Proiect didactic la educației pentru sănătate

Data __________________
Profesor - Russu Rodica.
Clasa a VII -a
Subiectul lecției – Microelementele și importanţa acestora în alimentaţia
adolescentului (iod, fier, acid folic ș.a.).
Unități de competența – Luarea unor decizii informate cu privire la comportamentul alimentar sănătos..
Obiective operaționale:
-Să comenteze motto-ul, făcând referință la tema lecției.
-Să enumere produsele ce conțin macro şi microelemente (lucrul în grup).
-Să redacteze un referart la tema „De ce trebue să întrebuințăm produse cu microelemente” sau
„Importanța utilizării produselor cu macro şi microelemente.”
Desfășurarea lecției

Etapele Conținuturi de învățare Metode și

lecției procedee
Evocare Verificarea temei p-u acasă- Discuție
Comportamentul alimentar sănătos şi imaginea corporală.
Importanţa consumului de apă.

Motto: „Sănătatea este o comoară pe care puțini ştiu s-o

prețuiască, deşi aproape toți se nasc cu ea” Discuție
(Autor necunoscut)
Realizarea Gr.I.Substanţele minerale intră în componența hranei şi sunt
sensului necesare la formarea țesuturilor, participă în procesele biologice şi Lucru în grup
fiziologice ale organismului. Ele se împart în macroelemente-98 %
din toate elementele celulei (hidrogen, oxigen, carbon şi azot)
microelemente-2-3% (potasiu, calciu,fosfor, sodiu, magneziu, fier,
clor, sulf), care exista în organism în cantități mari, şi
ultramicroelemente-0.1% (zinc, cupru, crom, mangan, cobalt, explicație
molibden, iod, fluor, nichel s.a.) –în cantități mici.
Calciul intră în componența țesutului osos. Ionii de calciu
stabilizează membranele celulare. El
este necesar pentru normalizarea proceselor de oxidare la nivelul
sistemului nervos şi de contracție a muşchilor, participă în
procesul de coagulare a sângelui, are acțiune antiinflamatorie şi
desensibilizantă.Organismul uman conține circa 1200 g de calciu, descriere
totodata 99% din această cantitate se află în sistemul osos. Ţesutul
osos este rezerva principală de calciu şi fosfor. Absorbția calciului
din produsele alimentare are loc în intestinul subțire şi ea se
produce în prezența vitaminei D. Surplusul de grăsimi în rația
alimentară dereglează absorbția calciului, deoarece acizii graşi
formează la rândul lor compuşi indisolubili cu calciul, acesta
eliminându-se în cantități mari cu masele fecale.
Deficitul de calciu apare la insuficiența lui în produsele
alimentare (foame, excluderea produselor lactate din hrană),în caz
de transpirație abundentă, la femeile gravide şi la cele care convorbire
alăpteaza prunci. Dereglarea procesului de absorbție a calciului are
loc în patologiile organelor digestive, la folosirea îndelungată a
hormonilor anabolici.Ca urmare apar convulsii, parestezii, Învață prin
osteoporoza. exersare
Gr.II.Fosforul intră în componența nucleotidelor,
acizilor nucleici, fosfoproteidelor, fosfolipidelor, cofermenților,
etc. Fosforul neorganic împreună cu calciul contribuie la formarea
oaselor. Fosforul, din componența nucleotidelor şi acizilor
nucleici, participă la procesele de păstrare şi de folosire a
informației genetice, de biosinteză a acizilor nucleici,proteinelor.
Deficitul de fosfor poate apărea ca rezultat al folosirii timp
îndelungat a hranei sărace în acest
element, în perioada sarcinii şi lactației, în insuficiența de proteine,
vitamina D. Micşorarea conținutului de fosfor în organism
provoacă osteoporoza, osteomalacie, inapetența, scăderea
capacității de muncă fizică şi intelectuală. Sunt bogate în fosfor
crupele, ficatul, peştele, carnea, laptele, produsele lactate. Fructele
şi legumele conțin o cantitate mai mică de fosfor.
Potasiul (kaliu) reglează metabolismul hidro-salin şi intracelular,
presiunea osmotică, asigură
echilibrul acido-alcalin, funcția miocardului, măreşte excreția
sodiului şi a apei din organism, activează unii fermenți. Folosirea
îndelungată a diureticelor, hormonilor suprarenalelor, voma,
diareea,transpirația abundentă pot provoca hipokaliemie cu
adinamie, somnolența, inapetența, oligurie, hipotonie, dereglarea
ritmului cardiac.Cantități sporite de potasiu conțin fructele uscate,
cartofii, carnea,peştele, leguminoasele, strugurii şi alte fructe şi
legume.26
Sodiul (natriu) în forma de clorură de sodiu întra în componența
țesuturilor şi a sângelui, determină sinteza acidului clorhidric în
stomac, normalizează echilibrul acido-alcanic, presiunea
osmotică,este antagonistul potasiului. Hiponatriemia poate aparea
ca urmare a unei diete bogate în potasiu,consumată timp
îndelungat, poate fi provocată de vomismente, diaree, transpirație
abundentă, folosirea diureticelor, hipofuncția
suprarenalelor.Persoanele ce consumă clorura de sodiu în exces
suferă frecvent de hipertensiune arteriala, dereglări ale funcției
rinichilor. Norma zilnica în sodiu este asigurată de sarea de
bucătărie pe care o conține pâinea (2-3 g), de sarea folosită la
prepararea bucatelor şi cea consumată în timpul mesei. Rația
alimentară zilnică trebuie săcontină 6-10g clorură de sodiu.
Organismul omului adult conține pâna la 25 g de magneziu care
întră în componența oaselor,
fiind rezerva acestui element. Magneziul posedă acțiune
antispastică, vasodilatatoare, măreşte peristaltismul intestinal,
eliminarea bilei şi a colesterolului prin intestin. Dereglarea
proceselor de absorbție la nivelul intestinului şi folosirea
diureticelor timp îndelungat poate provoca hipomagneziemia cu
apariția osteoporozei, hipotoniei, convulsiilor, dereglărilor de ritm
cardiac.
Deficitul de magneziu măreşte excitabilitatea neuromusculară,
provoacă halucinații auditive, senzația de teamă, tahicardie.Sunt
bogate în magneziu tărâțele de cereale, crupele de ovăz,
leguminoasele, fructele uscate, ouăle, nucile, sfecla, salata verde,
morcovul.
Gr.III.Fierul intră în structura mioglobinei, hemoglobinei, a
 globulelor roşii şi transportă oxigenul, participă la sinteza unor
fermenți, în lipsa fierului în sânge apare anemia feriprivă. Cauzele
ei pot fi conținutul redus de fier în rația alimentară, lipsa acidului
clorhidric în sucul gastric (se dereglează absorbția acestuia),
hemoragiile cronice, consumul sporit de fier în cazul femeilor în
sarcină şi ale celor care alăptează copii.
Iodul asigură funcția normală a glandei tiroide, în lipsa lui apare
guşa. Iodul se află în cantități mari în produsele mării (peste, alge
s.a.), în ouă, ceapă, usturoi. În localitațile cu conținutul mic de iod
în apă este mărit pericolul de apariție a gusei endemice, de aceea
se recomandă a folosi sarea de bucătărie iodata. Dar trebuie ştiut
că iodul nu este stabil şi termenul de valabilitate a sării iodate este
de 6luni.
Zincul este necesar organismului pentru creşterea normală,
dezvoltarea şi maturizarea sexuală,
normalizarea hemoglobinei şi a proceselor de regenerare a
țesuturilor, îmbunătățeşte starea imunologică a organismului, intră
în componența insulinei şi măreşte acțiunea ei hipoglicemică.
Carenţa zincului în organism se exprimă prin reţinerea creşterii la
copii şi a dezvoltarii lor sexuale, scăderea poftei de mâncare, prin
anemie, hepatomegalie. Sunt bogate în zinc carnea, peştele, ficatul,
ouăle,brânzeturile, nucile, cerealele, ciupercile.

Produsele ce conțin macro şi microelemente lucrul in grup

„De ce trebue să întrebuințăm produse cu microelemente” sau argumentarea
Reflecție „Importanța utilizării produselor cu macro şi microelemente.” descrierea
„Realizăm produse cu microelemente”. Joc de rol
MODULU
Tema p-u acasă – Microelementele și importanţa acestora în
Extensie alimentaţia adolescentului
Gr.I…….Substanţele minerale intră în componența hranei şi sunt necesare la formarea țesuturilor,
participă în procesele biologice şi fiziologice ale organismului. Ele se împart în macroelemente-98 %
din toate elementele celulei (hidrogen, oxigen, carbon şi azot) microelemente-2-3% (potasiu,
calciu,fosfor, sodiu, magneziu, fier, clor, sulf), care exista în organism în cantități mari, şi
ultramicroelemente-0.1% (zinc, cupru, crom, mangan, cobalt, molibden, iod, fluor, nichel s.a.) –în
cantități mici.
Calciul intră în componența țesutului osos. Ionii de calciu stabilizează membranele celulare. El
este necesar pentru normalizarea proceselor de oxidare la nivelul sistemului nervos şi de contracție a
muşchilor, participă în procesul de coagulare a sângelui, are acțiune antiinflamatorie şi
desensibilizantă.Organismul uman conține circa 1200 g de calciu, totodata 99% din această cantitate se
află în sistemul osos. Ţesutul osos este rezerva principală de calciu şi fosfor. Absorbția calciului din
produsele alimentare are loc în intestinul subțire şi ea se produce în prezența vitaminei D. Surplusul de
grăsimi în rația alimentară dereglează absorbția calciului, deoarece acizii graşi formează la rândul lor
compuşi indisolubili cu calciul, acesta eliminându-se în cantități mari cu masele fecale.
Deficitul de calciu apare la insuficiența lui în produsele alimentare (foame, excluderea produselor
lactate din hrană),în caz de transpirație abundentă, la femeile gravide şi la cele care alăpteaza prunci.
Dereglarea procesului de absorbție a calciului are loc în patologiile organelor digestive, la folosirea
îndelungată a hormonilor anabolici.Ca urmare apar convulsii, parestezii, osteoporoza.

GR.II……Fosforul intră în componența nucleotidelor,

acizilor nucleici, fosfoproteidelor, fosfolipidelor, cofermenților, etc. Fosforul neorganic împreună cu
calciul contribuie la formarea oaselor. Fosforul, din componența nucleotidelor şi acizilor nucleici,
participă la procesele de păstrare şi de folosire a informației genetice, de biosinteză a acizilor
nucleici,proteinelor.
Deficitul de fosfor poate apărea ca rezultat al folosirii timp îndelungat a hranei sărace în acest
element, în perioada sarcinii şi lactației, în insuficiența de proteine, vitamina D. Micşorarea conținutului
de fosfor în organism provoacă osteoporoza, osteomalacie, inapetența, scăderea capacității de muncă
fizică şi intelectuală. Sunt bogate în fosfor crupele, ficatul, peştele, carnea, laptele, produsele lactate.
Fructele şi legumele conțin o cantitate mai mică de fosfor.
Potasiul (kaliu) reglează metabolismul hidro-salin şi intracelular, presiunea osmotică, asigură
echilibrul acido-alcalin, funcția miocardului, măreşte excreția sodiului şi a apei din organism, activează
unii fermenți. Folosirea îndelungată a diureticelor, hormonilor suprarenalelor, voma, diareea,transpirația
abundentă pot provoca hipokaliemie cu adinamie, somnolența, inapetența, oligurie, hipotonie, dereglarea
ritmului cardiac.Cantități sporite de potasiu conțin fructele uscate, cartofii, carnea,peştele, leguminoasele,
strugurii şi alte fructe şi legume.26
Sodiul (natriu) în forma de clorură de sodiu întra în componența țesuturilor şi a sângelui, determină
sinteza acidului clorhidric în stomac, normalizează echilibrul acido-alcanic, presiunea osmotică,este
antagonistul potasiului. Hiponatriemia poate aparea ca urmare a unei diete bogate în potasiu,consumată
timp îndelungat, poate fi provocată de vomismente, diaree, transpirație abundentă, folosirea diureticelor,
hipofuncția suprarenalelor.Persoanele ce consumă clorura de sodiu în exces suferă frecvent de
hipertensiune arteriala, dereglări ale funcției rinichilor. Norma zilnica în sodiu este asigurată de sarea de
bucătărie pe care o conține pâinea (2-3 g), de sarea folosită la prepararea bucatelor şi cea consumată în
timpul mesei. Rația alimentară zilnică trebuie săcontină 6-10g clorură de sodiu.
Organismul omului adult conține pâna la 25 g de magneziu care întră în componența oaselor,
fiind rezerva acestui element. Magneziul posedă acțiune antispastică, vasodilatatoare, măreşte
peristaltismul intestinal, eliminarea bilei şi a colesterolului prin intestin. Dereglarea proceselor de
absorbție la nivelul intestinului şi folosirea diureticelor timp îndelungat poate provoca hipomagneziemia
cu apariția osteoporozei, hipotoniei, convulsiilor, dereglărilor de ritm cardiac. Deficitul de magneziu
măreşte excitabilitatea neuromusculară, provoacă halucinații auditive, senzația de teamă, tahicardie.Sunt
bogate în magneziu tărâțele de cereale, crupele de ovăz, leguminoasele, fructele uscate, ouăle, nucile,
sfecla, salata verde, morcovul.
GR.III….Fierul intră în structura mioglobinei, hemoglobinei, a globulelor roşii şi transportă oxigenul,
participă la sinteza unor fermenți, în lipsa fierului în sânge apare anemia feriprivă. Cauzele ei pot fi
conținutul redus de fier în rația alimentară, lipsa acidului clorhidric în sucul gastric (se dereglează
absorbția acestuia), hemoragiile cronice, consumul sporit de fier în cazul femeilor în sarcină şi ale celor
care alăptează copii.
Iodul asigură funcția normală a glandei tiroide, în lipsa lui apare guşa. Iodul se află în cantități mari în
produsele mării (peste, alge s.a.), în ouă, ceapă, usturoi. În localitațile cu conținutul mic de iod în apă
este mărit pericolul de apariție a gusei endemice, de aceea se recomandă a folosi sarea de bucătărie
iodata. Dar trebuie ştiut că iodul nu este stabil şi termenul de valabilitate a sării iodate este de 6luni.
Zincul este necesar organismului pentru creşterea normală, dezvoltarea şi maturizarea sexuală,
normalizarea hemoglobinei şi a proceselor de regenerare a țesuturilor, îmbunătățeşte starea imunologică
a organismului, intră în componența insulinei şi măreşte acțiunea ei hipoglicemică. Carenţa zincului în
organism se exprimă prin reţinerea creşterii la copii şi a dezvoltarii lor sexuale, scăderea poftei de
mâncare, prin anemie, hepatomegalie. Sunt bogate în zinc carnea, peştele, ficatul, ouăle,brânzeturile,
nucile, cerealele, ciupercile.