Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr.
2/2011
NORMELE CONFLICTUALE ÎN
MATERIA BUNURILOR
ÎN REGLEMENTAREA NOULUI COD
CIVIL
Lect. univ.dr. Laura Magdalena TROCAN
Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Litere
Universitatea “Constantin Brâncuşi” din
Târgu-Jiu
Abstract: Noul Cod Civil în Cartea a VII - a
integrează dispoziţiile de drept internaţional privat
cuprinse în Legea nr. 105/1992 cu privire la
reglementarea raporturilor de drept internaţional
privat într-o manieră revizuită în vederea armonizării
acestora cu instrumentele comunitare şi internaţionale
în domeniul dreptului internaţional privat. Normele
conflictuale în materia bunurilor sunt cuprinse în
capitolul al III-lea al Titlului al II-lea din Cartea a VII,
iar faţă de reglementarea cuprinsă în Legea nr.
105/1992, noul Cod Civil aduce completări importante
în acest domeniu atât prin introducerea unei noi
secţiuni - Ipotecile mobiliare –, cât şi prin inserarea
unor dispoziţii menite să reglementeze aspecte neavute în
vedere de Legea nr. 105/1992. Prezentul studiu îşi
propune să realizeze o analiză comparativă a normelor
conflictuale în materia bunurilor prin raportare la
dispoziţiilor noului Cod Civil şi cele ale Legii nr.
105/1992 cu privire la raporturile de drept internaţional
privat în acest domeniu.
Cuvinte cheie: bun, legea aplicabilă, norme
conflictuale, noul Cod Civil, drept internaţional privat
Noul Cod Civil în Cartea a VII - a
integrează dispoziţiile de drept internaţional
privat cuprinse în Legea nr. 105/1992 cu
privire la reglementarea raporturilor de drept
internaţional privat1 într-o manieră revizuită
în vederea armonizării acestora cu
instrumentele comunitare şi internaţionale în
domeniul dreptului internaţional privat2. Astfel,
aspectele de drept internaţional privat privind
bunurile3 sunt cuprinse în capitolul al III-lea al
Titlului al II-lea din Cartea a VII – a, capitol
structurat pe şapte secţiuni după cum urmează:
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2011
77
CONFLICTUAL NORMS IN MATTER
OF GOODS IN THE REGULATION OF
THE NEW CIVIL CODE
University Lecturer Laura Magdalena
TROCAN, PhD
Faculty of Juridical Sciences and Letters
“Constantin Brâncuşi” University of Târgu-Jiu
Abstract: The new Civil Code in the 7th Book
integrates the stipulations of private international law
contained in Law no. 105/1992 regarding the
regulation of the reports of private international law
in a reviewed manner in order to harmonize them with
the community and international tools in the field of
the private international law. The conflict norms in
matter of goods are contained in the 3rd chapter of the 2nd
Title of the 7th Book and, to the regulation contained in
Law no. 105/1992, the new Civil Code brings important
completions in this field both by introducing a new
section – chattel mortgage–, and by inserting certain
stipulations meant to regulate the aspects
unconsidered by Law no. 105/1992. The current study
wants to accomplish a comparative analysis of the
conflict norms in the matter of goods in report to the
stipulations of the new Civil Code and the ones of Law
no. 105/1992 regarding the reports of private
international law in this field.
Key words: good, applicable law, conflictual
norms, the new Civil Code, private international law
The new Civil Code in the 7th Book
integrates the stipulations of private
international law contained in Law no.
105/1992 regarding the regulation of the
reports of private international law41 in a
reviewed manner in order to harmonize them
with the community and international tools
in the field of private international law42.
Thus, the aspects of private international law
regarding the goods43 are contained in the 3rd
chapter of the 2nd Title of the 7th Book, a
chapter structured in seven sections as it
follows: General Stipulations, Tangible
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2011
Dispoziţii generale, Bunuri mobile corporale,
Mijloacele de transport, Titlurile de valoare,
Bunurile necorporale, Formele de publicitate şi
Ipotecile mobiliare.
Faţă de reglementarea cuprinsă în Legea
nr. 105/1992, unde normele conflictuale în
materia bunurilor erau inserate în capitolul al
V– lea, fiind structurate, de asemenea, pe
şase secţiuni: Regimul general, Bunurile
mobile corporale, Mijloacele de transport,
Titlurile de valoare, Bunurile necorporale şi
Formele de publicitate, observăm că noua
reglementare aduce o completare
semnificativă prin introducerea unei a şaptea
secţiuni - Ipotecile mobiliare - acordând, în
acest fel, o atenţie specială garanţiilor, în efortul
de corelare a amendamentelor propuse din
acest domeniu cu materia ipotecilor mobiliare
şi imobiliare, precum şi în scopul de a
reformula soluţiile consacrate în Legea nr.
99/1999 privind unele măsuri pentru
accelerarea reformei economice 4.
Prima secţiune a capitolului al III-lea din
Titlul al II-lea al Cărţii a VII a din noul Cod
Civil intitulată Dispoziţii generale reia în art.
2613, alin. 1 dispoziţiile art. 49 din Legea nr.
105/1992 şi consacră faptul că ,,posesia,
dreptul de proprietate şi celelalte drepturi
reale asupra bunurilor, inclusiv cele de
garanţii reale, sunt cârmuite de legea locului
unde acestea se află sau sunt situate5, afară
numai dacă prin dispoziţii speciale se
prevede altfel”. În felul acesta şi dispoziţiile
noului Cod Civil instituie regula lex rei sitae6
în ceea ce priveşte statutul real7 şi asigură
realizarea a trei principii fundamentale, şi
anume: principiul teritorialităţii (care constă
în interesul statului de a aplica propriile
norme regimului juridic al bunurilor aflate pe
teritoriul său8), principiul generalităţii (în
sensul că lex rei sitae asigură un regim
juridic unic pentru toate bunurile situate pe
un anumit teritoriu) şi principiul siguranţei
circuitului civil (competenţa jurisdicţională
aparţine, în majoritatea cazurilor locului
situării bunurilor)9. Aşadar, reţinerea şi de
către noul Cod Civil a regulii lex rei sitae10,
cunoscută, de altfel, cu unele nuanţări, în
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2011
78
Chattels, Transport Means, Value Titles,
IntangibleGoods, Advertising Types and
Chattel Mortgages.
Compared to the regulation contained in
Law no. 105/1992, where the conflict norms
in matter of goods were inserted in the 5th
chapter, being also structured in six sections:
General System, Tangible Chattel, Transport
Means, IntangibleGoods and Advertising
Types, we notice that the new regulation
brings a significant completion by
introducing the 7th section – Chattel
Mortgages – paying thus a special attention
to the guarantees, trying to correlate the
amendments suggested in this field with the
matter of the chattel and real estate matter,
and also in order to reformulate the solutions
consecrated in Law no. 99/1999 regarding
certain measures for accelerating the
economical reform44.
The first section of the 3rd chapter of the
2 Title of the 7th Book of the new Civil Code
nd
called General stipulations, resumes in art.
2613, paragraph 1 the stipulations of art. 49 of
Law no. 105/1992 and consecrates the fact that
“the possession, the property right and the other
real rights on the goods, inclusively the ones of
real guarantees are led by the law of the place
where they are placed or situated45, except for
the situation when it is stipulated differently,
by special stipulations”. Thus, the
stipulations of the new Civil Code also
institute the lex rei sitae rule46 regarding the
real status47 and provides the
accomplishment of three basic principles,
namely: the territoriality principle (consisting
in the state interest to apply its own norms to
the juridical system of the goods placed on
its territory48), the generality principle
(namely, lex rei sitae provides a unique
juridical system for all the goods situated on
a certain territory) and the principle of the
civil circuit safety (the jurisdictional
competence belongs in most of the cases to
the place of situating the goods)49. Therefore,
as the new Civil Code has kept the lex rei
sitae rule50, known, with some shadings, in
all the law systems51, it does not allow, on
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2011
toate sistemele de drept11, nu permite ca, pe
teritoriul aceluiaşi stat, regimul juridic al
bunurilor să fie determinat de legi diferite
după persoana proprietarului12 deoarece acest
lucru ar face mult mai dificilă încheierea
operaţiilor juridice şi ar putea determina o
apreciabilă încetinire a circulaţiei
bunurilor13.
Totodată, alin. 2 al art. 2613 conţine
precizarea potrivit căreia „platformele şi alte
instalaţii durabile de exploatare a resurselor
submarine situate pe platoul continental14 al
unui stat sunt considerate, în înţelesul
prezentului capitol, ca bunuri imobile”.
Această dispoziţie redă art. 51 din Legea nr.
105/1992 şi procedează la realizarea unei
calificări legale în ceea ce priveşte noţiunea
de bun mobil şi imobil, calificare foarte
importantă din punct de vedere al regimului
juridic al bunurilor, care va fi diferit în
anumite privinţe.
În acest context trebuie spus că noul Cod
Civil procedează la o reorganizare a modului
de reglementare a instituţiilor dreptului
internaţional privat astfel încât problemele
privind calificarea în dreptul internaţional
privat fac obiectul art. 2558 din Titlul I -
Cartea a VII a unde, în alin. 3, se arată că
natura mobiliară sau imobiliară a bunurilor
se determină în conformitate cu legea locului
unde se află sau, după caz, sunt situate,
realizând, în acest fel, o mai bine grupare a
normelor conflictuale prin eliminarea din
cadrul dispoziţiilor generale privind bunurile
a art. 50 din capitolul al V-lea al Legii nr.
105/1992 care reglementa această problemă.
În legătură cu acest aspect trebuie menţionat
faptul că, deşi calificarea se realizează în
principiu după lex fori15, atât art. 50 din
Legea nr. 105/1992, cât şi art. 2558, alin. 3
din noul Cod Civil consacră o excepţie de la
acest principiu prin precizarea că natura
bunurilor se determină în conformitate cu
legea locului unde se află16.
Noul Cod Civil cuprinde în secţiunea
1 din capitolul al III-lea din Titlul al II-lea al
Cărţii a VII- a şi dispoziţii pe care nu le
regăsim reglementate în Legea nr. 105/1992
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2011
79
the territory of the same state, the juridical
system of the goods to be determined by
different laws depending on the owner’s
person52 because this thing could make much
more difficult the contracting of the juridical
operations and it could determine a
significant slowing down of the goods
circulation53.
At the same time, paragraph 2 of art.
2613 contains the specification according to
which “the platforms and other durable
installations of exploiting the submarine
resources situated on the continental plateau54
of a state are considered, according to the
current chapter, as real estate”. This
stipulation resumes art. 51 of Law no.
105/1992 and proceeds to the
accomplishment of a legal qualification
regarding the chattel and real estate notion, a
very important qualification from the
viewpoint of the juridical system of goods
that will be different in certain respects.
In this context, we should say that the
new Civil Code proceeds to a reorganization
of the way of regulating the institutions of
the international private law so that the
problems regarding the qualification in the
international private law make the object of
art. 2558 of the 1st Title – the 7th Book
where, in paragraph 3, it is shown that the
chattel and the real estate are determined
according to the law of the place where they
are placed or, depending on the case, where
they are situated, accomplishing thus a better
grouping of the conflict norms by removing
from the frame of the general stipulations
regarding goods of art. 50 of the 5th chapter
of Law no. 105/1992 that regulated this
problem. Regarding this aspect, we should
mention the fact that, even if the
qualification is mainly accomplished
according to lex fori55, both art. 50 of Law
no. 105/1992, and art. 2558, paragraph 3 of
the new Civil Code consecrate an exception
from this principle by specifying that the
nature of the goods is determined according
to the law of the place where they are56.
The new Civil Code also contains in
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2011
şi anume cele privind legea aplicabilă
patrimoniului de afectaţiune17 şi legea
aplicabilă revendicării bunurilor mobile.
Astfel, în art. 2614 se arată că ,,legea
aplicabilă unei mase patrimoniale afectate
unei destinaţii speciale, profesionale sau de
altă natură, este legea statului cu care această
masă patrimonială are cele mai strânse
legături,,. Spre deosebire de dispoziţiile Legii
nr. 105/1992 care, în art. 77, prevede că ,,în
lipsa unei legi alese de părţi prin consens
contractul este supus legii statului cu care
prezintă legăturile cele mai strânse”,
considerându-se expres, în alin. 2 al aceluiaşi
articol, că există atare legături cu legea
statului în care debitorul prestaţiei
caracteristice are, la data încheierii
contractului, după caz, domiciliul sau, în
lipsa, reşedinţa, ori fondul de comerţ sau
sediul statutar, prevederile noului Cod Civil
nu realizează calificarea cu privire la ce se
înţelege prin legea statului cu care masa
patrimonială - avută în vedere de art. 2614 -
are cele mai strânse legături, acest lucru
putând determina în momentul intrării în
vigoare a Codului unele controverse şi
interpretări diferite, ce ar fi putut fi evitate
prin inserarea unei clarificări în acest sens.
Art. 2615 din noul Cod Civil este
dedicat legii aplicabile revendicării bunurilor
mobile. Astfel, în alin. 1 se stipulează că
revendicarea unui bun furat sau exportat
ilegal, inclusiv a bunurilor furate sau
exportate ilegal din patrimonial cultural
naţional18 al unui stat19 este supusă, la
alegerea proprietarului originar, fie legii
statului pe teritoriul căruia se afla bunul la
momentul furtului sau exportului, fie legii
statului pe teritoriul căruia se află bunul la
momentul revendicării. Totodată, se arată în
alin. 2 că, dacă legea statului pe teritoriul
căruia bunul se află la momentul furtului sau
exportului nu cuprinde dispoziţii privind
protecţia terţului posesor de bună-credinţă,
acesta poate invoca protecţia pe care i-o
conferă legea statului pe teritoriul căruia
bunul se află la momentul revendicării.
Inserarea de către legiuitor a
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2011
80
section 1 of the 3rd chapter of the 2nd Title of
the 7th Book some stipulations we do not find
regulated in Law no. 105/1992, namely the
ones regarding the law applicable to the
affectation patrimony57 and the law
applicable to the claim of chattels. Thus, in
art. 2614 it is shown that “the law applicable
to a patrimonial mass affected to a special, or
professional destination or a destination of
other kind, is the law of the state which this
patrimonial mass has the tightest connections
with”. Unlike the stipulations of Law no.
105/1992 that, in art. 77, stipulates that “in
the absence of a law chosen by the parties by
consensus, the contract is liable to the law of
the state presenting the tightest connections
with it”, considering expressly, in paragraph
2 of the same article, that there are such
connections with the law of the state where
the debtor of the characteristic performance
has, when concluding the contract,
depending on the case, the domicile, or in its
absence, the residence or the commerce fund
or the statutory headquarters, the stipulations
of the new Civil Code do not accomplish the
qualification regarding what we mean by the
law of the state which the patrimonial mass –
considered by art. 2614 – has the tightest
connections with, and this may determine,
when validating the Code, some
controversies and different interpretations
that could have been avoided by inserting a
clarification in this sense.
Art. 2615 of the new Civil Code is
dedicated to the law applicable to the claim
of the chattel. Thus, in paragraph 1 it is
stipulated that the claim of a stolen good or
of an illegally exported one, inclusively of
the goods stolen or illegally exported from
the national cultural patrimony58 of a state59
is liable, at the choice of the original owner,
either to the law of the state on whose
territory the good was at the moment of the
thievery or of the export, or to the law of the
state on whose territory the good was at the
moment of the claiming. At the same time, it
is shown in paragraph 2 that, if the law of the
state on whose territory the good is at the
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2011
posibilităţii de exercitare, în context
transnaţional, a acţiunii în revendicare a
bunurilor furate sau exportate ilegal este
inspirată de realitatea contemporană fiind
motivată de dimensiunile deosebite pe care le
cunoaşte în prezent criminalitatea
transfrontalieră.
Totodată, dispoziţiile noului Cod
Civil în această materie, venind în sprijinul
proprietarului păgubit, oferă o soluţie ce
consacră principiul autonomiei de voinţă,
lăsând la latitudinea proprietarului originar al
bunului furat sau exportat ilegal posibilitatea
invocării în mod alternativ fie a legii statului
pe teritoriul căruia se află bunul la momentul
furtului sau exportului, fie a legii statului pe
teritoriul căruia se află bunul la momentul
revendicării.
Prevederile noului Cod Civil au avut
în vedere şi necesitatea protejării intereselor
terţului posesor de bună credinţă arătând că,
în situaţia în care proprietarul originar al
bunului alege să invoce legea statului pe
teritoriul căruia bunul se află la momentul
furtului sau exportului iar această lege nu
conţine prevederi de protecţie pentru terţul
posesor de bună credinţă, acesta poate invoca
protecţia pe care i-o conferă legea statului pe
teritoriul căruia bunul se află la momentul
revendicării. Consacrând o asemenea
dispoziţie noul Cod Civil instituie
posibilitatea aplicării legii celei mai
favorabile terţului posesor de bună credinţă,
dar şi posibilitatea aplicării a două legi
diferite în aceeaşi cauză, situaţie care ar
putea determina apariţia unor dificultăţi în
soluţionarea cauzei şi chiar o prelungire a
procesului având în vedere că va fi vorba de
necesitatea stabilirii conţinutului a două legi
străine.
De asemenea, având în vedere faptul
că legiuitorul a ales să reglementeze şi legea
aplicabilă revendicării bunurilor furate sau
exportate ilegal din patrimonial cultural
naţional al unui stat, trebuie spus că,
dispoziţiile referitoare la bunurile furate sau
exportate ilegal din patrimonial cultural
naţional al unui stat trebuie coroborate,
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2011
81
moment of the thievery or of the export does
not contain stipulations regarding the
protection of the third owning good faith, it
may invoke the protection offered to it by the
law of the state on whose territory the good
was at the moment of claiming.
The fact that the legislator inserts the
possibilities of exertions, in a transnational
context, of the action in claiming the stolen
goods or the illegally exported ones is
inspired by the contemporary reality, being
motivated by the special sizes the trans-
frontier criminality knows at present.
At the same time, the stipulations of
the new Civil Code in this matter, supporting
the injured owner, offers a solution
consecrating the principle of the will
autonomy, leaving at the latitude of the
original owner of the stolen or illegally
exported good the possibility to alternatively
invoke either of the law of the state on whose
territory the good was at the moment of
stealing or exporting, or of the law of the
state on whose territory the good was at the
moment of claiming.
The stipulations of the new Civil
Code also considered the necessity to protect
the interests of the third owner of good faith
showing that, in the situation when the
original owner of the good chooses to invoke
the law of the state on whose territory the
good is at the moment of stealing or
exporting and this law contains no protecting
stipulations for the third owner of good faith,
and he may invoke the protection offered by
the law of the state on whose territory the
good was at the moment of claiming. By
consecrating such a stipulation, the new Civil
Code institutes the possibility to apply the
most favourable law to the third owner of
good faith, but also the possibility to apply
two different laws in the same cause, a
situation that could determine the appearance
of some difficulties in solving the cause, and
even a prolongation of the process
considering that it will be about the necessity
of establishing the content of two foreign
laws.
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2011
potrivit art. 2557, alin. 320 din noul Cod
Civil, cu cele cuprinse în Convenţia asupra
măsurilor ce urmează a fi luate pentru
interzicerea şi împiedicarea operaţiunilor
ilicite de import, export şi transfer de
proprietate al bunurilor culturale adoptată în
cadrul ONU la Paris în 1970 (la care
România a aderat prin Legea nr. 79/1993) şi
Convenţia UNIDROIT privind bunurile
culturale furate sau exportate ilegal adoptată
la Roma în 1995 (ratificată de România prin
Legea nr. 149/1997). Tot, în secţiunea 1-
Dispoziţii generale – din capitolul al III-lea,
Titlul al II-lea al Cărţii a VII - a în art. 2616
este reglementată şi problema uzucapiunii
mobiliare prin reluarea art. 145 şi 146 din
Legea nr. 105/1992, arătându-se că
uzucapiunea este cârmuită de legea statului
unde bunul se afla la începerea termenului de
posesie, prevăzut în acest scop21. În cazul în
care bunul a fost adus într-un alt stat, unde se
împlineşte durata termenului de uzucapiune,
posesorul poate cere să se aplice legea
acestui din urma stat, daca sunt reunite, cu
începere de la data deplasării bunului, toate
condiţiile cerute de menţionata lege22. Din
coroborarea acestor dispoziţii rezultă că
posesorul are un drept de opţiune între legea
statului unde se la începerea termenului de
posesie şi legea statului unde se află bunul la
împlinirea termenului de posesie. Cu privire
la acest aspect menţionăm că noul Cod Civil
precizează, în mod expres, spre deosebire de
Legea nr. 105/1992 unde nu se făcea
distincţia între uzucapiunea bunurilor mobile
sau imobile, că dispoziţiile sale au în vedere
doar prescripţia achizitivă privind bunurile
mobile. De altfel, în condiţiile anterioare
noului Cod Civil, uzucapiunea era aplicabilă
în mod exclusiv bunurilor imobile23 iar
situaţiile pe care le avea în vedere
reglementarea din Legea nr. 105/1992 vizau,
cu precădere, problemele ridicate de
succesiunea statelor. Totodată, reglementarea
legii aplicabile uzucapiunii mobiliare de
dispoziţiile art. 2616 din noul Cod Civil se
impunea având în vedere faptul că art. 939
din noul Cod Civil prevede în mod expres
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2011
82
Also, considering the fact that the
legislator has chosen to regulate the law
applicable to the claiming of the stolen or
illegally exported goods of the national
cultural patrimony of a state, we should say
that the stipulations referring to the stolen or
illegally exported goods from the national
cultural patrimony of a state should be
corroborated, according to art. 2557,
paragraph 360 of the new Civil Code, with
the ones contained in the Convention on the
measures that are to be taken in order to
forbid and stop the illicit operations of
import, export and property transfer of the
cultural goods adopted in frame of UNO in
Paris in 1970 (where Romania accessed by
means of Law no. 79/1993) and UNIDROIT
Convention regarding the stolen or illegally
exported cultural goods adopted in Rome in
1995(ratified by Romania by means of Law
no. 149/1997). Still, in the 1st section –
General Stipulations – of the 3rd chapter, the
2nd Title of the 7th Book in art. 2616 it is also
regulated the chattel usucaption problem by
resuming art. 145 and 146 of Law no.
105/1992, showing that usucaption is led by
the law of the state where the good was at the
beginning of the possession term, stipulated
in this purpose61. If the good was brought in
another state, where the time of the
usucaption term is achieved, the owner may
demand to apply the law of this second state,
if there are combined, starting from the date
of displacing the good, all the conditions
required by the mentioned law62. From
corroborating these stipulations, it results
that the owner has the right to choose
between the law of the state where the good
is at the beginning of the possession term and
the law of the state where the good is when
accomplishing the possession term.
Regarding this aspect, we mention that the
new Civil Code expressly specifies, unlike
Law no. 105/1992 where it was no difference
between the chattel usucaption and the real
estate usucaption, that its stipulations
consider only the acquisitive prescription
regarding the chattel goods. Besides, in the
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2011
posibilitatea dobândirii dreptului de
proprietate prin uzucapiunea bunului mobil
ca urmare a posedării acestuia o perioadă de
10 ani. Pe de altă parte, având în vedere că
noul Cod Civil nu mai face nici o referire la
legea aplicabilă uzucapiunii în ceea ce
priveşte bunurile imobile, considerăm că, în
acest caz, se vor aplica normele conflictuale
privind conflictele de legi în cazul
succesiunii statelor24.
În secţiunea a 2 a din capitolul al III
lea, Titlul II din Cartea a VII-a a noului Cod
Civil intitulată Bunurile mobile corporale în
art. 2617-2619 sunt reluate dispoziţiile
cuprinse de Legea nr. 105/1992 în art. 52-54
şi se arată următoarele „constituirea,
transmiterea sau stingerea drepturilor reale
asupra unui bun care şi-a schimbat aşezarea
sunt cârmuite de legea locului unde acesta se
află în momentul când s-a produs faptul
juridic care a generat, modificat sau stins
dreptul respectiv”25. De asemenea, legea
statului de unde a fost expediat guvernează
bunul aflat în curs de transport cu excepţia
cazurilor în care: părţile interesate au ales
prin acordul lor o altă lege, bunul este
depozitat într-un antrepozit sau pus sub
sechestru in temeiul unor masuri asiguratorii
sau ca urmare a unei vânzări silite, în aceste
cazuri fiind aplicabilă, pe perioada
depozitului sau sechestrului, legea locului
unde a fost reaşezat temporar sau bunul face
parte dintre cele personale ale unui pasager,
fiind in acest caz supus legii sale naţionale26.
Totodată, condiţiile şi efectele care decurg
din rezerva dreptului de proprietate referitor
la un bun destinat exportului sunt cârmuite,
dacă părţile nu au convenit altfel, de legea
statului exportator.
Secţiunea a 3 a din capitolul al III lea,
Titlul II din Cartea a VII-a a noului Cod
Civil este dedicată Mijloacelor de transport.
Noul Cod Civil preia în art. 2620 prevederile
art. 55 şi 56 din Legea nr. 105/1992,
inserând, totodată, în acest capitol şi unele
dispoziţii pe care Legea nr. 105/1992 le
cuprindea în art. 140 din capitolul X privind
– navigaţia civilă, fluvială, maritimă şi
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2011
83
previous conditions of the new Civil Code,
usucaption was applicable exclusively to the
real estate63 and the situations considered by
the regulation of Law no. 105/1992 referred
especially to the problems raised by the state
succession. At the same time, the regulation
of the law applicable to the chattel
usucaption by the stipulations of art. 2616 of
the new Civil Code was imposed,
considering the fact that art. 939 of the new
Civil Code expressly stipulates the
possibility to gain the property right by the
chattel usucaption as a consequence of
owning it for 10 years. On the other side,
considering that the new Civil Code makes
no reference to the law applicable to the
usucaption regarding the real estate, we
consider that, in this case, there will be
application of the conflict norms regarding
the law conflicts in case of the succession of
the state64.
In the 2nd section of the 3rd chapter,
the 2nd Title of the 7th Book of the new Civil
Code called Tangible Chattel in art. 2617-
2619 there are resumed the stipulations
contained by Law no. 105/1992 in art. 52-54
and it is shown the following “the
constitution, the transmission or the turning
off of the real rights on a good that has
changed its placement are led by the law of
the place where they are at the moment of
the juridical act that has generated, changed
or turned off the respective right”65. Also, the
law of the state where it was sent from,
governs the transporting good, except for the
cases when: the interested parties chose by
their agreement another law, the good is
deposited in a depot or put under seizure
based on some insuring measures or as a
result of a forced sale, and in these cases it is
applicable, during the depot or the seizure,
the law of the place where it was temporarily
placed or the good is a part of the personal
goods of a passenger, and in this case it is
liable to its national law66. At the same time,
the conditions and the effects coming from
the reserve of the property right referring to a
good meant to the export are led, if the
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2011
aeriană.
Secţiunea a 4 a din capitolul III,
Titlul II din Cartea a VII-a a noului Cod
Civil - intitulată Titlurile de valoare - conţine
dispoziţii privind legea aplicabilă titlurilor de
valoare şi legea aplicabilă titlului
reprezentativ al mărfii27. În ceea ce priveşte
legea aplicabilă titlurilor de valoare
dispoziţiile noului Cod Civil arată că
emiterea de acţiuni sau obligaţiuni
nominative sau la purtător, este supusă legii
aplicabile statutului organic al persoanei
juridice emitente. Faţă de reglementarea
cuprinsă în dispoziţiile Legii nr. 105/1992
unde se avea în vedere doar clasificarea
acţiunilor în nominative sau la purtător28,
noul Cod Civil stipulează că legea aplicabilă
statutului organic al persoanei juridice
emitente se aplică atât acţiunilor, cât şi
obligaţiunilor indiferent că sunt nominative
sau la purtător. Totodată, alin. 2 al art. 2622
precizează următoarele: „Condiţiile şi
efectele transmiterii unui titlu de valoare
menţionat sunt supuse: a) legii aplicabile
statutului organic al persoanei juridice
emitente, cât priveşte titlul nominativ; b)
legii locului de plata a titlului la ordin; c)
legii locului unde se afla titlul la purtător in
momentul transmiterii, în raporturile dintre
posesorii succesivi, precum si dintre aceştia
si terţele persoane”. În ceea ce priveşte legea
aplicabilă titlului reprezentativ al mărfii noul
Cod Civil menţionează că legea arătată
expres în cuprinsul unui titlu de valoare
stabileşte dacă acesta întruneşte condiţiile
spre a fi un titlu reprezentativ al mărfii pe
care o specifică, iar în lipsa unei asemenea
precizări, natura titlului se determină potrivit
legii statului în care îşi are sediul
întreprinderea emitentă29. De asemenea, dacă
titlul reprezintă marfa, legea care i se aplică,
în calitatea sa de bun mobil, potrivit
alineatului precedent, cârmuieşte drepturile
reale referitoare la marfa pe care o
specifică30. Dispoziţiile noului Cod Civil
reiau întocmai şi prevederile Legii nr.
105/1992 privind cambia, biletul de ordin şi
cecul.
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2011
84
parties did not agree differently, by the law
of the exporting state.
The 3rd section of the 3rd chapter, the
2 Title of the 7th Book of the new Civil
nd
Code is dedicated to the Transport Means.
The new Civil Code takes over in art. 2620
the stipulations of art. 55 and 56 of Law no.
105/1992, inserting at the same time in this
chapter some stipulations Law no. 105/1992
contained in art. 140 of the 10th chapter
regarding – civil, river, fluvial, maritime and
air navigation.
The 4th section of the 3rd chapter, the
2nd Title of the 7th Book of the new Civil
Code – called Value Titles – contains
stipulations regarding the law applicable to
the value titles and the law applicable to the
representative title of the merchandise67.
Regarding the law applicable to the value
titles, the stipulations of the new Civil Code
show that the emission of actions or
nominative or bearer bonds, is liable to the
law applicable to the organic status of the
emitting juridical entity. In report to the
regulation contained in the stipulations of
Law no. 105/1992 where it was considered
only the classification of the nominative or
bearer actions68, the new Civil Code
stipulates that the law applicable to the
organic status of the emitting juridical entity
is applied both to actions and to obligations,
whether they are nominative ones, or bearer
ones. At the same time, paragraph 2 of art.
2622 specifies the following: “The
conditions and the effects of transmitting a
mentioned value title are liable to: a) the law
applicable to the organic status of the
emitting juridical entity, regarding the
nominative title; b) the law of the payment
place of the order title; c) the law of the place
where the bearer title was when transmitting,
in the reports between the successive owners,
and also between them and the third
persons”. Regarding the law applicable to the
representative title of the merchandise of the
new Civil Code, it mentions that the law
expressly shown in the content of a value
title establishes if it accomplishes the
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2011
În secţiunea a 5 a din capitolul al III
lea, Titlul II din Cartea a VII-a a noului Cod
Civil - intitulată Bunurile necorporale - se
indică legea aplicabilă operelor de creaţie
intelectuală şi legea aplicabilă dreptului de
proprietate industrială. Prevederile noului
Cod Civil nu diferă de cele ale Legii nr.
105/1992 dar, de această dată, la această
secţiune, nu s-au reţinut şi aspectele legate de
legea care guvernează obţinerea reparaţiei
materiale şi morale pentru încălcarea
dreptului de autor sau de proprietate
intelectuală, şi care, în opinia noastră, se
impunea să rămână, chiar dacă suportau
unele modificări în ceea ce priveşte punctul
de legătură. De asemenea, în reglementarea
noului Cod Civil nu regăsim nici dispoziţiile
cuprinse în art. 63 din Legea nr. 105/1992
care conţineau precizarea potrivit căreia
drepturile de autor şi de proprietate
industrială ale persoanelor fizice şi
persoanelor juridice străine sunt ocrotite pe
teritoriul României, conform legii române şi
convenţiilor internaţionale la care România
este parte.
Dispoziţiile noului Cod Civil din
secţiunea a 6 a din capitolul III, Titlul II din
Cartea a VII-a a noului Cod Civil – Formele
de publicitate – sunt cele prevăzute şi în
actuala reglementare a Legii nr. 105/1992 în
art. 64 şi 65 cu precizarea că noul Cod Civil
precizează că formele de publicitate,
realizate în orice mod, referitoare la bunuri,
sunt supuse legii aplicabile la data şi locul
unde se îndeplinesc, aducându-se
completarea potrivit căreia această lege se va
aplica cu excepţia cazului în care prin
dispoziţii speciale se prevede altfel31. Faţă de
această reglementare facem precizarea că
măsurile de publicitate trebuie îndeplinite fie
pentru naşterea dreptului real, fie pentru a-l
face pe acesta opozabil terţilor32.
După cum arătam şi la începutul
acestui studiu noul Cod Civil suplimentează
normele conflictuale în materia bunurilor cu
încă o secţiune - secţiunea a 7 a - unde sunt
reglementate aspectele de drept internaţional
privat privind ipotecile mobiliare prin
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2011
85
conditions towards being a representative
title of the merchandise it specific, and in the
lack of such a specification, the nature of the
title is determined according to the law of the
state where the emitting enterprise has its
headquarters69. Also, if the title represents
the merchandise, the law that applied to it, as
chattel, according to the subsequent
paragraph, leads the real rights referring to
the merchandise it specifies70. The
stipulations of the new Civil Code resume
also the stipulations of Law no. 105/1992
regarding the draft, the order ticket and the
check.
In the 5th section of the 3rd chapter,
the 2nd Title of the 7th Book of the new Civil
Code – called IntangibleGoods – it is
indicated the law applicable to the works of
intellectual creation and of law applicable to
the industrial property right. The stipulations
of the new Civil Code are not different from
the ones of Law no. 105/1992 but, this time,
at this section, there were not kept the
aspects connected to the law governing the
obtaining of the material and moral
reparation for contravening the copyright or
the intellectual property right and that, in our
opinion, was imposed to stay, even if they
suffered certain changes regarding the
connection point. Also, in the regulation of
the new Civil Code, we do not find the
stipulations contained in art. 63 of Law no.
105/1992 containing the specification
according to which the copyrights and the
industrial property rights of the foreign
natural persons and juridical entities are
protected on Romania’s territory, according
to the Romanian law and to the international
conventions Romania is a part of.
The stipulations of the new Civil
Code in the 6th section of the 3rd chapter, the
2nd Title of the 7th Book of the new Civil
Code – Advertising Types – are the ones
stipulated also in the current regulation of
Law no. 105/1992 in art. 64 and 65,
specifying that the new Civil Code specifies
that the advertising types, accomplished in
any manner, referring to the goods, are liable
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2011
adaptarea, în vederea răspunderii noilor
realităţi economice, unor dispoziţii din Titlul
VI - Regimul juridic al garanţiilor reale
mobiliare din Legea nr. 99/1999 privind
unele măsuri pentru accelerarea reformei
economice. Elementul de extraneitate în
domeniul ipotecilor mobiliare poate consta în
faptul că una din părţile contractului de
ipotecă mobiliară este o persoană fizică sau
juridică străină, în faptul că pe parcursul
derulării contractului părţile îşi schimbă
domiciliul sau sediul sau că bunul afectat
garanţiei se afla iniţial în străinătate şi este
adus ulterior în România etc33. Astfel, în
conformitate cu art. 2627, condiţiile de
validitate, publicitatea şi efectele ipotecii
mobiliare sunt supuse legii locului unde se
află bunul la data încheierii contractului de
ipotecă mobiliară34. Cu toate acestea
reglementarea noului Cod Civil arată că, prin
excepţie de la prevederile art. 2635, se
aplică legea locului unde se află debitorul, în
cazul: a) unui bun mobil corporal care,
potrivit destinaţiei sale, este utilizat în mai
multe state, dacă prin dispoziţii speciale nu
se prevede altfel, b) unui bun mobil
necorporal sau c) unui titlu de valoare
negociabil care nu este în posesia
creditorului35. În cazul acţiunilor, părţilor
sociale şi obligaţiunilor se aplică legea
statutului organic al emitentului, cu excepţia
cazului în care aceste titluri de valoare sunt
tranzacţionate pe o piaţă organizată, caz în
care se aplică legea statului în care
funcţionează piaţa respectivă. Se consideră
că debitorul se află în statul în care acesta are
reşedinţa obişnuită sau, după caz, sediul
social la data încheierii contractului de
ipotecă mobiliară36. Condiţiile de validitate,
publicitatea şi efectele ipotecii asupra
resurselor minerale, petrolului sau gazelor ori
asupra unei creanţe rezultate din vânzarea
acestora la sursă, care se naşte de la data
extragerii bunurilor sau de la data la care
sumele obţinute din vânzare sunt virate în
cont, sunt supuse legii locului unde se află
exploatarea37. Ipoteca înregistrată potrivit
legii locului unde se află bunul îşi conservă
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2011
86
to the law applicable at the date and in the
place where they accomplish, bring the
completion according to which this law will
be applied except for the case when it is
stipulated differently, by special
stipulations71. In report to this regulation, we
specify that the advertising measures should
be accomplished either for the birth of the
real right, or to make it opposable to the
thirds72.
As we have shown at the beginning
of this study, the new Civil Code adds
another section to the conflict norms in
matter of goods – the 7th section – where
there are regulated aspects of international
private law regarding the chattel mortgages
by adapting, in order to respond to the new
economical realities, to some stipulations of
the 6th Title – Juridical System of the Real
Chattel Guarantees of Law no. 99/1999
regarding some measures for accelerating the
economical reform. The foreign origin
element in the chattel mortgage field may
consist of the fact that one of the parties of
the chattel mortgage contract is a foreign
natural person or juridical entity, of the fact
that, during the contract development, the
parties change their domicile or their
headquarters or that the good affected to the
guarantee was initially abroad and it is
subsequently brought to Romania etc73.
Thus, according to art. 2627, the validity
conditions, the advertising and the effects of
the chattel mortgage are liable to the law of
the place where the good is when concluding
the chattel mortgage contract74. However, the
regulation of the new Civil Code shows that,
by an exception from the stipulations of art.
2635, it is applied the law of the place where
the debtor is, for: a) a tangible chattel that,
according to its destination, is used in many
states, if it is not stipulated differently, by
special stipulations, b) a intangiblechattel or
c) a negotiable value title that is not owned
by the creditor75. In case of the actions, the
social parties and the obligations have the
law of the organic status of the emitting one
applied, except for the case when these value
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2011
rangul de prioritate în alt stat, dacă au fost
îndeplinite şi formele de publicitate
prevăzute de legea acestui stat: a) înainte să
înceteze rangul de prioritate dobândit potrivit
legii aplicabile la data constituirii ipotecii;
b) în termen de cel mult 60 de zile de la data
la care bunul a intrat în statul respectiv sau în
termen de cel mult 15 zile de la data la care
creditorul a cunoscut acest fapt38. Aceste
dispoziţii se aplică şi în cazul în care ipoteca
a fost înregistrată potrivit legii locului unde
se află debitorul. Cu toate acestea, ipoteca
mobiliară nu va fi opozabilă terţului care a
dobândit cu titlu oneros un drept asupra
bunului fără să fi cunoscut existenţa ipotecii
mobiliare şi mai înainte ca aceasta să fi
devenit opozabilă potrivit aspectelor
menţionate mai sus. Totodată, dacă legea
străină care reglementează rangul ipotecii
mobiliare nu prevede formalităţi de
publicitate şi bunul nu este în posesia
creditorului, ipoteca mobiliară are rang
inferior ipotecii asupra unei creanţe
constând într-o sumă de bani plătibilă în
România şi ipotecii asupra unui bun mobil
corporal, care a fost constituită atunci când
bunul se afla în România sau asupra unui
titlu negociabil. Cu toate acestea, ipoteca
mobiliară îşi conservă rangul de prioritate,
dacă este înregistrată, potrivit legii române,
înaintea constituirii ipotecii menţionate
anterior. De asemenea, noul Cod Civil arată
că dispoziţiile de drept internaţional privat
referitoare la publicitate şi efectele acesteia,
sunt aplicabile, în mod corespunzător, ţinând
seama de natura bunurilor mobile, şi
operaţiunilor asimilate, potrivit legii, ipotecii
mobiliare39.
În condiţiile actuale în care activitatea
persoanelor fizice şi a celor juridice se
desfăşoară nu doar în cadrul intern al unui
stat, înăuntrul frontierelor acestuia, ci şi în
cadrul vieţii internaţionale, asistăm la
naşterea unor raporturi juridice în care părţi
sunt aceste persoane fizice sau/şi juridice şi
în care unul sau mai multe elemente sunt
străine. Astfel, alături de raporturile juridice
cărora le sunt aplicabile normele de drept
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2011
87
titles are transacted on an organized market,
a case where it is applied the law of the state
where the respective market works. It is
considered that the debtor is in the state
where he has his usual residence or,
depending on the case, the social
headquarters since the date of concluding the
chattel mortgage contract76. The validity
conditions, the advertising and the effects of
the mortgage on the mineral resources, oil or
gases or on a claim resulted from selling
them to the source, that is born since the date
of extracting the goods or since the date
when the sums obtained from the sale are
veered in the account, are liable to the law of
the place where the exploitation is77. The
mortgage recorded according to the place
where the good is, keeps its prior rank in
another state, if the advertising types
stipulated by the law of this state have been
accomplished: a) before the stopping of the
prior rank gained according to the applicable
law when constituting the mortgage; b) in a
maximum 60 days term since the good has
entered in the respective state or in a
maximum 15 days term since the creditor has
known this fact78. These stipulations are also
applied if the mortgage was registered
according to the law of the place where the
debtor is. However, the chattel mortgage will
not be opposable to the third that has gained
by onerous title a right on the good, without
knowing the existence of the chattel
mortgage and before it has become
opposable according to the aspects
mentioned above. At the same time, if the
foreign law regulating the rank of the chattel
mortgage does not stipulate advertising
formalities and the good is not in the
creditor’s possession, the chattel mortgage
has an inferior rank on a claim consisting of
a money amount payable in Romania and on
the mortgage on a tangible chattel that was
constituted when the good was in Romania
or on a negotiable title. However, the chattel
mortgage keeps its prior rank, if it is
registered, according to the Romanian law,
before constituting the mortgage
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2011

intern, există şi raporturi juridice, care aparsubsequently mentioned. Also, the new Civil
în urma relaţiilor internaţionale, unde nu mai Code shows that the stipulations of private
apare ca suficientă aplicarea legii interne international law referring to advertising and
respectivului raport juridic40. its effects are applicable correspondingly,
Asemenea raporturi juridice pot considering the nature of the chattel and of
apărea şi cu privire la bunuri iar normele the assimilated operations, according to the
conflictuale care procedează la soluţionarea law, to the chattel mortgage79.
conflictelor de legi în acest domeniu până la In the current conditions where the
apariţia noului Cod Civil erau prevăzute doar activity of the natural persons and of the
de Legea nr. 105/1992. Noul Cod Civil, juridical entities develops not only in the
văzut ca şi un instrument modern de inside frame of a state, inside its frontiers,
reglementare, adaptat realităţilor social- but also in frame of the international life, we
economice actuale, a promovat însă o assist to the birth of certain juridical reports
concepţie monistă de reglementare a where the parties are these physical persons
raporturilor de drept privat intr-un singur codor/and natural entities where one or more
elements are foreign. Thus, next to the
astfel încât şi aspectele de drept internaţional
privat, inclusiv cele privind bunurile, ce fac juridical reports to which we apply the intern
actualmente obiectul unei legi distincte, au law norms, there are also juridical reports
fost cuprinse în această nouă reglementare, that appear as a result of the international
care, în parte, a păstrat modul de relations, where the application of the intern
reglementare a legii aplicabile bunurile, dar law to the respective juridical report is not
care a procedat şi la modificări şi completări enough anymore80.
şi, mai mult, a introdus o nouă secţiune Such juridical reports may appear
privind ipotecile mobiliare acordând, în acest also regarding the goods and the conflict
fel, o atenţie specială noi viziuni de norms proceeding to the solving of the law
reglementare a garanţiilor. conflicts in this field until the appearance of
Deşi noul Cod Civil conţine în materia the new Civil Code were stipulated only by
legii aplicabile bunurilor anumite aspecte careLaw no. 105/1992. The new Civil Code, also
puteau avea o reglementare mult mai precisă, seen as a modern regulating tool, has
care să înlăture eventuale controverse şi promoted a monist conception of regulating
interpretări diferite, legiuitorul a optat, în cele
the reports of private law in only one code so
mai multe rânduri, pentru păstrarea soluţiilor that the aspects of private international law,
tradiţionale privind legea aplicabilă chestiunilor
inclusively the ones regarding the goods, that
legate de bunuri. Totodată, dispoziţiile de drept
are actually the object of a different law,
internaţional privat privind bunurile din noul were contained in this new regulation that
Cod Civil au meritul de a fi procedat la o mai has partially kept regulating way of the law
bună grupare a normelor conflictuale în applicable to the goods, but that proceeded
această materie şi de a fi reglementat aspecte also to changes and completions and,
necuprinse până atunci în Legea nr. 105/1992. moreover, it has introduced a new section
regarding the chattel mortgage by paying
Bibliografie thus special attention to the new vision of
regulating the guarantees.
Even if the new Civil Code contains, in
Gh. Beleiu, Drept civil român, Casa de the matter of the law applicable to the goods,
Editură şi Presă „Şansa”, Bucureşti, 1995. certain aspects that could have a much more
R. B. Bobei, Calificarea şi conflictul specific regulation that could remove the
de calificări în dreptul internaţional privat, eventual controversies and different
Editura All Beck, Bucureşti, 2005. interpretations, the legislator has chosen most

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2011
88
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2011
I. Chelaru, Gh. Gheorghiu, Drept
internaţional privat, Editura C.H. Beck,
Bucureşti, 2007.
Fl. Ciutacu, Drept internaţional privat,
Editura Themis Cart, Bucureşti, 2005.
N. Diaconu, Drept internaţional
privat, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2008.
I. Filipescu, Dreptul civil - Dreptul de
proprietate şi alte drepturi reale, Editura
Actami, Bucureşti, 1998.
I.Filipescu, A. Filipescu, Tratat de
drept internaţional privat, Editura Universul
Juridic, Bucureşti, 2005.
A. Fuerea, Drept internaţional privat,
Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2008.
D. Lupaşcu, Drept internaţional
privat, Editura Universul Juridic, Bucureşti,
2008.
Fr. Melin, Droit international privé,
Gualino éditeur, Paris, 2005.
M. Mihăilă, Elemente de drept
internaţional public şi privat, Editura All
Beck, Bucureşti, 2001.
D. Al. Sitaru, Drept internaţional
privat, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000.
L. M. Trocan, Studii de drept
internaţional privat, Editura Academica
Brâncuşi, Târgu-Jiu, 2010.
O. Ungureanu, C. Jugastru, Manual de
drept internaţional privat, Editura All Beck,
Bucureşti, 1999.
O. Ungureanu, C. Munteanu, Tratat de
drept civil, Editura Hamangiu, Bucureşti,
2008.
Legea nr. 105/1992 cu privire la
reglementarea raporturilor de drept
internaţional privat.
Legea nr.287/2009 privind Codul civil
publicată în Monitorul Oficial al României
Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009.
Convenţia Naţiunilor Unite asupra
Dreptului Mării de la Montego-Bay din
1982.
Convenţia UNIDROIT privind
bunurile culturale furate sau exportate ilegal
adoptată la Roma în 1995.
Convenţia asupra măsurilor ce
urmează a fi luate pentru interzicerea şi
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2011
89
of the times to keep the traditional solutions
regarding the law applicable to the problems
related to the goods. At the same time, the
stipulations of international private law
regarding the goods in the new Civil Code have
proceeded to a better grouping of the conflict
norms in this matter and have regulated aspects
that were not contained until then in Law no.
105/1992.
Bibliography
Gh. Beleiu, Romanian Civil Law,
“Şansa” Publishing House, Bucharest, 1995.
R. B. Bobei, Qualification and
Qualification Conflict in International
Private Law, All Beck Press, Bucharest,
2005.
I. Chelaru, Gh. Gheorghiu, International
Private Law, C.H. Beck Press, Bucharest,
2007.
Fl. Ciutacu, International Private Law,
Themis Cart Press, Bucharest, 2005.
N. Diaconu, International Private Law,
Lumina Lex Press, Bucharest, 2008.
I. Filipescu, Civil Law – Property Law
and Other Real Rights, Actami Press,
Bucharest, 1998.
I.Filipescu, A. Filipescu, International
Private Law Treaty, Juridical Universe Press,
Bucharest, 2005.
A. Fuerea, International Private Law,
Juridical Universe Press, Bucharest, 2008.
D. Lupaşcu, International Private Law,
Juridical Universe Press, Bucharest, 2008.
Fr. Melin, Droit international privé,
Gualino éditeur, Paris, 2005.
M. Mihăilă, Elements of International
Public and Private Law, All Beck Press,
Bucharest, 2001.
D. Al. Sitaru, International Private Law,
Lumina Lex Press, Bucharest, 2000.
L. M. Trocan, International Private Law
Studies, Academica Brâncuşi Press, Târgu-
Jiu, 2010.
O. Ungureanu, C. Jugastru,
International Private Law Handbook , All
Beck Press, Bucharest, 1999.
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2011

împiedicarea operaţiunilor ilicite de import, O. Ungureanu, C. Munteanu, Civil Law

export şi transfer de proprietate al bunurilor Treaty, Hamangiu Press, Bucharest, 2008.
culturale de la Paris din 1970. Law no. 105/1992 regarding the
Convenţia UNIDROIT privind regulation of the international private law
bunurile culturale furate sau exportate ilegal reports.
de la Roma din 1995. Law no. 287/2009 regarding the Civil
www.univnt.ro/rezumate_doctorat/ind Code published in the Romanian Official
ex.php? Gazette, Part I, no. 511 from July, 24th 2009.
The United Nations Convention on Sea
Law in Montego-Bay from 1982.
The UNIDROIT Convention regarding
the stolen or illegally exported goods
adopted in Rome in 1995.
The Convention on the measures that are
to be taken in order to forbid and stop the
illicit operations of import, export and
property transfer of the cultural goods in
Paris from 1970.
The UNIDROIT Convention regarding
the cultural goods stolen or illegally exported
from Rome in 1995.
www.univnt.ro/rezumate_doctorat/index
.php?

1
În continuare ne vom referi la Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional
privat folosind sintagma Legea nr. 105/1992.
2
Expunerea de motive a Ministerului de Justiţie privind Legea pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009
privind Codul civil. (www.just.ro).
3
Doctrina a definit bunul ca fiind valoarea economică ce este utilă pentru satisfacerea nevoii materiale sau
spirituale a omului şi care este susceptibilă de apropiere sub forma unui drept patrimonial. (Gh. Beleiu, Drept
civil român, Casa de Editură şi Presă „Şansa”, Bucureşti, 1995, p. 90). Sunt bunuri, în sens restrâns, lucrurile
care pot fi obiecte de drepturi şi obligaţii patrimoniale, precum şi operele de creaţie intelectuală şi energia de
orice fel, în măsura în care pot fi obiect de drepturi şi obligaţii patrimoniale. În sens larg prin bunuri se înţeleg
atât lucrurile, operele de creaţie intelectuală şi energia de orice fel, ca obiect ale drepturilor şi obligaţiilor
patrimoniale, cât şi drepturile patrimoniale şi acţiunile privitoare la bunurile în accepţiunea restrânsă. Drepturile
patrimoniale sunt drepturile reale privind imobilele şi mobilele, precum şi drepturile de creanţă. (I. Filipescu, A.
Filipescu, Tratat de drept internaţional privat, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2005, p. 292).
4
Expunere de motive a Ministerului de Justiţie privind Legea pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind
Codul civil. (www.just.ro).
5
Distincţia terminologică pe care atât Legea nr. 105/1992, cât şi dispoziţiile noului Cod Civil o realizează între
locul unde bunurile „se află” şi cel unde acestea „sunt situate” se explică prin aceea că prima noţiune priveşte
bunurile mobile, iar a doua pe cele imobile. (D. Al. Sitaru, Drept internaţional privat, Editura Lumina Lex,
Bucureşti, 2000, p. 189).
6
Aplicarea legii situaţiei bunurilor – lex rei sitae- este o soluţie de tradiţie în dreptul român, fostul art. 2, alin. 1
din Codul Civil, în prezent abrogat prin Legea nr. 105/1992, prevedea această soluţie printr-o normă conflictuală
unilaterală formulată astfel: „Numai imobilele aflate în cuprinsul teritoriului României sunt supuse legilor
române, chiar când ele se posedă de străini,,. (D. Al. Sitaru, op. cit., p. 190). Legea statului pe teritoriul căruia se
găseşte bunul reglementează aspecte precum: clasificarea bunurilor, bunurile care se află sau nu în circuitul civil,
drepturile reale care pot exista asupra bunurilor, precum şi calificarea acestor drepturi, condiţiile de existenţă a
drepturilor reale, regimul juridic al dreptului de proprietate şi al celorlalte drepturi reale, mijloacele de apărare a
dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale etc. (A. Fuerea, Drept internaţional privat, Editura
Universul Juridic, Bucureşti, 2008 , p. 176).

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2011
90
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2011

7
Statutul real este definit ca fiind ansamblul drepturilor reale asupra bunurilor privite ut singuli sau ca
universalitate. (N. Diaconu, Drept internaţional privat, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2008, p. 261). Prin
statut real se înţelege ansamblul normelor juridice care alcătuiesc regimul juridic aplicabil bunurilor. (D.
Lupaşcu, Drept internaţional privat, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2008, p. 152).
8
Un stat nu poate admite ca un bun aflat pe teritoriul său, în special terenurile şi clădirile, să fie reglementate de
o lege străină. (A. Fuerea, op. cit., p. 175). Excepţie de la această regulă fac bunurile ce aparţin statului străin în
virtutea principiului imunităţii statului şi a bunurilor sale în baza căruia un stat, în ceea ce priveşte statutul său
juridic şi bunurile sale, nu poate fi supus legilor şi jurisdicţiei unui alt stat potrivit regulii par in parem non habet
imperium – egalul asupra egalului nu are autoritate -. Regimul juridic al bunurilor unui stat străin este stabilit de
legea statului căruia îi aparţin. (I. Filipescu, A. Filipescu, op. cit., p. 306).
9
I. Chelaru, Gh. Gheorghiu, Drept internaţional privat, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2007, p. 304.
10
Punctul de legătură pentru aceste raporturi juridice care au ca obiect drepturi reale îl formează locul situării
bunurilor. (Fl. Ciutacu, Drept internaţional privat, Editura Themis Cart, Bucureşti, 2005, p. 87).
11
Art. 3, alin. 2 din Codul Civil francez stipulează că imobilele situate în Franţa, chiar şi cele posedate de străini
sunt guvernate de legea franceză. Această regulă a fost extinsă de jurisprudenţă şi la imobilele posedate de
cetăţenii francezi în străinătate în sensul cârmuirii bunurilor imobile de legea locului situării acestora. (Fr.
Melin, Droit international privé, Gualino éditeur, Paris, 2005, p.183).
12
Trebuie spus că bunurile considerate un tot, o universalitate, uneori nu sunt guvernate de lex rei sitae.
Universalităţile de bunuri derivate din moştenire aparţinând unei persoane fizice sunt supuse legii aplicabile
succesiunii, în timp ce transmisiunile de bunuri în universalitate între persoane juridice sunt supuse legii
personale a persoanei juridice reorganizate.(O. Ungureanu, C. Jugastru, Manual de drept internaţional privat,
Editura All Beck, Bucureşti, 1999, p. 123).
13
I. Filipescu, A. Filipescu, op. cit., p. 294. Cu privire la imobile jurisprudenţa anglo-saxonă a extins
aplicabilitatea lui lex rei sitae şi cu privire la capacitatea părţilor contractante şi forma contractului. În sistemul
european de drept internaţional privat lex situs nu poate guverna toate elementele contractuale, forma
contractului fiind supusă regulii locus regit actum, iar capacitatea părţilor de a contracta fiind guvernată de legea
personală. (R. B. Bobei, Calificarea şi conflictul de calificări în dreptul internaţional privat, Editura All Beck,
Bucureşti, 2005, p. 257).
14
Din punct de vedere juridic art. 76, alin. 1 din Convenţia Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării din 1982
arată că platoul continental al unui stat riveran cuprinde fundul mării şi subsolul regiunilor submarine situate
dincolo de marea sa teritorială, pe toată întinderea prelungirii naturale a teritoriului terestru al acelui stat până la
limita externă a marginii continentale sau până la o distanţă de 200 de mile marine de la liniile de bază de la care
se măsoară lăţimea mării teritoriale, atunci când limita exterioară a marginii continentale se află la o distanţă
inferioară.
15
Argumentele care susţin teoria potrivit căreia calificarea se realizează după lex fori sunt următoarele: normele
dreptului internaţional privat sunt norme naţionale, care aparţin sistemului de drept al instanţei; calificarea este o
etapă intermediară în aplicarea normei conflictuale, iar calificarea primară influenţează soluţia litigiului, dacă nu
s-ar face calificarea după legea forului, ar însemna că forul nu are nici un control asupra aplicării legii străine,
ceea ce nu ar putea fi admis. (M. Mihăilă, Elemente de drept internaţional public şi privat, Editura All Beck,
Bucureşti, 2001, p. 207).
16
D. Lupaşcu, op. cit., p. 154.
17
Teza patrimoniului de afectaţiune a apărut la începutul secolului al XX lea în Germania iar ideea centrală a
acestei teorii rezidă în faptul că unitatea drepturilor şi obligaţiilor constituite ca o universalitate nu depinde de
apartenenţa la o anumită persoană, ci de scopul sau afectaţiunea pe care titularul le-a dat-o acestora. Instituţia tip
în care proprietatea afectată unui scop îşi are locul cel mai potrivit este fundaţia. (O. Ungureanu, C. Munteanu,
Tratat de drept civil, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2008, p. 20, 298).
18
Conform art. 2 din Convenţia UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal adoptată la
Roma în 1995, prin bunuri culturale se înţelege bunurile care, cu titlu religios sau laic, prezintă importanţă pentru
arheologie, preistorie, istorie, literatură, artă sau ştiinţă şi care aparţin uneia dintre categoriile enumerate în anexa
la prezenta convenţie. Art. 3, alin. 2 din aceeaşi convenţie stipulează că un bun cultural provenit din săpături
ilicite şi reţinut ilicit este considerat ca fiind furat iar art. 5, alin. 2 arată că un bun cultural exportat temporar de
pe teritoriul statului solicitant în scopuri cum ar fi: expoziţii, cercetare sau restaurare, în baza unei autorizaţii
eliberate potrivit legislaţiei sale, care reglementează exportul de bunuri culturale în vederea protejării
patrimoniului său cultural, şi care nu a fost înapoiat conform condiţiilor acelei autorizaţii, este considerat ca fiind
exportat ilegal.
19
Art. 2615, alin. 3 din Noul Cod Civil.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2011
91
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2011

20
„Dispoziţiile prezentei cărţi sunt aplicabile în măsura în care convenţiile internaţionale la care România este
parte, dreptul Uniunii Europene sau dispoziţiile din legile speciale nu stabilesc o altă reglementare”.
21
Art. 2616, alin. 1 din noul Cod Civil.
22
Art. 2616, alin. 2 din noul Cod Civil.
23
Analiza dispoziţiilor Codului Civil în vigoare permite definirea uzucapiunii ca fiind prescripţia prin care se
dobândeşte dreptul real, acest drept dobândindu-se prin efectul posedării lucrului un timp determinat, astfel încât
starea de fapt se transformă în stare de drept. Prin uzucapiune poate fi dobândit orice bun imobil care se găseşte
în circuitul civil, adică este inalienabil. Bunul mobil poate fi revendicat. Acţiunea în revendicare a acestora este
imprescriptibilă, ca şi pentru imobile. Dar posesorul nu poate invoca prescripţia achizitivă la mobile, ci numai la
imobile. (I. Filipescu, Dreptul civil - Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale, Editura Actami, Bucureşti,
1998, p. 250-251). Art. 1909, alin. 1 din Codul Civil în vigoare la acest moment arată că lucrurile mişcătoare se
prescriu prin faptul posesiei lor, fără să fie trebuinţă de vreo scurgere de timp.
24
Vezi în acest sens L. M. Trocan, Studii de drept internaţional privat, Editura Academica Brâncuşi, Târgu-
Jiu, 2010, p. 33-43.
25
Art. 2617, alin. 1 din noul Cod Civil.
26
Art. 2618 din noul Cod Civil.
27
Titlurile de valoare cuprind: valorile mobiliare (acţiunile, obligaţiunile), titlurile reprezentative ale mărfurilor
(conosamentul, recipisa de depozit, etc.), titlurile de credit sau efectele de comerţ (cambia, biletul la ordin,
cecul). (N. Diaconu, op. cit., p. 269).
28
Art. 57 din Legea nr. 105/1992.
29
Art. 2623, alin. 1 din noul Cod Civil.
30
Art. 2623, alin. 2 din noul Cod Civil.
31
Art. 2621, alin. 1 din noul Cod Civil.
32
I. Chelaru, Gh. Gheorghiu, op. cit., p. 307.
33
www.univnt.ro/rezumate_doctorat/index.php?dir=Drept%2F...ilie...
34
Ipoteca mobiliară poate avea ca obiect creanţele născute din contractul de vânzare, de locaţiune sau din orice
alt act cu privire la un bun, cele născute din contractul de asigurare, creanţele constatate prin titluri nominative,
la ordin sau la purtător, conturi bancare, acţiuni şi părţi sociale, drepturi de proprietate intelectuală, petrolul,
gazul natural şi celelalte resurse minerale ce urmează a fi extrase, efectivele de animale, pădurile ce urmează a fi
tăiate etc. (Art. 2389 din noul Cod Civil).
35
Art. 2628, alin 1 din noul Cod Civil.
36
Art. 2628, alin 2 din noul Cod Civil.
37
Art. 2629 din noul Cod Civil.
38
Termenele se calculează, după caz, de la data la care debitorul îşi stabileşte reşedinţa obişnuită ori, după caz,
sediul social în statul respectiv sau de la data la care creditorul a cunoscut acest fapt. (Art. 2630, alin. 2 din noul
Cod Civil).
39
Pentru determinarea legii aplicabile se ia în considerare data încheierii operaţiunii asimilate ipotecii mobiliare.
(Art. 2632, alin. 2 din noul Cod Civil).
40
L. M. Trocan, op. cit., p. 20.
41
Hereinafter, we will refer to Law no. 105/1992 regarding the regulation of the reports of private international
law by using the Law no. 105/1992 collocation.
42
The preamble of the Ministry of Justice regarding the Law for applying Law no. 287/2009 regarding the Civil
Code. (www.just.ro).
43
The doctrine has defined the good as being the economical value useful for satisfying the human material or
spiritual need and that is susceptible of closeness as a patrimonial right. (Gh. Beleiu, Romanian Civil Law,
“Şansa” Publishing House, Bucharest, 1995, p. 90). In a restraint sense, there are goods that may be the objects
of patrimonial rights and obligations, and also the works of intellectual creation and the energy of any kind, as
long as they may be an object of patrimonial rights and obligations. In a large sense, we mean both the things,
the works of intellectual creation and the energy of any kind, as an object of the patrimonial rights and
obligations, and also the patrimonial rights and the actions regarding the goods in the restraint acceptation. The
patrimonial rights are real rights regarding the real estate and the chattels, and also the claiming rights. (I.
Filipescu, A. Filipescu, International Private Law Treaty, Juridical Universe Press, Bucharest, 2005, p. 292).
44
A preamble of the Ministry of Justice regarding the Law for applying Law no. 287/2009 regarding the Civil
Code. (www.just.ro).
45
The terminological distinction accomplished both by Law no. 105/1992, and by the stipulations of the new
Civil Code between the place where the goods “are placed” and the one they are “situated: is explained by the

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2011
92
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2011

fact that the first notion refers to the chattel and the second one, to the real estate. (D. Al. Sitaru, International
Private Law, Lumina Lex Press, Bucharest, 2000, p. 189).
46
The application of the law of the goods situation – lex rei sitae- is a traditional solution in the Romanian law,
and the former art. 2, paragraph 1 of the Civil Code, currently abrogated by Law no. 105/1992, stipulated this
solution by a unilateral conflict norm formulated thus: “Only the real estate placed on Romania’s territory are
liable to the Romanian laws, even if they are owned by foreigners“. (D. Al. Sitaru, op. cit., p. 190). The law of
the state on whose territory there is the good regulates aspects such as: the goods classification, the goods that
are or that are not in the civil circuit, the real rights that may exist on the goods, and also the qualification of
these rights, the existence conditions of the real rights, the juridical system of the property right and of the other
real rights, the protecting means of the property right and of the other real rights etc. (A. Fuerea, International
Private Law, Juridical Universe Press, Bucharest, 2008 , p. 176).
47
The real status is defined as being the ensemble of the real rights on the goods regarded as ut singuli or as a
universality. (N. Diaconu, International Private Law, Lumina Lex Press, Bucharest, 2008, p. 261). By real
status, we mean the ensemble of the juridical norms composing the juridical system applicable to the goods. (D.
Lupaşcu, International Private Law, Juridical Universe Press, Bucharest, 2008, p. 152).
48
A state cannot allow a good placed on its territory, especially the lots and the buildings, to be regulated by a
foreign law. (A. Fuerea, op. cit., p. 175). Except for the goods belonging to the foreign state under the principle
of state immunity and of its goods based on which a state, regarding its juridical status and its goods, cannot be
liable to the laws and to the jurisdiction of another state according to the par in parem non habet imperium rule
– equal has no authority on the equal -. The juridical system of the goods of a foreign state is established by the
law of the state to which they belong. (I. Filipescu, A. Filipescu, op. cit., p. 306).
49
I. Chelaru, Gh. Gheorghiu, International Private Law, C.H. Beck Press, Bucharest, 2007, p. 304.
50
The connection point for these juridical reports having real rights as an object is formed by the place of
situating the goods. (Fl. Ciutacu, International Private Law, Themis Cart Press, Bucharest, 2005, p. 87).
51
Art. 3, paragraph 2 of the French Civil Code stipulates that the real estate situated in France, even the ones
owned by foreigners are governed by the French law. This rule has been extended by the jurisprudence also to
the real estate owned by the French citizens abroad, in the sense of leading the real estate according to the law of
the place of situating them. (Fr. Melin, Droit international privé, Gualino éditeur, Paris, 2005, p.183).
52
We should say that the goods considered as a whole, universality, are not always governed by lex rei sitae. The
universalities of goods derived from the inheritance belonging to a natural person are liable to the law applicable
to the succession, while the transmissions of goods in universality between the juridical entities are liable to the
personal law of the reorganized juridical person. (O. Ungureanu, C. Jugastru, International Private Law
Handbook, All Beck Press, Bucharest, 1999, p. 123).
53
I. Filipescu, A. Filipescu, op. cit., p. 294. Regarding the real estate, the Anglo-Saxon jurisprudence has
extended the applicability of lex rei sitae related to the capacity of the contracting parties and to the form of the
contract. In the European system of private international law, lex situs cannot govern all the contract elements, as
the contract form is liable to the locus regit actum rule, and the capacity of the parties to contract is governed by
the personal law. (R. B. Bobei, Qualification and Qualification Conflict in International Private Law, All
Beck Press, Bucharest, 2005, p. 257).
54
From the juridical viewpoint, art. 76, paragraph 1 of the United Nations Convention on the Sea Law from 1982
shows that the continental plateau of a riverside state contains the bottom of the sea and the subsoil of the
submarine areas situated beside its territorial sea, on the whole extension of the natural prolongation of the
terrestrial territory of that state to the outside limit of the continental border or to a distance of 200 sea miles
from the basic lines from where we measure the width of the territorial sea, when the outside limit of the
continental border is placed at an inferior distance.
55
The arguments supporting the theory according to which the qualification is accomplished according to lex fori
are the following ones: the norms of the private international law are national norms belonging to the law system
of the instance; the qualification is an intermediary stage in applying the conflict norms and the primary
qualification influences the litigation solution, if the qualification was not accomplished according to the forum
law, it would mean that the forum had no control on the application of the foreign law, a fact that could not be
allowed. (M. Mihăilă, Elements of International Public and Private, All Beck Press, Bucharest, 2001, p. 207).
56
D. Lupaşcu, op. cit., p. 154.
57
The thesis of the patrimony of affectation appeared at the beginning of the 20th century in Germany and the
central idea of this theory resides in the fact that the unity of the rights and obligations constituted as universality
does not depend on the membership to a certain person, but on the purpose or the affectation the holder gave

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2011
93
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2011

them. The standard institution where the property affected to a purpose has the most adequate place is the
foundation. (O. Ungureanu, C. Munteanu, Civil Law Treaty, Hamangiu Press, Bucharest, 2008, p. 20, 298).
58
According to art. 2 of the UNIDROIT Convention regarding the stolen or illegally exported cultural goods,
adopted at Rome in 1995, by cultural goods we mean the goods that, with a religious or laic title, are important
for archaeology, prehistory, literature, art or science and belonging to one of the categories enumerated in the
annex of the present convention. Art. 3, paragraph 2 of the same convention stipulates that a cultural good
coming from illicit diggings and illicitly kept is considered as being stolen and art. 5, paragraph 2 shows that a
cultural good temporarily exported from the territory of the demanding state in purposes such as: exhibitions,
research or restoration, based on an authority released in order to protect its cultural patrimony that was not
given back according to the conditions of that authorization, is considered as being illegally exported.
59
Art. 2615, paragraph 3 of the new Civil Code.
60
“The stipulations of the current book are applicable as long as the international conventions Romania
participates to, the European Union law or the stipulations of the special laws do not establish another
regulation”.
61
Art. 2616, paragraph 1 of the new Civil Code.
62
Art. 2616, paragraph 2 of the new Civil Code.
63
The analysis of the stipulations of the valid Civil Code allows the defining of the usucaption as being the
prescription by means of which the real right is gained, as this right is gained by the effect of owning the thing
for a determined time, so that the state of fact changes into a state of law. By usucaption, we may gain any real
estate that is found in the civil circuit, namely it is inalienable. The chattel may be claimed. Their claiming action
is indefeasible, as for real estate. But the owner cannot invoke the acquisitive prescription to chattels, but only to
real estate. (I. Filipescu, Civil Law – Property Right and other Real Rights, Actami Press, Bucharest, 1998, p.
250-251). Art. 1909, paragraph 1 of the Civil Code valid at this moment shows that the moving things are
prescribed by their possession, without needing any time break.
64
In this sense, see L. M. Trocan, International Private Law Studies, Academica Brâncuşi Press, Târgu-Jiu,
2010, p. 33-43.
65
Art. 2617, paragraph 1 of the new Civil Code.
66
Art. 2618 of the new Civil Code.
67
The value titles contain: chattel values (actions, bonds), representative titles of the merchandises (consignment
note, deposit receipt, etc.), the credit titles or the commerce effects (the draft, the order ticket, the check). (N.
Diaconu, op. cit., p. 269).
68
Art. 57 of Law no. 105/1992.
69
Art. 2623, paragraph 1 of the new Civil Code.
70
Art. 2623, paragraph 2 of the new Civil Code.
71
Art. 2621, paragraph 1 of the new Civil Code.
72
I. Chelaru, Gh. Gheorghiu, op. cit., p. 307.
73
www.univnt.ro/rezumate_doctorat/index.php?dir=Drept%2F...ilie...
74
The chattel mortgage may have as an object the claims born from the sales contract, the location contract or
from any other document regarding a good, the ones born from the insurance contract, the claims found by
nominative titles, the order ones or the bearer ones, bank accounts, actions and social parties, intellectual
property rights, oil, natural gas and the other mineral resources that are to be extracted, the animals, the forests
that are to be cut etc. (Art. 2389 of the new Civil Code).
75
Art. 2628, paragraph 1 of the new Civil Code.
76
Art. 2628, paragraph 2 of the new Civil Code.
77
Art. 2629 of the new Civil Code.
78
The terms are calculated, depending on the case, since the debtor has established his usual residence or,
depending on the case, its social headquarters in the respective state or since the creditor has known this fact.
(Art. 2630, paragraph 2 of the new Civil Code).
79
For determining the applicable law, we consider the date of concluding the operation assimilated to the chattel
mortgage. (Art. 2632, paragraph 2 of the new Civil Code).
80
L. M. Trocan, op. cit., p. 20.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2011
94