Test

Varianta 2
1. Explicați analiza SWOT. (2 puncte)
2. Argumentați necesitatea componentelor afective, cognitive și comportamentale în
redactarea unui discurs. (3 puncte)
3. Descrieți metodele de analiză a discursului: analiza de conținut, analiza critică a
discursului și altele. (5 puncte)

1. Analiza SWOT este o tehnică de planificare strategică și de management strategic

utilizată pentru a ajuta o persoană sau o organizație să identifice punctele forte, punctele
slabe, oportunitățile și amenințările legate de competiția de afaceri sau planificarea
proiectelor. Această tehnică este concepută pentru a fi utilizată în etapele preliminare ale
proceselor de luare a deciziilor și poate fi utilizată ca instrument de evaluare a poziției
strategice. Se urmărește identificarea factorilor interni și externi care sunt favorabili și
nefavorabili pentru atingerea obiectivelor. Utilizatorii unei analize SWOT pun adesea
întrebări și răspund pentru a genera informații semnificative pentru fiecare categorie,
pentru a face instrumentul util și a identifica avantajul lor competitiv.
Puncte forte: caracteristici ale afacerii sau ale proiectului care îi conferă un avantaj față
de ceilalți
Puncte slabe: caracteristici care plasează afacerea sau proiectul într-un dezavantaj față de
ceilalți
Oportunități: elemente din mediu pe care afacerea sau proiectul le-ar putea exploata în
avantajul său
Amenințări: elemente din mediu care ar putea cauza probleme afacerii sau proiectului

2. Componenta afectivă reprezintă nucleul atitudinii. Emoţiile şi sentimentele energizează

actele de comportare umană. Prin educaţie şi instruire, prin influenţa tuturor factorilor şi
activităţilor orientate şi spontane se schimbă şi se dezvoltă atitudinile umane.
3. Analiza conținutului este folosită ca termen-umbrelă pentru diverse
abordări și tehnici de cercetare. Poate fi definit mai ales ca o metodă de
cercetare pentru studierea sau preluarea informațiilor semnificative din
documente prin determinarea apariției anumitor cuvinte sau concepte în
texte sau seturi de texte. Conceptul de text aici poate fi definit pe scară largă
ca cărți, titluri și articole din ziare, eseuri, conversații, discuții, discursuri,
publicitate, teatru, documente istorice, texte audiovizuale.

Analiza critică a discursului a apărut recent ca o nouă metodă de cercetare și a câștigat

multă popularitate. În linii mari, aceasta constă în aplicarea unei perspective critice
analizei discursului, adică acordați atenție nu numai relațiilor sociale, ci și relațiilor de
putere, abuzului de putere și dominației care modelează realitatea socială și care sunt
mobilizate prin limbaj. Cu alte cuvinte, analiza critică a discursului încearcă să înțeleagă
modul în care dominația este produsă și reprodusă prin discursuri. La nivel metodologic
nu există o mare diferență substanțială, este la fel de flexibilă și interpretativă ca și
analiza tradițională a discursului.

Analiza semantică a discursului - O altă abordare predominant semantică e "analiza

semantică a discursului", propusă de lingvistul olandez T. van Dijk. Pentru acest tip de
analiză importantă pare a fi, întâi de toate, urmărirea coerenţei. cest nivel de analiză se
efectuează asupra a ceea ce van Dijk numeşte coerenţă locală. La acest nivel, se urmăresc
structurile temă-remă, datum-novum, temă-comentariu, co-referinţa, anafora, pronumele
posesive etc., care apar în fraze diferite. Pentru van Dijk, discursul e perceput atât ca serie
de acte de vorbire, cât şi ca act de vorbire global, şi poate fi analizat, la acest nivel trans-
frastic, cu ajutorul unei metode ce presupune combinarea teoriei actelor de vorbire,
pragmaticii griceene, lingvisticii funcţional-sistemice