ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

2.1. Competenţele unităţii de învăţare

În urma parcurgerii acestui curs studenţii vor fi capabili să:
- definească conceptele: de fond de rulment, nevoia de fond de rulment
- să explice conceptul de trezorerie netă
- să determine trezorerie netă şi Cash-flow-ul
- identifice indicatorii echilibrului financiar

2.2 Conţinutul unităţii de învăţare

La modul general, echilibrul evidenţiază ideea de armonie între diferitele

elemente ale unui sistem, ceea ce în domeniul financiar presupune armonizarea
resurselor cu nevoile. Resursele şi utilizările reflectate în bilanţ sunt variate şi se
pretează la diferite concepţii privind echilibrul. Noţiunea de echilibru va fi
analizată funcţie de modalitatea de abordare a bilanţului: patrimonială şi
funcţională.

Descrierea contabilă; situaţia netă

Bilanţul reprezintă imaginea statică, la un moment dat (de regulă, la
sfârşitul exerciţiului financiar) a echilibrului financiar funcţional sau patrimonial
al întreprinderii.
Pornind de la abordarea patrimonial-juridică a bilanţului, numeroşi analişti
financiari utilizează conceptul de situaţie netă (SN). Acest indicator se
calculează pe baza următoarei formule:

SITUAŢIA NETĂ = ACTIV - DATORII

Indicatorul situaţie netă este mai relevant decât cel de capitaluri proprii,
exprimând valoarea activului realizabil la un moment dat (în situaţia netă nu se
includ subvenţiile pentru investiţii şi provizioanele reglementate).
Analiza echilibrului pe baza bilanţului financiar (activul patrimonial este
privit ca “nevoi” iar pasivul ca “resurse”) operează cu noţiunile de lichiditate şi
exigibilitate. Astfel, elementele de activ sunt structurate în funcţie de lichiditate
(capacitatea unui activ de a se transforma în monedă, fără pierdere de valoare)
iar elementele de pasiv, în funcţie de exigibilitate (proprietatea lor de a deveni
scadente la un anumit termen). Astfel, în activ, se vor înscrie mai întâi
elementele cele mai puţin lichide (imobilizările), numite nevoi permanente; apoi
vor urma activele circulante, numite nevoi temporare. În ceea ce priveşte
pasivul, mai întâi se vor înscrie capitalurile proprii, reinvestirile profiturilor
anterioare şi apoi capitalurile din surse publice şi datoriile pe termen lung; toate
acestea vor forma resursele permanente. Apoi vor urma datoriile cu o scadenţă
mai mică de un an, traducând resursele temporare.
Concepţia funcţională defineşte întreprinderea ca o entitate economică şi
financiară asigurând, în raport cu dezvoltarea sa, anumite funcţii şi anume:
funcţia de exploatare, funcţia de investire şi dezinvestire, precum şi funcţia de
finanţare. Concepţia funcţională a bilanţului are meritul de oferi o imagine
asupra modului de funcţionare economică a întreprinderii, punând în evidenţă
stocurile şi resursele corespunzătoare fiecărui ciclu de funcţionare. Astfel,
activul va cuprinde nevoi stabile, nevoi ciclice şi nevoi de trezorerie iar pasivul
va înregistra resursele durabile, resursele ciclice şi resursele de trezorerie.

Fondul de rulment
Există două concepte fundamentale ale fondului de rulment: fond de
rulment permanent şi fond de rulment propriu.
a) Analiza pe baza bilanţului financiar
Fondul de rulment permanent, determinat pe baza bilanţului financiar, constituie
un fond de rulment lichiditate sau fond de rulment financiar, care se poate
calcula prin două modalităţi:
1)
FRF=CAPITALURI PERMANENTE – NEVOI PERMANENTE
(fără amortizări şi provizioane) (în valoare netă)

sau
FRF=CAPITALURI PERMANENTE – NEVOI PERMANENTE
(inclusiv amortizări şi provizioane) (în valoare brută)

2)
FRF=ACTIV CIRCULANT NET – DATORII MAI MICI DE UN
AN+PASIVE DE TREZORERIE

Indicatorul care relevă gradul de autonomie financiară este fondul de rulment

propriu, adică excedentul capitalurilor proprii în raport cu imobilizările nete:
FRP = CAPITALURI PROPRII – IMOBILIZĂRI NETE

b) Analiza pe baza bilanţului funcţional

Fondul de rulment funcţional sau fondul de rulment net global (FRNG) se
calculează prin două modalităţi:
1)
FRNG = RESURSE DURABILE – NEVOI STABILE
(Activ imobilizat brut)
sau
FRNG =CAPITALURI PERMANENTE – ACTIV IMOBILIZAT NET
(Resurse durabile-Amortizări) (Imobilizări nete)

2)
FRNG=(NEVOI CICLICE+NEVOI DE TREZORERIE) –
(RESURSE CICLICE+RESURSE DE TREZORERIE)

Nevoia de fond de rulment

a) Analiza pe baza bilanţului financiar
Pornind de la un anumit echilibru, care trebuie să existe între nevoile temporare
şi resursele temporare,, bilanţul patrimonial pune în evidenţă un alt indicator de
echilibru numit nevoia de fond de rulment (NFR):

NFR=NEVOI TEMPORARE – RESURSE TEMPORARE

(exclusiv disponibilităţile) (exclusiv credite bancare pe termen scurt)

b) Analiza pe baza bilanţului funcţional

Operaţiile de exploatare antrenează formarea nevoilor de finanţare dar, în acelaşi
timp, ele permit şi constituirea mijloacelor de finanţare. Din confruntarea
globală a nevoilor cu mijloacele de finanţare se degajă o nevoie de finanţare a
ciclului de exploatare sau nevoie de fond de rulment totală (NFRT).

NFRT=NEVOI CICLICE – RESURSE CICLICE

Nevoia de fond de rulment totală are două componente: nevoia de fond de

rulment pentru exploatare (NFRE=Active circulante de exploatare-Datorii de
exploatare) şi nevoia de fond de rulment în afara exploatării (NFRAE=ACAE-
DAE).

Trezoreria netă
a) Analiza pe baza bilanţului financiar
În cazul analizei patrimoniale, diferenţa dintre fondul de rulment financiar şi
nevoia de fond de rulment reprezintă trezoreria netă:

TN=FOND DE RULMENT – NEVOIA DE FOND DE RULMENT

b) Analiza pe baza bilanţului funcţional
În bilanţul funcţional, nivelul trezoreriei nete este dat de diferenţa dintre
valoarea activelor şi pasivelor de trezorerie, respectiv diferenţa dintre nevoile de
trezorerie excedentare şi resursele de trezorerie, care nu se reînnoiesc la fiecare
ciclu de producţie:
TN=NEVOI DE TREZORERIE – RESURSE DE TREZORERIE

Evaluarea riscului de insolvabilitate

Analiza lichiditate-exigibilitate, numită în practica ţărilor occidentale
analiză patrimonială, are meritul de a pune în evidenţă riscul de insolvabilitate al
întreprinderii. Acesta constă în incapacitatea întreprinderii de a-şi onora
angajamentele faţă de terţi.
Pentru evaluarea riscului de insolvabilitate, analiza patrimonială studiază, în
vederea confruntării, gradul de exigibilitate al elementelor de pasiv şi cel de
lichiditate al elementelor de activ. În acest context, riscul de insolvabilitate
presupune imposibilitatea întreprinderii de a face faţă pasivului exigibil cu
activul său disponibil.
Concepte cheie: patrimoniu, bilanţ, activ, pasiv, creanţe, situaţie netă,
fond de rulment, nevoia de fond de rulment, lichiditate, exigibilitate,
solvabilitate, insolvabilitate, cash-flow, trezorerie netă

Tema de control: Calculul fondului de rulment, a nevoii de fond de rulment şi a

cash-flow-ului.

Teste de autoevaluare:
1.Nevoia de fond de rulment se calculează ca diferenţă între:
a) resursele temporare şi nevoile temporare;
b) nevoile temporare şi resursele temporare;
c) resursele temporare şi nevoile permanente;
d) resursele permanente şi nevoile temporare.

Alegeţi varianta corectă de răspuns.

2.Fondul de rulment net global (FRNG) se calculează ca diferenţă între:

a) resurse durabile şi nevoi stabile;
b) nevoi stabile şi resurse durabile;
c) resurse temporare şi nevoi temporare;
 d) nevoi temporare şi resurse temporare.

Alegeţi varianta corectă de răspuns.

3.Punctul de plecare în construcţia tabloului de finanţare îl reprezintă:

a) capacitatea de autofinanţare;
b) excedentul net de exploatare;
c) excedentul brut de exploatare;
d) fondul de rulment.

Alegeţi varianta corectă de răspuns:

4.Volumul activelor circulante este influenţat de factori:

1) nivelul aprovizionării;
2) nivelul producţiei;
3) nivelul desfacerii;
4) cheltuielile de producţie;
5) viteza de rotaţie.

Alegeţi varianta corectă de răspuns.

a) 1,2,3,4
b) 1,2,3,5
c) 1,4,5
d) 1,2,3,4,5

5.Activele circulante sunt constituite din:

1) stocuri;
2) creanţe;
3) active imobilizate;
4) active de trezorerie.

Alegeţi varianta corectă de răspuns.

a) 1,2,4
b) 1,2,3
c) 1,3,4
d) 1,4
 Cuvinte cheie: patrimoniu, bilanţ, activ, pasiv, creanţe, situaţie netă, fond
de rulment, nevoia de fond de rulment, lichiditate, exigibilitate, solvabilitate,
insolvabilitate, cash-flow, trezorerie netă, indicatori ai echilibrului financiar,
trezorerie netă, excedent de trezorerie, capacitate de autofinanţare.

Bibiliografie obligatorie:

1. Anghelache G., Dardac N., Stancu I., Pieţe de capital şi burse de valori,
Editura Adevărul,1992
2. Bran Paul, Finanţele întreprinderii, Editura Economică, Bucureşti, 2000
3. Dumitru Marin, Gestiunea financiară a întreprinderii, Ediţia a III-a, revăzută
şi adăugită, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007

Bibiliografie suplimentara:

1. Dumitru Marin, Finanţele întreprinderii, Editura Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti, 2006
2. Dumitru Marin, Gestiunea financiară a întreprinderii -Teste grilă. Răspunsuri,
Aplicaţii,Probleme rezolvate şi propuse spre rezolvare, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2007
3. Feleagă Niculae, Ionaşcu Ion, Tratat de contabilitate financiară, vol. I, II,
Editura Economică, Bucureşti, 2000.