Sa oer ts sara. MILTOGUCETEd Ssistematic’ le refering, practicarea corecté, jn cultura si spiritualitatea grupul a limbii natiei din care face parte fiecare, cunoasterea geografiei istoriei, literaturii, credintei religioase a spatiului sau comunitatii de apartenent etc. Acest principiu de educare a celor care vin in urma noastrd atrage dup& sine o securizare culturala pentru individ gio solidaritate functionala a corpului social. Indiferent de atasamentele integraliste (cum sunt cele Presupuse de configurarea spatiului european), avem nevyoie in continuare de Persoane bine situate din punct de vedere spiritual, cu o marca si un relief proprii, specifice, diferentiate. Profesorul lucreaz& pe termen lung, in perspectiva unei ‘tempo- ralitati fard margini. Chiar dacd actioneazd intr-un context dat si este supus unei normativitati contingente, opera sa se va materializa intr-un timp indepiirtat si, de cele mai multe ori, dup’ ce acesta iese din scena. Orice gesticulatie cu caracter paideic consumati acum va avea reverberatii peste ani, Dascdilul lucreazii cu fata catre viitor, cStre vesnicie. Asemenea unui sacerdot, profesorul se apleaci asupra unei alchimii sufletesti pe care o pregiiteste si perceap’ si si intimpine vesnicia. El nu lucreaza numai pentru lumea de aici, ci si pentru cea de apoi... 1.4. Educatia — 0 valoare in sine A face educatie inseamna a sidi in om responsabilitatea autoreflectiei si autodestvarsirii lui. O astfel de aplecare spre tine insuti constituie miezul oricdrei educatii adevarate. Buna educatie nu se face spre un folos concret, imediat, pentru acapararea unui statut sau a unui bun identificabil la un moment dat. O autenticii educatie este aceea care{AMICI PREFIGURARI _puCATIA. REINTEMEIEEL a 2 ak drum, de unul singur, ioahidaniy oa es in cale. es te pregites'® © portunititile ce ie i sin scontrmea, eh fein tote aaron ne ta ol fin mai toate culturile lumii instituyia ca, re. a entirile despre a rier, ta lumina Oe poate, reprezen it i : atic’ si formaril OSI YF ama de aceasti pretuire, Fiecare a Se ca 2 7 seaia cari", a cunoasterii, aculturli, Om, gi stil obligatia de 2 intr ic poe spunea Kant. Natura umani se impune La existentel prin generarea, capitalizarea sj pe a in al doilea rand, injelepciunea popular’ ne spune sm miterea culturt are promisiunea jnailyarii si perfectionarii noast, ci prin educafie ee in noi desivarsinea de care suntem suscepyipigy SHOT Prin formare, actly: ne aeaaka polices a Coa ea igh neliedat. Nu ne nagtem buni sau frumosi de a ak ad devenim valorosi prin reatasarea noastré continuy | : o eeere si bunuri culturale. in al treilea rand, dictonul transmite igen faptul ca toate fiingele sunt pasibile de ri care, in meduri ‘ees ponderi diferite. Drumul spre carte nu este acelasi pentru tofi (unit Sau invayéi mai ugor, alfii mai greu), trebuie depagite obstacole, trebuig es Juptat cu blocaje, inertii, inabilititi. Tar efectele invaarii nu sunt pun unice, ci dezvolt3 o multitudine de potenfialitati. Este de agteptat ca prin educafie si accedem cétre »Pattea” care ni se cuvine, cici e cif nu ne este dati de-a gata, ci trebuie s-o identificim, s-o fructificim, in} s-o castigim. fn fond, si efectele educatiei noastre constituie toto al ! responsabilitate personal, pentru ci nu existé o legatur’ mecanici De intre durata sau intensitatea ,clirtii” gi mirimea sau altitudinea sz no tutului vizat. sir Orice parcurs educational presupune at&t o centrare pe anumit PE Continuturi, cat si pe cdi de a ajunge la ele sia le semnifica. Din in Pacate, cele mai multe dintre traseele formative vizeazi mai melt 2 fintele, rezultatele si mai putin strategiile de a le atinge. Sila nil 4 eee dar si Uuniversitar, tehnicile de interiorizare si intel® fe soe te det Sunt neglijate, minimalizate, inferiorizate. Desig ories tip de continut ii mai mult sau mai putin exgls! si forme de . iu mai puyin ul fi Sccesare sau ingelegere a acestora. La un momettEDUCATIA - 0 PERMANENTA PROVOCARE, 2 \ , insusirea cdilor poate $i trebuie si deying : © pri yehiculate sunt diverse, incomensurabil pect’: Conte ie le il. modi fe a oF si stabile se dovedese a fi, desigur, tehnicile oo al Be ; inmagazinare a unor bagaje informatice. Nu in Zadar ead i au de maine nu este cel care ny ee ia ; 5 ste 88. citeasca, si invete. A invaja invatarea este o Prioritate. Or, are seiinta invatarii se poate... invija, 2 Mu La inceputul formérii unci persoane, invajarea este realizaty de Une a alii. Eteronomia incipienta este justificata, dar ea trebuie sd prefateze ins. Fe sau si pregdteasca autonomia in gestionarea cunoasterii si, in general, une a devenirii de sine. Telul educatiei este ca persoana si ajunga Ia fee qutonomia invayirii. Cand se di ceva cuiva, e bine si se predea si ali. ijloacele de a ajunge la acel ceva. De multe ori, aceste racursiuri uta, metodice, de autodirijare si ,constructie” a invatarii se ascund in. de jnsesi continuturile care se invaja, prin operatori sau consemne ce la conduc Ia o maximizare a incorporarii, ins, la un anumit nivel, se dite dovedeste ci acestea trebuie obligatoriu si fie aprofundate ca secvenje sau chiar demersuri autonome, prin statornicirea unor teme, topici sau discipline de sine st&tatoare. A invita s4 inveti, ca obiectiv cen- “al, poate contura o noua arie disciplinara subsumata unei topici ~ qumite generic ,,Tehnica muneii intelectuale”. Educatia nu inseamna un simplu cumul de cunostinje sau valori, ci presupune pozifionare, interogatie, operationalitate si aplicativitate ‘in raport cu ceea ce se acumuleazi. Ea trebuie vizati ca un garant "al inaint&rii, ca un temei ce activeaz’ ,puterea de crestere” (John Dewey), ca o instant ce monitorizeaz’ si ,inerveaza” insdsi viata -noasiri. Din acest punct de vedere, educatia reprezinti o valoare in sine, ce se poate converti permanent in ceva folositor si indlyitor Pentru individ si comunitatea din care face parte. Valoarea ei mu. sti acertificatul” ce o insoteste, ci in gesticulatiile moastre de zi cu i, in competentele de a fi om gi de a rispunde adecvat la solicitarile ecifice. Intreaga educatie se constituie intt-o galore St ajutd 1a ,dezvoltarea valorii vieii si ereeazi o forma Os umani” (Bogdan Suchodolski). Omul educat are un alt start alte ganse de a se pozitiona in lume, alt mod de a-s1 a creativitatea, personalitatea, unicitatea.IERI, DINAMICI, PREFIGURARI 26 EDUCATIA. REINTEME! Astfel, perspectivele mercantile si ingust pragmatice despre inet tie si formare trebuie reanalizate, amendate. A forma omul pentn concretefea unei lumi (industriale, sociale etc.) este prea putin pel ceea ce inseamnii educatie plenard. Lumea muncii evolueazd de decada la decad&, iar competentele actionale umane nu se pot prefi- gura sau anticipa inc’ de pe bincile scolii. Viziunea antreprenoriala asupra scolii trebuie corectati, intrucat existi riscul ca invat&améntul sd devina o anexi a economicului. Este bine ca scoala s& cultive p mai departe valorile generic-umane, mai largi, mai generale, dar corelative firii si iri . timp gi loc si een brent tr a nee in orice Este de dorit si tintim formarea unor com unger conjunciaraley “en petente transversale, a tea activandu-se adecvat in functi Pe na a ey 2 é : nctie de situatii si solicitiri, chiar ele 2 noe in acest prezent. Astfe] dey; é Toasd, intrucat il pregateste pe individ nu a (Stiut), cat pentru un viitor posibil pete un prezent dat 1.5. Cat stim si ce face! M Cu c acumulata? UNOastereg Educatia presupune, in Principiu, doug ae Proces de cunoastere gi dumirite in rapory acti © transformare, contininSde:aine:siiaienp,t UMEAn, tionale: y