Pe acasă la teoria și practica comunicării

1. 3 știri internaționale 3 știri naționale (ultima săptămâna )

2. Sa ascultam postcasturi
3. Discurs de maxim 2 minute pe o tema (ex rolul femeie in RI tema mea
)

Stiri Internationale:
1. Papa Francisc a donat 100.000 de euro pentru migranţii blocaţi la frontiera
dintre Polonia şi Belarus:

„Sfântul Părinte a decis să trimită o contribuţie de 100.000 de euro pentru a

ajuta grupurile de migranţi blocaţi între Polonia şi Belarus", a precizat într-un
comunicat Departamentul pentru Serviciul Dezvoltării Umane Integrale,
organism al Sfântului Scaun însărcinat în special cu refugiaţii, scrie AFP,
citată d eAgerpres.

Donaţia urmăreşte de asemenea să ajute organizaţia neguvernamentală

catolică Caritas Polonia „să facă faţă urgenţei migratorii la frontiera dintre
cele două ţări”, a adăugat Vaticanul.

Începând de vara trecută, mii de migranţi, originari în principal din Orientul

Mijlociu şi în special din Irak, au trecut sau au încercat să treacă, dinspre
Belarus, frontiera de Est a Uniunii Europene, în Letonia, Lituania sau
Polonia.

Papa Francisc, care face deseori donaţii umanitare, a făcut din apărarea
migranţilor şi a solicitanţilor de azil o prioritate a pontificatului său,
înmulţindu-şi apelurile adresate liderilor europeni de a-i primi.

2. Olaf Scholz: Germania este pregătită să blocheze conducta Nord

Stream 2, dacă Rusia atacă Ucraina:

Germania este pregătită să ia în calcul blocarea conductei Nord Stream 2 în cazul în care
Rusia atacă Ucraina, a declarat marți cancelarul Olaf Scholz, ca răspuns la presiunile
interne și internaționale tot mai mari pe fondul consolidării armatei ruse la granițele
Ucrainei.

„Este clar că (n.red. Rusia) va plăti un preț mare și orice variantă va fi discutată în cazul în care
va exista o intervenție militară în Ucraina”, a declarat Scholz reporterilor, răspunzând la o
întrebare despre Nord Stream 2 după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg,
potrivit Reuters.

Stoltenberg a declarat că a invitat aliații NATO și Rusia la o nouă serie de întâlniri pentru a
discuta modalități de îmbunătățire a situației de securitate, după ce o primă rundă de discuții a
avut loc săptămâna trecută la Bruxelles, fără a se ajunge la un acrod.

Nord Stream 2, gazoductul care va transporta gaze din Rusia în Germania pe sub Marea Baltică,
a creat deja neînțelegeri între Germania și SUA și a semănat discordie în Europa. Acum, pe
măsură ce se înmulțesc temerile occidentale că Rusia condusă de Vladimir Putin va ataca
Ucraina, gazoductul a devenit un element al disputei în interiorul proaspetei coaliții de
guvernare de la Berlin.

Social-democrații germani, care au favorizat în mod special înțelegerea cu Moscova, au o poziție

mai ambiguă, insistând asupra importanței gazului rusesc pentru industria germană. De altfel,
cancelarul Olaf Scholz a refuzat să susțină public sancțiuni împotriva proiectului.

Ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock (partidul Verzilor), care se află zilele
acestea în prima ei deplasare oficială externă ca șefă a diplomației de la Berlin la Kiev și
Moscova, a indicat că Nord Stream 2, care este complet finalizat, dar mai așteaptă aprobarea
oficială, nu poate fi dat în folosință dacă Rusia va desfășura o incursiune armată în Ucraina. 

3. Șeful diplomației americane merge la Kiev și Berlin „pentru a consolida

angajamentul SUA față de integritatea Ucrainei”:

Secretarul de stat Antony Blinken va călători în Ucraina și Germania în această
săptămână, în contextul în care amenințarea rusă la adresa Ucrainei continuă. Șeful
diplomației americane se va întâlni miercuri cu președintele Volodimir Zelenski, a anunțat
Departamentul de Stat, potrivit CNN și ABC News.

La Kiev, Blinken se va întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu ministrul de

externe Dmitro Kuleba „pentru a consolida angajamentul Statelor Unite față de suveranitatea și
integritatea teritorială a Ucrainei”, potrivit purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat,
Ned Price.

La Berlin, Blinken va discuta cu ministrul de externe Annalena Baerboc „despre recentele

angajamente diplomatice cu Rusia și despre eforturile comune de a descuraja agresiunea Rusiei
împotriva Ucrainei, inclusiv despre disponibilitatea Aliaților și a partenerilor de a impune Rusiei
sancțiuni severe cu costuri economice grave”.

„Călătoriile și consultările lui Blinken fac parte din eforturile diplomatice de a reduce tensiunea
cauzată de consolidarea militară a Rusiei și de agresiunea continuă împotriva Ucrainei”, a
adăugat Departamentul de Stat într-un comunicat.

Înainte de vizita lui Blinken la Kiev, o delegație de senatori americani a vizitat Ucraina pentru a
sublinia sprijinul Congresului pentru țară, în contextul în care Ucraina se confruntă cu o creștere
a tensiunilor cu Rusia, care a adus zeci de mii de soldați în apropierea graniței.

Citește și BILD: Trenurile siberiene sunt pline de soldați și tancuri ale armatei ruse care se
deplasează spre granița cu Ucraina

La începutul acestei săptămâni, ministrul german de externe Annalena Baerbock a vizitat

Ucraina, și a avertizat că „orice escaladare ulterioară ar avea un preț mare pentru regimul rus –
economic, politic și strategic”.

Luna trecută, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat public Germania că împiedică
inclusiv livrarea de armament defensiv Kievului, de tipul armelor anti-dronă și dispozitive
speciale care pot detecta lunetiști camuflaţi.
„Vom face totul pentru a garanta securitatea Ucrainei, vom face totul pentru a garanta securitatea
Europei”, a spus şefa diplomaţiei germane într-o conferinţă de presă comună cu ministrul de
externe ucrainean Dmitro Kuleba.

știri naționale:

1. Surse: Oleg Serebrian este noul vicepremier

pentru Reintegrare:
Din funcția de ambasador în Germania, direct în Guvern. Oleg Serebrian ar fi noul
vicepremier pentru Reintegrare, susțin surse din cadrul Partidului Acțiune și Solidaritate.

Prim-ministra Natalia Gavrilița refuză să spună numele noului membru al Cabinetului

său, dar precizează că de mâine oficialul va începe munca, transmite Știri.md cu referire
la Unimedia.

„Mâine dimineață va depune jurământul și deja va participa la ședința Guvernului”, a

anunțat astăzi, la o conferință de presă, prim-ministra Natalia Gavrilița.

Oleg Serebrian a fost ambasadorul Republicii Moldova în Germania, din noiembrie 2015
până la sfârșitul lui 2021.

Pe 3 ianuarie 2022, diplomatul a fost numit director al Institutului Diplomatic de pe lângă

Ministerul de Externe și Integrării Europene.

Între anii 2001 și 2008, Serebrian a fost președintele Partidului Social-Liberal, formațiune
care a fuzionat ulterior cu Partidul Democrat. 

Serebrian a fost vicepreședintele PD până în 2010, demisionând din această funcție, după
ce a fost numit ambasador în Franța.

Funcția de vicepremier pentru Reintegrare în Guvernul Gavrilița a rămas vacantă, după

ce Vladislav Kulminski a demisionat, la doar 3 luni de la învestire. Motivele enunțate ale
plecării au fost „de ordin personal”.

2. Parlamentul caută un director la ANRE:

Deputații se întrunesc în ședință
Comisia economie, buget și finanțe a Parlamentului se întrunește miercuri, 19 ianuarie, în
ședință pentru a examina mai multe subiecte, inclusiv pentru aprobarea Regulamentului
privind procedura de organizare și desfășurare a concursului public pentru selectarea
candidaților la funcția de director al Consiliului de administrație al Agenției Naționale pentru
Reglementare în Energetică.

Potrivit prevederilor legislației, ANRE este condusă de un Consiliu de administraţie format

din 5 directori care exercită funcţii de demnitate publică. 

Aceștia sunt numiţi în funcţie de către Parlament, pe bază de concurs, transmite Știri.md cu

referire la Deschide.md.

Candidatul la funcția de director al Consiliului de administraţie trebuie să întrunească

cumulativ următoarele cerințe:

a) să deţină cetăţenia Republicii Moldova;

b) să aibă studii superioare în domeniul tehnic, economic, financiar sau juridic şi experienţă
de lucru de cel puţin 10 ani în unul dintre domeniile menţionate, dintre care cel puţin 3 ani în
funcții de conducere în instituții publice sau întreprinderi din sectoarele reglementate de
Agenţie;

c) nu este supus unei măsuri de ocrotire judiciară sub forma tutelei;

d) să se bucure de o reputaţie ireproşabilă;

e) să cunoască limba de stat și limba engleză;

f) să nu fie membru al vreunui partid politic la momentul depunerii cererii de participare la

concurs.

Mandatul unui director al Consiliului de administraţie este de 6 ani. Niciunul dintre directorii
Consiliului de administraţie nu este în drept să deţină funcţia de director mai mult de 12 ani.

La moment, Consiliul de administrație al ANRE are doar patru directori. Este vorba despre
Veaceslav Untilă (director general), Octavian Calmîc, Eugen Carpov și Violina Șpac –
directori.

Cea de-a cincea funcție de director a rămas vacantă după ce Ștefan Creangă și-a depus
cererea de demisie la data de 22 noiembrie 2021. La data de 3 decembrie 2021, Parlamentul
a aprobat proiectul de hotărâre privind demisia lui Creangă.

3. Gazprom și-a schimbat atitudinea și abordarea în colaborarea cu Moldovagaz/Republica Moldova.

Declarația aparține ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu.:

Ministrul susține că Moldova s-a pomenit într-o situație fără precedent, care impune
autoritățile să treacă la scenarii extraordinare, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.
"Guvernul și-a onorat fiecare punct menționat în protocolul semnat cu Gazprom. Am
asigurat achitările pentru lunile problematice și am inițiat procedura de audit la Moldovagaz.
Situația nu este o consecință a inacțiunii Guvernului, ci un rezultat al relației Moldovagaz –
Gazprom.

Conform contractului, Moldova trebuie să achite până la data de 20 inuarie costul pentru
luna decembrie. Pe 14 ianuarie a fost efectuată plata integral.

Până la data de 20 ianuarie, Moldovagaz trebuie să achite 63 de milioane de dolari, avans

pentru luna ianuarie. Avansul este pentru luna curentă, din această sumă, Moldovagaz va
reuși să achite 38 de milioane până mâine, diferența este de 25 de milioane de dolari.

38 de milioane de dolari este consumul pentru 10 zile din luna Ianuarie. Achitările curente se
fac la timp și vorbim doar de câteva zile în care Moldovagaz nu a reușit.

Această diferență s-a acumulat în câteva zile din cauza faptului că tariful nu acoperă costul
pentru luna ianuarie care este de 646 de dolari. În rezultat, s-a format această diferență de 25
de milioane", a explicat Andrei Spînu.