1.1 - Grupul PT Calitatea ETICS - Ghid Sisteme Termoizolante

Ghid pentru aplicarea sistemelor
de termoizolaþie "ETICS"
External Thermal Insulation Composite Systems
Sisteme compozite pentru termoizolarea pereþilor exteriori
CUVANT INAINTE 1
1 INTRODUCERE 4
2 RECOMANDARI GENERALE 4
CUPRINS 3 ALCATUIRE 6
3.1 Elemente de fixare 6
3.2 Materialul termoizolant 6
3.3 Stratul de armare 6
3.4 Strat final 6
3.5 Schema de alcatuire 7
3.5.1 Reprezentarea schematica a sistemului finisat
cu tencuiala decorativa 7
3.5.2 Reprezentarea schematica a sistemului finisat
cu placaj ceramic 8
4 SUPRAFATA SUPORT 9
4.1 Verificari 9
4.2 Pregatirea suportului 9
4.2.1 Suport din zidarie. Masuri. 9
4.2.2 Beton. Masuri 10
4.2.3 Tencuieli si vopsele minerale. Masuri 10
4.3 Tolerante admisibile 11
5 PUNEREA IN OPERA 12
5.1 Zona de soclu, zona de stropire si zona de contact cu pamantul 12
5.1.1 Generalitati 12
5.1.2 Zona de soclu 12
5.1.3 Zona expusa stropirii 12
5.1.4 Placile termoizolante 12
5.1.5 Punerea in opera 13
5.1.5.1 Zona de trecere de la ETICS la zona de soclu 13
5.1.5.2 Zona inferioara a ETICS 13
5.2 Aplicarea adezivului 15
5.3 Fixarea placilor termoizolante 15
5.3.1 Lipirea placilor termoizolante 15
5.3.2 Corectarea neregularitatilor placilor termoizolante aplicate 18
5.3.3 Ancorarea mecanica a placilor termoizolante 19
5.3.3.1 Categorii de utilizare conform ETAG 014 19
5.3.3.2 Alegerea diblurilor 19
5.3.3.3 Moduri de ancorare 20
5.3.4 Procesul de gaurire pentru diblu 21
5.3.5 Numarul diblurilor 22
5.3.6 Scheme de ancorare 23
5.3.7 Montajul diblurilor la aplicarea sistemelor ceramice 24
Grupul Pentru Calitatea Sistemelor Termoizolante “ETICS”

5.3.8 Montarea diblurilor la aplicarea sistemelor cu vata minerala 24
5.4 Stratul de armare 24
5.4.1 Armarea diagonala 24
5.4.2 Protectia elementelor de fatada supuse
eforturilor mecanice extreme 25
5.4.3 Executia colturilor/marginilor/muchiilor 25
5.4.4 Aplicarea masei de spaclu pentru armare
si inglobarea plasei din fibra de sticla pentru armare 26
5.4.4.1 Sistem cu tencuiala si placi din polistiren 27
5.4.4.2 Sistem cu tencuiala si vata minerala 27
5.4.4.3 Sisteme ceramice 27
5.4.5 Armarea corecta a fatadelor 28
5.5 Realizarea elementelor decorative pentru fatade 29
5.5.1 Elemente decorative lipite 29
5.5.1.1 Profile decorative prefabricate si pre-grunduite 29
5.5.1.2 Profile decorative realizate in santier 29
5.5.2 Realizarea nuturilor 29
5.6 Stratul final de tencuiala decorative 29
5.6.1 Valoarea coeficientului de reflexie a luminii 29
5.6.2 Aplicarea tencuielii decorative 30
5.7 Sistemul ceramic 30
5.7.1 Aplicarea adezivului 30
5.7.2 Selectia diblurilor 30
5.7.3 Numarul de dibluri 30
5.7.4 Placi ceramice 30
5.7.5 Aplicarea placajelor ceramice 31
5.7.6 Rosturi elastice de eliminare a zonei placate 31
5.7.7 Rostuirea placajelor ceramice 32
6 DETALII PENTRU RACORDURI SI TERMINATII 33
Detaliul 1: Soclu necoplanar cu fatada, cu termoizolare a soclului 33
Detaliul 2: Soclu coplanar cu fatada, cu termoizolarea soclului 34
Detaliul 3: Racorduri inferioare la elemente de constructii
necoplanare cu fatada (Soclu necoplanar) 35
Detaliul 4: Racorduri cu placari preexistente a solurilor 36
Detaliul 5: Soclu coplanar cu fatada, cu termoizolarea soclului 37
Detaliul 6: Rost de dilatatie 38
Detaliul 7: Racord la cutia ruloului jaluzelei 39
Detaliul 8: Rost elastic de delimitare a zonei placate 40
ANEXA 1 (Scheme dibluire) 41
NORME DE CONSUM PENTRU LUCRARI DE TERMOIZOLATIE 46
REFERINTE GENERALE 58

CUVANT INAINTE
Izolarea termica a clădirilor reprezintă o provocare complexa care necesita o analiza

profunda, in special referitor la: aspectele fizice ale clădirii, aspectele economice ale
lucrării şi utilizării acesteia, cât şi aspectele ecologice.
Dorim ca structura pereţilor clădirilor noastre sa garanteze un nivel de temperatura

si umiditate constant, precum si cel mai redus nivel de zgomot in interiorul clădirii.
Desigur, acest lucru trebuie realizat având in vedere durabilitatea in timp si fără
cheltuieli substanţiale.
Când se discuta despre termoizolarea unei clădiri fie ea clădire existentă sau noua
trebuie sa se ţină cont de mai mulţi parametrii cu rol foarte important în ceea ce
priveşte funcţionalitatea şi aspectul acesteia şi anume :
Confortul termic
+ Rezistenţa mecanică
Aspectul final
Rezistenţa în timp
Rezistenţa la foc
De-a lungul timpului s-au încercat diverse soluţii de termoizolare pentru pereţii
exteriori ai clădirilor, fie prin folosirea unor materiale de constructie cu proprietati
termoizolante si cu capacitate portanta, fie prin placarea peretilor cu materiale
termoizolante.Cea mai eficienta solutie s-a dovedit a fi placarea peretilor exteriori
cu materiale termoizolante,mai exact acoperirea peretilor din sistemul anvelopa al
cladirii cu un strat de protectie termica numit sistem de termoizolatie.
Pentru ca protectia termica obtinuta prin aplicarea sistemului de termoizolatie sa
satisfaca toate cerintele, este foarte important modul de aplicare a sistemului.
In proportie de 40% rezultatul final este influentat de calitatea executiei .Lucrările
ar trebui executate doar de către specialisti, de oameni care au fost instruiti în acest
scop si care au inteles utilitatea unui astfel de sistem.
Prezenta lucrare a fost elaborata de catre .Grupul pentru Calitatea Sistemelor
Termoizolante ETICSw si reprezinta un ghid pentru aplicarea sistemelor.
In acest ghid sunt specificate cerintele de baza ce trebuie îndeplinite de catre
materialele din componenta unui termosistem, tehnologia de aplicare sistemului
precum si regulile ce trebuiesc respectate de catre personalul executant.
Materialul a fost elaborat in urma colaborarii dintre principalii producatori de
sisteme de termoizolatie din Romania si doreste a servi drept Norma de aplicare cu
caracter oficial.
1 Grupul Pentru Calitatea Sistemelor Termoizolante “ETICS”

Ghid pentru aplicarea sistemelor
de termoizolatie "ETICS"
'
External Thermal lnsulation Composite Systems
Sisteme compozite pentru termoizolarea pereţilor exteriori
EJor baumit.com

1 1ntrod ucere
Functionalitatea unei cladiri depinde in mod decisiv de calitatea termo si fonoizolatiei
precum si de estetica fatadei.
Pentru realizarea acesteia este necesara o concordanta perfecta intre elementele componente
ale sistemului, dar si o corecta proiectare si executie.
Elementele componente ale sistemului compozit de izolare termica la exterior (denumit in

continuare ETICS) sunt:
+ Adeziv;
+ Material termoizolant;
+ Dibluri;
+ Masa de spaclu pentru armare;
+ Plasa din fibra de sticla;
+ Accesorii ca de ex: profile de colt, profile de legatura, profile pentru rosturi de
dilatatie, benzi de etansare etc.);
+ Tencuiala decorativa, inclusiv amorsa si vopsea de protectie daca este cazul.
Daca proiectarea sau aplicarea nu este in conformitate cu produsele, sistemul si ghidul de
aplicare, atunci responsabilitatea revine proiectantului, respectiv executantului.
Garantia detinatorului de sistem se aplica numai in situatia in care proiectarea si executia

este conforma cu produsele, sistemul (inclusiv straturile de finisaj) si ghidul de aplicare.
Acest ghid de aplicare prezinta punerea in opera corecta a sistemului compozit de izolare
termica la exterior (ETICS) in conformitate cu standardele europene in vigoare si Ghidul de
Agrementare European pentru ETICS (ETAG 004).
2 Recomandari generale
Pentru o buna organizare de santier, este de asemenea importanta depozitarea

corespunzatoare a elementelor componente ETICS, in conformitate cu specificatiile tehnice
ale producatorului. Toate produsele vor fi depozitate fara a fi afectate de inghet, apa,
umiditate ridicata si influenta directa a radiatiilor solare.
Pe toata durata execuţiei, uscării şi întăririi, trebuie ca temperatura aerului, suportului şi

materialului să nu scadă scadă sub s•c (la tencuieli silicatice minim 7"C). De asemenea nu se
va lucra pe vânt puternic, sub acţiunea directă a razelor solare şi temperaturi peste 30"(, în
aceste situaţii se vor lua măsuri suplimentare de protecţie a faţadei. Condiţiile atmosferice
(ploaie sau ceaţă) pot influenţa negativ uscarea şi întărirea materialelor.

Montarea sistemului termoizolant nu va incepe inainte de:
+ Indepartarea foliilor de protectie a tocurilor de la ferestre si usi.

+ Toate suprafetele ce nu vor fi acoperite cu finisaj, cum sunt sticla, lemnul, aluminiu, sol bancuri,
trotuare, vorfi protejate cu foi ii corespunzatoare.
+ Tencuielile interioare si sapele sa fie finalizate si uscate.
+ Toate suprafetele orizontale cum ar fi aticele, coronamentele zidurilor, cornisele etc. vor fi
acoperite cu elemente de protectie, astfel incat sa impiedice infiltrarea apei in spatele sistemului
termoizolant in timpul si ulterior executiei.
Toate tocurile de ferestre si usi vor fi montate, precum si toate elementele ce penetreaza sistemul
cum sunt conducte, suporti etc.
+ Existenţa specificaţiilor (detaliilor) clare pentru toate racordurile si terminatiile sistemului.
+ Strapungerile in sistem u1termoizolant sa fie proiectate si executate astfel incat sa asigure etansa rea
corespunzatoare.
Verificarea suportului conform pct 4.1 şi pregătirea acestuia conform pct 4.2.
Verificarea, in cazul cladirilor vechi, a eliminarii umiditatii ascensionala, a sarurilor etc.
Este interzisa adaugarea de aditivi in oricare dintre elementele

sistemului.
La montarea schelei se va acorda o atentie deosebita ca
schela sa fie montata la o distanta corespunzatoare de fatada,
lungimea ancorelor sa fie corelata cu grosimea sistemului, iar
ancorele sa fie montate cu panta catre exterior.
Lucrarile nu vor fi demarate, daca schela nu este montata pe

o latura completa a fatadei.
Este absolut necesara protectia fatadei cu plasa, impotriva

factorilor atmosferici.
A 1
.----t>
Montarea schelei pe fatada

3 Alcătuire
Elementele principale ale sistemului compozit de izolare termica la exterior, sunt:
3.1 Elementele de fixare

Adezivul pentru lipirea placilor termoizolante trebuie sa fie un mortar uscat predozat,
aditivat, care sa adere la toate tipurile uzuale de materiale de constructie. Exceptie
fac peretii din lemn, cand se folosesc adezivi speciali. Fixarea suplimentară a plăcilor
termoizolante se realizează cu ajutorul diblurilor. Modul de dibluire se va face in functie
de tipul stratului suport, forma constructiei, materialul termoizolant.
• Vezi cap 5.3.3., dibluirea.
3.2 Materialul termoizolant

Polistirenul expandat si vata minerala sunt principalele materiale de termoizolatie. Vata
minerala utilizată este sub forma de placi de fatada sau la mele cu fetele tratate sau nu cu
produse speciale. Polistirenul extrudat poate fi utilizat numai pe zona de soclu, zona de
stropire şi zona de contact cu pământul.
e Vezi punctu/5. 7.
3.3 Stratul de arma re

Stratul de armare este realizat dintr-un mortar in care se inglobeaza unul sau doua straturi
de plasa din fibra de sticla. Se utilizeaza un mortar predozat aditivat. Armarea dubla este
necesara in zonele cu solicitari mecanice ridicate.
3.4 Stratfinal
Stratul final de finisaj asigura protectia sistemului impotriva intemperiilor si solicitarilor
mecanice, avand si rol decorativ, fiind alcatuit din:
Amorsa si tencuiala decorativa. Tencuiala decorativa poate sa fie un mortar

uscat predozat aditivat ce necesita o vopsire suplimentara sau poate fi si
gata preparata sub forma de pasta in galeti. Tencuiala decorativa are in
compozitie o serie de lianti, de la cei pe baza de polimeri pana la cei pe
baza de ciment-var. Daca este necesara o vopsire suplimentara, vopseaua
trebuie sa fie o componenta a sistemului si sa fie compatibila cu celelalte
componente din sistemul de termoizolaţie respectând toţi termenii de
calitate ceruti de grupul pentru calitatea sistemelor termoizolante ETICS
Folosirea amorsei se va face conform indicatiilor producatorului.
Finisare cu placaje ceramice, lipite cu mortar adeziv si rostuite cu chit
pentru placaje ceramice. Adezivul, chitul precum si placajele ceramice
trebuie sa fie componente ale sistemului si sa indeplineasca cerintele de
calitate ale grupului pentru calitatea sistemelor termoizolante ETICS.

3.5 Schema de alcatuire
3.5.1 Reprezentare schematică a sistemului finisat cu tencuială decorativă
Strat suport
Adeziv
Material termoizolant
Diblu
Strat de armare
Strat final
Figura 1 • Sistem termoizolant finisat cu tencuială decorativă

Mortar pentru rosturi

4 Suprafata suport
La construcţiile noi, stratul suport pentru lipirea placilor termoizolante trebuie sa fie realizat in
concordanta cu normele tehnologice in vigoare. Cu toate acestea, aplicatorul trebuie sa verifice
aptitudinea acestuia ca suport corespunzator. Cateva metode simple de verificare sunt descrise la
pct. 4.1.
La cladirile vechi verificarea suportului, ca si pregatirea acestuia este de mare importanta pentru
fixarea sistemului termoizolant. De aceea sistemele aplicate pe astfel de suporturi vor fi fixate prin
lipi re si dibluire. Aplicarea unei tencuieli de nivelare a suportului, face ca suportul sa intre in categoria
"suporturi tencuite" ce impune obligativitatea dibluirii.
Pregatirea suportului este necesara mai ales pentru cladirile vechi. Masurile ce trebuie efectuate sunt
descrise la pct. 4.2.
4. 1 Verificari
Verificarile uzuale ale suportului inainte de aplicarea sistemului de termoizolatie sunt:
Cu podul palmei (sau o carpa) se verifica daca exista praf,

• Testul de curatenie
eflorescente sau suprafata este nisipoasa.
Cu un obiect tare si ascutit se verifica daca suportul este

• Testul de zgariere
rezistent si capabil sa sustina sistemul de termoizolatie.
• Testul de umezi re Cu o bidinea se verifica absorbtia apei si umiditatea suportului.
Cu aparat de smulgere (portabil). Valoarea minimă este de 0,08

• Testul de smulgere N/mm 2 • Important la cladirile vechi, tencuieli vechi, suprafete
vopsite si fatadele tencuite.
Aceste verificari trebuie facu te in zone diferite pe toata suprafata prin sondaj.
4.2 Pregatirea suportului
4.2.1 Suport din zidarie. Masuri
SUPORT
MASURI
Tip Stare
Praf Periere
zidarie din:
Resturi de mortar Raschetare
Nivelare cu mortar adecvat intr-un strat
Caramida Denivelari, defecte de
(respectarea timpului de uscare). Test de
adancime
ade renta
Beton
Umed Se lasa sa se usuce
BCA (Ytong) Eflorescente Periere uscata si maturare
Indepartare, rezidire locala (respectare timp de
Boltari de beton Friabil, neportant
intarire)
Spalare cu jet de apa (max. 20 MPa) si detergent
Murdar, ulei, grasi mi
adecvat, clatire cu apa curata, se lasa sa se usce
9
8____
_,..
alcãtuire perete din:

4.3 Tolerante admisibile
Tabel T1 -Valori limita pentru abaterile de planeitate ale stratului suport
Abaterile limita in [mm]la o distanta de [m]

Referinţă
O, 1 pl 4a) lQa) >lQa)b)
Suprafaţă perete şi intradosuri

5 10 15 25 30
nefinisate
Suprafeţe fini sate 2 3 8
a)- Valorile intermediare pot fi obţinute prin interpelare liniară

b)- Valoare limită valabilă şi pentru distanţe mai mari de 15 m
Tabel T2- Toleranţe de planeitate ale stratului final
Abaterile limita in [mm]la o distanta de [m]

Domeniul de utilizare
100cm 250cm 400cm
Suprafaţă finisată 2 3 5
11
8____
_,..
5 Punerea in operă
1nainte de începerea lucrului, suprafaţa faţadei, unde seva monta sistemul, se va alin ia
orizontal şi vertical Toate suprafeţele care ramân vizibile, atât la partea superioara şi
inferioară a sistemului ETICS şi care nu sunt închise cu profile corespunzătoare, vor fi
protejate cu un strat de masă de şpaclu armată.
Stratul termoizolant trebuie inchis complet pentru a evita expunerea sistemului la
umezeală, insecte, rozătoare etc., sau în cazul unui incediu, la flacără directă.
5.1 Zona de soclu, zona de stropire şi zona de contact cu pământul
5. 1 . 1 Generalităţi
Trebuie acordată atenţie faptului că sistemul ETICS este expus unor solicitări mecanice
speciale şi unei umezeli sporite la bază şi la suprafaţa de contact cu pământul.
ln zona de soclu, în zonele expuse stropirilor şi în zona de contact cu solul trebuie
utilizate plăci termoizolante speciale.
5.1 .2 Zona de soclu

Zona de soclu este suprafaţa inferioară a faţadei supusă stropirii, delimitată
de suprafaţa terenului şi cu o fnalţime de minim 30 cm faţă de acesta. Din cauza
solicitărilor mecanice suplimentare şi a umezelii, în această zonă sunt necesare
măsuri suplimentare.
NOTA ade ploaie trebuie direcţionată dinspre faţadă prin măsuri constructive. De obicei
acestea se realizează prin rigofe. respectiv straturi de rupere a capifarităţii.
Pavefefe se vor face cu o pantă corespunzătoare (dinspre cladire) şi se vor separa de
construcţie.
5.1 .3 Zona expusă stropirii

Toate suprafeţele de intersecţie ale elementelor verticale cu cele orizontale (de ex.
balconul) vor fi considerate ca zone de stropire. Tn aceste zone se vor lua aceleaşi
măsuri ca in zona de soclu (execuţia la cap. 6).
5.1 .4 Plăcile termoizolante

Deasupra terenului, pentru termoizolaţia specială, se vor folosi plăci termoizolante
speciale pe toată înălţimea zonei de soclu (placi de polistiren expandat perimetral
EPS-P, sau placi de polistiren extrudat rugos XPS-R). Acestea pot intra pe o portiune
redusă in pământ (execuţia la cap. 6).

5.1.5 Punerea în operă
5.1.5.1 Zona de trecere de la ETICS la zona d e soclu
Tn această situaţie, se montează un profil de soclu cu grosime corespunzătoare plăcilor

utilizate la ETICS. Sub profil se vor monta plăci termizolante speciale cu o grosime mai mică,
pe o inaltime de cel putin 30 cm (detaliu 1, pag. 31).
Tn această situaţie, plăcile termoizolante speciale se montează în acelaşi plan cu plăcile

termoizolante ale faţadei. Stratul de arma re se aplică continuu peste ambele tipuri de plăci.
Stratul de finisaj al faţadei poate fi diferit de cel al soclu lui. (detaliu 2, pag.32)
Tn această situaţie, partea superioară a soclului se protejează cu elemente rezistente la

intemperii, etanşate corespunzător. (detaliu 3, pag. 33)
5.1.5.2 Zona inferioară a ETICS
Tn acest caz la partea inferioară a ETICS se va monta un profil de soclu cu grosime

corespunzătoare plăcilor utilizate la ETICS. Distanţa dintre profilul de soclu si teren trebuie sa
fie de cel puţin 3 cm. Apa de ploaie trebuie indepartată prin realizarea de trotuare cu pantă
dinspre faţadă sau rigole. (detaliu 4, pag. 34)
Plăcile termoizolante vor fi tăiate la 45 grade pe grosime la partea inferioară şi se vor acoperi
cu un strat de arma re protector. Stratul de armare şi stratul de finisaj trebuie aplicate pâna la
stratul suport (detaliu 5, pag. 35).
După uscarea stratu 1ui de finisaj trebuie aplicată o hid roizolaţie pe zona de contact cu pământul,
de exemplu o membrană bituminoasă, ce trebuie racordată cu stratul de hidroizolaţie al
construcţiei.
Dacă există termizolaţie sub nivelul solului, atunci stratul de armare şi stratul final vor ajunge
la 20- 30 cm sub nivelul terenului.
După uscarea stratului de finisaj trebuie aplicată o hidroizolaţie pe zona de contact cu pământul.
(vezi fig. 3)

Sisteme de termoizolatie
Tencuiala structurata
Strat de armare
Placa termoizolanta
Banda de etansare
Sin a de soei u
Tencuiala de soclu
Strat de armare
Placa termoizolanta
Placa de drenaj
--------------------~
j .
L)..
LI <J.
Figura 3 • Termoizolarea in zona soc/ului

5.2 Aplicarea adezivului
Adezivul trebuie aplicat pe conturul plăcii intr-un strat de aproximativ 5 cm şi in mijlocul plăcii,
trei puncte cu dimensiunea cel puţin cât o palmă. Cantitatea de adeziv depinde de planeitatea
suprafatei suport şi de grosimea stratului de adeziv (după ghidul de aplicare al producătorului).
Suprafaţa de aderare trebuie să fie de cel puţin 40% pentru sistemele finisate cu tencuiala
decorativă si cel puţin 60% pentru sistemele acoperite cu placi ceramice (vezi fig.4).
Pe plăcile de vată minerală trebuie aplicat anterior

lipirii, un strat subţire de adeziv cu ajutorul unui
fier de glet din inox. Acest lucru este necesar
pentru a spori aderenţa dintre vata minerală si
adeziv.
In cazul suprafeţelor
suport plane [definita la
cap.toleranţe], se recomanda utilizarea metodei
de lipire pe întreaga suprafaţa a plăcii, utilizând
pentru aplicarea adezivului un fier de glet din
inox cu dinţi de 1Ox1 Omm.
Figura4
5.3 Fixarea plăcilor termoizolante
5.3.1 Lipirea plăcilor termoizolante
Montarea plăcilor se va face începând din zona de

soclu, de jos în sus, în rânduri orizontale, cu latura
1 1 1 1
mică a plăcii termoizolante dispusă pe înălţime.

Plăcile se vor dispune în contact strâns, astfel încât
să nu rămână rosturi între ele, evitând pătrunderea
adezivului între rosturi. Spaţiile formate datorită
toleranţei dimensiunii panoului trebuie umplute cu
material izolant (spuma poliuretanica se foloseşte
doar la EPS şi pentru rosturi mai mici de 4 mm).
Resturile verticale dintre plăci se vor dispune
întreţesut decalate cu o jumătate de placă. După
poziţionarea câtorva se va verifica poziţia lor
(planeitate, orizontalitate) cu nivela cu bula de aer,
apoi se vor presa pentru fixare definitivă. (vezi fig. 7) 1 1 1 1
Figura5
In pnnc1p1u, trebuie aplicate numai panourile

termoizolante întregi. Ajustarea cu acelaşi material
izolant este permisă numai pe feţele construcţiei,
nu şi la colţuri. La colţuri şi la îmbinarea cu alte
părţi ale construcţiei se vor folosi numai panouri
întregi sau jumătăţi de panouri interconectate.
Panourile termoizolante trebuie sa depaseasca
zonele terminale (ex. Zone de colt) iar surplusul
de material se va indeparta numai dupa uscarea
completa a adezivului.
Figura6
15
8____
_,..
Panorile cu colţuri sau margini rupte nu se
vor folosi.
1 1
lndreptarea marginilor nu este permisă
1
decât după ce uscarea adezivului este
completă.
ln zona golurilor de ferestre sau uşi,

resturile dintre plăci nu trebuie să fie în
prelungirea muchiilor golurilor. (vezi fig. 7)
1 1
Figura7
Din considerente de protecţie la foc.

la clădirile înalte (peste 3 nivele) şi la o
grosime a polistirenului >1Ocm, se aplică
la partea superioara a golurilor o fâşie de
vată minerală.
Benzile trebuie să depăşească limita

ferestrei cu cel puţin 30 cm 1n fiecare parte,
iar înalţimea trebuie să fie de cel puţin 20
cm. (vezi fig. 8)
<
5
~
Al
FiguraB

Lipirea se va face pe intreaga suprafata iar termoizolante. Trebuie păstrată o decalare
dibluirea se va face astfel incat distanta de cel puţin 1Ocm cu placile termoizolante.
intre doua dibluri sa nu depaseasca 60 cm. Rosturile de dilataţie ale structurii trebuie
pastrate si in sistemul de termoizolatie prin
La modificarea structurii suprafetei suport,
montarea unor profile de dilatatie.
se va evita ca resturile din suprafata suport
sa se suprapuna cu rosturile placilor (Figura 9a si 9b)
1·Mortar adeziv;
2 • Placa termoizolanta;
3 ·Masa de spaclu armata;
4·Strat final tencuit;
5 • Perete fatada;
6 • Profil pentru rost de dilatatie;
7 • lzolatia rostului;
8 •Material termoizolant de umplere
a rostului (ex.: vota minerala)
Figura9a
1•Mortar adeziv;
3 • Masa de spaclu armata;
4·Strat final tencuit;
6 • Profil pentru rost de dilatatie;
7 •lzolatia rostului;
8 •Material termoizolant de umplere
a rostului (ex.: vota minerala)
Figura 9b
Se va evita realizarea resturilor de imbinare dintre placile termoizolante in dreptul

elementelor proeminente ale fatadei (precum carcasele jaluzelelor). In aceste zone placa
termoizolanta trebuie sa aiba minim 3 cm grosime .

7A· Mortar adeziv;
78 ·Mortar adeziv;
3 ·Masa de spaclu armata;
4 •Strat final tencuit;
6 • Diblu;
7 • Rondela diblu;
8 • Profil de inchidere cu usa sau fereastra.
Figura 10
5.3.2 Corectarea neregularităţilor placilor termoizolante aplicate

Trebuie acordată atenţie faptului că sistemul ETICS este expus unor solicitări mecanice speciale
şi unei umezeli sporite la bază şi la suprafaţa de contact cu pământul.
ln zona de soclu, in zonele expuse stropirilor şi in zona de contact cu solul trebuie utilizate plăci
termoizolante speciale.
5.3.2.1 Neregularităţi ale placilor de polistiren
Eventualele neplaneitati locale ale suprafetei se vor corecta dupa intarirea adezivului printr-o
slefuire cu hartie abraziva; deşeuri le rămase in urma şlefuirii se îndepărtează cu grijă. Suprafaţa
placilor se fngălbeneşte din cauza radiaţiilor ultraviolete; stratul superficial degradat (de culoare
galbena) se va indeparta inaintea aplicarii masei de spaclu pentru armare.
5.3.2.1 Neregularităţi ale placilor de vată mine rală
Neregularităţile placilor de vată minerală se egalizează prin aplicarea unui strat de nivelare
adiţional realizat din acelaşi material ca masa de spaclu pentru armare. Stratul de nivelare va fi
aplicat pe intreaga egalizarea se face după dispunerea acestora. Indiferent de modalitatea de
amplasare a diblurilor, stratul egalizator trebuie aplicat anterior stratului de arma re.

5.3 .3 Ancorarea mecanică a plăcilor termoizolante
Trebuie acordată atenţie faptului că sistemul ETICS este expus unor solicitări mecanice speciale
şi unei umezeli sporite la bază şi la suprafaţa de contact cu pământul.
ln zona de soclu, in zonele expuse stropirilor şi in zona de contact cu solul trebuie utilizate plăci
termoizolante speciale.
5 . 3.3.1 Categorii de utilizare conform ETAG 01 4
Eventualele neplaneitati locale ale suprafetei se vor corecta dupa intarirea adezivului printr-o
slefuire cu hartie abraziva; deşeurile rămase in urma şlefuirii se îndepărtează cu grijă. Suprafaţa
placilor se îngălbeneşte din cauza radiaţiilor ultraviolete; stratul superficial degradat (de culoare
galbena) se va indeparta inaintea aplicarii masei de spaclu pentru armare.
Categoria A: Beton normal

Pe lângă adeziv, pe beton este necesară ancorarea mecanică.
Excepţie: Niciuna.
Categoria B: Zidărie din cărămizi pline

Pe lângă adeziv, pe cărămizile pline este necesară ancorarea mecanică.
Categoria C: Zidărie din cărămizi cu goluri

Pe lângă adeziv, cărămizile cu goluri fac necesară ancorarea.
Categoria D: Beton agregat uşor
Pe lângă adeziv, betonul agregat uşor face necesară ancorarea.

Excepţie: Niciuna.
Categoria E: Beton celular autoclavizat (BC A)

Pe lângă adeziv, BCA face necesară ancorarea.
ATENŢIE Tn toate cazurile de mai jos, ancorarea este absolut necesară:

! plăci de vată minerală MW-PT
! raportul masă sistem-suprafaţă~ 30 kg/m2
! în cazul renovării (suprafeţe acoperite cu plăci fibroase pe bază de
ciment, suprafeţe vopsite etc.)
-! ! la sisteme ceramice
la suprafeţe din panouri aglomerate din lemn (PAL, OSB etc.)
5.3.3.2 Alegerea diblurilor
• Diametru! rozetei trebuie să măsoare cel puţin 60 mm;

• Tn cazul plăcilor lamelare din vată minerală, trebuie să se folosească
o rozeta suplimentara de minimum 140 mm;
• Diametru! diblului trebuie să fie de minim 8 mm;
• Forta caracteristică de smulgere din substrat trebuie să fie de cel
puţin 0,8 KN/diblu: NRK ~ 0,8KN/diblu.

Lungimea minimã de
Grosimea izolaþiei Strat suport Tip diblu
ancorare
< 10 cm 1a, 1b, 2a* min 25 mm
>10 cm min. 25mm
< 10 cm min. 25 mm**
>10 cm 1b, 2a min. 25 mm
Toate grosimile BCA 2a min. 65 mm
Toate grosimile 2b 30-40 mm

Montaj îngropat
Rondelã diblu.
punþile

5.3.5 Numărul diblurilor
Numărul diblurilor ce trebuie să fie instalate (conform ETAG) depinde de:
• Forta caracteristică de smulgere din suport;
• Forta de smulgere prin izolaţie;
• Viteza vântului;
• Tnălţimea construcţiei;
• Zonă geografică.
Deoarece sarcina dată de presiunea vântului este mai mare la marginile clădirii decât în
perimetrul ei, la dibluire se face distincţie între:
• Dibluirea în câmp;
• Dibluirea la margini.
Numărul de dibluri în câmp

Până la înălţimea de 50 m trebuie să existe minim 6 dibluri/m2•
Peste înălţimea de 50 m, trebuie să se efectueze probe statice pentru determinarea numărului de dibluri.
Numărul de dibluri la margini

Zona care se considera margine depinde de înălţimea construcţiei h şi de lungimea construcţiei 1.
Înălţimea construcţiei h :::> 1

Zona de margine reprezinta 10% din inalti mea clădirii, cel puţin 1m şi maximum 2m de la margine
spre interior.
Înălţimea construcţiei h <::: 1

Zona de margine reprezinta 10% din lungimea clădirii, cel puţin 1m şi maximum 2m de la margine
spre interior.
Terenul
1. Teren deschis, obiect izolat, puterea vântului nu este redusă de cladiri inconjuratoare.
11. Puterea vântului este uşor redusă de obiectele dimprejur (pădure, case <10m etc.).
Clădiri risipite.
III. Puterea vântului este puternic redusă de obiectele dimprejur. (in orase unde sunt
aglomerari de cladiri)
l Terenul 1
Valori de 11 1
III
1
bază
a vitezei [ Tnălţimea clădirii 1
vântului 10m- >25m- 10m- >25m- 10m- >25m-
:>10m :>10m :>10m
25m SOm 25m SOm 25m SOm
<85 km/h 6 6 6 6 6 6 6 6 6
85-115 km/h 8 8 10 6 6 8 6 6 8
>115-135 km/h 10 12 12 8 10 10 6 8 10
Tabelul1: Numărul de dibluri pe zona de margine a fost calculat pentru o valoarea caracteristică de
smulgere~ 0,8 KN!diblu

5.3.6 Scheme de ancorare
Schema de ancorare in"T"

pentru polistiren expandat
o o
o o
o
o o o
Scheme de ancorare in"W"
pentru placi din vata minerala o o o o o
o o o o
o o o
o o o
o o o
o o o o o
Schema de ancora re pentru

lamele din vata minerala
Pentru ancorarea plăcilor termoizolante pe zona marginala, vezi detalii de execuţie din Anexa 1
INDICAŢII:
• Nu montati niciodata diblurile inainte ca adezivul sa fie uscat si intarit.
• Fixati diblurile precis, astfel incat rozeta sa fie la acelasi nivel cu suprafata izolatiei (fara
a se comprima izolatia).
• In functie de tipul diblului folosit, elementul de expandare se bate sau se insurubeaza.
• Verificati daca diblurile sunt bine fixate. Dibluri îngropate in izolatie sau neancorate,
trebuiesc indepartate. Un nou diblu se va monta langa. Gaurile ramase se vor umple cu
material izolant identic.

5.3. 7 Montajul diblurilor la aplicarea sistemelor ceramice
• Diblurile trebuiesc montate in timpul instalarii stratului de armare, prin plasa din fibra de
sticla. (Vezi fig.2, cap3.5.2)
• Gaurirea suportului se va efectua prin plasa, dupa ce aceasta a fost fixata de masa de spaclu
pentru armare. Se va respecta schema de ancorare cat de muit posibil.
• Diblurile se vor monta usor îngropate (fara a se comprima materialul izolant). Dupa aceea, al
doilea strat de masa de spaclu pentru armare {daca este necesar), se va aplica dupa circa 24
ore.
• La sisteme ceramice, ancorarea este necesara in toate cazurile.
5.3 .8 Montarea diblurilor la aplicarea sistemelor cu vata minerala

• Se recomanda folosirea rozetelor suplimentare cu diametru marit.
• In caz contrar aplicarea diblurilor se va face prin plasa de armare.
• Diblurile se vor monta usor îngropate (fara a se comprima materialul izolant).
• Dupa aceea, al doilea strat de masa de spaclu pentru armare {daca este necesar), se va aplica
dupa circa 24 ore.
• Inainte de netezirea stratului de armare, o fasie de plasa din fibra de sticla cu dimensiunile
de 20 x 20 cm trebuie inglobata in stratul de armare pentru a acoperi rozeta diblului. Trebuie
avut grija sa existe suficienta masa de spaclu intre rozeta si fasia de plasa din fibra de sticla.
5.4 Stratul de armare
5 .4.1 Arma rea diagonala

Armarile diagonale sunt necesare la colturile ferestrelor, ale usilor, precum si la alte deschideri
ale fatadelor.
Elementele de armare diagonala trebuie inglobate in stratul de masa de spaclu pentru armare,
inaintea aplicarii plasei pe toata fatada.
Fasia de plasa pentru armarea diagonala trebuie montata exact la coltul deschiderii, sub un unghi
de cea. 45° fata de orizontala. Dimensiunile benzilor de plasa vor fi de
aprox. 20 x 40 cm. (vezi fig. 13)
Figura 13 • Armarea diagonală

5.4.2 Protectia elementelor de fatada supuse eforturilor mecanice extreme
In zonele supuse eforturilor mecanice extreme se poate utiliza un strat suplimentar de armare,
înaintea aplicarii stratului standard de armare.
Timpul de asteptare intre aplicarea celor 2 straturi este de minim 24 ore.
5.4.3 Executia colturilor/marginilor/muchiilor
In cazul in care se folosesc profile de colt cu plasa

pentru armarea colturilor, masa de spaclu pentru
armare trebuie aplicata mai intai pe polistiren pe o
suprafata mai mare decat cea a plasei de pe profilul
de colt, astfel incat plasa sa fie complet inglobata,
iar coltarul sa fie bine fixat. Apoi se aplica plasa ti
pentru armarea fatadei, suprapunerea cu profilul de
ti
colt fiind de 10 cm. (vezifig.14)
il
1
E
1
o
1
LO
1 ~
Figura 14
In cazul in care se folosesc profile de colt fara plasa

integrata, acestea se fixeaza in masa de spaclu
pentru armare. Plasa pentru armarea fatadei se
- - - -
~ r
inglobeaza in masa de spaclu si se aplica prin trecere 1
peste colt si suprapunerea a 2 fasii cu minim 10 cm.

(vezi fig. 75)
1
1
r
1
E
o
t- E
o
t-
o o
C'\1 ~
c c
·- ·-
E El
Figura 15

8
1
2
4
5
9
6
9
6 Diblu
7 Rondelã diblu
8 Profil cu picurãtor
9 Profil de închidere
cu uºã sau fereastrã

5.4.4.1 Sistem cu tencuiala si placi din polistire n
• In cazul in care placile de polistiren au fost expuse la radiatii solare 1 UV mai mult de 2
saptamani, ele trebuie slefuite si curatate din nou.
• Dupa un timp de asteptare de min. 24 ore de la lipire, masa de spaclu pentru armare
trebuie aplicata cu o gletiera din material inoxidabil cu dinti de 10x 10 mm, intr-un strat
de min 3 mm. Plasa din fibra de sticla trebuie inglobata neted- fara cute- in stratul de
armare proaspat, prin aplicare in fasii verticale, de sus in jos.
• Fasiiletrebuie sa se suprapuna pe o portiune de min. 10 cm (atatsuprapuneri orizontale,
cat si verticale). Plasa din fibra de sticla va trebui sa fie pozitionata la mijlocul -sau in
treimea exterioara - a stratului de armare, si sa fie acoperita cu masa de spaclu min. 1
mm, max. 2 mm (0,5 mm in zonele de suprapunere) grosime.
• Pentru a asigura o acoperire optima, plasa din fibra de sticla trebuie acoperita cu un strat
de masa de spaclu ud-pe-ud.
5.4.4.2 Sistem cu tencuiala si vata minerala
• Dupa uscarea stratului de nivelare, masa de spaclu pentru armare trebuie aplicata cu o
gletiera din material inoxidabil cu dinti de 1Ox 1Omm, intr-un strat de min 3 mm. Plasa
din fibra de sticla trebuie inglobata neted- fara cute- in stratul de armare proaspat, prin
aplicare in fasii verticale, de sus in jos.
• Dibluirea se realizeaza utilizand rozete de 140 mm pentru dibluri, iar stratul de armare
trebuie aplicat conform descrierii de la 5.4.4.1.
5.4.4.3 Sisteme ceramice
• Masa de spaclu pentru armare trebuie aplicata cu o gletiera din material inoxidabil cu
dinti de 10 x 1Omm, intr-un strat de min. 3 mm. Plasa din fibra de sticla trebuie inglobata
neted- fara cute- in stratul proaspat de masa de spaclu, prin aplicare in fasii verticale, de
sus in jos.
• Fasiile de plasa trebuie sa se suprapuna pe o portiune de min. 10 cm (atat suprapuneri
orizontale, cat si verticale). Gaurirea se efectueaza prin plasa si stratul de armare cat
acesta este inca proaspat, iar diblurile se monteaza respectand cat mai bine schema de
montaj. Plasa din fibra de sticla si diblurile trebuie acoperite cu un strat de masa de
spaclu ud-pe-ud.
• Plasa din fibra de sticla va trebui sa fie pozitionata la mijlocul- sau in treimea exterioara-
a stratului de armare, si sa fie acoperita cu masa de spaclu de min. 1 mm, max. 2 mm (0,5
mm in zonele de suprapunere) grosime.
• Daca este necesar se poate utiliza un strat suplimentar de arma re aplicat ud-pe-ud peste
stratul standard de armare.
Trebuie respectati cu strictete urmatorii timpi de asteptare:

• Inainte de aplicarea tencuielii (inclusiv a amorsei necesare): conform recomandarilor
producatorului sau minim 3 zile la 20°( si 65% umiditate.
• Inainte de placarile ceramice: conform recomandarilor producatorului sau minim 2 zile
la 20°C si 65% umiditate.

5.4.5 Armarea corecta a fatadelor
Execu!le opllml penlru a

ev1ta for!eie de forfacera=-+--++------,
li roaturl
Elemente da arrnara diagonale: flşll din plasA da fibrA de

allcll, de cea 20X40 cm
Figura 18 • Armarea faţadei

5.5 Realizarea elementelor decorative pentru fatade:
Faţadele ETICS pot fi decorate cu elemente decorative similar faţadelor finisate cu tencuiala.
Etapele realizării depind de tipul acestora.
5.5.1 Elemente decorative lipite

Initial armarea fatadei se face conform descrierii din cap 5.4. Trebuie respectat un timp de uscare de
minim 2 zile de la aplicarea stratului de arma re.
5.5.1 .1 Profile decorative prefabricate si pre-g ru nduite

Profilele decorative prefabricate, se livreaza gata armate cu suprafata pre-grunduita
gata pentru a fi zugravita-respectiv tencuita Profilele decorative trebuie sa aiba o
aderenta ridicata si la îmbinare trebuie consolidate cu mortar.
5.5.1 .2 Profile decorative realizate in santie r

Elementele decorative realizate in santier necesita aplicarea unui strat de mortar armat
cu plasa din fibra de sticla. Plasa din fibra de sticla trebuie suprapusa pe contur cu plasa
de armare a fatadei pe o latime de cel putin 1Ocm. Profilele mari, trebuie fixate mecanic
suplimentar.
5.5.2 Realizarea nuturilor

Nuturile trebuie realizate in panou riie termoizolante (nu in zona rosturi lor) inaintea aplicării stratului de
armare. Nuturile reduc capacitatea de izolare pe zona respectiva a suprafeţei.
Adâncimea nutului nu trebuie sa depăşească 25% din grosimea materialului de izolare şi nu mai mult de
25 mm adâncime.
Lăţimea nutului nu trebuie sa fie inferioara adâncimii acestuia. Este recomandat aforma nuturi sub forma
de trapez, astfel încât apa de ploaie sa nu rămână in interior.
Toata suprafata nuturilor trebuie sa fie armata cu plasa din fibra de sticla si acoperita cu masa de spaclu.
Plasele din fibra de sticla se suprapun cel putin 1Ocm pe fatada zonei consolidate.
Profilele de plastic fara plasa de fibra de sticla nu sunt acceptate, pentru ca fara plasa de fibra de sticla,
profilele pot provoca deteriorarea fatadei.
5.6 Stratul final de tencuiala decorativa

După un timp suficient de uscare a stratului de armare si in conditii de vreme favorabila (vezi cap. 2),
aplicarea straturilor de finisare poate incepe.
Aplicarea materialului de finisaj trebuie realizata conform instructiunilor de aplicare ale producatorului.
Trebuie respectat timpul de uscare.
Pentru a asigura o protectie suficienta, grosimea stratului superior de tencuiala decorativa trebuie sa fie
de cel putin 1,5 mm. Este posibila aplicarea celui de-al doilea strat de tencuiala cu granule mici in scopul
obtinerii unui aspect neted al suprafetei.
5.6.1 Valoarea coeficientul de reflexie a luminii

Culorile stratului de tencuiala decorativa nu trebuie sa fie prea întunecate. Datorita efectului ridicat de
izolare termica a ETICS, stratul superior de tencuiala decorativa se va inca lzi mai mu It decat cel al fatade lor
ne-izolante. Rezultatele posibile sunt tensiuni termice si consecintele sunt aparitia de crapaturi.
Din aceasta cauza valoarea de referinta a gradului de luminozitate nu poate fi mai mica de 25. Aceasta
regula se aplica atat la tencuiala cat si la sistemul ceramic. Valoarea coeficientului de reflexie a luminii
pentru fiecare culoare, trebuie stipulata in catalogul de culori al producatorului.

5 .6.2 Aplicarea tencuielii decorative
Aplicarea trebuie realizata conform instructiunilor de aplicare al producatorului.
Trebuie respectat timpul de uscare.
Se vor respecta recomandarile generale de la capitolul 2.
Reguli generale de aplicare a finisajului din tencuiala decorativa:
• Asigurarea ca exista toata cantitatea de tencuiala pentru o latura a fatadei si

acesta sa fie din acelasi lot;
• Se va lucra continuu, fara intreruperi, dintr-o muchie in alta;
• Sculele trebuie sa fie de inox si de calitate superioara;
• Tencuiala se va omogeniza in galeata inainte de aplicare;
• Lucrarile se incep de la partea superioara astfel incat sa se lucreze ud pe ud
Aplicarea tencuielii se face in trepte pe nivelele de pe schela utilizandu-se min 2
aplicatori 1 nivel;
• Schela trebuie protejata cu folie sau plasa de protectie pe durata executiei.
(Vezi Cap. 2 • Recomandari generale).
5. 7 Sistemul eera mic
5. 7.1 Aplicarea adezivului

In principiu se aplica conform revederilor de la punctul 5.2, cu diferenta ca zona de aderenta trebuie sa
fie de cel putin 60%.
5.7.2 Selectia diblurilor

Trebuie respectate aceleasi prevederi ca cele de la punctul5.33.1 si 5.3.3.2.
Sunt acceptate pentru utilizare numai dibluri cu o forţă caracteristică de smulgere~ 0,8kN/diblu.
5. 7.3 Numarul de dibluri

In general trebuie cel putin 6 dibluri/mp. La margini poate fi necesar marirea numarului de dibluri pana
la 12 dibluri/mp. Este folosita aceeasi schema ca si la punctul5.3.5.
La sistemele ceramice este obligatorie utilizarea diblurilor cu surub.
5. 7.4 Placi ceramice

Klinkerul, piatra naturala, placile de gresie pot fi utilizate ca placaje ceramice. Acestea trebuie sa fie
rezistente la ing het. Suprafata acestora trebuie sa fie~ 0.09mp si latura ~0,03m.
Grosimea placi lor nu trebuie sa depasesca 8-1 Om m. Marimea perilor trebuie sa aiba raza cel putin >0.21Jm.
Volumul perilor trebuie sa fie ~20mmc/g. Greutatea integrala a sistemului termoizolant placat cu placaj
ceramic nu trebuie sa fie mai mare de 40 kg/mp. Absorbţia de apa trebuie sa fie mai mare de 3% si mai
mica de 6%. Daca absorbţia de apa este <3% sau >6%, trebuie folosit un mortar special, care trebuie
recomandat de producătorul de sistem. Placajele ceramice trebuie alese in concordanta cu prevederile
producatorului (atat pentru mortarul special cat si pentru placi).

5.7.5 Aplicarea placajelor ceramice
Dupa un timp de uscare de minim 2 zile de la aplicarea stratului de armare, placajele ceramice pot fi
aplicate. Nu este permis ca sub placile ceramice sa ramana goluri. Mortarul pentru placi se aplica cu
ajutorul unui fier de glet, atat pe stratul suport (la ETICS pe stratul de armare) cat si pe spatele placii. Pe
stratul suport mortarul trebuie aplicat cu un fier de glet cu dinti, pe directie diagonala. Pe spatele placii
ceramice mortarul poate fi aplicat cu un fier de glet drept. Placile de ceramica trebuie apasate pe patul de
mortar pana cand mortarul adeziv este impins afara pe toate laturile placilor.
Placarea se face cu rost de cel putin 6% din suprafata placata.
5. 7.6 Rosturi elastice de delimitare a zonei placate

Separarea zonelor de fatada cu rosturi elastice din silicon este necesara in cazul suprafetelor mari
placate.
Distantele dintre aceste rosturi elastice trebuie proiectate pentru fiecare cladire in parte. La colturile
cladirii, primul rost intre placile ceramice trebuie sa fie rost de delimitare a zonei (elastic). Este important
sa nu existe conexiune de mortar intre prima placa si mortarul placii din zona alaturata.
FArA conexiune de mortar Tntre prima placA şi

mortarul pllcii din zona alituratl
Plici ceramlce
Dlblulre prin plasa

dearmare
Figura 19 • Construcţia colţului In cazul placărilor ceramice

In zonele de fatada, distanta dintre aceste rosturi elastice poate fi aleasa conform urmatorului tabel:
Gradul de luminozitate Distanta limita a zonei de imbinare
25-30 La fiecare 4m
30-50 La fiecare 5m
;:: 50 La fiecare 6m
Rostul elastic trebuie umplut cu silicon sau masa acrilica pentru umplere in aceeasi culoare cu
mortarul dintre placi. La rosturi le de dilatare ale cladirii se vor folosi in cazul ETICS profile de dilatare
adecvate.
In general conexiunile/imbinarile de la ferestre si usi trebuie realizate ca imbinari elastice. Asta
inseamna ca rostul dintre placi si rama fereastrei trebuie umpluta cu silicon sau masa acrilica pentru
umplere in aceeasi culoare.
5. 7. 7 Rostuirea placajelor ceramice

a) Metoda de chituire pe suprafata
• Se aplica mortarul de rost cu o gletiera cu burete spongios, cu miscari diagonale rostului. Rosturi le
se vor umple complet.
• Se spala zona cu ajutorul unui burete moale pentru rosturi, inainte de uscarea definitiva a
mortarului
b) Metoda chiturii pe rost
• Se apasa puternic mortarul de rost in zona de imbinare utilizand un spaclu pentru rosturi sau cu
un pistol, dupa care se netezeste suprafata rostului.
• Mortarul de rost in exces trebuie indepartat.
• Se spala zona cu ajutorul unui burete moale pentru rosturi, inainte de uscarea definitiva a
mortarului

6 Detalii pentru racorduri si terminatii
Citirea prezentului ghid si corecta executie a tuturor imbinarilor si muchiilor este esentiala pentru functionarea,
estetica si durabilitatea ETICS. Acest lucru asigura faptul ca solicitarile cauzate de clima (soare,ploaie,vant,zapada) si
exploatarea cladirii (dinamica cladirii, fizica constructiilor) nu afecteaza durata de viata a fatadelor.
Urmatoarele desene ofera instructiuni , asupra solutiilor sigure ce pot fi obtinute, printr-o executie corecta. Pentru
rezolvarea dpdv constructiv aimbinarilor si muchiilor cladirii, sunt prezentate accesorii si solutii in capitolul6. Trebuie
retinut faptul ca toate aceste accesorii prezentate in capitolul 6, sunt parti esentiale ale sistemului si de aceea sunt
calificate ca si componente ale sistemului.
Detaliul1 Soclu necoplanar cu faţada, cu termoizolare a soei ului
Sistem
termoizolat
Detaliu
Zonă expusă stropirii
1 • Mortar adeziv
""""""""" minim 30 cm peste
2 • Placă termoizolantă """""""""
""""""""" nivelul solului
3 • Tencuială armată """""""""
"""""""""
4 • Tencuială grunduită 1n funcţie de sistem ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
5 • Peretele construcţiei ~~~~~~~~~
6A • Diblu de sistem (opţional) """""""""
" "" """ "" "
68 • Diblu de sistem (obligatoriu) """""""""
" "" """ "" " Placare cu
7 Rondelã diblu """""""""
""""""""" inclina~e spre
"""""""""
8 • Profil de susţinere şi inchidere asoc/ului ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ exterior
9 • Bandă precomprimată de etanşare a """""""""
rosturilor """""""""
""""""""" Zonă de
10 • Placă termoizolantă pentru soclu
"""""""""
""""""""" tranziţie
aparţindnd sistemului
"""""""""
""""""""" ( DrenaD
"""""""""~1111111~~~
"""""""""
11 •Hidroizolare
12 • Folie hidroizolată sau similar
"""""""""
"""""""""
"""""""""
"""""""""
13 ·Izolare preexistentă a construcţiei
"""""""""
"""""""""
14 •Izolare preexistentă a fundaţiei
Conditiile specifice lucrarii si (Drenaj} utilizarea corecta a sistemelor noaste sunt in

afara controlului nostru. Din această cauza, se va verifica posibilitatea de utilizare
a detaliilor prezentate. Aceste detalii nu reprezinta o responsabilitate din punct de
vedere juridic. Zonele adiacente sunt prezentate doar schematic.

Detaliul 2 Soclu coplanar cu fatada, cu termoizolarea soclului
7 Rondelã diblu
Conditiile specifice lucrarii si utilizarea corecta a sistemelor noaste sunt în afara controlului nostru.
Din aceast cauza, se va verifica posibilitatea de utilizare a detaliilor prezentate. Aceste detalii nu
reprezinta o responsabilitate din punct de vedere juridic. Zonele adiacente sunt prezentate doar
schematic.

Detaliul 3 Racorduri inferioare la elemente de construcþii
necoplanare cu faþada (Soclu necoplanar)
7 Rondelã diblu
Conditiile specifice lucrarii si utilizarea corecta a sistemelor noaste sunt în afara controlului nostru. Din aceasta cauza, se va
verifica posibilitatea de utilizare a detaliilor prezentate. Aceste detalii nu reprezinta o responsabilitate din punct de vedere
juridic. Zonele adiacente sunt prezentate doar schematic.

Sistem
termolzolaţle
Zonă expusă stropirii

minim 30 cm peste
nivelul solului
1• Mortar adeziv
2 • Placă termoizolantă
3 • Tencuială armată
4 • Tencuială grunduită 1n funcţie de sistem
5 • Perete construcţie (eventual tencuială veche)
6A • Diblu de sistem (opţional)
68 • Diblu de sistem (obligatoriu)
7 Rondelã diblu
8 • Placă termoizolantă pentru soclu aparţindnd
sistemului
9 • Profil de susţinere şi Tnchidere a soc/ului
Condiţiile specifice lucrării şi

utilizarea corectă a sistemelor noaste sunt in afara controlului nostru.
Din această cauză, se va verifica posibilitatea de utilizare a detaliilor prezentate. Aceste detalii nu
reprezintă o responsabilitate din punct de vedere juridic. Zonele adiacente sunt prezentate doar
schematic.

7 Rondelã diblu

Detaliul 6 Rost de dilataţie
8
~~~~~~~~~~-----7
_",_.__............,...........,..---->.,--------5
~~~~~--1
~~~~~~~---2
rf---l<---+--'r---+----3
r+------4
~~~~-------------6
~~~~-----------------8
7• Mortar adeziv
2• Placă termoizolantă
3• Tencuială armată
4• Tencuială grunduită in funqie de sistem
5• Peretele construqiei
6• Profil pentru rost de dilatare
7 • Izolarea rosturi/ar
8 • Material termoizolant de umplere a rosturi/ar
(de ex. k2nă moale)
Condiţiile specifice lucrării şi

utilizarea corectă a sistemelor noaste sunt in afara controlului nostru.
Din această cauză, se va verifica posibilitatea de utilizare a detaliilor prezentate. Aceste detalii nu
reprezintă o responsabilitate din punct de vedere juridic. Zonele adiacente sunt prezentate doar
schematic.

Racord la cutia ruloului jaluzelei
9 Rulou jaluzele

Detaliul 8 Rost elastic de delimitare a zonei placate
Firi conexiune de mortar tntre prima placi fi

mortarul pllcll din zona allttntl
Polistlren expandat
Strat de armare
PIAei cerarnlce
Mortar de rost

A Anexa 1
-------'
Dimensiune placa 100 x 50 cm
- 1 l 1
• • • • • •
• • • • •
• • • • •
T T T
Dimensiune placa 80 x 62,5 cm
-- - l -- --
• • • • • • •
-
• • • • •
• • • • • •
1 1 1
• •
•
• •
•
• •
•
• •
•

6 dibluri in perimetru 1O dibluri in zona de margine 1 mp
• • • • • •
-
• • • • • •
-
• • • • • •
1 1 1
• ~ • • • • •
-
• • • • •
-
• • • • • •
1 1 1
•
•
•
•
•
•
•
•

6 dibluri in perimetru 12 dibluri in zona de margine/mp
- 1 l 1
• ~
• • • •
• • • • •
• ~
• • • •
T T T
-- - l -- -
• ~
• • • • •
-
• • • • •
• • • • • •
1 1 1
• •
•
• •
•
• •
•
• •
•

SISTEME DE TERMOIZOLATIE
, IIETICSII
DIRECTIVE DE APLICARE ŞI DETALII TEHNICE
ETICS
EJOf baumit.com CAPAROL

Norme de consum pentru lucrări de termoizolatie
'
1. Introducere 2. Întocmirea devizelor

Capitolul Norme de consum este o bază pentru Listele au fost întocmite pentru lucrările efectuate în
întocmirea estimărilor de costuri pentru lucrările de condiţii de organizare normale.
termoizolaţie. Scopul acestuia este de a fi utilizat pentru Datele din catalog se referă la acţiunile şi condiţiile
planificarea, calcularea şi controlul utilizării materialelor şi de execuţie pentru sistemul de termoizolaţie dar şi la
al personalului. următoarele activităţi conexe:
Datele prezente în acest capitol s-au calculat considerând - pregătirea mediului de lucru;
că lucrările vor fi efectuate în conformitate cu prevederile - realizarea schelelor până la o înălţime de 4 m;
şi normele în vigoare din acest domeniu şi anume: - curăţarea zonei de lucru după terminarea lucrărilor;
normele europene şi româneşti în vigoare, precum -transportarea pe orizontală, la interior, pe distanţe medii;
şi instrucţiunile producătorului de sisteme cuprinse în - transportarea pe verticală, la interior, pe o înălţime de
fişele tehnice şi în aprobările tehnice ale materialelor şi până la 5 etaje; în cazul în care se efectuează lucrări
sistemelor, cu respectarea regulilor de protecţie a muncii. în clădiri mai înalte de 5 etaje (peste 20 m de la sol), se
Informaţiile privind cantităţile de produse care trebuie calculează numărul de ore de lucru şi de funcţionare a
utilizate sunt extrase din instrucţiunile de utilizare din utilajelor din tabelele respective, în care apar listele de
fişele tehnice ale produselor, ţinându-se cont şi de materiale şi se adună pentru fiecare etaj în plus (sau
pierderi (pierderi tehnologice). Aici sunt prezentate şi 2.4 m înălţime) folosind factorii din tabelul A.
informaţii legate de folosirea utilajelor şi mijloacelor de
transport corespunzătoare fiecărui tip de lucrări, dar şi Tabelul A
modalitatea eficientă de utilizare a acestora pe şantier. Factori entru
Sunt prezentate produse pentru următoarele tipuri de Nr. Aria de utilizare
R S
lucrări:
Listă lucrări muncitori 1.02
- pregătirea suprafeţei;
- realizarea sistemului de termoizolaţie cu ajutorul Listă lucrări de
2 tracţiune
1,03
polistirenului ca material izolant, pregătirea suprafaţei
şi aplicarea tencuielilor în straturi subţiri.
Lista se referă la lucrările efectuate în clădiri noi, clădiri
care necesită refacerea termoizolaţiei, realizate în mod
sistematic, dar şi prin metode tradiţionale.
S-au utilizat următoarele simboluri pentru definirea

unităţilor:
- h - ora de lucru
- hu- ora de lucru cu utilaje
- kg- 1 kilogram
- dm3 - decimetru cub
- m- metru
- m2 - metru pătrat
- m3 - metru cub Catalogul nu cuprinde informaţii privind manopera pentru
- buc. - bucată lucrările de demolare pe principalele grupe şi meserii, ci
numai valori indicative.
Valorile de consum ale materialelor din catalog includ şi
pierderile tehnologice, prin urmare sunt mai mari decât
cele din fişele tehnice ale produselor respective.
Materialele ajutătoare sunt calculate cu ajutorul unui
indice procentual, calculat din valoarea materialelor
prezentate în tabele; indicele se ridică la 1,5.
Pe lângă lucrările legate de realizarea termoizolaţiei şi a
tencuielii, mai sunt cuprinse şi alte lucrări ajutătoare:
- demontarea şi/sau amplasarea gurilor de ventilaţie,
mânerelor şi micilor elemente;
- repararea tencuielilor după mici lucrări de tinichigerie şi
de fixare a ţevilor de evacuare;
- finisarea şi repararea tencuielilor după montarea şi
ancorarea scărilor;

- protecţia
împotriva deteriorării sau murdăriei; dacă nu au glafuri şi deschiderile cu o suprafaţă mai mare
-întreţinerea şi protejarea tencuielilor de factorii atmosferici de 3 m2 , adăugându-se, eventual, suprafaţa glafurilor.
din momentul realizării şi până la uscarea acestora. Suprafeţele deschiderilor scăzute se calculează în
Elementele privind montarea şi demontarea elementelor funcţie de dimensiunile deschiderilor sau pereţilor (dacă
de tinichigerie, a canalizărilor şi a ţevilor de evacuare se deschiderile nu au rame oarbe).
calculează separat. În cazul zugrăvirii suprafeţelor cu ornamente şi profile
Listele iau în considerare transportul în plan orizontal, trefilate, trebuie utilizaţi factorii de creştere din tabelul B.
pe distanţe medii şi transportul în plan vertical, până la
5 etaje. Tabelul B
La listele privind manopera s-a luat în calcul şi utilizarea
Proiecţia suprafeţei
aparatelor electrice necesare.
Schelele cu o înălţime de peste 4,5 m trebuie calculate ornamentelor raportată la Factor
separat. întreaga suprafaţă
Până la 10% 1 10
Până la 30% 1 25
Până la 50% 1,45
Peste 50% 1 90
4. Conditii speciale
În cazul fixă'rii plăcilor din polistiren pe plafoane, stâlpi,
grinzi şi caneluri, datele privind manopera din Tabelul 2
se înmulţesc cu factorii din tabelul C.
Tabelul C
Manopera pentru lipirea
Factor
plăcilor din polistiren pe
Plafoane 1'12
Stâlpi 1,05
Grinzi şi caneluri 1'15
3. Reguli de realizare a antemăsurătorilor
Exactitatea evaluării lucrărilor este de O, 1 m2 pentru
100 m2 Suprafeţele în care există ferestre trebuie
măsurate la lumina zilei. Suprafeţele pereţilor care
urmează a fi zugrăvite trebuie calculate în metri pătraţi,
începând din colţuri sau de la elementele care delimitează
aceste suprafeţe.
Suprafaţa termoizolaţiei şi tencuielile în straturi subţiri se
calculează în metri pătraţi, ca produs al lungimii pere-
ţilor după termoizolare şi al înălţimii, măsurate de la
marginea inferioară, la cea superioară a termoizolaţiei sau
tencuielii; suprafeţele elementelor precum stâlpi, grinzi,
balcoane şi loggii se adaugă la suprafeţele pereţilor, dacă
lăţimea lor depăşeşte 30 cm; în caz contrar, se adună la
suprafaţa glafurilor. În cazul zugrăvirii suprafeţelor pereţilor aflaţi la o înălţime
Termoizolaţia şi tencuiala în straturi subţiri a glafurilor se de peste 5 m de la nivelul solului, la manoperă se aplică
calculează în metri pătraţi, ca produs al lungimii şi lăţimii factorii privind transportarea materialelor pe schele din
glafurilor după termoizolare. tabelul D.
La amorsarea şi zugrăvirea clădirii, suprafaţa se Tabelul D
calculează în metri pătraţi, în conformitate cu regulile de Înălţimea de la nivelul solului Factor
efectuare a antemăsurătorilor pentru lucrări de tencuire.
Până la 10 m 1'1 o
Din suprafaţa pereţilor nu se scad deschiderile cu
suprafeţe de până la 1 m2 şi nici deschiderile cu o Până la 20 m 1'15
suprafaţă între 1 m2 şi 3 m2 , dacă acestea au glafuri. Peste 20 m 1,20
Din suprafaţa pereţilor se scad deschiderile de 1-3 m2 ,
47
8____
_,..
În cazul realizării termoizolaţiei şi tencuielilor suprafeţe În cazul realizării termoizolaţiei din polistiren cu o grosime
curbilinii, la datele privind manopera se adaugă şi factorii mai mare de 12 cm, trebuie să adăugaţi la manoperă şi
de îndreptare, conform tabelului E. factorii de corecţie a materialului, conform tabelului F.
Tabelul E Tabelul F
Factorul
Raza
Tabelul şi coloana pentru
curbei
manoperă
Factorul pentru
Până la Fa cto ru 1 pentru
Tabel 2- coloanele 01-10 1,20 lista de materiale
3m
manoperă la fiecare
Tabelul şi coloana la fiecare 2
Până la
Tabel 3- coloanele 07-10 1,10 2 cm grosime
8m cm grosime
suplimentari
Peste suplimentari
Tabel 4- coloanele 07 şi 09 1,05
8m
Până la
Tabel 6- coloanele 03, 04 şi 11-14 1,15
3m
Tabel 2 - coloanele
Până la 1,05 1,20
Tabel 7- coloanele 03, 04 şi 11-14 1,15 05 şi 10
3m
Până la
Tabel 8- coloanele 03, 04 şi 11-14 1,15
3m
Până la
Tabel 9- coloanele 04, 12, 14 1,08
8m
Peste
Tabel 9- coloanele 04, 12, 14 1,02
8m

49
Pregătirea suprafeţei
Enumerarea lucrărilor: 1. Curăţa rea suprafeţei de mizerie, praf, vechea zugrăveală, părţile instabile de tencuială (coloana 02), mucegai, ciuperci
(coloana 03). 2. Pregătirea suprafeţei şi repararea tencuielii, acoperirea găurilor, nivelarea şi şlefuirea suprafeţelor reparate (coloanele 04, 05, 06). 3.
Grunduirea suprafeţei pentru a o întări şi a-i mări gradul de saturaţie, prin pensulare (coloanele 07 şi 08). 4. Verificarea gradului de aderenţă al adezivului
şi plăcilor de polistiren la podea (coloana 09). 7. Verificarea capacităţii portante a diblurilor fixate în suprafaţă (coloana 11 ).
Consumuri specifice pe 100 m 2

Tabelul1
Acoperirea găurilor din tencuieli Verificarea capacităţii

Grunduirea suprafeţei
raportată la suprafata peretilor portante a suprafetei
Protejarea Curăţarea Renova rea
Aderenţa
Detaliere UM ferestrelor şi spălarea suprafeţei Capacitatea
adezivului şi
cu folie suprafeţei pereţilor Până la 5% Până la 10% Până la 30% O dată De două ori portantă a
polistirenului
diblurilor
la suprafaţă
a b 1 2 3 4 5 6 7 8 9 11
Ore de lucru h 12,3 25,6 6 5,45 9,16 25,55 6,35 10,65 1 1
Masă de şpaclu kg - - - 180 360 1080 - - - -

Amorsă pentru suprafeţe
absorbante
dm' - - - - - - 26 41 - -
Amorsă pentru suprafeţe
neabsorbante
kg - - - - - - 5 8,5 - -
Adeziv pentru polistiren kg - - - - - - - - 0,6 -
Plăci de polistiren m' - - - - - - - - 0,11 -
Dibluri buc. - - - - - - - - - 2
Agent de curăţare kg - - 8,6 - - - - - - -
Folie protecţie PE m' 110 - - - - - - - - -
Bandă zugrăvit m 500 - - - - - - - - -
Mijloc de transport hu - 0,1 0,2 0,3 0,4 0,1 0,1 0,1 -
Ascensor hu 0,05 - 0,2 0,25 0,35 0,2 0,25 0,05 -
Betonieră hu - - 0,2 0,4 1 - - - -
50
1® Enumerarea
Şlefuirea plăcilor
01-10).
lucrărilor:
Lipirea plăcilor din polistiren
1. Pregătirea mortarului (coloanele 01-10). 2. Tăierea şi lipirea plăcilor de polistiren pe suprafaţă (coloanele 01-10). 3.
de polistiren lipite şi nivelarea marginilor şi curăţarea (col 01-10). 4. Completarea materialului izolant la îmbinările plăcilor (coloanele

Tabelul2
Lipirea pe suprafeţe de beton, tencuieli şi mozaicuri din sticlă a Lipirea pe suprafeţe zgrunţuroase, pereţi din cărămidă a plăcilor din
plăcilor din polistiren cu o grosime de polistiren cu o grosime de
Detaliere UM
3cm 5 cm 8 cm 10 cm 12 cm 3cm 5cm 8 cm 10 cm 12 cm
Pe glafuri Pe pereţi Pe glafuri Pe pereţi
a b 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Ore de lucru h 142,4 109,12 128,94 141,46 155,36 142,4 109,12 128,94 141,46 155,36
Adeziv pentru polistiren kg 3,24 500 500 500 500 585 585 585 585 585
Plăci polistiren 5 cm m' - 5,4 - - - - 5,4 - - -
Plăci polistiren 8 cm m' - - 8,64 - - - - 8,64 - -
Plăci polistiren 10 cm m' - - - 10,8 - - - - 10,8 -
Plăci polistiren 12 cm m' - - - - 12,96 - - - - 12,96
Spumă poliuretanică dm' 0,9 0,6 0,7 0,75 0,8 0,9 0,6 0,7 0,75 0,8
Ascensor hu 0,81 1,35 2,16 2,7 3,24 0,91 1,45 2,26 2,8 3,34
Mijloc de transport hu 0,6 1 1,6 2 2,4 0,65 1,05 1,65 2,05 2,45
51
Fixarea mecanică a plăcilor de polistiren şi realizarea stratului armare
Enumerarea lucrărilor: 1. Realizarea găurilor (coloanele 01-06). 2. Aplicarea diblurilor de plastic (coloanele 01-06). 3. Pregătirea adezivului
(coloanele 07-10). Pregătirea plasei de protecţie şi aplicarea acesteia (coloanele 07-10).
Consumuri specifice pe 100 m 2 (coloanele 01-03 şi 07-10)

Estimare pt. 1 buc. (coloanele 04-06)
Tabelul3
Fixarea plăcilor de polistiren cu ajutorul diblurilor din plastic
Aplicarea unui strat de plasă pe Strat

Supliment pentru fiecare diblu
Detaliere UM 6 buc.im' pe suprafaţă din suplimentar
suplimentar pe 1 m' de suprafaţă din
din plasă
Pereţi şi Plafoane şi
Beton poros Cărămidă Beton Beton poros Cărămidă Beton Glafuri
stâlpi grinzi
a b 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Ore de lucru h 14 30,6 34 0,035 0,065 0,08 59,8 84,5 135,1 50,5
Adeziv pentru masa de şpaclu mg - - - - - - 412 460 440 340
Plasă din fibră de sticlă m' - - - - - - 113,7 113,7 140 108
Dibluri de plastic buc. 600 600 600 1,04 1,04 1,04 - - - -

Ascensor hu 0,3 0,3 0,3 0,002 0,002 0,002 0,7 0,7 0,7 0,7
Mijloc de transport hu 0,1 0,1 0,1 0,001 0,001 0,001 0,52 0,52 0,52 0,52
52
1® Montarea soclului, accesoriilor, colţarelor, realizarea profilelor
Enumerarea lucrărilor: 1. Trasarea liniei, realizarea deschiderilor, montarea diblurilor şi fixarea profilelor de soclu (coloanele 01-03). 2. Montarea
profilelor de dilataţie (coloanele 04). 3. Şlefuirea colţarelor, pregătirea adezivului, lipirea colţarelor şi nivelarea suprafeţelor adiacente (coloanele 05 şi
06). 4. Trasarea profilelor (coloanele 07-09). 5. Realizarea profilelor din polistiren, aducerea acestora la forma corespunzătoare, pregătirea adezivului,
păstrarea formei profilului cu ajutorul plaselor din sârmă sau din material plastic, la lipire (coloanele 07). 6. Realizarea profilelor din vată minerală,
aducerea acestora la forma corespunzătoare, pregătirea adezivului, păstrarea formei profilului cu ajutorul plaselor din sârmă sau din material plastic,
la lipire (coloanele 08). 7. Realizarea profilelor plate, prin lipirea şi îndepărtarea benzilor şi zugrăvirea concavităţilor (coloanele 09).

Tabelul4
Fixarea profilelor de soclu Protejarea muchiilor

Montarea Realizarea profilelor
pe suprafeţe din bombate
Detaliere UM benzilor de
Beton poros Cărămidă Beton dilataţie drepte curbe Din polistiren Netede
a b 1 2 3 4 5 6 7 9
Ore de lucru h 12,8 23,7 29,9 44 22 33 70 22
Adeziv pentru masa de şpaclu kg - - - 90 90 100 30 -
Colţar cu plasă m - - - - 117,6 - - -
Colţar pentru arce m - - - - - 128 - -
Profile soclu m 105 105 105 - - - - -
Benzi de dilataţie m - - - 117,6 - - - -
Dibluri cu piuliţă buc. 258 258 258 - - - - -
Ascensor hu - - - 0,07 0,07 0,08 0,6 0,1
Mijloc de transport hu 0,02 o 2 0,05 0,05 0,05 0,4 0,02
53
Realizarea manuală a tencuielilor decorative
Enumerarea lucrărilor: 1. Verificarea şi curăţa rea suprafeţei şi grunduirea acesteia (coloanele 01 şi 02). 2. Pregătirea gletului din amestecul uscat,
aplicarea pe suprafaţa tencuită, obţinerea aspectului corespunzător, protejarea tencuielii terminate de ploaie şi temperaturi excesive (coloanele 03-09).
Consumuri specifice pe 1 00 m 2
Tabelul5
Grunduirea suprafeţei Realizarea tencuielii în straturi subţiri, din tencuială acrilică
Pereţi
Detaliere UM Grinzi, stâlpi Supliment de benzi de
Următorul drepţi şi Glafuri cu lăţime de
Primul strat pătraţi şi altă culoare, cu lăţimea de
strat suprafeţe
cilindrici
orizontale 15 cm 30 cm 30 cm 100 cm
a b 1 2 3 5 7 9 11 13
Ore de lucru h 1 0,5 5,91 54,35 237,25 174,2 87,09 10,39 4,49
Grund pentru tencuieli decorative dm' 30 20 - - - - - -
Tencuială decorativă 1 ,5 mm kg - - 257 284 284 303 - -
Ascensor hu 0,4 0,3 0,6 0,6 0,6 0,6 - -
Mijloc de transport hu 0,04 0,02 0,8 0,8 0,8 0,8 - -
54
1®
Enumerarea lucrărilor: 1. Verificarea şi curăţarea suprafeţei şi grunduirea acesteia (coloanele 01-03). 2. Pregătirea gletului din amestecul uscat,

Tabelul6
Grunduirea
Realizarea tencuielii în straturi subţiri, din tencuială acrilică cu aspect zgâria!
suprafetei
Glafuri cu lăţime de Supliment de benzi de altă culoare, cu lăţimea de

Pereţi drepţi şi Grinzi, stâlpi pătraţi şi
Detaliere UM
Primul Următorul suprafeţe orizontale cilindrici
15 cm 30 cm 30 cm 100 cm
strat strat
Granulaţie Granulaţie Granulaţie Granulaţie Granulaţie Granulaţie Granulaţie Granulaţie Granulaţie Granulaţie Granulaţie Granulaţie
2mm 3mm 2 mm 3mm 2mm 3mm 2 mm 3mm 2mm 3mm 2mm 3mm
a b 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Ore de lucru h 10,5 5,91 49,86 51,26 217,66 219,15 159,82 161,31 79,9 81,42 9,53 10,72 4,12 5,36
Grund pt. tencuieli
decorative
dm' 30 20 - - - - - - - - - - - -
Tencuială acrilică
3mm
kg - - - 381 - 392 - 392 - 415 - - - -
Tencuială acrilică
2 mm
kg - - 278 - 286 - 286 - 303 - - - - -
Ascensor Hu 0,4 0,3 0,6 0,8 0,6 0,8 0,6 0,8 0,6 0,8 - - - -
Mijloc de transport Hu 0,04 0,02 0,8 1,11 0,8 1,11 0,8 1,11 0,8 1,11 - - - -
55

Tabelul7
Grunduirea
Realizarea tencuielii în straturi subţiri, din tencuială siliconică
suprafetei
Supliment de benzi de altă culoare, cu lăţimea
Glafuri cu lăţime de
Pereţi drepţi şi Grinzi, stâlpi pătraţi şi
Detaliere UM
15 cm 30 cm 30 cm 100 cm
strat strat
1,5mm 2,5 mm 1,5mm 2,5mm 1,5mm 2,5 mm 1,5mm 2,5mm 1,5mm 2,5 mm 1,5mm 2,5 mm
a b 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Ore de lucru h 10,5 5,91 54,35 55,87 237,25 238,87 174,2 175,83 87,09 88,75 10,39 11,68 4,49 5,84
Grund pt.
tencuieli dm' 30 20 - - - - - - - - - - - -
decorative
Tencuială
siliconică
kg - - 257 412 265 424 265 424 281 449 - - - -
Ascensor hu 0,4 0,3 0,55 0,8 0,55 0,8 0,55 0,8 0,55 0,8 - - - -
Mijloc de
hu 0,04 0,02 0,75 1,11 0,75 1,11 0,75 1,11 0,75 1,11 - - - -
transport
56
1®
Consum uri specifice pe 1 00 m 2

Tabelul O
Grunduirea suprafeţei Realizarea tencuielii în straturi subţiri, din tencuială siliconică
Supliment de benzi de altă culoare, cu

Pereţi drepţi şi Glafuri cu lăţime de Grinzi, stâlpi pătraţi şi
liHim.:• rlA
Detaliere UM
15 cm 30 cm 30 cm 100 cm
strat strat
2 mm 3mm 2mm 3mm 2 mm 3mm 2 mm 3mm 2mm 3mm 2 mm 3mm

a b 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Ore de lucru h 10,5 5,91 49,86 51,26 217,66 219,15 159,82 161,31 79,9 81,42 9,53 10,72 4,12 5,36
Grund pt. tencuieli
decorative
dm' 30 20 - - - - - - - - - - - -
Tencuială siliconică kg - - 278 391 286 403 286 403 303 427 - - - -
Ascensor hu 0,4 0,3 0,6 0,8 0,6 0,8 0,6 0,8 0,6 0,8 - - - -
Mijloc de transport hu 0,04 0,02 0,8 1,11 0,8 1,11 0,8 1,11 0,8 1,11 - - - -
57
Realizarea manuală a tencuielilor decorative. Tencuială mozaicată

Tabelul9
Grunduirea suprafeţei Realizarea tencuielii în straturi subţiri, din tencuială mozaicată
Pereţi Supliment de benzi de altă culoare,

Detaliere UM Glafuri cu lăţime de Grinzi, stâlpi
Primul strat Următorul strat drepţi şi suprafeţe cu lăţimea de
pătraţi şi cilindrici
orizontale
15 cm 30 cm 30 cm 100 cm
a b 1 2 4 6 8 10 12 14
Ore de lucru h 10,5 5,91 51,26 219,15 161,31 81,42 10,72 5,36
Grund pentru
tencuieli decorative
dm' 30 20 - - - - - -
Tencuială mozaicată kg - - 495 495 495 495 - -
Ascensor hu -0.4 -0.3 -0.9 -0.9 -0.9 -0.9
Mijloc de transport hu 0.04 0.02 1.16 1.16 1.16 1.16

REFERINÞE GENERALE
Continutul si modul de structurare a prezentului ghid, au la

baza urmatoarele documente tehnice interne si internationale:
+ Norma de punere in opera a Sistemelor

compozite de izolare termica la exterior intocmita
de Asociatia profesionala "Grup pentru calitatea
sistemelor compozite de izolare termica la exterior
din Austria" editia 08/2007.
+ ETAG 004 Ghid pentru intocmirea Agrementului

Tehnic European pentru Sistemul compozit de
izolare termica la exterior.
+ ETAG 014 Ghid pentru intocmirea Agrementului

Tehnic European pentru diblurile utilizate la
Sistemele compozite de izolare termica la
exterior.
+ ONORM B 6400 Sisteme Compozite de izolare

termica la exterior-Cerinte.
+ ONORM B 6410 Sisteme Compozite de izolare

termica la exterior -Executie.
+ Documentatiile tehnice de firma ale membrilor

asociatiei (Bau mit, Ca pa rol, Ceresit, Ejot).

Grupul Pentru Calitatea Sistemelor Termoizolante "ETICS"
Adresa:
Str. Tudor Arghezi nr. 21
Clădire IPCT, et. 1
Bucureşti
Tel.: o21.316.1o.oo, 021.316.11.11
Fax: 021.316.33.33

1.1 - Grupul PT Calitatea ETICS - Ghid Sisteme Termoizolante

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.1 - Grupul PT Calitatea ETICS - Ghid Sisteme Termoizolante

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid pentru aplicarea sistemelor

Grupul Pentru Calitatea Sistemelor Termoizolante “ETICS”

Grupul Pentru Calitatea Sistemelor Termoizolante “ETICS”

Izolarea termica a clădirilor reprezintă o provocare complexa care necesita o analiza

Dorim ca structura pereţilor clădirilor noastre sa garanteze un nivel de temperatura

1 Grupul Pentru Calitatea Sistemelor Termoizolante “ETICS”

3 Grupul Pentru Calitatea Sistemelor Termoizolante “ETICS”

Elementele componente ale sistemului compozit de izolare termica la exterior (denumit in

Garantia detinatorului de sistem se aplica numai in situatia in care proiectarea si executia

Pentru o buna organizare de santier, este de asemenea importanta depozitarea

Pe toata durata execuţiei, uscării şi întăririi, trebuie ca temperatura aerului, suportului şi

4 Grupul Pentru Calitatea Sistemelor Termoizolante “ETICS”

+ Indepartarea foliilor de protectie a tocurilor de la ferestre si usi.

Este interzisa adaugarea de aditivi in oricare dintre elementele

Lucrarile nu vor fi demarate, daca schela nu este montata pe

Este absolut necesara protectia fatadei cu plasa, impotriva

Montarea schelei pe fatada

5 Grupul Pentru Calitatea Sistemelor Termoizolante “ETICS”

3.1 Elementele de fixare

3.2 Materialul termoizolant

3.3 Stratul de arma re

Amorsa si tencuiala decorativa. Tencuiala decorativa poate sa fie un mortar

6 Grupul Pentru Calitatea Sistemelor Termoizolante “ETICS”

3.5.1 Reprezentare schematică a sistemului finisat cu tencuială decorativă

Figura 1 • Sistem termoizolant finisat cu tencuială decorativă

7 Grupul Pentru Calitatea Sistemelor Termoizolante “ETICS”

8 Grupul Pentru Calitatea Sistemelor Termoizolante “ETICS”

Cu podul palmei (sau o carpa) se verifica daca exista praf,

Cu un obiect tare si ascutit se verifica daca suportul este

• Testul de umezi re Cu o bidinea se verifica absorbtia apei si umiditatea suportului.

Cu aparat de smulgere (portabil). Valoarea minimă este de 0,08

4.2 Pregatirea suportului

4.2.1 Suport din zidarie. Masuri

10 Grupul Pentru Calitatea Sistemelor Termoizolante “ETICS”

Tabel T1 -Valori limita pentru abaterile de planeitate ale stratului suport

Abaterile limita in [mm]la o distanta de [m]

Suprafaţă perete şi intradosuri

Suprafeţe fini sate 2 3 8

a)- Valorile intermediare pot fi obţinute prin interpelare liniară

Tabel T2- Toleranţe de planeitate ale stratului final

Abaterile limita in [mm]la o distanta de [m]

5.1 Zona de soclu, zona de stropire şi zona de contact cu pământul

5.1 .2 Zona de soclu

5.1 .3 Zona expusă stropirii

5.1 .4 Plăcile termoizolante

12 Grupul Pentru Calitatea Sistemelor Termoizolante “ETICS”

5.1.5.1 Zona de trecere de la ETICS la zona d e soclu

Tn această situaţie, se montează un profil de soclu cu grosime corespunzătoare plăcilor

Tn această situaţie, plăcile termoizolante speciale se montează în acelaşi plan cu plăcile

Tn această situaţie, partea superioară a soclului se protejează cu elemente rezistente la

5.1.5.2 Zona inferioară a ETICS

Tn acest caz la partea inferioară a ETICS se va monta un profil de soclu cu grosime

13 Grupul Pentru Calitatea Sistemelor Termoizolante “ETICS”

Figura 3 • Termoizolarea in zona soc/ului

14 Grupul Pentru Calitatea Sistemelor Termoizolante “ETICS”

Pe plăcile de vată minerală trebuie aplicat anterior

5.3 Fixarea plăcilor termoizolante

5.3.1 Lipirea plăcilor termoizolante

Montarea plăcilor se va face începând din zona de

mică a plăcii termoizolante dispusă pe înălţime.

In pnnc1p1u, trebuie aplicate numai panourile

ln zona golurilor de ferestre sau uşi,

Din considerente de protecţie la foc.