorii privind asigurările”
Dt 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”
Dt 537 “Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”
Dt 539 “Alte datorii pe termen scurt”
Ct 242 “Conturi curente în monedă naţională”
 Ridicarea disponibilităţilor băneşti în casierie:
Dt 241 "Casa”
Ct 242 “Conturi curente în monedă naţională”
 Plasarea mijloacelor băneşti plasate în investiţii pe termen lung şi scurt în
părţi nelegate şi legate:
Dt 131 “Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”
Dt 132 “Investiţii pe termen lung în părţi legate”
Dt 231 “Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate”
Dt 232 “Investiţii pe termen scurt în părţi legate”
Ct 242 “Conturi curente în monedă naţională”

Comisioanele achitate băncii pentru eliberarea numerarului, cecurilor,

cardurilor bancare, pentru administrarea mijloacelor băneşti în conturi constituie
cheltuieli ale perioadei şi se reflectă:
Debit contul 713 “Cheltuieli administrative”
Credit contul 242 “Conturi curente în valută naţională”

 
Operaţiunile economice privind mişcarea mijloacelor băneşti în contul
curent se reflectă în registrul contului 242 ,,Cont curent în monedă naţională’’.
La sfîrşitul perioadei de gestiune datele din acest registru se utilizează la
întocmirea Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti şi se trec în Cartea Mare

17