Sunteți pe pagina 1din 16

APLICAȚIA 12

CIRCUIT MAGNETIC CU MAGNET PERMANENT

14.1. Enunțul lucrării

Un magnet permanent fabricat din AlNiCo9, a cărui curbă de


demagnetizare este cunoscută, are forma de cilindru cu lungimea
l = 20 cm. Acest magnet este introdus între polii unei armături de ferită
formând două întrefieruri cu lungimile  / 2 = 1cm , așa cum se prezintă
în Figura 14.1.

Armătură

𝛥
2 S
l Magnet

Δ N
2

Fig. 14.1. Descrierea geometriei lucrării

14.2. Scopul lucrării

Modelarea numerică a unui circuit magnetic cu magnet permanent în


vederea determinării câmpului magnetic creat de magnetul permanent
în armătură. Se urmărește și în această lucrare evidențierea
- 179 -
distribuției câmpului magnetic atât în interiorul magnetului cât și în
armătură și în final la nivelul întregului modelul analizat.

14.3. Obiectivele lucrării

1) determinarea liniilor de câmp magnetic în interiorul


magnetului permanent, în armătură și în final la nivelul
întregului model analizat;
2) determinarea fluxului magnetic creat de către magnetul
permanent de-a lungul armăturii;
3) reprezentarea vectorială a intensității câmpului magnetic în
magnetul permanent, în armătură și în final la nivelul
întregului model analizat;
4) reprezentarea vectorială a inducției magnetice în magnetul
permanent, în armătură și în final la nivelul întregului model
analizat;
5) reprezentarea vectorială a potențialului magnetic vector în
modelul analizat

14.4. Mersul lucrării

14.4.1. Explicativa lucrării


În cadrul acestei lucrări se dorește evidențierea faptului că în
Magnetostatică câmpul magnetic este creat de magnetul permanent.
Astfel, pornind de la noțiunile prezentate și demonstrate în
Lucrarea nr. 13, în cadrul acestei lucrări, magnetul permanent este
introdus între polii unei armături de ferită și se urmărește determinarea
fluxului magnetic produs de magnet de-a lungul miezului de ferită. Așa
cum se poate observa, din datele problemei, în ce privește geometria
modelului, se consideră importantă doar lungimea magnetului și a
celor două întrefieruri, restul dimensiunilor geometrice respectând
dimensiunile ochiometrice conform Figurii 14.1. De asemenea, se
poate observa că armătura circuitului magnetic are o formă
neregulată, prin urmare, va fi desenată cu ajutorul comenzii Draw Line.

- 180 -
În Figura 14.2 avem atât informații cu privire la materialele care se
recomandă a fi utilizate, AlNiCo9 pentru magnetul permanent
respectiv ferită pentru armătura circuitului magnetic, cât și informații
cu privire la sensul câmpului magnetic H la nivelul întregului model.

Armătură
Ferită
ഥa
H
Δ
2 S
l Magnet
ഥn
H
AlNiCo9
𝛥 N
2
ഥa
H

Fig. 14.2. Explicativa modelului lucrării (sa mai pun și materialele)

Nici în cazul acestei lucrări nu este necesară atribuirea unor surse


obiectelor, magnetul jucând practic rolul de sursă. Astfel, se vor
impune doar condiții de frontieră de tip Balloon pe muchiile domeniului
de calcul.

14.4.2.Implementarea modelului pentru modelare


numerică
ETAPA 1.Definirea caracteristicilor principale ale lucrării
❖ Stabilirea coordonatelor de lucru
▪ coordonate carteziene;
❖ Alegerea regimului de funcționare aferent lucrării
Accesând comanda Solution Type din cadrul meniului Maxwell 2Dse
deschide fereastra prezentată în Figura 14.3 în care se fac setările
conform figurii.

- 181 -
Fig. 14.3. Setarea tipului de coordonate și a regimului de funcționare

ETAPA 2. Formularea lucrării


❖ Setarea unității de măsură

Fig. 14.4. Setarea unității de măsură

❖ Desenarea și definirea obiectelor care alcătuiesc modelul


geometric al lucrării
În cadrul acestei lucrări, ținând cont că avem doar dimensiunile
geometrice ale magnetului permanent și respectiv a celor două
întrefieruri, se recomandă mai întâi desenarea magnetului permanent.
▪ Desenarea și definireamagnetului permanent
Se folosește comanda Draw → Rectangle și în câmpurile care se
deschid se introduc următoarele date numerice:

- 182 -
• coordonate inițiale: x = -40; y = - 25, Enter;
• dimensiunile magnetului: dx = 20;dy = 50, Enter.
Materialul atribuit obiectului care joaca rol de magnet permanent,în
cadrul acestei lucrări, este AlNiCo9a cărei curbă de demagnetizare a
fost prezentată în Lucrarea nr. 13.
În Figura 14.5 se prezintă magnetul permanentastfel desenat și definit.

Fig. 14.5.Desenarea și definirea magnetului permanent

▪ Desenarea și definireaarmăturii
Așa cum se poate observa din Figura 14.1, armătura circuitului
magnetic are o formă neregulată, prin urmare, pentru desenarea
acesteia se va folosi comanda Line din cadrul meniului Draw. Ținând
cont de faptul că, pentru acest obiect nu se impun dimensiuni
geometrice cel mai rapid și simplu este să se lucreze cu mouse-ul, nu
prin introducerea unor coordonate de la tastatură, așa cum s-a
procedat în lucrările precedente. Totuși, trebuie avută în vedere, în
acest moment, dimensionarea celor două întrefieruri, astfel între
magnet și cei doi poli ai armăturii trebuie să existe distanța impusă în
datele problemei. După desenarea geometriei armăturii i se atribuie ca
material ferita, iar în Figura 14.6 se prezintă circuitul magnetic cu
magnet permanent realizat.

- 183 -
Fig. 14.6.Circuit magnetic cu magnet permanent

❖ Definirea domeniului de calcul

Fig. 14.7. Modelul geometric corespunzător lucrării


ETAPA 3. Atribuirea surselor și a condițiilor de frontieră
❖ Atribuirea condițiilor de frontieră:
▪ pe muchiile domeniului de calcul
Se selectează muchiile domeniului de calcul și se folosește comanda
Assign Boundary → Balloon....

- 184 -
ETAPA 4. Setarea parametrilor care se doresc a fi determinați
în cadrul lucrării
În cadrul acestei lucrări nu este necesară parcurgerea acestei etape.
ETAPA 5. Impunerea setărilor de rulare/rezolvare/soluționare
Se folosește comanda Analysis Setup → Add Solution Setup....

Fig. 14.8. Impunerea setărilor de rulare

ETAPA 6. Rularea numerică a lucrării


Observație:Se recomandămai întâi verificarea corectitudinii de
implementare a problemei prin intermediul comenziiValidation Check.

Fig. 14.9.Validarea corectitudinii implementării lucrării

- 185 -
În acest moment se poate trece la rularea numerică a lucrării.Informații
cu privire la modul în care programul software Ansys Maxwell 2D a
soluționat această lucrare sunt prezentate în Figura 14.10 împreună
cu câteva detalii cu privire la convergența soluției numerice.

Fig. 14.10.Convergența soluției numerice


Astfel, se poate observa că programul a reușit să ajungă la eroarea
impusă în doar 8 pași.

14.4.3.Culegerea,interpretarea și postprocesarea
rezultatelor
1) Determinarea liniilor de câmp magnetic în interiorul
magnetului permanent, în armătură și în final la nivelul
întregului model analizat
În cadrul acestei lucrări se vor determina inițial liniile de câmp
magnetic în magnetul permanent, apoi în armătura circuitul magnetic,
pentru a evidenția faptul că magnetul permanent produce câmp
magnetic în armătură, și în final se va prezenta distribuția liniilor de
câmp magnetic la nivelul întregului model analizat.
Pentru a expune liniile de câmp magnetic într-un obiect se folosește
comanda Fields → A → Flux_Lines din cadrul meniului Maxwell 2D.

- 186 -
determinarea liniilor de câmp magnetic în magnetul permanent

Fig. 14.11.Distribuția liniilor de câmp magnetic în interiorul magnetului permanent

determinarea liniilor de câmp magnetic în armătura modelului

Fig. 14.12.Distribuția liniilor de câmp magnetic în armătura circuitului magnetic

- 187 -
determinarea liniilor de câmp magnetic în cele 2 întrefieruri
Pentru a putea observa liniile de câmp în Figura 14.13 se prezintă un
zoom în zona celor două întrefieruri.

Fig. 14.13.Distribuția liniilor de câmp magnetic în cele două întrefieruri

determinarea liniilor de câmp magnetic în întreg modelul

Fig. 14.14.Distribuția liniilor de câmp magnetic în întreg modelul


- 188 -
2) Determinarea fluxului magnetic creat de către magnetul
permanent de-a lungul armăturii
Pentru a determina fluxul magnetic creat de magnetul permanent
de-a lungul armăturii în Figura 14.15 se prezintă distribuția inducției
magnetice de-a lungul armăturii.

Fig. 14.15.Distribuția inducției magnetice în armătura circuitului magnetic

3) Reprezentarea vectorială a intensității câmpului magnetic


în magnetul permanent, în armătură și în final la nivelul
întregului model analizat
Pentru a sublinia și în cadrul acestei lucrări sensul liniilor de câmp
magnetic și mai mult, pentru a evidenția faptul că magnetul permanent
generează un câmp magnetic în circuitul magnetic, în continuare se
va prezenta, sub formă vectorială, distribuția intensității câmpului
magnetic în interiorul magnetului permanent, în armătură și în final se
vor suprapune toate aceste reprezentări pentru a obține o imagine de
ansamblu asupra întregului model analizat.
- 189 -
reprezentarea vectorială a lui H în magnetul permanent

Fig. 14.16Reprezentarea vectorială a lui H în interiorul magnetului permanent

reprezentarea vectorială a lui H în armătură

Fig. 14.17Reprezentarea vectorială a lui H în armătură

- 190 -
Comparând reprezentările din Figura 14.16 cu cele din Figura 14.17
se poate observa că în interiorul magnetului permanent sensul
intensității câmpului magnetic este contrar celui din armătură.
Pentru a evidenția și mai atent această observație în Figura 14.18 se
suprapun rezultatele prezentate în aceste reprezentări pentru a obține
o vedere de ansamblu cu privire la distribuția vectorială a intensității
câmpului magnetic la nivelul întregului model analizat.
reprezentarea vectorială a lui H în întreg modelul

Fig. 14.18Reprezentarea vectorială a lui H în întreg modelul analizat

4) Reprezentarea vectorială a inducției magnetice în


magnetul permanent, în armătură și în final la nivelul
întregului model analizat
Este, de asemenea, interesant de observat și modul de distribuție a
inducției magnetice. Astfel, în continuare, se recomandă
reprezentarea vectorială a inducției magnetice în magnetul
permanent, în armătură și în final la nivelul întregului model.

- 191 -
reprezentarea vectorială a lui B în magnetul permanent

Fig. 14.19Reprezentarea vectorială a lui B în interiorul magnetului permanent

reprezentarea vectorială a lui B în armătură

Fig. 14.20Reprezentarea vectorială a lui B în armătură

- 192 -
Comparând reprezentările vectoriale ale inducției magnetice în
armătură cu cele din magnetul permanent (Figurile 14.19 – 14.20) se
poate observa că în acest caz avem același sens atât în armătură cât
și în magnetul permanent.
Și în acest caz, în Figura 14.21 s-au suprapus cele două reprezentări
pentru a evidenția această observație.
reprezentarea vectorială a lui B în întreg modelul

Fig. 14.21Reprezentarea vectorială a lui B în întreg modelul analizat

Comparând rezultatele prezentate în Figura 14.21 cu cele prezentate


în Figura 14.18 putem observa că în interiorul magnetului permanent
sensul inducției magnetice este opus sensului intensității câmpului
magnetic, în timp ce în interiorul armătură sensurile acestora coincid.
5) Reprezentarea vectorială a potențialului magnetic vector în
modelul analizat
În finalul acestei lucrări s-a considerat utilă și expunerea potențialului
magnetic vector în modelul analizat. Pentru aceasta s-a folosit
comanda Fields → A → A_Vectordin cadrul meniului Maxwell 2D.

- 193 -
Fig. 14.22Reprezentarea vectorială a lui A în întreg modelul analizat

- 194 -

S-ar putea să vă placă și