b. Arhitectura romanică. c. Renaşterea urbană şi arta gotică. d. Arhitectura gotică.
a. Reforma gregoriană şi arta romanică
Apare ca o reacţie împotriva viciilor şi a crizei de prestigiu care au afectat Biserica Catolică în sec. IX-XI; Reforma porneşte de la Mănăstirea Cluny din Burgundia şi se răspândeşte în tot Occidentul, inclusiv în Roma papală. Papa Grigore al VII-lea (1073-1085) va reforma Biserica Catolică la toate nivelurile ierarhiei ei; în plus, acesta şi urmaşii lui vor încerca să-şi impună autoritatea în întreaga lume creştină (vezi iniţiativa organizării cruciadelor şi a ordinelor militare călugăreşti). Reforma gregoriană propune idealul unei vieţi morale şi ascetice. Valorile reformei gregoriene au stat la baza apariţiei artei romanice. b. Arhitectura romanică Apare în occident, în secolele X-XI; Romanicul este arta vârstei clasice a lumii feudale, ca societate rurală; Stilul romanic reprezintă o îmbinare a unor elemente de arhitectură romanică cu influenţe bizantine şi orientale; Elementele caracteristice: Utilizarea bolţii semicirculare pentru a sprijini acoperişul; Zidurile exterioare sunt susţinute de contraforturi; La interior construcţia este susţinută de coloane; Transeptul care se încrucişează nava centrală; Turnul-clopotniţă înălţat la încrucişarea navei centrale şi a transeptului; Masivitatea construcţiei; Monumente arhitectonice în stil romanic: În Franţa: Biserica abaţiei din Cluny; catedrala Notre-Dame La Grande din Poitiers; Notre-Dame din Clermont; Sainte Madelaine din Vezelay; În Italia: Biserica San Miniato al Monte (Florenţa); Domul şi turnul din Pisa; San Marco din Veneţia; Germania: catedralele imperiale din Mainz, Speyer şi Worms . Anglia: catedralele din Peterborough şi Winchester. Spania: catedrala din Santiago de Compopstella. Castele în stil romanic: Wartburg, Gand, Neapole. c. Renaşterea urbană şi arta gotică Pe fondul renaşterii urbane din Occident, în secolele XII-XIV se înregistrează un avânt intelectual legat de apariţia universităţilor şi a unui nou ideal estetic. Centrul de greutate al vieţii Bisericii catolice se mută din mediul rural în marile aglomerări urbane. Arta gotică este, deci, legată atât de viaţa urbană, cât şi de noul ideal de viaţă creştină, mai raţional şi mai uman. d. Arhitectura gotică Apare în Franţa, la mijlocul sec. al XII-lea şi se generalizează în Occident în sec. XIII. Elementele caracteristice: Bolta în formă de arc frânt (ogiva) pentru susţinerea acoperişului; Arcul de susţinere (arcul boutant) sprijină, alături de contraforturi nava centrală din exterior; Menţinerea construcţiei pe stâlpi şi contraforturi cu nervuri; Zidurile sunt împodobite cu sculpturi în basorelief şi statui; Ferestrele cu vitralii; Monumente arhitectonica în stil gotic: Franţa: catedralele Saint-Denis din Paris, Notre-Dame din Paris, Chartres, Amiens şi Reims, Sainte- Chapelle; Germania: domurile din Köln, Nürnberg, Bamberg; Anglia: catedralele din Salisbury, Canterbury, Wells şi Lincoln; Spania: catedralele din Toledo şi Burgos; Italia: marele Dom din Milano. Arhitectura gotică civilă este strălucit reprezentată de construcţiile din Italia: Palatul Dogilor din Veneţia şi Casa de Aur ( Cà ď Oro).