Aceste jocuri sunt utile ca aplicaŃii la lecŃiile care
studiază diferitele medii de viaŃă . Se pot juca individual sau în grup , în clasă sau în afara clasei . În toate aceste variante , scopul este fixarea noŃiunilor de referinŃă la diferite medii de viaŃă .
* Jocuri de recunoaştere şi asociere organizate în
clasă , individual
Pentru organizarea jocului în clasă , individual , se
distribuie elevilor desene care reprezintă diferite medii de viaŃă , precum şi plantele şi animalele specifice acelor medii . Pe lângă vieŃuitoarele specifice mediului respectiv , apare încă una care trebuie să fie identificată de elevi ( de exemplu , un cactus într-o pădure , un pinguin pe malul unei bălŃi , etc . ) .
Elevii trebuie să recunoască nepotrivirea şi să indice
( eventual să noteze pe caiet ) mediul potrivit pentru vieŃuitoarea respectivă . * Jocuri de recunoaştere şi asociere organizate în clasă , pe grupe sau colectiv
Pentru organizarea jocului în clasă , pe grupe sau
colectiv , elevii primesc decupaje cu plante şi animale specifice diferitelor medii de viaŃă ; aceştia trebuie să le lipească pe un poster pe care s-a trecut ca titlu mediul de viaŃă respectiv .
* Jocuri de recunoaştere şi asociere organizate în
spaŃii largi , pe grupe sau colectiv
Pentru organizarea jocului în clase în care se poate
crea un spaŃiu de joc prin deplasarea mobilierului sau pentru jocuri desfăşurate în afara clasei , pe grupe sau colectiv , elevii trag la sorŃi bileŃele pe care sunt trecute nume de plante şi animale , precum şi caracteristici ale mediului şi trebuie să se grupeze între ei . BileŃelele pot să dea indicaŃii referitoare la un mediu de viaŃă sau multe altele . ► JOCURI DE COMPETIłIE
Exemple de jocuri : Adevărat-fals ,
Recunoaşte personajul
Un joc de competiŃie se joacă cu două echipe şi
durează circa 10-15 minute . Poate fi folosit la sfârşitul lecŃiei , având funcŃia de fixare şi evaluare a noŃiunilor asimilate . Clasa se împarte în două echipe . Fiecare echipă , în momente stabilite dinainte , pune întrebări celeilalte echipe referitor la noŃiunile din lecŃia predată . Întrebările se stabilesc în grup , de comun acord , apoi unul dintre elevi , care are rolul de purtător de cuv’nt al echipei , citeşte întrebările la care echipa adversă trebuie să răspundă .
● În varianta jocului Adevărat-fals , pentru fiecare
noŃiune ( element de conŃinut ) pusă în discuŃie se emite o afirmaŃie adevărată şi una falsă . Echipa care primeşte aceste afirmaŃii trebuie să identifice care este afirmaŃia adevărată şi care cea falsă . Trebuie să se aibă grijă ca cele două afirmaŃii să nu fie contradictorii.
Fiecare identificare corectă aduce un punct echipei
care a primit afirmaŃiile . Dacă identificarea nu a fost corect făcută , punctele corespunzătoare acesteia revin echipei care a emis afirmaŃiile . De exemplu , pentru lecŃia ” Alcătuirea corpului unui animal ” putem considera ca afirmaŃii : - Păsările au două perechi de aripi . ( F ) - Păsările au două picioare . ( A )
Indiferent dacă echipa adversă a identificat sau
nu afirmaŃiile corecte , învăŃătorul trebuie să precizeze care sunt acestea .
● În varianta jocului ” Recunoaşte personajul ” ,
echipa care pune întrebările alege afirmaŃia care să descrie o fiinŃă , o parte a corpului unei fiinŃe , un corp fără viaŃă , o calitate a acestuia , un mediu de viaŃă , etc . Echipa adversă trebuie să recunoască , după descriere , obiectul sau personajul sugerat de echipa care a făcut afirmaŃiile . Dacă echipa recunoaşte , atunci primeşte punctajul stabilit de comun acord , dacă nu , punctele revin echipei care a făcut afirmaŃiile . Rolurile se pot schimba . Şi în acest joc , învăŃătorul trebuie să precizeze răspunsul corect . Punctajul se acordă întregii echipe , ceea ce stimulează cooperarea dintre membrii acesteia . Este bine ca echipa să fie formată prin tragere la sorŃi , pentru a preveni stereotipurile de rol şi apariŃia neînŃelegerilor .
ÎnvăŃătorul poate transforma punctele în note
( calificative ) pe care să le acorde individual elevilor .