ARGUMENT

Fibromul uterin afectează aproximativ 45-50% dintre femeile trecute de 35 de ani și

peste 20% dintre femeile aflate in perioada de fertilitate. Cu o incidență generală de
aproximativ 20%, fibromul uterin reprezintă cea mai frecventă patologie tumorală benignă
ginecologică, cu risc minim de malignizare. Ea se poate dezvolta atât în interiorul sau în
exteriorul uterului, cât și în interiorul peretelui acestuia, fiind numit și tumoră fibroasă,
leiomiom sau miom, apărând ca urmare a unui dezechilibru hormonal.

Fibromul se poate dezvolta încet pe parcursul mai multor ani, fară să prezinte
simptome semnificative, trecând astfel neobservat, sau se poate dezvolta rapid, în câteva luni.
Depistarea fibromului are loc în mod frecvent la un consult de rutină sau în urma unor
sângerări menstruale anormale. El poate fi evidențiat în cadrul unui control ginecologic
obișnuit sau printr-un examen ecografic.

Informarea corectă este necesară atât din cauza faptului că majoritatea femeilor devin
extrem de anxioase în momentul în care este depistat fibromul, cât și din cauza faptului că în
multe situații el poate conduce la o serie de simptome extrem de neplăcute, ce merg de la
sângerări abundente și dureri intense în regiunea abdominală, sau la contact sexual și până la
incontinență urinară și constipație. În același timp, fibromul uterin poate conduce la
infertilitate sau - în cazul sarcinii - poate provoca un avort spontan.

Am ales abordarea acestei teme deoarece am fost profund impresionată de numărul din
ce în ce mai mare al pacientelor cu fibrom uterin internate pe secția de obstetrică-ginecologie
a Spitalului Orășenesc Mioveni , acolo unde eu mi-am efectuat stagiul de practică. Vârsta cât
mai mică a pacientelor afectate de fibrom uterin m-a determinat să-mi aprofundez
cunoștințele despre această afecțiune ginecologică.

Îngrijirile acordate unei bolnave operate de fibrom uterin sunt multiple. Pentru a
efectua operația și a acorda bolnavei îngrijirile corespunzătoare este nevoie de o echipă
completă, în care cadrele medicale au un rol important.

Cauzele propriu-zise ale fibromului nu sunt încă suficient de clare. În mod cert, este
implicat un dezechilibru hormonal, dar sunt invocați și factori infecțiosi, mecanici sau
vasculari. Ultimele date statistice ne arată că există și o predispoziție genetică corelată cu
obezitatea și cu ciclul menstrual apărut înainte de împlinirea vârstei de 12 ani, dar riscul de
formare a unui fibrom uterin fiind mult mai mare în cazul în care mama, bunica sau o sora au
avut și ele fibrom uterin.

Astfel, la menopauză, atunci cand nivelul hormonal scade, fibromul involuează. La fel
se poate observa o creștere mai rapidă a fibromului in timpul sarcinii și apoi o involutie post-
partum (după naștere). Dar apariția fibromului este favorizată și de chiuretaje și avorturi
multiple, de afecțiunile inflamatorii hemoragice, endometrite, metroanexite. De asemenea,
infertilitatea, absența sarcinilor, este corelată cu o apariție mai frecventă a fibromului.

În multe cazuri, fibromul nu necesită nici un fel de terapie, ci doar o monitorizare

ecografică regulată, dar în unele cazuri se impune un tratament medicamentos sau chiar o
intervenție chirurgicală. Dar la aceasta nu trebuie recurs decât atunci când starea clinică
necesită intr-adevăr o intervenție chirurgicală.

Proiectul „Îngrijirea pacientei cu fibrom uterin” este structurat în două părți:

 Partea teoretică – Noțiuni de anatomie și fiziologie a aparatului genital

 Partea practică – cuprinde descrierea a două cazuri cu planuri de îngrijire a două
paciente cu fibrom uterin

În cazul I, doamna I. G. pacientă în vârstă de 48 ani, se internează cu fibrom uterin în

vederea realizării intervenţiei chirurgicale.

Pacienta este pregătită pentru intervenţie:

• pregătirea fizică: - raderea pilozităţii, baie generală, asigurarea veşmintelor curate,

dezinfecţia regiunii supuse intervenţiei.

•pregătirea psihică:- am susţinut pacienta, am liniştit-o şi am încurajat-o.

Pacienta a prezentat o evoluţie favorabilă, lipsită de complicaţii.

În cazul al II-lea, pacienta B. M. în vârstă de 46 ani, s-a internat cu diagnosticul de

fibrom uterin cu hemoragie. Pacienta a prezentat o evoluţie favorabilă, lipsită de complicaţii.

În unele cazuri se impune o intervenție chirurgicală. Aceasta poate consta în extirparea

fibromului, miomectomie, sau în unele cazuri chiar a uterului în întregul său, histerectomie.
Extirparea fibromului poate avea loc prin efectuarea unei incizii abdominale sau laparoscopic,
iar în alte cazuri și pe cale vaginală, sub control histeroscopic.