Referat

-Holera-

Elev:pop paula
Cls: 1a amg

Holera este o boală infecțioasă bacteriană foarte gravă, care afectează în mod

deosebit intestinul subțire. Boala se manifestă prin tulburări digestive ca o diaree
gravă, vomitări excesive, care duc la o deshidratare rapidă a bolnavului (exicose),
prin pierdere de electroliți (substanțe minerale).
Cu toate că boala evoluează frecvent atipic, poate fi recunoscută ușor prin
mortalitatea ridicată de 85 % la izbucnirea bolii, ca ulterior acest indice de
letalitate să scadă între 20 și 70 % la cazurile netratate.
Cauza - Holera se transmite, in principal, fie prin ingestia de apa poluata de
dejectiile umane infectate, fie prin ingestia de alimente sau bauturi contaminate,
sau chiar prin crustacee infectate ingerate. Vibrionul holeric, introdus
in organismul uman produce o enterotoxina care altereaza peretele intestinului
suhpre fara sa-l distruga. 

Simptome.

După o perioadă de incubație între 2-3 zile urmează de obicei trei stadii de
evoluare:

1. stadiul de vomitare, fecalele fiind moi cu aspect de orez , apar rar colici 
2. stadiul de deshidratare (exicoză), hipotermie  apar riduri, față suptă cu oase
proeminente
3. stadiul general grav, cu febră, abatere, dezorientare, comă cu erupții
cutanate. In cazul complicațiilor apar forme de pneumonie, parotidită și
septicemie..
S-a observat că persoanele cu grupa „0” sanguină sunt mai predispuși la
îmbolnăvire.
Agentul etiologic.

Holera este cauzată de vibrionul holeric „Vibrio cholerae”, produce toxina

holerică, aceasta fiind cauza diareii

 bacteria a fost prima oară descrisă în anul 1854 de Filippo Pacini,

 în același an John Snow descrie episodul de holeră din Londra
 Robert Koch cultivă vibrionul în anul 1883 împreună cu Fischer și Georg
Gaffky.
Holera apare frecvent în țările sarace unde nu se pot respecta regulile de igienă:

 apa de băut infectată, fiind cauza principală a îmbolnăvirilor

 canalizarea deficitară, determinând infiltrarea apei de canal în apa de băut
 bacilul fiind prezent prin fecale în apele curgătoare, stătătoare sau pești
 în țările industriale din cauza respectării regulilor de igienă, holera apare foarte
rar și sporadic

Istoric.
Boala este semnalată deja pe Valea Gangelui prin anul 600 î.Hr. India Prin secolul
XVIII sunt cazuri de epdemie de holeră
În secolul XIX a izbucnit o epidemie gravă de holeră în Londra.
În Viena sunt semnalate mai multe epidemii de holeră.
În „Războiul Crimeii” (1853-1856) mor în ambele tabere mai mulți soldați din
cauza holerei decât pe câmpul de luptă.
Prin 1892 epidemia de holeră din Afganistan se extinde în Rusia, în
portul Hamburg izbucnește în același an o epidemie mare (8 600 de morți).
Ultima epidemie mare de holeră a avut loc în anul 1991 în Peru de unde s-a extins
în America Latină (400 000 de cazuri).
Tratament.
Cel mai important obiectiv al tratamentului este rehidratarea organismului prin
administrare pe cale orală de soluții ce conțin glucoză, carbonat de sodiu, clorură
de sodiu și clorură de potasiu.
Antibioticele folosite sunt:

 Fluorochinolone, de tipul ciprofloxacinei
 Azitromicină
Alte medicamente folosite:

 Sulfamide (în profilaxie Sulfadoxină)
 Chimioterapice

Prevenire . 

Aceasta se bazeaza pe masuri sanitare privind circuitul apelor folosite si latrinele si

pe reguli de igiena simple: curatenia perfecta a alimentelor si mainilor, apa de baut
la sticle capsulate sau fiarta. Putin eficace, vaccinul clasic nu mai este recomandat:
sunt in curs de evaluare noi vaccinuri.