DISCIPLINA POLITICA MONDIALĂ

În format word, în volum de la 7-15 pagini (text cules cu Times New roman, font
12, 1,5 între rânduri, cîmpuri – 3 cm, 2,5 cm, 2,5 cm, 1,5 cm;). Referinţe.

Plan.
Introducere (actualitate, scop şi obiective, analiza surselor utilizate).
Paragrafe (nu mai puţin de 3).
Încheiere.
Lista biliografică.

1. Teoria politicii mondiale ca ştiinţă. Dimensiunea ştiinţifică a „politicii mondiale” din anii 70 a sec.
XX.
2. Abordările lui Koohein R., Joseph S. Nye, Katzenstein P. J., Krasner C., Alison G., Patnam R.,
Deutsch K., Haas E. etc.
3. Nivelul de analiză şi metodele de studiere în politica mondială.
4. Corelaţia categoriilor „politică mondială”, „relaţii internaţionale”, „politică internaţională”.
5. Tucidide ,,Istoria războiului Peloponisiac”.
6. Formarea elementelor internaţionale în lumea antică , secolele medii şi contemporane.
7. Apariţia capitalismului în Europa, apariţia premiselor pentru formarea statului centralizat.
8. Parametrii principali a formării modelului politic central de stat. Pacea de la Westfalia.
9. Acceptarea principiului suveranităţii naţionale. Sistemul de la Viena.
10. Sistemul relaţiilor internaţionale în perioada interbelică.
11. Sistemul Versai-Washington.
12. Particularităţile sistemului relaţiilor internaţionale de la Ialta-Potsdam.
13. Esenţa discuţiilor problemelor dezvoltării politice a lumii după încheerea războiului rece.
14. Etapele dezvoltării sistemului politic mondial. Esenţa teoriei politicii mondiale ca ştiinţă.
15. Structura sistemului contemporan al relaţiilor internaţionale.
16. Discuţiile despre sistemul nou al relaţiilor internaţionale Zb. Bjezinschi, S. Huntington despre rolul
SUA pe arena mondială.
17. Caracteristica sistemului unipolar, bipolar, tripolar şi multipolar.
18. Nye Dj. despre nivelurile polarităţii.
19. Rosenau Dj. despre structura lumii sec. XXI.
20. Esenţa mediului geografic în politica statelor.
21. Concepţiile lui Boden J., Ratzel F., Kjellen R., List F., , Frantz C., Neuman F., Haushofer K.
22. Şcoala geopolitică a Americii de Nord. Mahan A., Spykman N., Cohen S.
23. Concepţiile lui Spykman despre divizarea lumii.
24. Divizarea lumii în 4 componente geopolitice.
25. Reprezentanţii gîndirii politicii a Americii de Nord – în sec. XX .
26. Concepţiile lor despre stabilirea ordinii mondiale. Realismul politic în Europa Occidentală.
27. Morgentau H. despre contradicţiile în politica externă.
28. Concepţiile moderniste în relaţiile internaţionale. Cauzele apariţiei modernismului.
29. Elaborarea şi adoptarea deciziilor politicii externe. Şcolile de acceptare şi studiere a problemelor
deciziilor politicii externă.
30. Modificări mondiale- rolul statelor naţionale.
31. Limitarea rolului statului şi cauzele creşterii inegalităţii sociale.
32. Limitele suveranităţii.
33. Mişcările politice pe arena mondială.
34. Mişcări antiglobaliste – factor important în politica mondială.
35. Procesele etnopolitice în lumea contemporană. Acutizarea conflictelor culturale şi etnice.
36. Transformările în politica umană. Administrarea globală.
37. Concepţia multilateralismului.
38. Particularităţile administrării mondiale.
39. Noţiunea „Nordul bogat” – „Sudul sărac”. Dezvoltarea social-economică şi culturală în ţările
„Nordului” şi „Sudului”.
40. Teza marxistă despre dezvoltarea inegală şi stratificarea în bogaţi şi săraci.
41. Concepţia neorealistă faţă de problema „Nord” – „Sud”. Teoria dependenţii şi Neoliberalismul.
42. Abordările lui Sun Ţzi, Karl von Klauzewitz – în problema războiului. Principiile războiului.
43. Rezoluţia ONU despre calificarea agresiunii. Conflictele armate din sec. XX. şi categoriile lor.
44. Formele războaielor.
45. Conceptele de bază în economia politică mondială. Liberalismul clasic economic. Teoria selectării
sociale.
46. Problemele importante în economia politică internaţională.
47. Sistema Breton-Woods.
48. Tendinţele în dezvoltarea politico-economică.
49. Locul învăţămîntului şi cunoştinţelor în lumea contemporană.
50. Influenţa tehnologiilor noi asupra studiilor. Globalizarea învăţămîntului.
51. Conceptul de ordine în politica mondială H. Bull. „Societatea anarhică”.
52. Ordinea internaţională, ordinea mondială.
53. Ordinea şi justiţia în poltica mondială. Distincţiile justiţiei în politica mondială.
54. Dreptul – parte componentă a politicii mondiale.
55. Geneza crimei organizate. Rolul INTERPOLului.
56. Clasificarea organizaţiilor criminale.
57. Arsenalul de mijloace folosit de organizaţiile criminale.
58. Traficul de droguri, traficul de arme.
59. Criminalitate cibernetică, traficul de oameni.
60. Zonele cu criminalitate ridicată (Rusia, Asia, SUA, Europa, Australia, Japonia, Vietnam).
61. Noţiunea de politică mondială;
62. Continuitate şi schimbare în cadrul politicii mondiale;
63. Categoria noutăţii în cadrul politicii mondiale;
64. Parametrii modelului Westfalic al lumii
65. Caracteristica sistemului relaţiilor internaţionale, „Concertul European”
66. Etapele dezvoltării sistemului internaţional de state Versailles-Washington
67. Problemele dezvoltării politice a lumii după sfîrşitul războiului rece
68. Noţiunea de război în politică mondială;
69. Transformarea războiului în politica mondială ;
70. Relaţia între terorism şi război în politica mondială ;
71. Războiul şi armele de distrugere în masă ;
72. Caracteristicile sistemului bipolar
73. Problema organizării noului sistem politic mondial
74. Rolul statelor ca actori principali în formarea sistemului politic mondială
75. Ordinea non-guvernamentală;
76. Relaţia dintre ong-urile internaţionale şi state;
77. Corporaţiile transnaţionale şi puterea acestora;
78. Noţiunea de guvernare globală ;
79. Guvernarea globală şi statele naţionale ;
80. Dinamica guvernării globale 
81. Incluziunea individului în procesul politic mondial
82. Particularităţile socializării politice în condiţiile contemporane
83. Abordările actuale ale drepturilor omului
84. Noţiunea de globalizare şi integrare;
85. Corelaţia dintre globalizare şi integrare;
86. Dimensiunile integrării regionale la etapa contemporană;
87. Dimensiunile globalizării economice;
88. Finanţele mondiale şi problema monedei globale;
89. Crizele economice în lumea globalizată;
90. Economia şi problema bunei guvernări.
91. Esenţa procesului de democratizare;
92. Rolul factorilor internaţionali în cadrul proceselor de democratizare;
93. Transnaţionalizarea democraţiei;
94. Democratizarea politicii globale;
95. Esenţa problemei mediului în politica mondială contemporană;
96. Corelaţia între problema globală a mediului şi alte probleme globale;
97. Problemele mediului şi criza securităţii
98. Categoriile postmoderniste în studiul politicii mondiale
99. Normele şi interacţiunile sociale în relaţiile internaţionale
100. Concepţiile privind rolul genurilor în relaţiile internaţionale
101. Organizaţiile interguvernamentale ca actori ai politicii mondiale
102. Problemele organizaţiilor interguvernamentale: birocraţia, rigiditatea, reacţia lentă la schimbări
103. Corelaţia dintre business şi organizaţiile interguvernamentale

V.LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Strategii de realizare